<\/p>\n
\n
Este destul de dificil s\u0103 realizezi o privire de ansamblu, \u015fi pe de-asupra limitat\u0103 ca spa\u0163iu, a operei publicistice apar\u0163in\u00e2nd unui autor ajuns la v\u00e2rsta senectu\u021bii \u0219i care a \u00eenceput s\u0103 publice \u00eenc\u0103 din anii studen\u0163iei. Este vorba despre \u00cenaltpreasfin\u0163itul Mitropolit Nicolae Corneanu de la Timi\u015foara, care \u00een preajma celor 90 de ani de via\u0163\u0103 se prezint\u0103 cu o bogat\u0103 literatur\u0103 teologic\u0103 \u015fi religioas\u0103, care sper\u0103m c\u0103 nu s-a \u00eencheiat \u00eenc\u0103.<\/p>\n
Merg\u00e2nd pe fir cronologic, trebuie amintit\u0103 pentru \u00eenceput o bro\u015fur\u0103 tip\u0103rit\u0103 \u00een anul 1975 la Editura Institutului biblic \u015fi de misiune al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, intitulat\u0103 Pedobaptismul (botezul copiilor) de-a lungul vremii, \u00een fapt, un studiu extras din revista \u201eBiserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103\u201d (an XCIII, 1975, nr. 1-2, pp. 130-149). Foarte bine documentat patristic \u015fi scripturistic, studiul concluzioneaz\u0103, la cap\u0103tul considera\u0163iilor \u015fi investiga\u0163iilor pe care le-a \u00eentreprins autorul, c\u0103 \u201edin punct de vedere teologic botezul copiilor mici nu constituie o eroare, (…) ci practica de veacuri a Bisericii\u201d. Acest studiu, care ar merita retip\u0103rit, este de foarte mare actualitate, mai ales \u00een contextul dialogurilor teologice pe tema Tainelor de ini\u0163iere, la care particip\u0103 Biserica Ortodox\u0103 \u00een ansamblul ei.<\/p>\n
Cu scopul de a populariza credin\u0163a cre\u015ftin\u0103 \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, de a veni \u00een ajutorul clericilor \u015fi teologilor \u00een activitatea lor \u00eenv\u0103\u0163\u0103toreasc\u0103, \u00ce.P.S. Sa Mitropolitul Nicolae a publicat numeroase lucr\u0103ri, articole \u015fi studii, sau a \u00eendrumat apari\u0163ia unor publica\u0163ii. Astfel, \u00een anul 1981 se tip\u0103re\u015fte la Editura Mitropoliei Banatului lucrarea Temeiurile \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii ortodoxe, \u00een care \u00eenaltul ierarh a dorit s\u0103 arate, a\u015fa cum \u00eensu\u015fi m\u0103rturise\u015fte \u00een introducerea lucr\u0103rii, rostul \u015fi importan\u0163a Sfintei Scripturi \u015fi a Sfintei Tradi\u0163ii, \u201eluate \u00eempreun\u0103 ca temei al \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii cre\u015ftine\u201d.<\/p>\n
\u00cen anul 1984 apare, tot la Editura Mitropoliei din Timi\u015foara, volumul cu titlul Studii patristice. Aspecte din vechea literatur\u0103 cre\u015ftin\u0103, care arat\u0103 at\u00e2t preg\u0103tirea c\u00e2t \u015fi preocuparea \u00ce.P.S. Sale \u00een domeniul Patrologiei \u015fi cuprinde o parte a articolelor \u015fi studiilor publicate de c\u0103tre ierarh \u00eenc\u0103 din anii studen\u0163iei, ele av\u00e2nd ca subiect diferite teme patristice. Din cuprins amintim: Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i ai Bisericii \u015fi literatura patristic\u0103, Scriitorii patristici \u015fi g\u00e2ndirea antic\u0103, Pagini de aghiologie patristic\u0103, toate alc\u0103tuite la r\u00e2ndu-le din numeroase articole \u015fi studii care \u201ereflect\u0103 starea de spirit a celui care, lu\u00e2nd contact pentru prima dat\u0103 cu scrisul Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i \u015fi autorilor patristici, s-a l\u0103sat cuprins de sincer\u0103 admira\u0163ie\u201d, dup\u0103 cuv\u00e2ntul autorului \u00eensu\u015fi.<\/p>\n
Dup\u0103 doi ani, \u00een anul 1986 vede lumina tiparului lucrarea istoric\u0103 intitulat\u0103 Biserica rom\u00e2neasc\u0103 din nord- vestul \u0163\u0103rii \u00een timpul prigoanei horthyste (Editura Institutului biblic \u015fi de misiune al B.O.R., Bucure\u015fti), \u00een care \u00eenaltul ierarh, pornind de la documentele cercetate \u00een arhivele Centrelor eparhiale de la Sibiu, Cluj-Napoca, Oradea \u015fi Alba Iulia, c\u00e2t \u015fi \u00een arhivele parohiilor depinz\u00e2nd de aceste Centre eparhiale, aduce la lumin\u0103 opresiunea Bisericii rom\u00e2ne\u015fti din nord-vestul \u0163\u0103rii, dup\u0103 Dictatul de la Viena din 30 august 1940. \u00cen urma acestui dictat, nord-vestul \u0163\u0103rii a trecut sub ocupa\u0163ie horthyst\u0103, regim ce promova o politic\u0103 fascist\u0103, de pe urma c\u0103ruia au avut de suferit nu doar rom\u00e2nii, ci \u015fi evreii \u015fi chiar popula\u0163ia maghiar\u0103. Volumul este \u00eenso\u0163it de o serie de fotografii foarte sugestive.<\/p>\n
Anul urm\u0103tor, 1987, iubitorii de literatur\u0103 patristic\u0103 \u00ee\u015fi vor \u00eembog\u0103\u0163i colec\u0163ia cu \u00eenc\u0103 o carte, \u00eentruc\u00e2t \u00ce.P.S. Sa Nicolae Corneanu se decide s\u0103 dea spre tip\u0103rire \u201erodul unor mai ample investiga\u0163ii de tinere\u0163e asupra literaturii patristice\u201d, care se va concretiza \u00een lucrarea Patristica mirabilia. Pagini din literatura primelor veacuri cre\u015ftine (ed. I ap\u0103rut\u0103 la Editura Mitropoliei Banatului, Timi\u015foara, 1987; ed. a II -a ap\u0103rut\u0103 la Editura Polirom, Ia\u015fi, 2001). Cercet\u0103rile \u201edesf\u0103\u015furate pe parcursul unei perioade de timp mai \u00eendelungat\u0103 – scrie \u00ce.P.S. Sa \u00een cuv\u00e2ntul \u00eenainte – reflect\u0103 preocup\u0103rile \u015fi posibilit\u0103\u0163ile unor etape diferite, av\u00e2nd \u00eens\u0103 toate ca not\u0103 dominant\u0103 uimirea \u015fi totodat\u0103 admira\u0163ia st\u00e2rnite de operele autorilor din primele veacuri cre\u015ftine\u201d. Atrag aten\u0163ia capitolele intitulate: Probleme de pietate la Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i sau Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i \u015fi unele aspecte ale vremii lor, prin faptul c\u0103 aduc la lumin\u0103 teme actuale, cititorul fiind familiarizat cu felul \u00een care cei de demult se raportau la o serie de aspecte ale vie\u0163ii cotidiene. Se remarc\u0103 aici mai ales modul \u00een care, cu deosebit\u0103 fine\u0163e \u015fi cu sim\u0163 artistic, a fost alc\u0103tuit studiul intitulat Farmecul pustiului. Poate un loc arid precum pustiul \u015fi de\u015fertul s\u0103 atrag\u0103 pe cineva sau prin ceva? Se pare c\u0103 da. \u201eS\u0103 escalad\u0103m pentru o clip\u0103, spa\u0163iul \u015fi timpul \u015fi s\u0103 ne transpunem \u00een mediul de\u015fertului. O t\u0103cere de morm\u00e2nt. Doar v\u00e2ntul dac\u0103 \u015fuier\u0103. Un ocean nesf\u00e2r\u015fit de nisip, ondulat de valurile dunelor care uneori se mi\u015fc\u0103 purtate de t\u0103ria aerului. Nimic nu iese \u00een cale, nimic nu atrage aten\u0163ia. (…) \u00een de\u015fert sim\u0163urile cad toropite sub suli\u0163ele discului \u00eenro\u015fit ce at\u00e2rn\u0103 de bolta cerului, deseori voalat de o perdea de praf, trupul se tope\u015fte de c\u0103ldur\u0103 ori se scald\u0103 \u00een r\u00e2urile de transpira\u0163ie ce se scurg din porii prea dilata\u0163i. Numai sufletul r\u0103m\u00e2ne intact, mereu treaz, ca o anten\u0103 care capteaz\u0103 neobosit undele ce inund\u0103 spa\u0163iile. (…) Aici, \u00een aceast\u0103 imensitate a nisipurilor, credinciosul poate sim\u0163i mai puternic dec\u00e2t oriunde singur\u0103tatea sa \u015fi \u00een acela\u015fi timp dependen\u0163a de Creator\u201d. Este util de parcurs \u015fi capitolul Simbolurile religioase \u00een interpretarea Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i, acestea fiind: calea \u015fi drumul, podul, muntele, scara, izvorul \u015fi f\u00e2nt\u00e2na.<\/p>\n
\u00cen anul 1990 Editura Mitropoliei Banatului din Timi\u015foara scoate la lumin\u0103 volumul de studii, note \u015fi comentarii teologice intitulat Quo vadis?, titlu inspirat de romanul scriitorului polonez Henryk Sienkiewicz care, \u015fi el, s-a inspirat din legenda cu privire la fuga apostolului Petru din Roma \u015fi la dialogul purtat cu Hristos, Care la \u00eentrebarea apostolului: \u201eUnde mergi, Doamne?\u201d, i-a r\u0103spuns c\u0103 se duce la Roma pentru a fi r\u0103stignit \u00eenc\u0103 o dat\u0103, \u00eentruc\u00e2t turma de acolo r\u0103m\u0103sese f\u0103r\u0103 p\u0103stor. Plec\u00e2nd de la \u00eentrebarea \u201e\u00eencotro se \u00eendreapt\u0103 ast\u0103zi teologia cre\u015ftin\u0103 \u00een general \u015fi cea ortodox\u0103 \u00een special?\u201d, \u00ce.P.S. Sa Nicolae Corneanu abordeaz\u0103 teme de actualitate cre\u015ftin\u0103 cum ar fi: Ortodoxia ast\u0103zi, Bisericile cre\u015ftine \u015fi ecumenismul, Terminologie ecumenist\u0103, Biserica \u015fi unele din marile probleme ale lumii de azi, Reflec\u0163ii teologice pe marginea unora din cuceririle recente ale \u015ftiin\u0163ei, \u00een care prezint\u0103 cititorilor unele elemente de noutate pentru literatura teologic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Cum altfel ar putea fi catalogate considera\u0163iile teologice despre: s\u0103r\u0103cie, nev\u00e2rstnici, v\u00e2rstnici \u015fi handicapa\u0163i, explorarea cosmosului, realiz\u0103ri ale geneticii moderne, orient\u0103ri noi \u00een biologie, tragedia aborigenilor, toxicomania \u015fi altele, toate fiind foarte bine documentate p\u00e2n\u0103 la momentul apari\u0163iei lor?<\/p>\n
Preocupat ne\u00eentrerupt de via\u0163a \u015fi opera Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i, \u00ce.P.S. Sa va traduce cunoscuta lucrare a Sf\u00e2ntului Ioan Sc\u0103rarul – Scara – care va fi publicat\u0103 \u00een 1994 sub titlul Scara raiului, precedat\u0103 de via\u0163a pe scurt a lui Ioan Scolasticul \u015fi urmat\u0103 de cuv\u00e2ntul c\u0103tre p\u0103stor (primele trei edi\u0163ii ap\u0103rute la Editura Amarcord, Timi\u015foara, apoi, urm\u0103toarele trei, la Editura \u00cenvierea, Timi\u015foara, \u00een anul 2008 pentru a \u015fasea oar\u0103). Este o lucrare teologic\u0103 deosebit de valoroas\u0103, dovad\u0103 \u015fi edi\u0163iile care s-au tot tip\u0103rit p\u00e2n\u0103 acum, lucrare ce atrage nu doar prin con\u0163inutul bogat din punct de vedere duhovnicesc, c\u00e2t \u015fi prin stilul inconfundabil al traducerii. Traducerea s-a bazat pe textele originale care au fost comparate cu alte traduceri \u015fi edi\u0163ii de la noi \u015fi nu numai. Introducerea poate fi luat\u0103 \u015fi aparte din context, \u00eentruc\u00e2t este o adev\u0103rat\u0103 enciclopedie asupra vie\u0163ii Sc\u0103rarului, simbolului sc\u0103rii, edi\u0163iilor Sc\u0103rii ap\u0103rute \u00een alte limbi, \u015f.a.m.d. Fiecare treapt\u0103 din cele treizeci se \u00eencheie cu c\u00e2te un duios \u00eendemn: \u201eUrcat fiind pe a doua treapt\u0103, alearg\u0103 imit\u00e2nd nu pe femeia lui Lot, ci pe \u00eensu\u015fi acesta, care a fugit \u00eenainte, f\u0103r\u0103 a se mai uita \u00eenapoi\u201d; \u201eCel ce biruind a urcat treapta a zecea, s-a f\u0103cut pe sine lucr\u0103tor al dragostei \u015fi al pl\u00e2nsului\u201d; \u201eCel ce a urcat treapta a cincisprezecea \u00een trup fiind, de\u015fi a murit, a fost \u00eenviat, pentru a i se r\u0103spl\u0103ti astfel str\u0103dania \u00eentru p\u0103strarea fecioriei\u201d. Cuv\u00e2ntul c\u0103tre p\u0103stor (stare\u0163) \u00eencheie lucrarea Sc\u0103rii, \u00een care cel c\u0103ruia \u00eei este adresat e numit de c\u0103tre Ioan Sc\u0103rarul, \u201ealerg\u0103torul(e) spre cer\u201d. Prima inten\u0163ie a \u00ce.P.S. Sale a fost aceea de a o prezenta, \u00eenso\u0163it\u0103 de un studiu introductiv, ca tez\u0103 de doctorat. Scara \u201erezum\u0103 \u015fi reprezint\u0103 \u00eentreaga spiritualitate patristic\u0103 de p\u00e2n\u0103 la ea \u015fi, nu numai c\u0103 o rezum\u0103, ci o \u015fi sistematizeaz\u0103, ba mai mult chiar, o pune sub semnul unui simbol foarte sugestiv, acela al sc\u0103rii \u015fi treptelor pe care, urc\u00e2ndu-le, oricine poate ajunge la des\u0103v\u00e2r\u015fire\u201d, cum citim \u00een introducere.<\/p>\n
\u00cen anul 1995 ap\u0103rea la Editura Anastasia din Bucure\u015fti traducerea lucr\u0103rii Via\u0163a Fericitului Pahomie, rodul unei alte munci de c\u00e2\u0163iva ani a autorului.<\/p>\n
Foarte de t\u00e2n\u0103r, \u00eenscriindu-se la doctorat la catedra de Patrologie a Institutului teologic din Bucure\u015fti, aflat\u0103 sub \u00eendrumarea renumitului teolog preot prof. dr. Ioan G. Coman, ierarhul b\u0103n\u0103\u0163ean va alc\u0103tui la finele studiilor (1949) teza de doctorat intitulat\u0103 \u201eVia\u0163a \u015fi petrecerea Sf\u00e2ntului Antonie. \u00cenceputurile monahismului cre\u015ftin pe valea Nilului\u201d. Aceast\u0103 lucrare va fi publicat\u0103 \u00een anul 1998 sub titlul Via\u0163a \u015fi petrecerea Sf\u00e2ntului Antonie cel Mare (Editura Amarcord, Timi\u015foara). Dup\u0103 cum putem \u00een\u0163elege din titlu, volumul \u00eei este consacrat lui Antonie, cunoscutul anahoret de pe valea Nilului \u201ecare prin \u00eensingurare \u015fi eliberarea de patimi a dob\u00e2ndit iluminarea de la Dumnezeu \u015fi titlul de \u00abmare\u00bb din partea cinstitorilor s\u0103i\u201d. Lucrarea prezint\u0103, pe temeiul unei bogate \u015fi alese bibliografii, etapele vie\u0163ii Sf\u00e2ntului Antonie cel Mare, la care autorul a ad\u0103ugat unele anexe care au tangen\u0163\u0103 cu subiectul: Farmecul pustiului, Sf\u00e2ntul Antonie a fost anahoret sau cenobit?, Antonie cel Mare \u015fi evlavia credincio\u015filor \u015fi Ecouri mai noi ale vie\u0163ii Sf\u00e2ntului Antonie.<\/p>\n
\u00cen anul urm\u0103tor, 1999, Editura Anastasia din Bucure\u015fti publica lucrarea Origen \u015fi Celsus. Confruntarea cre\u015ftinismului cu p\u0103g\u00e2nismul, \u00een care \u00ce.P.S. Mitropolit Nicolae Corneanu, dup\u0103 ce ne face cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu cei doi preopinen\u0163i, ne \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 at\u00e2t atitudinea dur\u0103 a celui de-al doilea fa\u0163\u0103 de cre\u015ftinism, c\u00e2t \u015fi cuv\u00e2ntul de ap\u0103rare al primului, care se g\u0103se\u015fte \u00een tratatul Contra lui Celsus, ca r\u0103spuns la Cuv\u00e2ntul adev\u0103rat al acestuia. Subiectul \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 un cr\u00e2mpei din timpurile de la \u00eenceputul cre\u015ftinismului, c\u00e2nd \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura despre Cel \u00eenviat din mor\u0163i s-a confruntat destul de violent cu religiile \u015fi ideile filosofice ale vremii, mai \u00eent\u00e2i cu iudaismul, apoi cu p\u0103g\u00e2nismul.<\/p>\n
Dup\u0103 multe ezit\u0103ri, cum \u00eensu\u015fi m\u0103rturise\u015fte \u00ce.P.S. Sa Nicolae, zecile de articole ap\u0103rute ori ca editoriale, ori ca medita\u0163ii la rubrica \u201eCr\u00e2mpeie din cotidian\u201d, \u00een foaia \u201e\u00cenvierea\u201d, editat\u0103 de Arhiepiscopia Timi\u015foarei \u015fi Caransebe\u015fului, apoi doar de cea a Timi\u015foarei, au fost reunite \u00een dou\u0103 volume substan\u0163iale intitulate Pe baricadele presei biserice\u015fti (Editura \u00cenvierea, Timi\u015foara), ambele ap\u0103rute \u00een anul 2000. \u00cen primul volum sunt cuprinse articolele de fond scrise \u00een bilunarul amintit \u00een perioada anilor 1990-1999, iar \u00een cel de-al doilea volum putem reciti at\u00e2t scurtele interven\u0163ii ce au alc\u0103tuit \u00eentre 1992-1999 rubrica \u201eCr\u00e2mpeie din cotidian\u201d, c\u00e2t \u015fi numeroase interviuri publicate \u00een diverse periodice. \u00cen toate aceste materiale \u00ce.P.S. Sa ia \u201eatitudine fa\u0163\u0103 de problemele care privesc Biserica \u015fi credincio\u015fii ei, (…), exprim\u00e2nd idei \u015fi opinii dictate, nu de pozi\u0163iile a\u015fa – zis oficiale, ci ascult\u00e2nd mai ales glasul con\u015ftiin\u0163ei\u201d \u015fi \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 atrag\u0103 \u201eaten\u0163ia cititorilor asupra contemporaneit\u0103\u0163ii ecleziastice \u00een modul cel mai deschis posibil\u201d.<\/p>\n
\u00cen acela\u015fi an, 2000, iese de sub tiparul Editurii, \u201eJurnalul literar\u201d din Bucure\u015fti volumul Pe firul vremii. Medita\u0163ii ortodoxe, ce reune\u015fte articolele publicate la rubrica \u201eMedita\u0163ii ortodoxe\u201d a publica\u0163iei \u201eJurnalul literar\u201d, \u00eencep\u00e2nd din noiembrie 1994 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een octombrie 2000. Dup\u0103 cum afirm\u0103 \u00eent\u00e2ist\u0103t\u0103torul Mitropoliei Banatului, fiecare articol este o \u201e\u00abmedita\u0163ie\u00bb axat\u0103 pe probleme care mi se p\u0103reau actuale\u201d, dorin\u0163a \u00ce.P.S. Sale fiind aceea \u201ede a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi semenilor punctul de vedere al Bisericii, a\u015fa cum l-am \u00een\u0163eles eu \u015fi a\u015f vrea s\u0103 cred c\u0103 n-am gre\u015fit prea mult, de\u015fi \u00een anumite probleme existau sau mai exist\u0103 \u00eenc\u0103 opinii variate\u201d.<\/p>\n
Urm\u00e2nd sugestiei multor credincio\u015fi, \u00ce.P.S. Mitropolit Nicolae va \u00eencredin\u0163a tiparului un nou volum intitulat Popasuri duhovnice\u015fti. De la Cr\u0103ciun la Pa\u015fti (Editura \u00cenvierea, Timi\u015foara, 2001) \u00een al c\u0103rui cuprins vor intra \u201e\u00eend\u0103tinatele pastorale de Cr\u0103ciun \u015fi Pa\u015fti\u201d pe care \u00eenaltul ierarh le-a scris \u015fi trimis \u00een toate a\u015fez\u0103mintele biserice\u015fti din eparhiile Aradului \u015fi Timi\u015foarei, \u00een perioada 1961-2001, de Na\u015fterea \u015fi \u00cenvierea M\u00e2ntuitorului. Al\u0103turi de faptul c\u0103 pasajele ce reprezentau complet\u0103ri neesen\u0163iale, ad\u0103ugate fiec\u0103rei pastorale \u00een r\u0103stimpul 1961- decembrie 1989 din ordinul forurilor superioare de Stat, au fost omise, \u00ce.P.S. Sa \u0163ine s\u0103 mai men\u0163ioneze \u015fi aceea c\u0103, pastoralele rostite cu atari prilejuri \u00een catedralele din Arad \u015fi Timi\u015foara au fost altele dec\u00e2t cele scrise, \u00eens\u0103, din nefericire, acelea nu s-au \u00eenregistrat. Atrage aten\u0163ia dintru \u00eenceput faptul c\u0103 fiec\u0103rei pastorale i s-a dat, pentru forma tip\u0103rit\u0103 acum, c\u00e2te o denumire generic\u0103, \u00een func\u0163ie de tema abordat\u0103. De\u015fi pastoralele de Cr\u0103ciun \u015fi respectiv de Pa\u015fti trateaz\u0103 unul \u015fi acela\u015fi subiect general, perspectiva din care au fost ele scrise nu se confund\u0103. Spre exemplificare red\u0103m c\u00e2teva dintre titlurile pastoralelor de Cr\u0103ciun: Cre\u015ftinul \u015fi lumea (1967), Iisus, izb\u0103vitorul nostru (1977), \u00eemp\u0103carea cu Dumnezeu \u015fi cu semenii (1981), S\u0103 ne \u00eenstr\u0103in\u0103m de lumea p\u0103catului (1990), Dumnezeu ne-a iubit. S\u0103-L iubim \u015fi noi (1998), ori de Pa\u015fti: Via\u0163a cea adev\u0103rat\u0103 (1968), Felurimea datinilor s\u0103 nu ne despart\u0103 (1972), Ce ne \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103rb\u0103toarea Pa\u015ftilor (1988), Consecin\u0163ele \u00eenvierii lui Iisus (1999), Farmecul Pa\u015ftilor (2001). Atrag aten\u0163ia c\u00e2teva g\u00e2nduri de mare profunzime \u015fi sensibilitate cuprinse \u00een aceast\u0103 din urm\u0103 pastoral\u0103: \u201eS\u0103rb\u0103torile Cr\u0103ciunului au farmecul lor deosebit legat \u00eentre altele \u015fi de multele datini care le \u00eenso\u0163esc. Pa\u015ftile sunt \u00eens\u0103 altceva. Precedate de minunatele denii \u015fi culmin\u00e2nd cu serviciul din toiul nop\u0163ii de s\u00e2mb\u0103t\u0103 spre duminic\u0103, ele ne transpun \u00eentr-o atmosfer\u0103 cu totul deosebit\u0103. Cr\u0103ciunul predispune la visare, la melancolie chiar, la o bucurie ce nu se poate \u00eens\u0103 \u00een\u0103l\u0163a spre cer, pentru c\u0103 \u00een\u015fi\u015fi norii, \u00eenso\u0163i\u0163i uneori de z\u0103pad\u0103, o \u00eempiedic\u0103. \u00cen acest timp, Pa\u015ftile, sosite deodat\u0103 cu \u00eenverzirea pomilor \u015fi \u00eembobocirea florilor, sub vraja str\u0103lucitorului soare de prim\u0103var\u0103, te transpun parc\u0103 \u00een acea senin\u0103tate identic\u0103 cu a pruncului ce z\u00e2mbe\u015fte chipului radios, plin de iubire, al mamei. Nu po\u0163i s\u0103 nu iei parte la des\u0163elenirea \u00eentregii naturi \u015fi atunci bucuria ta l\u0103untric\u0103 nu mai cunoa\u015fte margini. \u00cel opre\u015fti pe cel dint\u00e2i ie\u015fit \u00een cale \u015fi \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u00e2ndu-1 \u00eei spui: frate, uite, a \u00eenviat firea, a \u00eenviat Hristos \u015fi cu El lumea. (…) La plinirea acestui \u00eendemn ne cheam\u0103 deopotriv\u0103 Pa\u015ftile cele sfinte \u015fi prim\u0103vara dulce\u201d.<\/p>\n
Interesul din ce \u00een ce mai evident \u00een zilele noastre pentru literatura patristic\u0103 1-a determinat pe \u00ce.P.S. Sa Mitropolitul Nicolae ca \u00een anii urm\u0103tori s\u0103 \u00eencredin\u0163eze tiparului alte lucr\u0103ri de specialitate, relu\u00e2nd unele preocup\u0103ri mai vechi \u00een acest domeniu \u015fi chiar alc\u0103tuind studii noi.<\/p>\n
Astfel, Editura Amarcord din Timi\u015foara a publicat \u00een anul 2001, \u00een cadrul colec\u0163iei \u201eCum Patribus\u201d, volumul intitulat Miscellanea patristica, \u00een care autorul a inclus 22 de studii mai lungi sau mai scurte cu privire la cultura din primele secole cre\u015ftine, \u00een mod special la g\u00e2ndirea \u015fi literatura Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i ai Bisericii. Sunt prezente teme la fel de actuale ast\u0103zi, ca \u015fi atunci, din care vom enumera doar c\u00e2teva: prietenia, filosofia, teatrul, dansul, sufletul \u015fi trupul, persecu\u0163ia cre\u015ftinilor etc. \u00cen studiul de debut al volumului intitulat Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i la \u00eenceputul mileniului trei, autorul afirm\u0103 c\u0103 reia o parte din problematica abordat\u0103 \u00een Studii patristice (1984), de aceast\u0103 dat\u0103 din perspectiva mileniului al treilea. \u201eDin aceast\u0103 perspectiv\u0103 este inevitabil s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m: cu ce mo\u015ftenire am \u00eenceput un nou mileniu \u015fi ce vom face pentru a oferi lumii ceva \u00een plus fa\u0163\u0103 de trecut?\u201d.<\/p>\n
Tot \u00een anul 2001 ap\u0103rea la Editura Dacia din Cluj- Napoca, \u00een cadrul colec\u0163iei \u201eHomo religiosus\u201d, volumul Credin\u0163\u0103 \u015fi via\u0163\u0103. Culegere de studii teologice. Acesta reia unele articole scrise de ierarh de-a lungul diferitelor responsabilit\u0103\u0163i \u00een cadrul Bisericii, care sunt grupate \u00een cadrul capitolelor: Teologia \u015fi via\u0163a, Persoana M\u00e2ntuitorului Iisus Hristos, Fecioara Maria, mama lui Iisus, S\u0103rb\u0103tori \u00eenchinate M\u00e2ntuitorului \u015fi Maicii Domnului, Religie, cre\u015ftinism \u015fi ortodoxie \u015fi G\u00e2nduri cre\u015ftine\u015fti. O list\u0103 de la final indic\u0103 publica\u0163iile \u00een care au ap\u0103rut materialele incluse \u00een volum, acestea din urm\u0103 fiind selectate de c\u0103tre autor pe temeiul actualit\u0103\u0163ii lor \u015fi interesului pe care l-au acordat cititorii la prima lor apari\u0163ie.<\/p>\n
\u00cen anul 2002 \u00cenaltpreasfin\u0163itul Mitropolit Nicolae reia \u015firul scrierilor pe teme patristice prin Farmecul scrierilor patristice (Ed. Anastasia, Bucure\u015fti). O nou\u0103 serie de studii de specialitate, cu un aparat critic foarte bine pus la punct abordeaz\u0103 teme ca: Cine sunt P\u0103rin\u0163ii Bisericii, Mo\u015ftenirea patristic\u0103 azi, Contribu\u0163ia P\u0103rin\u0163ilor Bisericii, Problema avortului la Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i, Diaconi\u0163ele \u00een Biseric\u0103, Modernitatea Fericitului Augustin, \u015f.a. \u00cen acest din urm\u0103 studiu autorul face o paralel\u0103 \u00eentre zbuciumul Fericitului Augustin \u015fi cel al tinerilor din ziua de ast\u0103zi: \u201eAugustin a fost un suflet zbuciumat care nu \u015fi-a g\u0103sit lini\u015ftea dec\u00e2t \u00een intimitatea lui Dumnezeu. C\u00e2\u0163i dintre tinerii de ast\u0103zi nu trec prin tulbur\u0103ri asem\u0103n\u0103toare celor ale lui, p\u00e2n\u0103 ajung la un liman? Din acest punct de vedere, ce carte este mai modern\u0103 dec\u00e2t M\u0103rturisirile lui, care reflect\u0103 tocmai zbaterile prin care a trecut p\u00e2n\u0103 s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 lini\u015ftea \u00een Biserica lui Hristos?\u201d.<\/p>\n
\u00cen pas cu vremea este un nou volum de articole \u015fi studii pe teme variate, ap\u0103rut \u00een anul 2002 (Editura \u00cenvierea, Timi\u015foara). Autorul men\u0163ioneaz\u0103 dintru \u00eenceput c\u0103, mare parte din articolele publicate \u00een \u201e\u00cenvierea\u201d \u015fi \u201eJurnalul literar\u201d au ap\u0103rut deja \u00een volum, dar dup\u0103 anul 2000 au mai ap\u0103rut articole \u015fi studii, pe care le-a inclus \u00een volumul de fa\u0163\u0103. Cele mai multe dintre subiectele tratate au fost inspirate de aspecte ale vie\u0163ii de zi cu zi, ori de parcurgerea presei, de nout\u0103\u0163ile cotidiene sau de unele atitudini ale oamenilor de cultur\u0103 din preajm\u0103. \u201e\u00cen toate am plecat de la convingerea – spune autorul – c\u0103 \u015fi reprezentan\u0163ii Bisericii e bine, necesar \u015fi oportun s\u0103-\u015fi exprime punctul de vedere, contribuind la mai buna orientare a societ\u0103\u0163ii din care facem parte\u201d. Din cuprins merit\u0103 semnalate capitolele: Medita\u0163ii ortodoxe, Pagini din \u201e\u00cenvierea\u201d \u015fi G\u00e2nduri cre\u015ftine\u015fti.<\/p>\n
O nou\u0103 lucrare din domeniul Patrologiei avea s\u0103 apar\u0103 \u00een anul 2004, sub titlul Patristica – filosofia care m\u00e2ng\u00e2ie (Ed. Eikon, Cluj-Napoca). \u00cen cuv\u00e2ntul introductiv autorul a g\u0103sit de bine s\u0103 motiveze permanenta \u00eentoarcere la scrierile patristice, afirm\u00e2nd c\u0103 \u201eadev\u0103ratul cre\u015ftin e dator ca pe l\u00e2ng\u0103 cercetarea Sfintei Scripturi s\u0103 apeleze la citirea scrierilor patristice, care \u00een realitate nu fac altceva dec\u00e2t s\u0103 explice \u015fi aprofundeze cuv\u00e2ntul revelat\u201d. Cele cincisprezece studii cuprinse \u00een volum se refer\u0103 la diferite subiecte patristice, dintre care: Preg\u0103tirea clerului cre\u015ftin \u00een primele trei veacuri, Preotul \u00een viziunea scriitorilor patristici, cu osebire Augustin, Filosofia care m\u00e2ng\u00e2ie, Sf\u00e2ntul Ambrozie, personaj literar, Sfin\u0163enia nu cunoa\u015fte grani\u0163e, Gherman, prietenul Sf\u00e2ntului Ioan Casian, Scriitorul francez Racine \u015fi Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i \u015f.a.<\/p>\n
\u00cen anul 2007 ap\u0103rea la Timi\u015foara (Editura \u00cenvierea) volumul Actualitatea literaturii vechi cre\u015ftine, \u00een care autorul m\u0103rturise\u015fte c\u0103 \u015fi de aceast\u0103 dat\u0103 dore\u015fte s\u0103 atrag\u0103 aten\u0163ia cititorilor asupra importan\u0163ei literaturii cre\u015ftine vechi. Motiv pentru care a alc\u0103tuit acest nou volum care cuprinde materiale privitoare la unii Sfin\u0163i P\u0103rin\u0163i, dar \u015fi la c\u00e2teva aspecte ale vremii lor. Faptul c\u0103 o parte dintre aceste aspecte seam\u0103n\u0103 cu cele de azi, este indicat de studiul Odinioar\u0103 ca \u015fi azi, paralel\u0103 \u00eentre cre\u015ftinii din vremea Sf\u00e2ntului Ciprian \u015fi cei din vremea noastr\u0103.<\/p>\n
\u00cen anul 2008, tot la Editura eparhial\u0103 \u00cenvierea va ap\u0103rea volumul Pentru mai binele ob\u015ftesc, care cuprinde articole \u015fi studii privind realitatea cotidian\u0103, dar \u015fi trecutul, cu evenimentele \u015fi personalit\u0103\u0163ile lui. Volumul este alc\u0103tuit din dou\u0103 p\u0103r\u0163i: S\u0103 ne urm\u0103m \u00eenainta\u015fii \u015fi G\u00e2ndind la cei de odinioar\u0103, fiecare cuprinz\u00e2nd mai multe materiale care abordeaz\u0103 teme istorice, sociale, religioase \u015fi culturale. Inedite sunt articolele: Creang\u0103 diaconul, Arghezi monahul, Emil Cioran \u015fi Dumnezeu, Breban credinciosul, Franz Listz \u015fi muzica sacr\u0103, Episod din lupta pentru men\u0163inerea Episcopiei Caransebe\u015fului, Tragedia unui episcop \u015f.a. Cele dou\u0103 din urm\u0103 cuprind \u00eensemn\u0103ri cu privire la evenimentele dureroase petrecute la Episcopia Caransebe\u015fului la finele anilor \u201850 ai secolului trecut, c\u0103rora ierarhul autor le-a fost martor.<\/p>\n
\u00cen cursul anului 2009, tiparul Tipografiei arhidiecezane din Timi\u015foara scotea sub aceea\u015fi sigl\u0103 a Editurii \u00cenvierea, volumul Pe aripile cuv\u00e2ntului<\/em>, care porne\u015fte, dup\u0103 m\u0103rturia proprie a autorului de la romanul ecranizat cu mai mult timp \u00een urm\u0103 intitulat \u201ePe aripile v\u00e2ntului\u201d a scriitoarei Margaret Mitchell. \u015ei pentru c\u0103 \u201edeseori c\u0103r\u0163ile ajung mai greu la cititori, g\u00e2ndurile pe care doresc s\u0103 le transmit sper s\u0103 ajung\u0103 la ei ca \u015fi cum ar avea ni\u015fte aripioare ale unor p\u0103s\u0103rele care str\u0103bat v\u0103zduhul p\u00e2n\u0103 ajung la fiecare\u201d, se arat\u0103 de c\u0103tre autor \u00een Cuv\u00e2ntul \u00eenainte. Lucrarea este structurat\u0103, la fel ca \u015fi cea anterioar\u0103 semnat\u0103 de \u00cenaltpreasfin\u0163ia Sa, pe teme de interes cum ar fi: Probleme biserice\u015fti, Biserica la rom\u00e2ni, Ortodoxia b\u0103n\u0103\u0163ean\u0103, Pagini patristice \u015fi Interviuri \u015fi declara\u0163ii. De altfel capitolul acesta din urm\u0103 nu apare explicit \u00een volumele ap\u0103rute anterior, excep\u0163ie f\u0103c\u00e2nd volumul II al lucr\u0103rii Pe baricadele presei biserice\u015fti, men\u0163ionat\u0103 mai \u00eenainte.<\/p>\n Ultima \u00een ordine cronologic\u0103 lucrare \u00een volum de p\u00e2n\u0103 acum a ierarhului b\u0103n\u0103\u0163ean se intituleaz\u0103 Scrisori pastorale<\/em> (Editura \u201e\u00cenvierea\u201d, 2011) \u015fi este o continuare a volumului Popasuri duhovnice\u015fti<\/em>. De la Cr\u0103ciun la Pa\u015fti ap\u0103rut \u00een anul 2001. Dup\u0103 10 ani, ierarhul, la sugestia colaboratorilor de la Centrul eparhial, reune\u015fte \u00eentr-un volum pastoralele de Na\u015fterea \u015fi \u00cenvierea Domnului, d\u00e2ndu-le ca \u015fi \u00een volumul dinainte titluri adecvate con\u0163inutului, dintre care amintim: Vremea lui Irod \u015fi vremea noastr\u0103 (2002), Hristos \u00een mijlocul nostru (2006), Praznic vechi, dar totdeauna nou (2010); Terapia mor\u0163ii (2005), Darurile faptului c\u0103 a \u00eenviat Hristos (2009), Fii ai luminii \u015fi ai \u00cenvierii (2010), Domnul Cel \u00eenviat ne \u00eembie o via\u0163\u0103 nou\u0103 (2011) \u015f.a.<\/p>\n Trebuie s\u0103 mai ad\u0103ug\u0103m c\u0103 \u00ce.P.S. Mitropolit Nicolae s-a \u00eengrijit de apari\u0163ia colec\u0163iilor de predici Ie\u015fit-a sem\u0103n\u0103torul (Editura Mitropoliei Banatului, Timi\u015foara, 1974) \u015fi Culegere de predici (Editura Mitropoliei Banatului, Timi\u015foara, 1984).<\/p>\n Tot sub purtarea de grij\u0103 a \u00ce.P.S. Sale a fost alc\u0103tuit\u0103 lucrarea \u00cenv\u0103\u0163\u0103turi ale Bisericii Ortodoxe (Editura Mitropoliei Banatului, Timi\u015foara), publicat\u0103 \u00een 1987, \u015fi a fost retip\u0103rit \u00een mai multe r\u00e2nduri Catehismul ortodox (Editura Mitropoliei Banatului, Timi\u015foara, I ed. \u00een 1990), alc\u0103tuit oarec\u00e2nd de vrednicul de pomenire preot prof. dr. Ilarion Felea.<\/p>\n Din anul 1962 ierarhul b\u0103n\u0103\u0163ean a \u00eendrumat revista \u201eMitropolia Banatului\u201d, care din 1990 se va intitula \u201eAltarul Banatului\u201d. Din anul 1980 se va \u00eengriji de apari\u0163ia \u00cendrum\u0103torului bisericesc, misionar \u015fi patriotic, apoi, dup\u0103 1990, Calendarului rom\u00e2nului pe anul comun de la Hristos, devenit \u00een anii din urm\u0103 Calendarul almanah anual al Arhiepiscopiei Timi\u015foarei.<\/p>\n Tot din anul 1990 vegheaz\u0103 la apari\u0163ia publica\u0163iei eparhiale bilunare \u015fi apoi lunare (din 2012) \u201e\u00cenvierea\u201d, care de altfel \u00eei \u015fi datoreaz\u0103 apelativul de \u201efondator\u201d.<\/p>\n Trebuie s\u0103 men\u0163ion\u0103m c\u0103 \u00ce.P.S. Sa fost \u015fi coordonator al lucr\u0103rii Ortodoxia rom\u00e2neasc\u0103 (Editura Institutului biblic \u015fi de misiune al B.O.R., Bucure\u015fti, 1992), \u201eo culegere de texte ap\u0103rute de-a lungul vremii \u00een diferite publica\u0163ii ori c\u0103r\u0163i, ale unor autori care \u015fi-au c\u00e2\u015ftigat un renume bun \u00een teologia \u015fi cultura rom\u00e2neasc\u0103\u201d, \u015fi care dore\u015fte s\u0103 arate \u201efelul nostru al ortodoc\u015filor rom\u00e2ni de a teologhisi precum \u015fi aportul rom\u00e2nesc la \u00eembog\u0103\u0163irea Teologiei \u00een general, a celei ortodoxe \u00een special\u201d.<\/p>\n Din cele p\u00e2n\u0103 aici prezentate reiese o oper\u0103 vast\u0103, atractiv\u0103 prin bog\u0103\u0163ia elementelor care o compun, stilul inconfundabil, calitatea materialului \u015fi caracterul \u015ftiin\u0163ific al bibliografiei folosite. Ar fi necesar un studiu cuprinz\u00e2nd direc\u0163iile care pot fi identificate \u00een opera publicistic\u0103 a \u00cenaltpreasfin\u0163iei Sale Nicolae Corneanu, aprofund\u00e2nd poate ceea ce subsemnatul a \u00eencercat \u00eentr-un referat sus\u0163inut \u00een cadrul cursurilor de doctorat de la Facultatea de Teologie din Cluj-Napoca (Direc\u0163ii ale operei publicistice a \u00cenaltpreasfin\u0163itului Mitropolit Nicolae Corneanu al Banatului<\/em>, Cluj-Napoca, 2009, \u00een mss.). Direc\u0163iile cercetate atunci sunt: Exegez\u0103 biblic\u0103, Reconstituirea fenomenului apologetic \u2013 studii pe tema polemicii din primele veacuri \u015fi respectiv Contribu\u0163ii la cunoa\u015fterea fenomenului istoric-bisericesc din perioada cre\u015ftinismului primar, dar de bun\u0103 seam\u0103 c\u0103 mai sunt \u00eenc\u0103 altele.<\/p>\n Opera scriitoriceasc\u0103 a \u00eenaltului ierarh b\u0103n\u0103\u0163ean reprezint\u0103 ani \u015fi ani de lucru cu condeiul, \u201e\u00een pas cu vremea\u201d, pentru ca din toate s\u0103 rezulte \u201efarmecul discret\u201d al unei vie\u0163i \u00eenchinate slujirii lui Dumnezeu \u015fi oamenilor.<\/p>\n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Este destul de dificil s\u0103 realizezi o privire de ansamblu, \u015fi pe de-asupra limitat\u0103 ca spa\u0163iu, a operei publicistice apar\u0163in\u00e2nd unui autor ajuns la v\u00e2rsta senectu\u021bii \u0219i care a \u00eenceput s\u0103 publice \u00eenc\u0103 din anii studen\u0163iei. Este vorba despre \u00cenaltpreasfin\u0163itul … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti