Alcoolul în adolescenţă

de FLORIN KOLLER

Băuturile alcoolice sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri. Pe papirusurile şi pe monumentele vechilor egipteni, cu mai mult de 3.000 de ani î.e.n., la fenicieni, asirieni, ca şi la alte popoare din Antichitate, se pomeneşte de vin ca de o băutură a petrecerii, pentru cinstirea oaspetilor sau pentru îndeplinirea ritualurilor religioase.

Cu mult înainte de era noastră, chinezii şi japonezii fabricau rachiu din orez şi din alte cereale. Grecii de odinioară aveau un zeu al veseliei, pe Dionysos. La romani, Bacchus, zeul veseliei şi al petrecerilor, era reprezentat ca un tânăr care ţine în mână un toiag, împodobit cu iederă şi viţă de vie, numit tirs.

Unii istorici arată că grecii au început să cultive viţa de vie sub influenţa fenicienilor. De la aceştia, viţa de vie a trecut în Sicilia, extinzându-se apoi treptat pe toată coasta Mării Mediterane.

În Evul Mediu se consumau mult vinurile şi în general băuturile alcoolice, în care se introduceau diferite extrase din plante. Berea se fabrica în mănăstiri pentru consumul populaţiei de pe teritoriul acestora. Pe la mijlocul secolului XVI, mănăstirile au pierdut monopolul fabricării berii, producţia acestei băuturi căpătând un caracter cvasiindustrial, în special în Germania. Urmări mult mai periculoase asupra organismului se vor ivi odată cu descoperirea şi extinderea rachiurilor, a băuturilor distilate.

Este cunoscut faptul că alcoolul este unul dintre cele mai folosite şi periculoase droguri, în adolescenţă nu prea putem vorbi despre alcoolism, dar putem vorbi despre începuturile alcoolismului, majoritate alcoolicilor au început să consume alcool în adolescenţă, statisticile afirmă că tinerii care încep să consume alcool înainte de vârsta de 15 ani au şanse de patru ori mai mari să devină alcoolici decât cei care încep să bea la vârsta de 21 de ani[1].

De multe ori adolescecenţii încep să consume alcool în cadrul familiei, părinţii preferă ca proprii lor copii să consume alcool decât alt drog, alcoolul, spun ei, nu este la fel de agresiv ca alte droguri, ceea ce nu ştiu ei este că alcoolul pe termen lung este la fel de nociv ca orice alt drog.

Motivele pentru care adolescenţii aleg să consume alcool sunt diverse. Majoritatea adolescenţilor care consumă alcool provin din familii care au avut un istoric asemănător, copiii fac ceea ce văd în familiile lor, imită comportamentele celor mari, considerându-le ca fiind normale chiar şi pentru vârsta lor. În cele ce urmează voi prezenta trei seturi de motive pentru care adolescenţii consumă alcool:

– Motive individuale bazate pe schimbarea stării de spirit, schimbările survenite în adolescenţă, pubertatea, schimbările sexuale, stresul, toate aceste pot determina adolescentul să vadă în alcool o cale de ieşire din acest labirit al adolescenţei. Majoritatea adolescenţilor afirmă că consumul de alcool îi face pe oameni mai bucuroşi şi mai liniştiţi, alcoolul pentru mulţi dintre adolescenţi este antidotul depresiei; de fapt lucrurile nu stau aşa cum par la prima vedere, la început consumul de alcool creează o stare de euforie, dar în scurt timp alcoolul inhibă secreţia de dopamină, hormon care are rolul de a crea un echilibru emoţional în corpul uman, în unele studii el este numit hormon al fericirii. La scurt timp după pierderea stării euforice se instalează depresia, ca urmare a lipsei dopaminei, pentru a ieşi din această stare tânărul apelează din nou la alcool pentru a deveni euforic şi pentru a uita starea de depresie prin care trece, de fapt alcoolicul se mişcă într-un cerc plăcere-durere negăsind ieşire spre normal. De multe ori în spatele consumului de droguri se ascunde lipsa unei viziuni corecte, adevărate asupra vieţii, mulţi adolescenţi sau adulţi consumă alcool pentru că viaţa lor este atât de goală şi lipsită de sens, încât văd în alcool o cale de ieşire, care se dovedeşte a nu fi cale cea adevărată, „unii dintre aceşti oameni îşi pierd motivaţia de a trăi, îşi pierd scopul şi sensul vieţii, pentru a umple acest vid, unii încearcă să adune bunuri material, alţii râvnesc la prestigiu, în timp ce alţii se folosesc de sexualitate, de relaţii nesănătoase cu alţi oameni“[2].

– Motivele sociale, de multe ori prin intermediul alcoolului se realizează socializarea în cadrul unui grup de prieteni, colegi etc., la fel ca şi fumatul, mediul îşi pune amprenta asupra adolescentului, chiar dacă el nu realizează acest fapt.

– Motive familiale despre care am vorbit mai sus, prezenţa unui membru al familiei care este alcoolic creşte şansele ca adolescentul să adopte consumul de alcool, în familiile cu un părinte alcoolic întâlnim mai mulţi copii care consumă alcool decât în familiile în care părinţii nu consumă de fel alcool.

În adolescenţă creierul se află încă în dezvoltare. Alcoolul produce consecinţe iremediabile pentru creier; consecinţele produse de alcool asupra creierului în adolescenţă poartă denumirea de ARBI, o persoană afectată de această boală prezintă probleme cu memoria, slăbesc abilităţile cognitive, în Australia 2.500 de persoane sunt tratate anual de această afecţiune, se presupune că 200.000 de persoane sunt afectate de această boală, dar nu sunt identificate şi peste 2 milioane de australieni au o predispoziţie spre această boală datorită consumului de alcool[3]. Creierul uman se dezvoltă până la vârsta de 25 de ani, alcoolul nu face altceva decât să influenţeze într-un mod dramatic acest proces de dezvoltare, consecinţele sunt şi mai dramatice dacă adolescentul începe să consume alcool sub vârsta de 15 ani. Alcoolul afectează lobii prefrontali şi hippocampusul, o parte a sistemului limbic, aceste părţi ale creierului sunt responsabile cu motivaţia, controlul impulsurilor şi dependenţa. Nu trebuie să uităm că alcoolul este o neurotoxină, iar pentru creier este o otravă, consumul excesiv de alcool interfereză cu absorbţia vitaminei B, ceea ce împiedică funcţionarea corectă a creierului. Consumul prelungit poate da naştere unor probleme legate de memorie şi de menţinerea echilibrului. Consumul alcoolului în adolescenţă afectează funcţionarea corectă a sistemului nervos central, poate cauza deshidratarea celulelor nervoase, accidente cerebrale, alcoolul distruge celulele nervoase ale creierului care nu sunt regenerabile, dispariţia acestora poate cauza probleme de natură psihică, convulsii, delirium tremens sau demenţă[4]. Alcoolul nu afectează doar creierului uman, ci întreg organismul, în adolescenţă organismul este mai puternic afectat deoarece tinerii au o greutate mai redusă, iar ficatul este destul de mic.

În cele ce urmează voi prezenta principalele faze ale consumului de alcool în adolesceţă:

consumul experimental: adesea în adolescenţă tânărul încearcă fel şi fel de metode pentru a afla noi senzaţii, noi lucruri etc., unii au şi numit adolescenţa ca fiind vârsta experimentelor sau a încercării. Pe unii experienţele negative ale consumului de alcool (voma, depresia, durerile de cap, ameţelile, ruşinea faţă de familie sau societate etc.) îi determină să renunţe la alcool, în timp ce alţi tineri preferă să se mulţumeacă cu puţinele efecte pozitive ale consumului de alcool;

consumul regulat: adolescenţii care consumă regulat alcool sunt de regulă consumatorii sociali, care consumă alcool cu diferite ocazii, au un oarecare control asupra consumului, dar beau destul de mult, aproximativ 4–5 pahare la rând ceea ce înseamnă exces;

consumul devenit preocupare: în acest stadiu consumul de băutură este asociat cu depresia, tinerii consumă periodic alcool pentru a scăpa de anumite amintiri, situaţii neplăcute, depresii, alcoolul fiind pentru ei o evadare din lumea lor;

dependenţa: alcoolul după un timp produce dependenţă fizică şi psihică. Această dependenţă poate fi sesizată prin faptul că adolescentul bea necontrolat, zilnic, uneori chiar şi singur, dependenţii nu consumă alcool de plăcere, ci pentru a se simţi normali. Dependenţa se instalează lent pe parcursul unei perioade mai îndelungate, prin mărirea dozei de alcool, în această etapă alcoolicul îşi neglijează familia, serviciul sau şcoala, pentru a face rost de bani tinerii fură bani din casă sau din alte locuri cu ajutorul prietenilor sau singuri. Un consum continuu determină alcoolicii să consume cantităţi tot mai mari de alcool pentru a obţine acelaşi efect[5]. Poate fi definită alcoolică o persoană care: „în mod constant, nu reuşeşte să aleagă între dacă va bea sau nu şi care, dacă bea, este incapabilă să decidă dacă se va opri sau nu“[6].

Conform unui studiu realizat de National Clearinghouse for Alcohol and Drug Information, în SUA există peste trei milioane de adolescenţi alcoolici, pe lângă aceştia mai găsim câteva milioane de tineri care au probleme cu alcoolul[7]. În Marea Britanie alcoolul este considerat a fi mai periculos decât orice alt drog. Răspunzând la un studiu, profesorii britanii cred (în proporţie de 70%) că consumul de alcool a crescut în rândul adolescenţilor în ultimii 5 ani, cu precădere în rândul adolescenţilor cu vârsta sub 15 ani[8]. Aceeaşi profesori afirmau că observă destul de des elevi care vin la şcoală drogaţi, mahmuri, cu dureri de cap cauzate de consumul excesiv de alcool, mulţi adorm la ore, alţii prezintă stări de vomă; aceştia prezintă un comportament euforic în clasă ceea ce are repercusiuni asupra celorlaţi elevi şi asupra orei în general. De multe ori elevii sunt surprinşi cu sticle de băuturi la ei, în unele şcoli profesorii au identificat persoane care distribuiau alcool tinerilor, deşi consumul şi comercializarea alcoolului persoanelor cu vârsta sub 18 ani este interzisă prin lege, alteori sunt văzuţi în parc sau chiar în curtea şcolii consumând alcool[9]. Pentru a vedea că alcoolul este o problemă în întreaga lume o să prezint mai multe statistici care evidenţiază acest lucru: într-un studiu efectuat asupra adolescenţilor cu vârsta cuprinsă între 15–16 ani aceştia au răspuns că au consumat alcool în ultima săptămână în proporţie de 90% sau, alt sondaj, 29% dintre elevii de clasa a 8‑a şi 30% dintre elevii claselor a 12‑a au consumat alcool în ultima săptămână. Într-un alt studiu adolescenţii cu vârsta cuprinsă între 14 şi 15 ani au afirmat în proporţie de 5% că au consumat cel puţin odată alcool peste limita normalului, adică au fost într-o stare destul de avansată de ebrietate[10].

Adolescenţii consumă alcoolul în diferite locuri, marea majoritate consumă acasă împreună cu părinţii lor, familiile consideră că alcoolul nu este de fapt un drog aşa de nociv, apoi cu prietenii, pe stradă, la petreceri, cluburi, pub-uri, discoteci etc. Majoritatea tinerilor europeni consumă bere, apoi spirtoase, vin, alcool­pops (o băutură destinată tinerilor care conţine alcool în cantităţi mai mici, a fost scoasă pe piaţă în anul 1995) şi alte băuturi[11].

Reclamele au o contribuţie serioasă la creşterea consumului de alcool în rândul tinerilor, pentru a dovedi acest fapt Universitatea din Connecticut a realizat un experiment asupra a 1.872 de adolescenţi pe care i-a pus să vizioneze mai multe reclame şi filme care promovau alcoolul într-o perioadă de timp, rezultatele testului au scos în evidenţă următorul fapt: participanţii după ce au urmărit o lună de zile reclame care promovau consumul de alcool au început să consume mai mult alcool. O reclamă poate creşte consumul de alcool cu un procent pe lună, ceea ce este mult având în vedere vârsta celor ce au participat la test (adolescenţii). Pe lângă ţigări, adolescenţii cheltuiesc mulţi bani pe alcool, cu toate că e interzisă comercializarea alcoolului persoanelor sub 18 ani, aceştia găsesc intermediari pentru a obţine alcool, unele baruri servesc tinerii fără nici o rezervă[12].

Efectele alcoolului asupra adolescenţilor:

 – accidentele rutiere. Principala cauză a mortalităţii în rândul adolescenţilor este determinată de accidente, multe dintre acestea sunt cauzate de consumul de alcool;

– alcoolul afectează creierul uman, despre aceasta am vorbit mai sus;

– studiile au arătat că consumul de alcool în adolescenţă afectează enzimele hepatice, ceea ce indică un anumit grad de afectare a ficatului, în cazul adolescenţilor supraponderali sau obezi este suficient un consum moderat de alcool pentru a afecta ficatul[13];

– în perioada pubertăţii, atât la fete cât şi la băieţi au loc transformări hormonale, tot acum apar hormonii estrogen şi endogen, care la rândul lor facilitează apariţia altor hormoni vitali pentru dezvoltarea normală a organismului. Consumul de alcool în această perioadă de creştere şi dezvoltare poate crea un dezechilibru hormonal care poate să afecteze dezvoltarea organelor, muşchilor, oaselor, sistemului reproducător, acestea au fost confirmate prin analize de laborator făcute asupra animalelor[14];

– consumul de alcool produce o deshidratare atât la nivelul creierului cât şi în organism;

– alcoolul produce o încetinire a reacţiilor, este principala cauză a accidentelor rutiere, conducătorul vehiculului nu reuşeşte să se coordoneze, mişcările lui fiind foarte lente, ba mai mult alcoolul încetineşte gândirea, capacitatea de a judeca scade foarte mult, având înclinaţia de a lua decizii proaste, fiindcă alcoolul încetineşte realizarea conexiunilor neuronale;

– alcoolul afectează memoria, alcoolicul uită foarte repede, după o beţie mulţi nu-şi mai reamintesc ceea ce au vorbit sau ceea ce au făcut în momentul în care au consumat alcool;

– alcoolul facilitează apariţia obezităţii, fiindcă conţine mult zahăr încetineşte metabolismul;

– circulaţia sângelui este afectată de alcool, el determină creşterea tensiunii, care la rândul ei măreşte pulsaţiile inimii, care poate să se oprească;

– ca urmare a consumului excesiv de alcool se poate instala coma;

– mulţi dintre alcoolici mor datorită faptului că se îneacă cu voma, nefiind cine să-i ajute;

– respiraţia se încetineşte treptat, încât poate să se oprească cu totul[15];

– de multe ori adolescenţii sub influenţa alcoolului au relaţii sexuale cu persoane pe care abia le-au cunoscut, expunându-se riscului de a se infecta cu boli cu transmitere sexuală, multe violuri se întâmplă datorită consumului de alcool;

– este cunoscut faptul că alcoolul creează o stare depresivă după ce este consumat cu toate că această stare este prefaţată de o stare euforică; acest fapt îi determină pe mulţi adolescenţi să se sinucidă sau să apeleze la diverse modalităţi pentru a ieşi din această stare, droguri, ţigări[16] etc.

Adolescenţii recunosc foarte greu că au probleme cu alcoolul, totodată neagă problemele care stau în spatele consumului de alcool, de exemplu dacă au probleme cu şcoala probabil că vor da vina pe profesori, colegi pentru a-şi justifica absenteismul şi consumul de alcool. Pentru a vedea dacă un adolescent are probleme cu alcoolul trebuie să-i punem patru întrebări:

1. Ai simţit vreodată că trebuie să bei mai puţin?

2. Te-au enervat vreodată oamenii care te critică că consumi alcool?

3. Te-ai simţit vreodată neplăcut sau vinovat în legătură cu băutul?

4. Ai băut vreodată dimineaţa ca să te calmezi sau să scapi de mahmureală?[17]

Dacă adolescentul răspunde afirmativ la cel puţin una dintre aceste întrebări înseamnă că are probleme cu consumul de alcool, el trebuie sfătuit să apeleze la instituţii specializate în acest sens (Alcoolicii Anonimi sau alte centre de tratament). Alcoolicului îi este frică de ceea ce urmează după ce se va lăsa de consumul de alcool, sevraj, depresie etc., din această cauză îi este frică să recunoască că are probleme cu alcoolul şi de multe ori preferă să continue consumul decât să renunţe la alcool, uneori este nevoie de o criză sau de o problemă de sănătate pentru ca alcoolicul să-şi recunoască alcoolismul.

Biserica a condamnat alcoolismul ca fiind o patimă care împiedică omul să ajungă în comuniune cu Dumnezeu; având în vedere efectele produse de alcool asupra persoanei, familiei şi societăţii, Biserica l-a catalogat ca fiind un păcat de moarte, Sfântul Apostol Pavel spunea: „nici furii, nici lacomii, nici beţivii… nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu“ (I Corinteni 6, 10). Beţia este pierzare pentru suflet, este părăsirea lui Dumnezeu şi „închinare la idoli“, dumnezeul beţivilor fiind propriul pântece[18].

Sfânta Scriptură cuprinde multe referiri la beţie şi la efectele pe care le produce asupra vieţii umane:

– „Apoi, grăind Domnul cu Aaron, a zis: Vin şi sicheră să nu beţi, nici tu, nici fiii tăi, când intraţi în cortul adunării sau vă apropiaţi de jertfelnic, ca să nu muriţi. Acesta este aşezământ veşnic în neamul vostru“ (Levitic 10, 8–9);

– „Să se ferească de vin şi de băutură îmbătătoare; să nu bea nici oţet făcut din vin, nici oţet făcut din vreo băutură îmbătătoare; să nu bea nici băutură stoarsă din struguri…“ (Numeri 6, 3);

– „Vinul este batjocoritor, băuturile tari sunt gălăgioase, oricine se îmbată cu ele nu este înţelept“ (Proverbe 20, 1);

– „Nu se cuvine regilor, o, Lemuel, nu se cuvine regilor să bea vin şi conducătorii băuturi îmbătătoare, ca nu cumva bând să uite legea şi să judece strâmb pe toţi sărmanii“ (Pilde 31, 4–5);

– „Vai de cei viteji la băut vin şi meşteri la făcut băuturi îmbătătoare“ (Isaia 5, 22);

– „Curvia, vinul şi mustul iau minţile omului“ (Osea 4, 11);

– „Să umblăm cuviincios, ca ziua: nu în ospeţe şi în beţii, nu în desfrânări şi în fapte de ruşine, nu în ceartă şi în pizmă“ (Romani 13, 13);

– „Nu puteţi să beţi paharul Domnului şi paharul demonilor; nu puteţi să vă împărtăşiţi din masa Domnului şi din masa demonilor“ (I Corinteni 10, 21);

– „Nu vă îmbătaţi de vin, aceasta este destrăbălare. Dimpotrivă, fiţi plini de Duh“ (Efeseni 5, 18);

– „De acum nu bea numai apă, ci foloseşte puţin vin, pentru stomacul tău şi pentru desele tale slăbiciuni“ (I Timotei 5, 23).

Vinul, alcoolul nu este un rău în sine, devine rău în momentul în care pune stăpânire pe tine, în momentul în care îţi afectează sănătatea şi devii dependent de o substanţă şi nu de Dumnezeu. După cum putem obseva, Sfântul Apostol Pavel îi îngăduie Sfântului Timotei să guste puţin vin, ca şi medicament, tot el spune: „Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de folos“ (I Corinteni 6, 12).  Iar Sfântul Ioan Gură de Aur spunea despre această virtute în Omilia întâi la Facere: „Precum corăbiile uşoare stăbat mările mai cu iuţeală, iar cele prea împovărăte se scufundă, aşa cumpătarea ajută mintea să străbată mai uşor marea vieţii şi să privească cele cereşti“[19].

Părintele Ilie Moldovan spunea: „Cum sunt tinereţile, aşa sunt şi bătrâneţile“. Dacă în adolescenţă urmăm o viaţă cumpătată ferindu-ne de alcool şi de alte abuzuri, aşa vom trăi şi la bătrâneţe. Ca băutură, patima alcoolului îngână cele ale duhului, fără a avea puterea de a-l conduce pe om la ceea ce caută cu adevărat, adică la Viaţă, la izvorul Vieţii care este Dumnezeu. Adolescenţii trebuie să cunoască ce se ascunde în spatele acestor dorinţe, în spatele acestor patimi, patima nefiind altceva decât o energie prost întrebuinţată, cel care deviază această energie de la ţinta ei, nu este altul decât cel rău. Alcoolicul nu este altceva decât un ratat, un om care a ratat ţinta, în acest sens Părintele Rafail Noica spunea că iadul este locul celor rataţi, dar atâta timp cât încă ne aflăm în viaţă putem ajunge pe calea cea dreaptă, iar în adolescenţă suntem abia la începutul vieţii.

Bibliografie

1. Boloş, Daniela. Alcoolul şi drogurile – de la experiment la dependenţă, Editura Eurodidact, Cluj-Napoca, 2005.

2. Frantz, Floyd, Cum tratăm alcoolismul, Editura Trinitas, Iaşi, 2007.

3. Grosu, Neculai, Beţia şi fumatul, două robii de care putem scăpa, Editura Episcopiei Dunării de Jos, 1998, Galaţi.

4. Ioan Gură de Aur, Sfântul, Cele dintâi Omilii la Facere, Editura Sophia, Bucureşti, 2004.

5. Iuga, Viorel, Creştinul şi alcoolul, Editura Multimedia Internaţional, Arad, 2004.

6. Prelipceanu, Dan, Victor, Voicu, Abuzul şi dependenţa de substanţe psihoactive, Editura Info Medica, Bucureşti, 2004.

7. Răşcanu, Ruxandra, Alcool şi droguri: „virtuţi“ şi capcane pentru tineri, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2004.

8. Trifa, Preot Iosif, Alcoolul – duhul diavolului, Editura Oastea Domnului, Sibiu.

Situri internet

1. http://www.ias.org.uk/resources/factsheets/adolescents.pdf

2.http://www.betterhealth.vic.gov.au/bhcv2/bhcarticles.nsf/pages/Alcohol_related_brain_damage?OpenDocument

3. http://www.betterhealth.vic.gov.au/bhcv2/bhcarticles.nsf/pages/Alcohol_and_teenagers

4. http://christianteens.about.com/od/christianliving/a/Drinking.htm

5. http://alcoholism.about.com/od/issues/a/bljama060107.htm

6. http://pubs.niaaa.nih.gov/publications/AA67/AA67.htm

7. http://alcoholism.about.com/library/blnaa59.htm

8.http://www.ortodoxia.md/piedici-in-calea-mintuirii/1494-alcoolul-substaa-care-va-hrni-focul-iadului


[1] http://www.ias.org.uk/resources/factsheets/adolescents.pdf

[2] Floyd Frantz, Cum tratăm alcoolismul, Editura Trinitas, Iaşi, 2007, p. 13.

[5] Daniela Boloş, Alcoolul şi drogurile – de la experiment la dependenţă, Editura Eurodidact, Cluj-Napoca, 2005, p. 5.

[6] Floyd Frantz, op. cit., p. 18.

[9] Ibidem.

[10] Ibidem.

[11] Ruxandra Răşcanu, Alcool şi droguri: „virtuţi“ şi capcane pentru tineri, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2004, p. 80.

[14] Ibidem.

[17] Floyd Frantz, op. cit., p. 30.

[18] Preot Iosif Trifa, Alcoolul – duhul diavolului, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2007, p. 109.

[19] Sfântul Ioan Gură de Aur, Cele dintâi Omilii la Facere, Editura Sophia, Bucureşti, 2004, p. 34.