{"id":621,"date":"2013-10-12T05:00:52","date_gmt":"2013-10-12T05:00:52","guid":{"rendered":"http:\/\/altarul-banatului.ro\/?page_id=621"},"modified":"2013-10-12T05:00:52","modified_gmt":"2013-10-12T05:00:52","slug":"consultatiile-inter-ortodoxe-cu-privire-la-misiunea-bisericii","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/?page_id=621","title":{"rendered":"CONSULTA\u021aIILE INTER-ORTODOXE CU PRIVIRE LA MISIUNEA BISERICII"},"content":{"rendered":"


\n<\/strong><\/p>\n

Preot dr. Marius Florescu<\/p>\n

Pentru perioada de timp aleas\u0103 exist\u0103 \u00een cadrul Bisericii Ortodoxe mai multe documente cu privire la misiune, care au fost adoptate de c\u0103tre consulta\u0163iile inter-ortodoxe cu privire la misiune, care s-au organizat mai ales la ini\u0163iativa Consiliului Ecumenic al Bisericilor, \u00eentre anii 1974-1980. Ele reprezint\u0103 puncte importante pe drumul cre\u0103rii unei teologii misionare a Bisericii Ortodoxe, \u00eendeosebi prin abordarea temelor de interes pentru misiunea Bisericii lui Hristos. \u00cen anul 1976 o parte dintre acestea au fost sintetizate \u00een cadrul agendei viitorului Sf\u00e2nt \u015fi Mare Sinod al Ortodoxiei, ceea ce a reprezentat primul punct de vedere panortodox unitar cu privire la priorit\u0103\u0163ile misionare ale Ortodoxiei.<\/p>\n

\u00cen cele ce urmeaz\u0103, vom trece \u00een revist\u0103 principiile misionare ortodoxe, care reies din documentele \u015fi discu\u0163iile care au avut loc \u00een cadrul unor consulta\u0163ii \u015fi conferin\u0163e ortodoxe, raport\u00e2ndu-ne mereu \u015fi la c\u00e2teva importante contribu\u0163ii ale teologilor ortodoc\u015fi cu privire la tema misiunii.<\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd trebuie s\u0103 amintim consulta\u0163ia ortodox\u0103 cu tema \u201eA m\u0103rturisi pe Hristos azi\u201d<\/em>, care a fost organizat\u0103 la m\u0103n\u0103stirea Cernica de l\u00e2ng\u0103 Bucure\u015fti c\u0103tre P\u0103rintele prof. dr. Ion Bria \u015fi prof. Nikos Nissiotis de la Institutul teologic ecumenic din Bossey- Elve\u0163ia, \u00een zilele de 4-8 iunie 1974. Au participat 30 de delega\u0163i ai Bisericilor Ortodoxe \u015fi Bisericilor Vechi Orientale \u015fi patru reprezentan\u0163i ai Consiliului Ecumenic al Bisericilor de la Geneva. Dintru \u00eenceput s-a precizat c\u0103 aceast\u0103 consulta\u0163ie are drept scop preg\u0103tirea unui punct de vedere ortodox cu privire la tema celei de a cincea Adun\u0103ri generale a C.E.B. din anul 1975, care va aborda tema \u201eHristos elibereaz\u0103 \u015fi une\u015fte\u201d[1]<\/sup><\/sup><\/a>. De aceea, dr. Emilio Castro, directorul comisiei Misiune \u015fi Evanghelizare \u00een cadrul C.E.B. a afirmat c\u0103 ortodoc\u015fii prezen\u0163i vor trebui s\u0103 r\u0103spund\u0103 la urm\u0103toarele \u00eentreb\u0103ri: \u201ea) care este din punct de vedere ortodox, factorul dinamic al m\u0103rturisirii lui Hristos ast\u0103zi?; b) care este factorul specific al m\u0103rturisirii lui Hristos ast\u0103zi?; c) care sunt criteriile pentru a recunoa\u015fte adev\u0103rata m\u0103rturisire a lui Hristos, \u00een contextul lumii contemporane?\u201d[2]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Desf\u0103\u015furarea efectiv\u0103 a consulta\u0163iei a cuprins sus\u0163inerea mai multor referate \u015fi lu\u0103ri de pozi\u0163ii, care prin complexitatea lor au dezv\u0103luit dintr-o dat\u0103 o serie de principii misionare ortodoxe importante.<\/p>\n

Primul referat i-a apar\u0163inut p\u0103rintelui Dumitru St\u0103niloae de la Institutul teologic din Bucure\u015fti \u015fi s-a intitulat \u201eCentralitatea lui Hristos \u00een Teologia ortodox\u0103, spiritualitate \u015fi misiune\u201d[3]<\/sup><\/sup><\/a>, care a scos \u00een eviden\u0163\u0103 trei idei majore: 1. Logosul divin este prezent \u00een simfonia ontologic\u0103 a ra\u0163iunilor lucrurilor \u015fi \u00een simfonia spiritual-virtual\u0103 a ra\u0163iunilor umane; 2. Logosul \u00eentrupat este prezent \u00een cel mai intim mod, dar \u00eenc\u0103 nu suficient actualizat \u00een s\u00e2nul umanit\u0103\u0163ii, ca ipostas \u015fi ra\u0163iune divino-uman\u0103 central\u0103 a umanit\u0103\u0163ii;<\/p>\n

3. Puterea de spiritualizare sau de eliberare de patimi \u015fi a progresului \u00een iubire, iradiaz\u0103 \u00een noi din umanitatea Logosului \u00eentrupat[4]<\/sup><\/sup><\/a>. Acest referat a fost foarte apreciat datorit\u0103 profunzimii de g\u00e2ndire, fidelit\u0103\u0163ii fa\u0163\u0103 de tradi\u0163ia R\u0103s\u0103ritului, c\u00e2t \u015fi for\u0163ei lui de expresie, bogat\u0103 \u015fi nuan\u0163at\u0103 \u00een sensuri.<\/p>\n

A urmat referatul sus\u0163inut de rev. M. V. George din Kerala, India, intitulat \u201eM\u0103rturisirea lui Hristos ast\u0103zi prin Liturghie, ca form\u0103 \u015fi experien\u0163\u0103\u201d \u00een care s-a ar\u0103tat c\u0103 Liturghia este nu numai o form\u0103 de m\u0103rturisire efectiv\u0103 a lui Hristos Cel \u00eenviat, ci \u015fi o experien\u0163\u0103 a plenitudinii m\u00e2ntuirii.<\/p>\n

Referatul sus\u0163inut de mitropolitul Emilian de Calabria (Patriarhia Ecumenic\u0103) s-a intitulat \u201eRestaurarea \u015fi eliberarea omului \u00een \u015fi prin comunitatea eclesial\u0103\u201d. Care a pus accentul pe dimensiunea vertical\u0103 \u015fi personal\u0103 a m\u00e2ntuirii. \u00cen discu\u0163iile angajate pe marginea acestui referat s-a scos \u00een eviden\u0163\u0103, pornind de la ideea centralit\u0103\u0163ii lui Hristos, aspectul individual-personal \u015fi cel comunitar-sobornicesc al m\u00e2ntuirii \u00een Biseric\u0103.<\/p>\n

Referatul \u201eM\u0103rturisirea evanghelic\u0103 a Bisericii Ortodoxe ast\u0103zi\u201d a fost su\u0163inut de preotul St. Avramides din America (Biserica Ortodox\u0103 a Greciei) \u015fi a prezentat \u00eentr-o manier\u0103 obiectivist\u0103 o serie de texte patristice menite s\u0103 ilustreze tema consulta\u0163iei. \u00cen discu\u0163iile pe marginea acestui referat p\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae a scos \u00een eviden\u0163\u0103 ideea kenozei, a sensibiliz\u0103rii subiective a credincio\u015filor pentru prezen\u0163a lui Hristos, ca ei s\u0103 descopere \u00een cei suferinzi \u015fi oprima\u0163i pe Hristos, precum \u015fi ideea comuniunii pentru \u00een\u0163elegerea \u015fi practicarea corect\u0103 a m\u0103rturisirii lui Hristos ast\u0103zi[5]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Au urmat o serie de discu\u0163ii \u015fi dezbateri \u00een cadrul celor patru comisii constituite. La finalul discu\u0163iilor fiecare comisie a prezentat c\u00e2te un raport astfel: comisia I: \u201eCentralitatea lui Hristos \u00een teologia ortodox\u0103\u201d; comisia II: \u201eUnitate \u015fi misiune\u201d, cu subcapitolele \u201eTeologie \u015fi misiune\u201d \u015fi \u201eBiseric\u0103 \u015fi misiune\u201d; comisia III: \u201eM\u0103rturisirea lui Hristos ast\u0103zi prin Liturghie\u201d; comisia IV: \u201eM\u0103rturie evanghelic\u0103 a Ortodoxiei ast\u0103zi\u201d[6]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Consulta\u0163ia ortodox\u0103 de la m\u0103n\u0103stirea Cernica are o valoare foarte mare pentru Teologia misionar\u0103 ortodox\u0103, care nu a fost p\u00e2n\u0103 atunci articulat\u0103 teologic \u00een primul r\u00e2nd datorit\u0103 faptului c\u0103 practica \u00eentrunirilor panortodoxe pe teme teologice nu a existat, excep\u0163ie f\u0103c\u00e2nd procesul convoc\u0103rii Sf\u00e2ntului \u015fi Marelui Sinod al Ortodoxiei. De aceea oportunitatea oferit\u0103 de Consiliul Ecumenic al Bisericilor de la Geneva a fost un bun prilej de a se putea reuni teologi ai aproape tuturor Bisericilor Ortodoxe, care au abordat tema vast\u0103 a misiunii din perspectiv\u0103 ortodox\u0103. Aici vorbit pentru prima dat\u0103 \u00eentr-un cadru teologic ortodox despre \u201ecentralitatea lui Hristos\u201d[7]<\/sup><\/sup><\/a> \u00een opera misionar\u0103, ar\u0103t\u00e2ndu-se c\u0103 \u201e\u00een credin\u0163a noastr\u0103 Hristos p\u0103streaz\u0103 locul central \u00een actul de m\u0103rturisire, c\u0103ci El este factorul dinamic al m\u0103rturisirii cre\u015ftine \u00een lume\u201d[8]<\/sup><\/sup><\/a>. \u201ePrezen\u0163a dinamic\u0103 a Logosului \u00een comuniunea eclesial\u0103 \u015fi \u00een lume \u00eenseamn\u0103 c\u0103 istoria are o valoare unic\u0103 pentru to\u0163i care m\u0103rturisesc pe Hristos. De aceea ni se cere ast\u0103zi s\u0103 fim o Biseric\u0103 m\u0103rturisitoare. Misiunea Bisericii se \u00eentemeiaz\u0103 pe misiunea lui Hristos\u201d[9]<\/sup><\/sup><\/a>, spunea \u00eentr-un cuv\u00e2nt introductiv p\u0103rintele Ion Bria. Teologul grec Ioannis Karmiris a vorbit despre misiunile din cadrul Ortodoxiei, subliniind c\u0103 \u201emisiunile ortodoxe au reu\u015fit de multe ori atunci c\u00e2nd nu au fost organizate \u015fi duse cu sila, pl\u0103nuite \u015fi suportate din afar\u0103, ci ca o m\u0103rturie spontan\u0103 \u015fi personal\u0103 a vie\u0163ii cre\u015ftine, ca o sfin\u0163enie \u015fi o comuniune cu via\u0163\u0103 divin\u0103. M\u0103rturia evanghelic\u0103 a Ortodoxiei ast\u0103zi se traduce prin chemarea la m\u00e2ntuire, la restaurarea rela\u0163iei dintre om \u015fi Dumnezeu\u201d[10]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

\u00cen concluzie, documentul final adoptat de participan\u0163ii la consulta\u0163ia de la m\u0103n\u0103stirea Cernica arat\u0103 c\u0103 \u201e\u00een Hristos cre\u015ftinilor le este dat\u0103 posibilitatea s\u0103 g\u0103seasc\u0103 adev\u0103rata lor rela\u0163ie cu Dumnezeu Cel \u00een Treime \u00eenchinat \u015fi cu semenii lor. (\u2026) Accentuarea \u015fi aprofundarea centralit\u0103\u0163ii lui Hristos care a oferit o larg\u0103 \u015fi cuprinz\u0103toare viziune asupra rela\u0163iei dintre Dumnezeu, Biseric\u0103, om \u015fi lume, a dat posibilitatea consulta\u0163iei de la Cernica s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 opozi\u0163ia artificial\u0103 dintre dimensiunea vertical\u0103 \u015fi orizontal\u0103 a m\u0103rturisirii lui Hristos ast\u0103zi. (\u2026) Liturghia euharistic\u0103, realiz\u00e2nd unirea credincio\u015filor cu Hristos, \u00ee\u015fi are indiscutabil valoarea \u015fi lucrarea ei \u00een c\u00e2mpul misiunii Bisericii. (\u2026) Experien\u0163a proprie \u015fi situa\u0163ia specific\u0103 unei Biserici locale trebuie luat\u0103 \u00een serios at\u00e2t pe plan pastoral, c\u00e2t \u015fi pe cel teologic, c\u0103ci fiecare Biseric\u0103 Ortodox\u0103 \u00ee\u015fi poate aduce partea ei de contribu\u0163ie la aprofundarea tezaurului revela\u0163ional dup\u0103 posibilit\u0103\u0163ile specifice. (\u2026) Misiunea cre\u015ftin\u0103 trebuie s\u0103 promoveze integrarea Bisericii \u00een via\u0163a popoarelor, c\u0103ci numai a\u015fa ea \u00ee\u015fi poate \u00eendeplini cu succes lucrarea ei m\u00e2ntuitoare prin identificarea cu aspira\u0163iile spre mai bine ale neamurilor c\u0103rora ea apar\u0163ine \u015fi prin transfigurarea vie\u0163ii credincio\u015filor. (\u2026) De aceea, slujirea lui Dumnezeu trebuie s\u0103 se arate \u00een slujirea oamenilor. Iar responsabilitatea cre\u015ftinilor fa\u0163\u0103 de Dumnezeu impune \u015fi fundamenteaz\u0103 coresponsabilitatea lor fa\u0163\u0103 de semeni \u015fi de \u00eentreaga crea\u0163ie\u201d[11]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Un an mai t\u00e2rziu (septembrie 1975) s-a organizat la la Ecimiadzin, Armenia, conferin\u0163a ortodox\u0103 cu tema \u201eM\u0103rturisindu-L pe Hristos prin via\u0163a liturgic\u0103 a Bisericii de ast\u0103zi\u201d<\/em>, organizat\u0103 de P\u0103rintele Ion Bria \u00een colaborare cu Consiliul Ecumenic al Bisericilor de la Geneva. Tematica abordat\u0103 a pornit de la tema consulta\u0163iei de la m\u0103n\u0103stirea Cernica \u00een anul 1974 \u015fi a cuprins o serie de referate \u015fi opinii teologice ale ierarhilor, clericilor \u015fi teologilor invita\u0163i. Consulta\u0163ia de la Ecimiadzin a avut \u00een vedere trei aspecte principale ale temei: 1. M\u0103rturie \u015fi slujire; 2. Propov\u0103duirea Evangheliei prin slujire; 3. M\u0103rturie \u015fi spiritualitate[12]<\/sup><\/sup><\/a>. Au participat 24 de delega\u0163i din partea Bisericilor Ortodoxe \u015fi Bisericilor Vechi Orientale, cinci observatori din partea unor Biserici protestante \u015fi patru reprezentan\u0163i din partea Consiliului Ecumenic al Bisericilor, printre care Emilio Castro, directorul Comisiei pentru Misiune \u015fi Evanghelizare.<\/p>\n

Referatul intitulat \u201eLiturghia euharistic\u0103, eveniment misionar\u201d, alc\u0103tuit de prof. Nikos Nissiotis de la Bossey a deschis seria dezbaterilor teologice. \u00cen cadrul acestuia se arat\u0103 c\u0103 \u201evia\u0163a sacramental\u0103 \u00een Ortodoxie este legat\u0103 indiscutabil de Taina Euharistiei. Liturghia euharistic\u0103 \u00eensemneaz\u0103 o participare deplin\u0103 a credincio\u015filor la m\u00e2ntuirea adus\u0103 prin \u00eentruparea Logosului, \u00eentregii crea\u0163ii\u201d[13]<\/sup><\/sup><\/a>. Referatul sus\u0163inut de mitropolitul Ioan de Helsinki a dezb\u0103tut importan\u0163a Liturghiei ca preg\u0103tire pentru m\u0103rturie, precum \u015fi importan\u0163a preo\u0163iei \u015fi a laicatului \u00een cadrul cultului divin public. Diaconul Dionysius Kykkotis din Cipru a prezentat referatul cu tema \u201eVia\u0163a duhovniceasc\u0103 personal\u0103 \u00een lumina Sfintei Liturghii\u201d \u00een care a ar\u0103tat c\u0103 este important\u0103 de re\u0163inut valoarea continu\u0103rii Liturghiei \u00een via\u0163a personal\u0103 a credincio\u015filor[14]<\/sup><\/sup><\/a>. Episcopul indian Geevarghese Mar Ostathios a accentuat \u00een interven\u0163ia sa necesitatea unui anume auto-criticalism al Ortodoxiei privitor la participarea la Sf\u00e2nta Liturghie \u015fi la rolul misionar \u015fi pastoral al acestei slujbe, iar mitropolitul grec Emilianos Timiadis din Calabria a sus\u0163inut c\u0103 este important de men\u0163ionat c\u0103 Euharistia nu este \u201enumai una dintre cele \u015fapte Sfinte Taine\u201d, ci este \u00eens\u0103\u015fi Taina Bisericii, de unde ideea c\u0103 omul trebuie s\u0103 devin\u0103 un \u201ehomo eucharisticus\u201d[15]<\/sup><\/sup><\/a>. A existat \u015fi un punct de vedere protestant, prezentat de rev. Paul Feuter de la Societatea Biblic\u0103 Unit\u0103 de la Bruxelles. Acesta a subliniat, \u015fi aici se reveleaz\u0103 importan\u0163a consulta\u0163iei ca articulare a misiunii Bisericii Ortodoxe, c\u0103 era necesar ca Biserica Ortodox\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi exprime punctul de vedere cu privire la misiune, mai ales c\u0103 \u00een anii din urm\u0103 numai alte Biserici (catolicii \u015fi protestan\u0163ii) au f\u0103cut acest lucru. \u201eTeologia ortodox\u0103 a devenit mai pragmatic\u0103 atunci c\u00e2nd vorbe\u015fte despre misiune. Dac\u0103 vorbim despre misiune din punct de vedere ortodox, este evident c\u0103 vorbim despre Liturghie \u00een primul r\u00e2nd, iar dac\u0103 vorbim despre Liturghie vorbim despre \u00eentreaga spiritualitate a Bisericii Ortodoxe, care st\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Euharistia\u201d[16]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Tot aici trebuie subliniat c\u0103 \u00een anul 1978, P\u0103rintele Ion Bria a publicat un studiu intitulat \u201eLiturghia dup\u0103 Liturghie\u201d, care a devenit definitoriu nu numai pentru Teologia misionar\u0103 ortodox\u0103, ci \u015fi pentru Teologia misionar\u0103 a Consiliului Ecumenic al Bisericilor. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, credincio\u015fii care particip\u0103 la Dumnezeiasca Euharistie, care ascult\u0103 cuv\u00e2ntul, m\u0103rturisesc credin\u0163a Bisericii nedesp\u0103r\u0163ite \u015fi apoi \u00cel primesc pe Hristos Cel euharistic, au datoria s\u0103 devin\u0103, odat\u0103 cu ie\u015firea invocat\u0103 de cuvintele \u201eCu pace s\u0103 ie\u015fim\u201d, martori \u015fi m\u0103rturisitori ai \u00cenvierii, oriunde s-ar afla \u00een via\u0163a aceasta[17]<\/sup><\/sup><\/a>. Din momentul trimiterii \u00een lume (\u201eCu pace s\u0103 ie\u015fim\u201d), cre\u015ftinii duc mai departe mesajul m\u00e2ntuirii \u015fi lumin\u0103 din Lumina lui Hristos. A\u015fa dup\u0103 cum \u00een noaptea de \u00cenviere, mul\u0163i cre\u015ftini duc la casele lor lum\u0103narea aprins\u0103, tot astfel cre\u015ftinii purt\u0103tori de Hristos se duc la casele lor, \u00een familiile lor, la locurile de munc\u0103, pe strad\u0103 \u015fi oriunde, av\u00e2nd obliga\u0163ia de a-L m\u0103rturisi pe Hristos permanent, fie \u015fi numai prin exemplul vie\u0163ii personale \u015fi de a nu se ascunde printre cei care sunt ai lumii \u015fi fac faptele \u00eentunericului. Acest concept misionar poart\u0103 numele de \u201eLiturghie dup\u0103 Liturghie\u201d[18]<\/sup><\/sup><\/a>. C\u00e2nd credincio\u015fii sunt \u00eendemna\u0163i s\u0103 ias\u0103 afar\u0103, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 pacea agonisit\u0103 prin \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea din izvorul p\u0103cii se va rev\u0103rsa asupra celor din afar\u0103. \u00censeamn\u0103 c\u0103 cei care ies din biseric\u0103 sunt purt\u0103tori ai p\u0103cii dumnezeie\u015fti, care astfel se r\u0103sp\u00e2nde\u015fte \u00een lume, prin m\u0103rturia \u015fi prin lucrarea acestora[19]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Biserica Ortodox\u0103 a fost mult\u0103 vreme etichetat\u0103 \u00een Occident ca fiind una \u201enon-misionar\u0103\u201d. \u00cens\u0103, a fost necesar\u0103 clarificarea faptului c\u0103 imperativul misionar al Bisericii Ortodoxe este evident, mai ales prin faptul c\u0103, propov\u0103duirea Evangheliei \u015fi Euharistia sunt legate \u00eentre ele, iar centrul lucr\u0103rii misionare este Liturghia, deci Ortodoxia, \u00een structura ei liturgic\u0103 \u00eens\u0103\u015fi, este o Biseric\u0103 misionar\u0103. \u201eNimic nu reveleaz\u0103 mai bine rela\u0163ia dintre plin\u0103tatea Bisericii \u015fi misiunea acesteia, dec\u00e2t Euharistia, actul central al Liturghiei\u201d[20]<\/sup><\/sup><\/a>, spunea teologul Alexander Schmemann.<\/p>\n

Iat\u0103 de ce se poate spune c\u0103 \u201eprin structura \u015fi aspectul ei liturgic, Biserica Ortodox\u0103 este o Biseric\u0103 misionar\u0103\u201d[21]<\/sup><\/sup><\/a>. Un alt principiu esen\u0163ial al misiologiei ortodoxe este proclamarea Evangheliei prin doxologie \u015fi prin Liturghie[22]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen Liturghie se exprim\u0103 \u015fi sunt reprezentate toate evenimentele m\u00e2ntuitoare din via\u0163a Domnului Iisus Hristos. Retr\u0103ind toate acestea, cre\u015ftinii devin \u201ehristofori\u201d, adic\u0103 se unesc cu Hristos prin Trupul \u015fi S\u00e2ngele S\u0103u, afl\u00e2nd c\u0103 \u201ebun este Domnul\u201d (Psalmi 34, 4).\u00a0 \u201eCultul, \u00een general, \u015fi \u00een special Sf\u00e2nta Liturghie, constituie locul \u00een care cre\u015ftinii sunt preg\u0103ti\u0163i pentru misiune, pentru a fi martori, adic\u0103 vestitori, tr\u0103itori, \u00eemplinitori ai Evangheliei lui Hristos\u201d[23]<\/sup><\/sup><\/a>. De aceea, este foarte important\u0103 orientarea misionar\u0103 a parohiei, care este celula de baz\u0103 a Bisericii universale. Dac\u0103 parohia nu este orientat\u0103 misionar, atunci \u00eentreg trupul Bisericii are o lips\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte misiunea[24]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Raportul final al consulta\u0163iei de la Ecimiadzin apreciaz\u0103 categoriile de persoane c\u0103rora trebuie s\u0103 li se proclame cuv\u00e2ntul Evangheliei: \u201emembrilor Bisericii care \u00eencearc\u0103 sincer s\u0103 practice credin\u0163a, celor care frecventeaz\u0103 Biserica dintr-o rutin\u0103, popula\u0163iei migratoare care nu are r\u0103d\u0103cini undeva sub cer, popula\u0163iei din diaspora timpurilor modern, necre\u015ftinilor \u015fi locurilor din lume unde nu s-a propov\u0103duit Evanghelia vreodat\u0103\u201d[25]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen cadrul acestei misiuni de propov\u0103duire \u201cBiblia \u015fi Liturghia nu trebuie s\u0103 fie dou\u0103 realit\u0103\u0163i distincte\u201d[26]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Tot raportul final amintit recomanda un alc\u0103tuirea unui studiu mai detaliat despre rolul sfin\u0163itor al cultului ortodox \u015fi al spiritualit\u0103\u0163ii \u00een cadrele \u00eentregii umanit\u0103\u0163i \u015fi \u00een via\u0163a \u015fi activitatea omului de zi cu zi. De asemenea, se accentua necesitatea \u00eenceperii unei rena\u015fteri a vie\u0163ii liturgice, printr-o redescoperire a rug\u0103ciunii ne\u00eencetate, prin recitirea scrierilor Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i \u015fi prin promovarea pe scar\u0103 larg\u0103 a spiritualit\u0103\u0163ii monahale adev\u0103rate[27]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Consulta\u0163ia ortodox\u0103 cu tema \u201eRolul femeilor \u00een Biserica Ortodox\u0103\u201d <\/em>a fost organizat\u0103 \u00eentre 11-17 septembrie 1976 la m\u0103n\u0103stirea Agapia, tot la ini\u0163iativa Consiliului Ecumenic al Bisericilor care dorea s\u0103 ofere Teologiei ortodoxe \u015fansa unei mai puternice afirm\u0103ri a misiunii laicilor[28]<\/sup><\/sup><\/a>. Au fost prezen\u0163i ierarhi, clerici, teologi, monahii \u015fi credincioase din \u015fapte Biserici Ortodoxe \u015fi Biserici Vechi Orientale, \u015fi \u00een plus c\u00e2\u0163iva teologi catolici cu statut de observatori.<\/p>\n

Pe tot parcursul zilelor consulta\u0163iei au fost sus\u0163inute mai multe referate teologice. Primul a apar\u0163inut prof. Thomas Hopko din S.U.A. (Seminarul \u201eHoly Cross\u201d) \u015fi s-a intitulat \u201eDespre caracterul b\u0103rb\u0103tesc al preo\u0163iei cre\u015ftine\u201d, care ar\u0103ta pe temeiuri scripturistice \u015fi patristice injuste\u0163ea preo\u0163iei femeii. Cel de-al doilea referat s-a intitulat \u201eFemeia \u00een tradi\u0163ia cre\u015ftin\u0103\u201d, a fost sus\u0163inut de prof. George T. Tavard \u015fi Henri Rallet \u015fi a omagiat \u00een\u0103l\u0163imea duhovniceasc\u0103 a unor femei din istoria Bisericii Ortodoxe[29]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Cunoscuta teoloag\u0103 Elisabeth Behr-Siegel din Fran\u0163a a sus\u0163inut un referat intitulat \u201eSensul particip\u0103rii femeilor la via\u0163a bisericeasc\u0103\u201d, \u00een cuprinsul c\u0103ruia a descris prin aspecte pozitive \u015fi negative activitatea femeii \u00een Biseric\u0103, sus\u0163in\u00e2nd n\u0103zuin\u0163ele unor teologi ai vremii pentru re\u00eenvierea institu\u0163iei diaconiei feminine.<\/p>\n

Dup\u0103 audierea referatelor s-au stabilit patru grupe de studii pentru elaborarea unor documente care s\u0103 fie apoi ratificate de c\u0103tre plenul consulta\u0163iei. Grupele s-au constituit \u00een jurul urm\u0103toarelor teme: 1. Educa\u0163ia \u015fi chemarea femeii \u00een Biseric\u0103; 2. Familia \u00een via\u0163a Bisericii; 3. Femeia ca m\u0103rturie \u00een societate; 4. Participarea femeii la via\u0163a ecumenic\u0103 a Bisericii.<\/p>\n

\u00centre sesiunile de lucru pe grupe participan\u0163ii au mai audiat dou\u0103 referate importante. Primul i-a apar\u0163inut P\u0103rintelui Dumitru St\u0103niloae \u015fi s-a intitulat \u201eFemeile \u00een teologia ortodox\u0103\u201d[30]<\/sup><\/sup><\/a>, iar cel de al doilea prof. Nicolae Chi\u0163escu \u015fi s-a intitulat \u201eHirotonia femeii din punct de vedere dogmatic-ortodox\u201d[31]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Raportul final adoptat men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 \u201eeste foarte important ca ast\u0103zi Biserica Ortodox\u0103 s\u0103 dea o m\u0103rturie comun\u0103 surorilor din celelalte Biserici cre\u015ftine care se \u00eentreab\u0103 care este rolul femeii \u00een Ortodoxie \u015fi de ce femeia ortodox\u0103 nu poate accede la hirotonia sacerdotal\u0103. (\u2026) Pentru c\u0103 dincolo de aceast\u0103 imposibilitate canonic\u0103, femeia ortodox\u0103 \u015fi-a asumat un rol de frunte \u00een toate domeniile slujirii Bisericii, \u00een parohii \u015fi \u00een comunit\u0103\u0163ile locale. Conducerea \u015fi ini\u0163ierea femeilor este important\u0103 \u00een special \u00een domeniul educa\u0163iei, \u00een opera social\u0103 \u015fi \u00een publica\u0163ii (mass-media, n.n.). Femeile trebuie \u00eencurajate \u015fi ajutate ca s\u0103 primeasc\u0103 toat\u0103 preg\u0103tirea necesar\u0103 pentru a-\u015fi asuma unele func\u0163iuni \u00een via\u0163a Bisericii. (\u2026) \u00cen ce prive\u015fte rolul diaconi\u0163elor se exprim\u0103 speran\u0163a c\u0103 unele Biserici locale prin Sinoadele lor vor desemna adapt\u0103rile necesare sau recomand\u0103ri pentru oficiul diaconi\u0163elor, venind astfel \u00een \u00eent\u00e2mpinarea condi\u0163iilor noi \u015fi nevoilor actuale ale Bisericilor\u201d[32]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

La finalul consulta\u0163iei a fost adoptat \u015fi un comunicat \u00een care se arat\u0103 c\u0103 \u201e\u00eentrunindu-se pentru prima dat\u0103 \u00een istorie, participantele au \u00eencercat s\u0103-\u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 experien\u0163ele lor \u015fi s\u0103 sistematizeze problemele c\u0103rora ele le fac fa\u0163\u0103 \u00een angajamentul lor fa\u0163\u0103 de Biseric\u0103, \u00een via\u0163a ei \u015fi \u00een societatea de azi. (\u2026) Consulta\u0163ia r\u0103spunde de asemenea nevoilor exprimate de femei de a fi mai mult cuprinse \u00een educa\u0163ia teologic\u0103, \u00een administra\u0163ia \u015fi \u00een forurile hot\u0103r\u00e2toare biserice\u015fti, la toate nivelurile vie\u0163ii biserice\u015fti, \u00een serviciile sociale, \u00een educa\u0163ia religioas\u0103 \u015fi duhovniceasc\u0103 \u00een Biseric\u0103, \u00een c\u0103lug\u0103rie \u015fi de \u00eent\u0103rire a vie\u0163ii de familie\u201d[33]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cenainte de plecare s-a luat hot\u0103r\u00e2rea ca astfel de consulta\u0163ii s\u0103 fie organizate periodic \u015fi de asemenea o femeie ortodox\u0103 s\u0103 fie numit\u0103 permanent \u00een secretariatul Consiliului Ecumenic al Bisericilor.<\/p>\n

Consulta\u0163ia a readus \u00een actualitate rolul misionar al laicilor \u00een cadrul Bisericii lui Hristos, cu prec\u0103dere al femeilor, totul \u00een contextul \u00een care consulta\u0163ia s-a \u015fi \u0163inut \u00eentr-o m\u0103n\u0103stire de c\u0103lug\u0103ri\u0163e. Dup\u0103 ce a ar\u0103tat c\u0103 femeiele au fost singurele care l-au urmat pe Hristos pe calea Crucii \u015fi c\u0103 tot ele s-au \u00eenvrednicit s\u0103-L vad\u0103 primele \u00een diminea\u0163a zilei \u00eenvierii, mitropolitul Vasilios Guridas afirma c\u0103 \u201eeste nevoie de o redescoperire a voca\u0163iei misionare a femeii, dar numai din perspectiva re\u00eenvierii institu\u0163iei diaconiei din Biserica primar\u0103. \u00cen acest sens st\u0103 m\u0103rturie rolul actual al diaconi\u0163elor din Biserica Ortodox\u0103 Copt\u0103 \u015fi din Biserica Ortodox\u0103 Armean\u0103 de la Constantinopol. Totu\u015fi, nu trebuie uitat c\u0103 Maica Domnului este un exemplu misionar pentru femeile din toate timpurile\u201d[34]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Conceptul ortodox de misiune depinde de \u00een\u0163elegerea naturii Bisericii. Biserica proclam\u0103 \u015fi actualizeaz\u0103 anticipat \u00een timp, \u00een istorie, \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu, prin Iisus Hristos, \u00een Duhul Sf\u00e2nt, aceasta fiind voca\u0163ia ei esen\u0163ial\u0103 \u00eencep\u00e2nd de la Cincizecime[35]<\/sup><\/sup><\/a>. Con\u015ftientizarea calit\u0103\u0163ii de membru al Bisericii, de c\u0103tre fiecare dintre cei boteza\u0163i, este o exigen\u0163\u0103 maxim\u0103 \u00een contextul actual al misiunii Bisericii Ortodoxe. De aceea afirma \u015fi P\u0103rintele Ion Bria c\u0103 \u201ereabilitarea \u015fi reactivarea pe plan pastoral \u015fi misionar a mirenilor constituie probleme cruciale pentru fiecare Biseric\u0103 local\u0103\u201d[36]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

\u201eImportan\u0163a \u015fi locul Bibliei \u00een via\u0163a liturgic\u0103 \u015fi spiritual\u0103 a Bisericii Ortodoxe\u201d <\/em>este tema consulta\u0163iei ortodoxe care s-a desf\u0103\u015furat \u00eentre 12-18 septembrie 1977 la Praga (Cehoslovacia). Au participat 30 de teologi din cadrul Bisericii Ortodoxe \u015fi din partea Bisericilor Vechi Orientale, a c\u0103ror contribu\u0163ie s-a axat pe rela\u0163ionarea dintre Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu prezent \u00een Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 \u015fi interpretarea care trebuie s\u0103 se fac\u0103 \u00een conformitate cu realit\u0103\u0163ile lumii prezente, pentru ca lumea s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 \u015fi s\u0103 cread\u0103. Au sus\u0163inut referate: prof. Savas Agourides de la Atena (\u201eSubstratul biblic \u00een viziunea cultului ortodox \u015fi a spiritualit\u0103\u0163ii\u201d), mitropolitul Dorotei al Cehoslovaciei (\u201eProclamarea Evangheliei \u015fi culturii tradi\u0163ionale \u00een Bisericile locale\u201d) \u015fi rev. Paul Fueter de la Societatea Biblic\u0103 Unit\u0103 de la Bruxelles (\u201eCum s\u0103 transmitem Biblia noii societ\u0103\u0163i\u201d)[37]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen completare, mai multe puncte de vedere au fost prezentate \u00een cadrul seminarului cu tema \u201eComunitatea m\u0103rturisitoare\u201d moderat\u0103 de dr. Thomas Wieser. \u00cen cadrul acestuia s-au desprins mai multe idei: necesitatea reafirm\u0103rii con\u0163inutului biblic al cultului \u015fi rea\u015fez\u0103rii acestuia \u00een prim planul vie\u0163ii biserice\u015fti, acordarea unei aten\u0163ii mai sporite limbajului biblic \u015fi cultic \u00een cadrul Bisericii Ortodoxe, re\u00eennoirea practicilor omiletice \u015fi catehetice, \u00een concordan\u0163\u0103 cu necesit\u0103\u0163ile credincio\u015filor, importan\u0163a de a avea \u00eentregul text biblic citit \u00een cadrul slujbelor, predicilor \u015fi catehezelor duminicale, etc[38]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Raportul final a fost structurat pe dou\u0103 teme: I. Biblia \u015fi via\u0163a liturgic\u0103 \u015fi II. Predic\u00e2nd \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 ast\u0103zi. \u00cen cadrul primului capitol se arat\u0103 c\u0103: \u201eto\u0163i credincio\u015fii trebuie s\u0103 aib\u0103 acces la o traducere a Sfintei Scripturi dup\u0103 dreptarul Bisericii. Interpretarea se face \u00een Biserica Ortodox\u0103 sub inspira\u0163ia Duhului Sf\u00e2nt. De aceea de o importan\u0163\u0103 misionar\u0103 major\u0103 sunt omiliile Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i fa\u0163\u0103 de care nu trebuie s\u0103 ne dep\u0103rt\u0103m, ci pe care trebuie s\u0103 le deslu\u015fim \u00een conformitate cu realit\u0103\u0163ile cotidiene\u201d[39]<\/sup><\/sup><\/a>. \u201eBiserica trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ata\u015fat\u0103 mesajului Cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu. Ea se adreseaz\u0103 lumii prin intermediul mediatorilor umani, prin limb\u0103 \u015fi cultur\u0103, prin care d\u0103 o nou\u0103 dimensiune lumii. Pentru a se adresa societ\u0103\u0163ii Bisericile trebuie s\u0103 se foloseasc\u0103 de\u00a0 mijloacele tehnice cele mai actuale \u015fi s\u0103 comunice cuv\u00e2ntul Evangheliei prin intermediul lor\u201d[40]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

\u00centre 30 aprilie \u00a0\u015fi 5 mai a avut loc la m\u0103n\u0103stirea Anba Bishoy din Egipt consulta\u0163ia inter-ortodox\u0103 cu tema \u201eRolul vie\u0163ii monahale \u00een m\u0103rturia de ast\u0103zi a Bisericii\u201d<\/em>, care a reunit 40 de teologi, \u00een majoritate monahi, din ambele familii de Biserici (Ortodox\u0103 \u015fi Veche Oriental\u0103). Consulta\u0163ia a fost organizat\u0103 de c\u0103tre Consiliul Ecumenic al Bisericilor \u015fi Patriarhia ortodox\u0103 copt\u0103, care a pus la dispozi\u0163ie m\u0103n\u0103stirea Sf. Bishoi pentru reuniunea consulta\u0163iei. Consulta\u0163ia desf\u0103\u015furat\u0103 aici a fost inspirat\u0103 de vechimea monahismului egiptean \u015fi de faptul c\u0103 aceste locuri \u015fi \u00een prezent sunt active din punct de vedere monastic[41]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Dup\u0103 cuv\u00e2ntul introductiv al patriarhului Shenouda al cop\u0163ilor, cea mai reprezentativ\u0103 interven\u0163ie din cadrul conferin\u0163ei i-a apar\u0163inut P\u0103rintelui Teodros Malawi de la m\u0103n\u0103stirea copt\u0103 a Sf\u00e2ntului Antonie cel Mare. El a pornit de la cov\u00e2r\u015fitorul rol al martirilor din Biserica primar\u0103 \u00een transmiterea \u015fi r\u0103sp\u00e2ndirea cre\u015ftinismului, subliniind c\u0103 \u00een prezent acest rol trebuie s\u0103 \u00eel aib\u0103 monahii. \u201eEste de datoria monahilor s\u0103 ajute Biserica \u015fi pe credincio\u015fii din lume s\u0103 vad\u0103 realit\u0103\u0163ile spirituale \u015fi s\u0103 le separe de cele ale lumii. Lumea trebuie s\u0103 \u00eenve\u0163e de la monahi s\u0103 aib\u0103 discern\u0103m\u00e2nt \u015fi s\u0103 poat\u0103 s\u0103 identifice voia \u015fi lucrarea lui Dumnezeu[42]<\/sup><\/sup><\/a>\u201d. A fost \u015fi singurul referat prezentat, dup\u0103 care participan\u0163ii s-au \u00eemp\u0103r\u0163it pe comisii de lucru, studiind tema dat\u0103 prin perspectiva m\u0103rturiei monahale proprii fiec\u0103rui participant.<\/p>\n

Raportul final prezentat se \u00eemparte \u00een patru p\u0103r\u0163i: I. Identitatea vie\u0163ii monahale; II. Monahism, misiune \u015fi re\u00eennoire; III. Recomand\u0103ri; IV. Cuv\u00e2nt de mul\u0163umire[43]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Dac\u0103 prima parte se refer\u0103 la originile monahismului \u015fi la caracteristicile sale ascetice prin defini\u0163ii notate de la 1-11, cea de a doua parte se refer\u0103 la actualitate, propun\u00e2nd cre\u015ftinilor o re\u00eentoarcere la iubirea de frumos \u015fi de natur\u0103 a c\u0103lug\u0103rilor, care poate fi o solu\u0163ie pe calea reg\u0103sirii lini\u015ftii \u015fi apropierii de Dumnezeu. Totodat\u0103 m\u0103n\u0103stirile trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 garantele p\u0103str\u0103rii adev\u0103rului de credin\u0163\u0103 \u015fi s\u0103 desf\u0103\u015foare pe mai departe misiunea specific\u0103 de \u00eent\u0103rire \u00een credin\u0163\u0103 \u015fi de re\u00eenviere a credin\u0163ei \u00een sufletele celor care au o leg\u0103tur\u0103 numai formal\u0103 cu Biserica. Slujbele, muzica, iconografia, cercetarea teologic\u0103, promovate de c\u0103tre m\u0103n\u0103stiri au rolul de a contribui la misiunea Bisericii nu numai printre credincio\u015fii proprii, ci \u015fi printre necre\u015ftini. Recomand\u0103rile raportului final de la Amba Bishoi se refer\u0103 la necesitatea alc\u0103tuirii unui studiu documentar privitor la tema \u201eMonahii \u015fi m\u0103rturia \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei\u201d pentru a fi prezentat \u00een cadrul conferin\u0163ei misionare de la Melbourne, iar cuv\u00e2ntul de mul\u0163umire se refer\u0103 la generozitatea patriarhului Shenouda al Bisericii Ortodoxe Copte de a g\u0103zdui consulta\u0163ia \u00een cadrul unei m\u0103n\u0103stiri egiptene[44]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

\u00centre 20-25 septembrie 1980 a avut loc ultima consulta\u0163ie ortodox\u0103 organizat\u0103 de Consiliul Ecumenic al Bisericilor, la m\u0103n\u0103stirea Jica (Serbia). Sub deviza \u201ePredic\u00e2nd \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd credin\u0163a cre\u015ftin\u0103 ast\u0103zi\u201d<\/em>, teologii prezen\u0163i au abordat \u00een cadrul mai multor referate \u015fi discu\u0163ii rela\u0163ia dintre propov\u0103duirea Cuv\u00e2ntului \u015fi membrii Bisericii lui Hristos, cu referire la rolul pe care \u00eel au ierarhia, clerul, dar \u015fi credincio\u015fii laici \u00een misiunea de propov\u0103duire (de predicare a Evangheliei). Au participat 37 de delega\u0163i ortodoc\u015fi \u015fi vechi-orientali, la care s-au ad\u0103ugat cinci delega\u0163i de la Consiliul Ecumenic al Bisericilor.<\/p>\n

\u201eLumea de azi ne impune nou\u0103 tuturor celor ce alc\u0103tuim Biserica lui Hristos noi metode misionare, noi metode prin care s\u0103 \u00eent\u0103rim poporul credincios \u015fi s\u0103 aducem la Hristos pe cei care \u00eenc\u0103 nu au auzit de El. Noi nu facem misiune de dragul misiunii sau misiune prin prozelitism. Misiunea noastr\u0103 este aceea de a c\u00e2\u015ftiga omul la Hristos prin propov\u0103duirea Evangheliei \u015fi prin for\u0163a vie\u0163ii noastre cre\u015ftine\u015fti[45]<\/sup><\/sup><\/a>\u201d, spunea \u00een cuv\u00e2ntul introductiv mitropolitul Emilianos de Sylivria (Patriarhia Ecumenic\u0103).<\/p>\n

Referatele prezentate au fost alc\u0103tuite de teologi din partea ambelor familii de Biserici: arhim. Stephan Caralambidis, prof. Atanasie Jevtic, prof. Alexander Schmemann \u015fi episcopul Sava din Polonia.<\/p>\n

Raportul final este cel mai vast dintre rapoartele consulta\u0163iilor ortodoxe de p\u00e2n\u0103 acum \u015fi este structurat \u00een trei capitole:<\/p>\n

Preotul \u015fi proclamarea Evangheliei, care se \u00eemparte \u00een: I. Via\u0163a spiritual\u0103 a preotului; II. Rela\u0163ia dintre preot \u015fi episcop; III. Rela\u0163ia dintre preot \u015fi poporul lui Dumnezeu, cu subcapitolele: Preotul ca liturgist, Preotul ca \u015fi catehet, Preotul ca propov\u0103duitor al Evangheliei, Preotul ca p\u0103stor;<\/p>\n

Locul \u015fi rolul parohiei \u00een misiunea Bisericii, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura \u015fi predica<\/p>\n

\u00cen fa\u0163a realit\u0103\u0163ilor lumii de azi.<\/p>\n

Partea cea mai important\u0103 pentru tema misiunii o reprezint\u0103 recomand\u0103rile cuprinse \u00een capitolul al doilea: \u201erecomand\u0103m o reexaminare rapid\u0103 a metodelor \u015fi con\u0163inutului \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii credin\u0163ei, prin redescoperirea misiunii parohiei, a misiunii laicatului, prin declerizarea teologiei (\u2026). Este important\u0103 organizarea unei consulta\u0163ii pe teme liturgice, datorit\u0103 deosebirilor de cult dintre diferitele Biserici Ortodoxe. (\u2026) Este necesar un dialog mai intens \u00eentre Bisericile Ortodoxe pe teme care privesc lumea \u00een ansamblul ei, fapt pentru care ar trebui \u00eenfiin\u0163at un centru panortodox. (\u2026) Cu privire la misiune, credem c\u0103 de\u015fi esen\u0163a misiunii cre\u015ftine este de a proclama fiec\u0103rei persoane umane Evanghelia iert\u0103rii, \u00eenvierii \u015fi vie\u0163ii ve\u015fnice, aceast\u0103 proclamare nu este valid\u0103 dac\u0103 este izolat\u0103 de Evanghelia iubirii\u201d[46]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Din punct de vedere misionar, se arat\u0103 \u00een capitolul urm\u0103tor, de\u015fi este o realitate c\u0103 marea majoritate a sectoarelor societ\u0103\u0163ii se afl\u0103 \u00een afara Bisericii, c\u0103 secularismul este nociv pentru via\u0163a Bisericii cu tot ceea ce propov\u0103duie\u015fte el, clericii nu trebuie s\u0103 practice \u201eun apostolat facil\u201d, ci s\u0103 st\u0103ruiasc\u0103 pentru ca oamenii s\u0103 ajung\u0103 la sfin\u0163enia vie\u0163ii. De aceea \u201emisiunea cre\u015ftin\u0103 de ast\u0103zi trebuie s\u0103 manifeste dragostea lui Dumnezeu fa\u0163\u0103 de oameni, trebuie s\u0103 edifice Trupul lui Hristos, prin rug\u0103ciune, slujire, diaconie \u015fi comuniune cu to\u0163i cei chema\u0163i la m\u00e2ntuire\u201d[47]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

\u00cen aceea\u015fi perioad\u0103 de timp, teologul Alexander Schmemann trata \u00een volumul Biseric\u0103, lume, misiune<\/em> mai multe teme de interes pentru misiunea Bisericii. Fiind foarte critic la \u00eenceput, crez\u00e2nd c\u0103 \u201eTeologia Ortodox\u0103 pare s\u0103 fie, mai mult ca oric\u00e2nd, str\u0103in\u0103 de Biseric\u0103, de via\u0163a \u015fi nevoile ei reale\u201d[48]<\/sup><\/sup><\/a>, el sf\u00e2r\u015fe\u015fte prin a sublinia faptul c\u0103 misiunii Ortodoxiei \u00eei este specific\u0103 \u015fi o dimensiune spiritual\u0103 proprie fiec\u0103rui om, rod al nevoin\u0163elor de tot felul, acest fapt fiind \u015fi el o caracteristic\u0103 a misiunii ortodoxe. \u201eR\u0103s\u0103ritul cre\u015ftin \u00eel poate ajuta pe om s\u0103 se descopere pe sine ca un atlet al credin\u0163ei, s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 superficialitatea \u015fi relativismul cotidian, pentru a ajunge la o stare duhovniceasc\u0103 ce se des\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte cu o unire deplin\u0103 cu Hristos\u201d[49]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00centre misiune \u015fi sfin\u0163enie este o deplin\u0103 leg\u0103tur\u0103. \u201eOmul care are pe Duhul Sf\u00e2nt \u00een el, este apt de a \u00een\u0163elege sensul ad\u00e2nc al Scripturilor \u015fi de a c\u0103l\u0103uzi \u015fi pe al\u0163ii pe calea sfin\u0163eniei \u015fi a plin\u0103t\u0103\u0163ii vie\u0163ii. Sfin\u0163enia lui Dumnezeu se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte lumii prin oameni sfin\u0163i. Prin urmare, pledoaria pentru lucrarea misionar\u0103 a Bisericii, este \u00een esen\u0163\u0103, o pledoarie pentru sfin\u0163enie\u201d[50]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Epistola c\u0103tre Filipeni \u00eendeamn\u0103 \u201es\u0103 m\u0103rturiseasc\u0103 toat\u0103 limba c\u0103 Domn este Iisus Hristos \u00eentru slava lui Dumnezeu\u201d (Filipeni 2, 11). Ca Dumnezeu \u015fi om, Domnul Iisus Hristos este prototipul schimb\u0103rii noastre prin har. A\u015fa dup\u0103 cum El a p\u0103timit, a murit \u015fi a \u00eenviat ca un biruitor, tot astfel \u015fi scopul misiunii Bisericii este de a lupta contra p\u0103catului, de a lupta pentru a preg\u0103ti instaurarea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu, lupt\u0103 care va fi \u00eencununat\u0103 \u00een eshatologie. Scopul misiunii Bisericii este de a recapitula umanitatea \u015fi \u00eentreg universul \u00een Hristos, pentru ca Acesta s\u0103 fie \u201etotul \u00een toate\u201d (I Corinteni 15, 28)[51]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Consulta\u0163iile ortodoxe organizate \u00eentre anii 1974-1980 au fost primele de acest fel din istoria Bisericii Ortodoxe. Ele au fost organizate cu sprijinul Consiliului Ecumenic al Bisericilor \u015fi au reunit delega\u0163i din ambele familii de Biserici (Ortodoxe \u015fi Vechi Orientale). Temele dezb\u0103tute au atins at\u00e2t subiecte dogmatice, c\u00e2t \u015fi chestiuni practice, care au ajutat Bisericile participante s\u0103 g\u0103seasc\u0103 formule de m\u0103rturie comun\u0103, dar \u015fi Bisericile membre ale C.E.B. \u015fi nu numai, s\u0103 cunoasc\u0103 felul \u00een care teologia ortodox\u0103 \u00ee\u015fi articuleaz\u0103 teologic misiunea specific\u0103.<\/p>\n


<\/p>\n
\n
\n

[1]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Cf. Orthodox Thought. Reports of Orthodox Consultations organized by the World Council of Churches, 1975-1982<\/em>, ed. by Georges Tsetsis, WCC Publications, Geneva, 1983, p. 67<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[2]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Ibidem<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[3]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 <\/em>Referatul a fost publicat \u00een \u00eentregime \u015fi \u00een rev. \u201eContacts\u201d (XXVII, anee, no. 92,4 er trimestre 1975, p. 447-457) sub titlul \u201eLa centralite du Christ dans la theologie, dans la spiritualite et dans la mission orthodoxe\u201d<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[4]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Idem<\/em>, p. 456<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[5]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Ibidem<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[6]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Idem<\/em>, p. 457<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[7]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Tema apar\u0163ine Sf\u00e2ntului Maxim M\u0103rturisitorul care \u00een R\u0103spunsurile c\u0103tre Talasie<\/em> spunea c\u0103 \u201eIisus Hristos, Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, ca Ziditor a f\u0103cut \u015fi legea natural\u0103, ca Providen\u0163iator a dat Legea scris\u0103 \u00een litere, ca R\u0103scump\u0103r\u0103tora dat legea duhului, adic\u0103 a harului. \u00cen El se adun\u0103 deci \u015fi legea natural\u0103 \u015fi cea scris\u0103 \u015fi cea a harului, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Dumnezeu va judeca lumea prin Cuv\u00e2ntul S\u0103u, dup\u0103 Evanghelia Sa. To\u0163i vor fi judeca\u0163i prin Hristos, dup\u0103 Lege sau f\u0103r\u0103 Lege, deoarece prin El Dumnezeu se afl\u0103 \u00een to\u0163i, indiferent de modul de prezen\u0163\u0103\u201d (Filocalia sfintelor nevoin\u0163e ale des\u0103v\u00e2r\u015firii<\/em>, II, trad. Pr. prof. dr. Dumitru St\u0103niloae, Editura Institutului biblic \u015fi de misiune al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 1979, p. 58-59).<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[8]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Pr. conf. Dumitru Popescu, Pr. lect. Dumitru Radu, Consulta\u0163ia ortodox\u0103 de la m\u0103n\u0103stirea Cernica. Tematic\u0103 \u015fi desf\u0103\u015furarea lucr\u0103rilor<\/em>, \u00een rev. \u201eBiserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103\u201d, anul XCII, nr. 3-4 martie-aprilie 1974, p. 610<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[9]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Ibidem<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[10]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 The Bucharest Report<\/em>, \u201eThe International Review of Mission\u201d, vol. 54, no. 253, 1975, p. 80<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[11]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Idem<\/em>, p. 82<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[12]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Report of the Orthodox Consultation on Confessing Christ through liturgical life of the Church Today, Ecimiadzine, Armenia, September 16-21, 1975<\/em>, WCC Archives, no. 2345, paper 6, p. 2-3<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[13]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Confessing Christ Throught the Liturgical Life of the Church Today<\/em>, Etchmiadzine, Armenia, September 16-21, 1975, \u00een \u201eThe International Review of Mission\u201d, vol. 57, no. 256, October 1975, p. 420<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[14]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 De altfel, \u00een urma interven\u0163iei sale s-a alc\u0103tuit \u015fi un apendice la raportul final intitulat \u201eContinuitatea Liturghiei \u00een via\u0163\u0103\u201d, cf. Report\u2026, o.c.<\/em>, p. 11<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[15]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Idem<\/em>, p. 19<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[16]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Idem<\/em>, p. 23<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[17]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Ion Bria, \u201eActual Mission of Orthodoxy\u201d, apud. Orthodox Visions of Ecumenism<\/em>, ed. Gennadios Limouris, Geneva, WCC, 1994, p. 220<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[18]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Ion Bria, The Liturgy after the Liturgy<\/em>, \u201eThe International Review of Mission\u201d, LXVII (1978), no. 265, p. 86-96<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[19]<\/sup><\/sup><\/a> \u00centr-o lucrare tip\u0103rit\u0103 recent la Editura Andreiana din Sibiu, arhiepiscopul Anastasie al Albaniei aduce c\u00e2teva l\u0103muriri cu privire la expresia \u201eLiturghie dup\u0103 Liturghie\u201d, spun\u00e2nd c\u0103 \u201eideea \u015fi propunerea continu\u0103rii Liturghiei de c\u0103tre credincio\u015fi, dup\u0103 sf\u00e2r\u015fitul Dumnezeie\u015ftii Liturghii \u00een biseric\u0103, av\u00e2ndu-l ca celebrant pe fiecare credincios \u2013 folosind expresia codificat\u0103: liturghia dup\u0103 Dumnezeiasca Liturghie \u2013 am dezvoltat-o prima dat\u0103 \u00een anul 1963, la Atena, exprim\u00e2ndu-m\u0103 \u00een sensul c\u0103 \u201eLiturghia trebuie extins\u0103 \u00een via\u0163a de zi cu zi. \u015ei \u00eentreaga via\u0163\u0103 trebuie transformat\u0103 \u00eentr-o liturghie\u201d. \u00cen anii urm\u0103tori p\u0103rintele Ion Bria a repetat aceast\u0103 expresie, \u00een diverse conferin\u0163e \u015fi publica\u0163ii ale Consiliului Ecumenic al Bisericilor, \u00eensu\u015findu-\u015fi\u00a0 \u00een mod expres, originalitatea ideii\u201d (Arhiepiscopul Anastasie al Albaniei, Misiune pe urmele lui Hristos<\/em>, Editura Andreiana, Sibiu, 2013, p. 111-112)<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[20]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Alexander Schmemann, Biseric\u0103, lume, misiune<\/em>, ed. I, Paris, 1978, Editura Re\u00eentregirea, Alba Iulia, 2006, p. 67<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[21]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Idem<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[22]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Preot Petraru Gheorghe, Misiologie ortodox\u0103, I. Revela\u0163ia divin\u0103 \u015fi misiunea Bisericii<\/em>, Editura Panfilius, Ia\u015fi, 2002, p. 175-180<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[23]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Pr. prof. dr. Valer Bel, Misiunea Bisericii \u00een lumea contemporan\u0103<\/em>, Editura Presa Universitar\u0103 Clujean\u0103, Cluj-Napoca, 2004, p, p. 375<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[24]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Pr. prof. dr. Valer Bel, Misiune, parohie, pastora\u0163ie. Coordonate pentru o strategie misionar\u0103<\/em>, Editura Rena\u015fterea, Cluj-Napoca, 2006, p. 14<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[25]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Report\u2026<\/em>, o.c.<\/em>, p. 6<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[26]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Ibidem<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[27]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Report\u2026.<\/em>, o.c.<\/em>, p. 9<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[28]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 \u00cen context ecumenic, problematica rolului femeilor \u00een iconomia m\u00e2ntuirii \u015fi \u00een via\u0163a de cult a Bisericii a reprezentat mereu o tem\u0103 de interes, mai ales din perspectiva faptului c\u0103 protestan\u0163ii au \u00eencercat \u00eenc\u0103 din anii \u00een discu\u0163ie s\u0103 \u201eemancipeze\u201d femeia din Biseric\u0103, aduc\u00e2ndu-o p\u00e2n\u0103 la stadiul actual de slujitor de cult, ceea ce ridic\u0103 semne de \u00eentrebare cu privire la participarea Bisericii Ortodoxe la \u00eens\u0103\u015fi Consiliul Ecumenic al Bisericilor<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[29]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Prof. Nicolae Chi\u0163escu, Consulta\u0163ia ecumenic\u0103 a femeilor ortodoxe de la m\u0103n\u0103stirea Agapia<\/em>, \u00een rev. \u201eBiserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103\u201d, nr.1-3, anul XVI, ianuarie-martie 1977, p. 882<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[30]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Idem<\/em>, p. 883<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[31]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Ibidem<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[32]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Idem<\/em>, p. 884<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[33]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Ibidem<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[34]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Idem<\/em>, p. 885<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[35]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Idem<\/em>, p. 886<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[36]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Ion Bria, Destinul Ortodoxiei<\/em>, Editura Institutului biblic \u015fi de misiune ortodox\u0103, Bucure\u015fti, 1989, p. 12<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[37]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Cf. European seminar on the role and the place of the Bible in the liturgical and spiritual life of the Orthodox Church, Prague, September, 12-18, 1977<\/em>, WCC Archives, no. 2342, paper 9, p. 385<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[38]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Idem<\/em>, p. 386<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[39]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 The Role and Place of the Bible in the Liturgical and Spiritual Life of the Orthodox Church<\/em>, \u201eThe International Review of Mission\u201d, vol. 63, no. 264, Octobre 1977, p. 386<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[40]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 European seminar\u2026<\/em>, o.c.<\/em>, p. 388<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[41]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Orthodox Consultation on the place of the monastic life within the witness of the Church today, Amba Bishoy Monastery, Egypt, Aprilie 30- May 5, 1979<\/em>, WCC Archives, no. 2345, paper 13, p. 1<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[42]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 The Place of the Monastic Life Within the Witness of the Church Today<\/em>, \u201eThe International Review of Mission\u201d, vol. 72, no. 272, Octobre 1979, p. 450<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[43]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Idem<\/em>, p. 1-7<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[44]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Ibidem<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[45]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Preaching and Teaching the Christian Faith Today<\/em>, \u201eThe International Review of Mission\u201d, vol. 77, no. 278, April 1981, p. 52<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[46]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Preaching and Teaching the Christian Faith Today, Monastery of Zica, Yugoslavia, September 20-25, 1980<\/em>, WCC Archives, no. 2389, paper 14, p. 3<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[47]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Idem<\/em>, p. 10<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[48]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Alexander Schmemann, o.c.<\/em>, p. 186<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[49]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Idem<\/em>, p. 321<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[50]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Pr. conf. dr. Constantin Coman, \u201eDuhul misionar al Ortodoxiei\u201d, \u00een vol. Biserica \u00een misiune. Patriarhia Rom\u00e2n\u0103 la ceas aniversar<\/em>, Editura Institutului biblic \u015fi de misiune ortodox\u0103, Bucure\u015fti, 2005, p. 340<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[51]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Valer Bel, Teologie \u015fi Biseric\u0103<\/em>, Presa Universitar\u0103 Clujean\u0103, 2008, pp. 148-166<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

 <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Preot dr. Marius Florescu Pentru perioada de timp aleas\u0103 exist\u0103 \u00een cadrul Bisericii Ortodoxe mai multe documente cu privire la misiune, care au fost adoptate de c\u0103tre consulta\u0163iile inter-ortodoxe cu privire la misiune, care s-au organizat mai ales la ini\u0163iativa … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","template":"sidebar-page.php","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-621","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/621","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=621"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/621\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":622,"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/621\/revisions\/622"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=621"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}