{"id":613,"date":"2013-10-12T04:53:38","date_gmt":"2013-10-12T04:53:38","guid":{"rendered":"http:\/\/altarul-banatului.ro\/?page_id=613"},"modified":"2013-10-12T04:53:38","modified_gmt":"2013-10-12T04:53:38","slug":"hobita-gradiste-contributii-monografice","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/?page_id=613","title":{"rendered":"HOBI\u021aA-GR\u0102DI\u0218TE. CONTRIBU\u021aII MONOGRAFICE"},"content":{"rendered":"

 <\/p>\n

Preot dr. Ionel Popescu<\/p>\n

Satul Hobi\u0163a Gr\u0103di\u015fte, apar\u021bin\u0103tor comunei Sarmizegetusa, este situat \u00een partea sudic\u0103 a jude\u0163ului Hunedoara \u015fi face parte din r\u00e2ndul acelor a\u015fez\u0103ri \u201emai pu\u0163in cunoscute, uneori t\u0103inuite prin locuri greu accesibile, ad\u0103postite sub paza unor copaci seculari\u201d[1]<\/sup><\/sup><\/a>, despre care nu exist\u0103 foarte multe date, informa\u0163ii, m\u0103rturii ori dovezi arheologice.<\/p>\n

Neav\u00e2nd informa\u0163ii istorice exacte, presupunem c\u0103 \u201ehobenii\u201d au p\u0103r\u0103sit str\u0103vechea a\u015fezare de l\u00e2ng\u0103 \u201ePodul Ro\u015fu\u201d din cauza deselor n\u0103v\u0103liri ale unor popoare str\u0103ine \u015fi s-au a\u015fezat \u00eentr-o zon\u0103 izolat\u0103, mai l\u00e2ng\u0103 p\u0103dure, la poalele ultimelor ramifica\u0163ii ale mun\u0163ilor \u0162arcu, unde au pus bazele actualei localit\u0103\u0163i. A\u015fezat \u00een partea de vest a \u0162\u0103rii Ha\u0163egului, este situat la 1 km sud de ruinele vechii capitale a Daciei romane, Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, satul se \u00eenvecineaz\u0103 la est cu Clopotiva (2,7 km), la sud cu mun\u0163ii \u0162arcu (1 km), la vest cu satul P\u0103ucine\u015fti (2,8 km) \u015fi la nord cu comuna Sarmizegetusa (1 km), de care apar\u0163ine administrativ. <\/strong><\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te relieful, caracteristica principal\u0103 a acestuia este varietatea, \u00eentreaga zon\u0103 fiind de deal \u015fi de munte.Vatra satului face parte din depresiunea \u0162\u0103rii Ha\u0163egului \u015fi are aspectul unui mic platou.<\/p>\n

\n

Istoricul bisericii de la Hobi\u021ba-Gr\u0103di\u0219te<\/strong><\/p>\n

Potrivit informa\u0163iilor oferite de c\u00e2\u0163iva s\u0103teni v\u00e2rstnici, \u00een anii 1977-1979, primul l\u0103ca\u015f de cult al satului a fost din lemn \u015fi era situat \u00een str\u0103vechea vatr\u0103 a satului \u201eHobi\u0163a Mic\u0103\u201d, dincolo de p\u00e2r\u00e2ul numit \u201eBalta\u201d, apa care se desparte din Valea Hobi\u0163ei, sau R\u00e2u\u015for, la Gura R\u00e2ului. \u00cen jurul acestuia se g\u0103sea cimitirul sau progadia, cum se \u015fi spune \u00een graiul local, ale c\u0103rui urme pot fi v\u0103zute \u015fi azi.[2]<\/sup><\/sup><\/a><\/p>\n

Existen\u0163a acestui l\u0103ca\u015f de \u00eenchinare este atestat\u0103 \u015fi de c\u0103tre vicarul greco-catolic al Ha\u0163egului, \u015etefan Moldovan, care, cu ocazia vizitei canonice efectuate la parohie, \u00een data de 7 ianuarie 1853, consemna : \u201e\u015fi cintirimul cel vechi unde a fost biserica de lemn 45\u00ba lung. 26\u00ba lat \u2026\u201d.[3]<\/sup><\/sup><\/a> Istoricul Iacob Radu, fost vicar greco-catolic al Ha\u0163egului men\u0163ioneaz\u0103, la r\u00e2ndul s\u0103u, c\u0103 \u201ebiserica ceea vechie (din Hobi\u0163a Gr\u0103di\u015fte, n.n.) a fost din lemn\u201d[4]<\/sup><\/sup><\/a>, iar vicarul \u015etefan Moldovan, vizit\u00e2nd parohiile din vicariatul Ha\u0163egului, ar\u0103ta c\u0103 \u201ememoria oamenilor \u0163ine acest cuv\u00e2nt cum c\u0103 au avut clopotul (la Hobi\u021ba-Gr\u0103di\u0219te,n.n.) \u00eentr-un prun ac\u0103\u0163at mai \u00eent\u00e2i, apoi s-au apucat \u015fi au cl\u0103dit o bisericu\u0163\u0103 din lemn\u2026\u201d. Existen\u0163a acestei vechi biserici din lemn este consemnat\u0103, de asemenea, \u00een conscrip\u0163iile anilor 1733[5]<\/sup><\/sup><\/a>, 1750[6]<\/sup><\/sup><\/a>, 1761-1762[7]<\/sup><\/sup><\/a> \u015fi 1829-1831[8]<\/sup><\/sup><\/a>, dar \u015fi de harta iosefin\u0103 a Transilvaniei (1769-1773)[9]<\/sup><\/sup><\/a>. Din p\u0103cate, lucr\u0103rile citate nu men\u0163ioneaz\u0103 exact locul pe care a fost ridicat\u0103 biserica, Hobi\u0163a Mic\u0103 sau Hobi\u0163a Mare \u015fi nici dac\u0103 este vorba despre dou\u0103 l\u0103ca\u015furi de cult construite \u00een dou\u0103 locuri \u015fi perioade de timp diferite.<\/p>\n

Biserica actual\u0103, zidit\u0103 din piatr\u0103, a fost ctitorit\u0103 \u00een anul 1840[10]<\/sup><\/sup><\/a> sau \u00een anul 1846[11]<\/sup><\/sup><\/a>, \u00een timpul p\u0103storirii preotului unit Nicolae Popovici[12]<\/sup><\/sup><\/a>. Planul ei este dreptunghiular, cu absid\u0103 semicircular\u0103 nedecro\u015fat\u0103, fle\u015fa ascu\u0163it\u0103 a turnului clopotni\u0163\u0103 scund, ridicat deasupra intr\u0103rii dinspre apus \u015fi acoperi\u015ful \u00eentregului edificiu fiind \u00eenvelite \u00een tabl\u0103[13]<\/sup><\/sup><\/a>. Vechea biseric\u0103 de lemn \u015fi actuala biseric\u0103 de piatr\u0103, finalizat\u0103 \u00een anul 1846, au fost desigur t\u00e2rnosite, \u00eens\u0103 informa\u0163ii cu privire la acest moment sacramental nu s-au p\u0103strat.<\/p>\n

Prima sfin\u0163ire a bisericii filiei Hobi\u0163a Gr\u0103di\u015fte, despre care avem cuno\u015ftin\u0163\u0103, s-a oficiat \u00een duminica din 18 mai 1969, de c\u0103tre episcopul Aradului, Ienopolei \u015fi H\u0103lmagiului, Teoctist Ar\u0103pa\u015fu[14]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

\u00cent\u00e2ist\u0103t\u0103torul Episcopiei Aradului a fost primit atunci cu emo\u0163ie, bucurie \u015fi dragoste de toat\u0103 suflarea satului \u015fi de foarte mul\u0163i credincio\u015fi veni\u0163i din satele vecine. C\u00e2\u0163iva copii \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een costume tradi\u0163ionale, \u00eentre care \u015fi semnatarul acestor r\u00e2nduri, i-au oferit flori, adres\u00e2ndu-i cuvinte de beneventare. Protopopul Alexandru Gherghel l-a \u00eent\u00e2mpinat \u00een numele preo\u0163ilor \u015fi al credincio\u015filor din protopopiatul Ha\u0163eg, \u00eempreun\u0103 cu preo\u0163ii slujitori. Dup\u0103 slujba de t\u00e2rnosire a fost oficiat\u0103 sf\u00e2nta Liturghie, la finalul c\u0103reia preotul paroh Avram Glidan \u201ea prezentat raportul asupra parohiei \u015fi a lucr\u0103rilor ce s-au f\u0103cut la biserica veche de 129 de ani zidit\u0103 \u00een locul alteia \u015fi mai vechi\u201d.\u00a0 \u00cen cuv\u00e2ntul de \u00eencheiere, ierarhul ar\u0103dean a eviden\u0163iat meritele credincio\u015filor \u015fi ale parohului, spun\u00e2nd: \u201eToate m\u0103rturisesc despre unitatea de credin\u0163\u0103 \u00een Biserica str\u0103mo\u015feasc\u0103 \u015fi ne bucur\u0103m c\u0103 aceste semne vin din inimile credincio\u015filor \u015fi ale preo\u0163ilor cu toat\u0103 sinceritatea exprimat\u0103 prin lucr\u0103rile pe care le fac, prin pictarea, dup\u0103 datina str\u0103bun\u0103, a l\u0103ca\u015furilor de \u00eenchinare, c\u0103ci a\u015fa este bine, ca to\u0163i credincio\u015fii rom\u00e2ni s\u0103 se \u00eenchine sub cupola aceleia\u015fi biserici\u201d[15]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Hrisovul \u00eentocmit cu prilejul sfin\u0163irii consemneaz\u0103 eforturile preotului paroh Avram Glidan \u00een direc\u0163ia renov\u0103rii bisericii din Hobi\u0163a Gr\u0103di\u015fte, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul p\u0103storirii sale. Astfel, \u00een anul 1933, l\u0103ca\u015ful de cult a fost\u00a0 renovat \u00een\u00a0 interior, \u00eenlocuindu-se plafonul drept cu bolt\u0103, \u00een stil roman, tot atunci fiind \u00eenlocuite stranele \u015fi scaunele vechi, iar exteriorul a fost tencuit. \u00cen anul 1967 s-au f\u0103cut repara\u0163ii \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri capitale la biseric\u0103, prin contribu\u0163ia credincio\u015filor. Du\u015fumeaua veche a fost \u00eenlocuit\u0103, s-a introdus curentul electric, s-a d\u0103r\u00e2mat iconostasul din piatr\u0103 \u015fi s-a pus unul din lemn sculptat, realizat chiar de c\u0103tre preotul Avram Glidan. Au fost \u00eenlocuite u\u015file \u015fi ferestrele, iar interiorul a fost zugr\u0103vit de c\u0103tre Mihu\u0163 Ardelean din P\u0103ucine\u015fti, care a donat toate materialele folosite, manopera fiind suportat\u0103 de preotul Avram Glidan. Prin grija episcopului Teoctist Ar\u0103pa\u015fu, au fost donate, din partea Episcopiei Aradului, 12 icoane pictate pe p\u00e2nz\u0103, care au fost aplicate pe lemn \u015fi s-au a\u015fezat pe iconostas: Sfin\u0163ii Apostoli, Sf\u00e2nta Treime, Sf\u00e2nta Fecioar\u0103 Maria \u015fi cei patru evangheli\u015fti, alte 20 fiind donate de credincio\u015fi. Preotul Glidan a donat, la r\u00e2ndul s\u0103u, o icoan\u0103 pictat\u0103 pe p\u00e2nz\u0103 reprezent\u00e2nd rug\u0103ciunea din Ghetsimani,\u00a0 (300\/200 cm), care a fost a\u015fezat\u0103 \u00een biseric\u0103, deasupra naosului.<\/p>\n

Dup\u0103 44 de ani de la acest moment important din via\u0163a bisericeasc\u0103 a satului Hobi\u0163a Gr\u0103di\u015fte, \u00een urma amplelor lucr\u0103ri de renovare interioar\u0103 \u015fi exterioar\u0103, dar mai ales a \u00eenzestr\u0103rii cu mobilier sculptat \u015fi pictur\u0103, biserica a fost din nou sfin\u0163it\u0103 de c\u0103tre Preasfin\u0163itul P\u0103rinte Dr. Gurie Georgiu, Episcopul Devei \u015fi Hunedoarei[16]<\/sup><\/sup><\/a>, la 26 mai 2013. Din sobor au f\u0103cut parte preotul dr. Ionel Popescu, vicar administrativ la Arhiepiscopia Timi\u015foarei, fiu al satului, preotul Antonie Budiul, protopopul Ha\u0163egului, preotul paroh Iuliu Tonca, preotul Petru Popescu, fostul paroh,\u00a0 precum \u0219i preo\u0163ii din parohiile vecine. Dup\u0103 primirea ierarhului a urmat impresionanta slujb\u0103 de sfin\u0163ire a bisericii Sf\u00e2ntul Mare Mucenic Gheorghe, purt\u0103torul de biruni\u0163\u0103, care a primit acum \u015fi hramul Duminica Sf\u00e2ntului Apostol Toma. L\u0103ca\u015ful de cult a fost binecuv\u00e2ntat cu Sf\u00e2ntul \u015fi Marele Mir \u015fi cu Agheasma Mare. La finalul sfintei Liturghii, Preasfin\u0163itul P\u0103rinte Episcop Gurie a adresat celor prezen\u0163i un ziditor \u015fi emo\u0163ionant cuv\u00e2nt de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 cu privire la importan\u0163a perioadei post-pascale \u015fi la misiunea t\u0103m\u0103duitoare a Bisericii, ca Vitezd\u0103 spiritual\u0103.<\/p>\n

\n

Preo\u021bii slujitori<\/strong><\/p>\n

Satul Hobi\u0163a- Gr\u0103di\u015fte are o vechime considerabil\u0103, primele urme de locuire aici fiind din perioada roman\u0103. Cu toate acestea, nu avem foarte multe informa\u0163ii despre via\u0163a bisericeasc\u0103 din aceast\u0103 localitate \u00eenainte de anul 1700, c\u00e2nd localnicii apar\u0163ineau Bisericii Ortodoxe \u015fi aici era o biseric\u0103 din lemn. A\u015fa dup\u0103 cum s-a \u00eent\u00e2mplat, \u00eens\u0103, \u00een alte p\u0103r\u0163i ale Ardealului, este posibil ca preotul ortodox din sat s\u0103 fi fost nevoit a\u00a0 trece, cu enoria\u015fii s\u0103i, la Biserica Unit\u0103[17]<\/sup><\/sup><\/a>, primul slujitor al acestei parohii, cu 27 de familii \u015fi biseric\u0103, fiind men\u0163ionat \u00een conscrip\u0163ia din anul 1761[18]<\/sup><\/sup><\/a>.\u00a0 Potrivit conscrip\u0163iei de la 1765, \u00een jurul satului existau urm\u0103toarele parohii: Clopotiva, Gr\u0103di\u015fte, Zeicani, Pe\u015fteana, \u00een timp ce Hobi\u0163a Gr\u0103di\u015fte \u015fi Breazova erau filii[19]<\/sup><\/sup><\/a>. \u201eConscrip\u0163ia parohiilor, parohialnicilor, parohilor \u015fi lucrurilor biserice\u015fti din arhidiaconatul Ha\u0163eg, comitatul Hunedoarei\u201d, efectuat\u0103 \u00een anul 1750, consemneaz\u0103 c\u0103 satul Hobitza Gredistyei avea 60 de credincio\u015fi, o biseric\u0103 (templa) \u015fi aeditui sacristani \u2013 1 (sacristie)[20]<\/sup><\/sup><\/a>. Iacob Radu men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103, \u00een anul 1811, parohia Hobi\u0163a- Gr\u0103di\u015fte avea 250 de suflete \u015fi un preot cu numele Simion[21]<\/sup><\/sup><\/a>. Acesta a fost urmat de Nicolae Popovici, care a p\u0103storit din anul 1812 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1865, c\u00e2nd a decedat[22]<\/sup><\/sup><\/a>. Nicolae Popovici a studiat Teologia la m\u0103n\u0103stirea Prislop (?), apoi la Ha\u0163eg (un an) \u015fi la Blaj (un an), fiind hirotonit \u00eentru preot de c\u0103tre episcopul unit Ioan Bob[23]<\/sup><\/sup><\/a>. Dup\u0103 \u00eendelungata p\u0103storire a preotului Nicolae Popovici, parohia Hobi\u0163a Gr\u0103di\u015fte a fost transformat\u0103 \u00een filie \u015fi administrat\u0103 de c\u0103tre preo\u0163ii din Sarmizegetusa, P\u0103ucine\u015fti \u015fi Clopotiva[24]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

\u00centre anii 1872-1897, filia Hobi\u0163a- Gr\u0103di\u015fte a fost administrat\u0103 de preotul Nicolae Pop \u0162arin\u0103 din P\u0103ucine\u015fti (1853-1899), hirotonit la Oradea, \u00een august 1850, de c\u0103tre episcopul Vasile Erdelyi. Nicolae Pop \u0162arin\u0103, fiul preotului Dumitru, a studiat la \u015ecoala Normal\u0103 din S\u00e2nt\u0103m\u0103ria Orlea \u015fi apoi la Blaj. A avut un rol activ \u00een revolu\u0163ia din anul 1848, ca tribun ata\u015fat legiunii prefectului Solomon[25]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen timpul p\u0103storirii sale, la Hobi\u0163a s-au \u00eenregistrat cazuri de revenire la Ortodoxie. Acest lucru rezult\u0103 dintr-o scrisoare pe care el a trimis-o protopopului greco-catolic al Ulpiei Traiana Sarmizegetusa, Avel Pop Bociat, \u00een anul 1891, \u00een care face referire la \u201eapostasierile de la religia greco-catolic\u0103\u201d constatate \u00een P\u0103ucine\u015fti \u015fi Hobi\u0163a -Gr\u0103di\u015fte[26]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

La 29 ianuarie 1895, preotul Nicolae Pop \u0162arin\u0103 a \u00eenaintat o scrisoare Consistoriului (Consiliului, n.n.) Episcopesc din Lugoj, \u00een care ar\u0103ta c\u0103 a administrat parohia Hobi\u0163a- Gr\u0103di\u015fte timp de 22 de ani, \u00eens\u0103 aceast\u0103 filie nu se g\u0103se\u015fte \u00eentr-o situa\u0163ie material\u0103 foarte bun\u0103. Din cele 46 de familii existente \u2013 precizeaz\u0103 preotul \u2013 doar 26 pl\u0103tesc c\u00e2te ceva pentru nevoile parohiei, \u00eentruc\u00e2t majoritatea s\u0103tenilor se confrunt\u0103 cu probleme grave de s\u0103r\u0103cie. \u00cen final, preotul \u0162arin\u0103 men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103, fiind \u00een v\u00e2rst\u0103 \u015fi bolnav, nu mai poate administra aceast\u0103 filie[27]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Urmare acestui demers, \u00een anul 1897, protopopul Avel Pop Bociat (1885-1901) din Sarmizegetusa a \u00eencredin\u0163at administrarea filiei Hobi\u0163a- Gr\u0103di\u015fte preotului Andrei Iona\u015f din parohia vecin\u0103 Clopotiva. Dup\u0103 trei ani, noul paroh al Clopotivei, Iacob Nicolescu (1897-1910)[28]<\/sup><\/sup><\/a> continu\u0103 slujirea la Hobi\u0163a[29]<\/sup><\/sup><\/a> p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1912, c\u00e2nd aceasta redevine parohie p\u0103storit\u0103 de preotul Aurel Iuba\u015f (1912-1930)[30]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Din anul 1930, Hobi\u0163a- Gr\u0103di\u015fte este transformat\u0103 iar\u0103\u015fi \u00een filie la parohia P\u0103ucine\u015fti, fiind p\u0103storit\u0103 de vrednicul preot Avram Glidan, care dup\u0103 o rodnic\u0103 activitate pastoral-misionar\u0103 \u015fi administrativ-gospod\u0103reasc\u0103 desf\u0103\u015furat\u0103 vreme de 50 de ani \u00een parohia natal\u0103 P\u0103ucine\u015fti, cu filiile Hobi\u0163a- Gr\u0103di\u015fte \u015fi Zeicani (din 1965), a primit distinc\u0163iile de iconom, iconom stavrofor, crucea patriarhal\u0103 \u015fi dou\u0103 medalii aniversare la 20 de ani de la re\u00eentregire \u015fi la s\u0103rb\u0103torirea patriarhului Justinian. De asemenea, timp de 16 ani a fost membru \u00een Adunarea Eparhial\u0103 a Episcopiei Aradului, opt ani fiind secretarul general al acestui for bisericesc.<\/p>\n

Preotul Avram Glidan s-a bucurat de pre\u0163uirea \u015fi de dragostea credincio\u015filor nu numai pentru incontestabilele sale calit\u0103\u0163i de foarte bun organizator \u015fi\u00a0 gospodar, ci \u015fi datorit\u0103 tactului pastoral de excep\u0163ie, firii sale deschise, bun\u0103t\u0103\u0163ii sufletului \u015fi modului impecabil de comunicare cu to\u0163i p\u0103stori\u0163ii s\u0103i. El a r\u0103mas \u00een amintirea tuturor ca un preot de voca\u0163ie, un foarte bun predicator, un adev\u0103rat talent \u00een ceea ce prive\u015fte confec\u0163ionarea unor obiecte de cult, sculptate, cum a fost iconostasul bisericii din Hobi\u0163a- Gr\u0103di\u015fte. Era, de asemenea, foarte priceput \u00een toate cele necesare gospod\u0103riei \u015fi bisericii, dar \u015fi un adev\u0103rat specialist \u00een probleme de natur\u0103 tehnic\u0103. \u00cenzestrat cu un sim\u0163 al umorului ie\u015fit din comun, \u015ftia s\u0103 se fac\u0103 pl\u0103cut at\u00e2t fra\u0163ilor preo\u0163i c\u00e2t \u015fi credincio\u015filor, cu episcopul Teoctist al Aradului av\u00e2nd o rela\u0163ie cald\u0103, de suflet, fapt pentru care ierarhul ar\u0103dean a poposit \u00een nenum\u0103rate r\u00e2nduri la P\u0103ucine\u015fti. Preotul Avram l-a primit de fiecare dat\u0103 cu toat\u0103 bucuria \u015fi a ridicat, \u00een cinstea lui, un pavilion din lemn, \u00een gr\u0103dina casei sale, situat\u0103 la poalele muntelui, locul fiind foarte potrivit pentru rug\u0103ciune \u015fi medita\u0163ie.<\/p>\n

De\u015fi anii \u00een care a p\u0103storit preotul Glidan erau foarte grei, regimul comunist-ateu limit\u00e2nd drastic accesul tinerilor la \u015fcolile teologice, vrednicul paroh de la P\u0103ucine\u015fti s-a g\u00e2ndit la viitorul Bisericii \u015fi, din cele trei sate pe care le-a avut sub purtarea sa de grij\u0103, a \u00eendrumat patru tineri spre Seminarul teologic de la Caransebe\u015f.\u00a0 Preotul Avram Glidan a plecat la Domnul la data de 22 februarie 1981, pl\u00e2ns de to\u0163i credincio\u015fii din cele trei sate pe care le-a p\u0103storit o jum\u0103tate de secol, trupul s\u0103u fiind a\u015fezat, p\u00e2n\u0103 la \u00eenvierea cea de ob\u015fte, \u00een cripta pe care \u015fi-a preg\u0103tit-o l\u00e2ng\u0103 biserica din P\u0103ucine\u015fti. Urma\u015ful preotului Avram Glidan la p\u0103storirea parohiei P\u0103ucine\u015fti, cu filiile Zeicani \u015fi Hobi\u0163a- Gr\u0103di\u015fte, a fost preotul Petru Popescu.<\/p>\n

\u00cen timpul celor 30 de ani de activitate pastoral\u0103, preotul Petru Popescu s-a preocupat de \u00eentre\u0163inerea, \u00een condi\u0163ii corespunz\u0103toare, a bisericii din filia Hobi\u0163a Gr\u0103di\u015fte \u015fi a cimitirului parohial, \u00een care scop a efectuat mai multe lucr\u0103ri, cu sprijinul parohienilor.\u00a0 Lucr\u0103rile de natur\u0103 administrativ-gospod\u0103reasc\u0103 au fost continuate de c\u0103tre preotul paroh Petru Popescu \u015fi \u00een anii urm\u0103tori.Urma\u015ful preotului Petru Popescu este actualul\u00a0 preot paroh Iuliu Tonca, care a intensificat activitatea pastoral-misonar\u0103 \u015fi liturgic\u0103 \u00een parohia P\u0103ucine\u015fti, cu filiile Zeicani \u015fi Hobi\u0163a- Gr\u0103di\u015fte, credincio\u015fii din aceste unit\u0103\u0163i biserice\u015fti av\u00e2nd servicii religioase nu numai \u00een duminici \u015fi \u00een s\u0103rb\u0103tori, ci \u015fi \u00een zilele de peste s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. De asemenea, organizeaz\u0103 pelerinaje cu credincio\u015fii la hramul a\u015fez\u0103mintelor monahale din \u0162ara Ha\u0163egului (Prislop, Col\u0163 \u015fi schitul Retezat), cu sprijinul prim\u0103riei din Sarmizegetusa. \u00cen domeniul social-filantropic, preotul paroh a ini\u0163iat colecte de produse alimentare \u015fi bani, care au fost direc\u0163ionate spre credincio\u015fii sinistra\u0163i, spre familiile cu venituri foarte mici sau f\u0103r\u0103 venituri, de un asemenea ajutor financiar beneficiind \u015fi o persoan\u0103 supus\u0103 unui transplant de organe.<\/p>\n

Parohia P\u0103ucine\u015fti, cu cele dou\u0103 filii, este conectat\u0103 la proiectele \u201eALEGE \u015eCOALA\u201d, ini\u0163iate de Patriarhia Rom\u00e2n\u0103 \u015fi \u201eCOPILUL \u00ceN FAMILIE\u201d, c\u00e2\u0163iva copii particip\u00e2nd la concursul de crea\u0163ie \u201eBOTEZUL MEU\u201d. Pentru a se specializa \u00een derularea unor astfel de proiecte, preotul Tonca a frecventat\u00a0 cursurile organizate de Episcopia Devei \u015fi Hunedoarei la Moneasa, jude\u0163ul Arad, unde a ob\u0163inut diploma de \u201eManager de proiect\u201d.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u015ecoala<\/strong><\/p>\n

Primele informa\u0163ii cu privire la \u015fcoal\u0103 le g\u0103sim \u00een procesul-verbal \u00eencheiat de c\u0103tre vicarul greco-catolic al Ha\u0163egului, \u015etefan Moldovan, la 7 ianuarie 1853, cu prilejul vizitei canonice efectuate \u00een parohia Hobi\u0163a Gr\u0103di\u015fte. \u201ePentru \u015fco[a]l\u0103 s-au \u00eendemnat poporul s\u0103 se \u00eempreune cu cea a Gr\u0103di\u015ftei (Sarmizegetusei, n.n.) de carele nu e dep\u0103rtat numai \u00bd or\u0103\u201d[31]<\/sup><\/sup><\/a>. Prin urmare, \u00een Hobi\u0163a Gr\u0103di\u015fte nu era \u015fcoal\u0103, copiii fiind instrui\u0163i p\u00e2n\u0103 atunci \u00een scris \u015fi \u00een citit de c\u0103tre preotul paroh sau de c\u0103tre c\u00e2nt\u0103re\u0163ul bisericesc, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat de-a lungul vremurilor \u015fi \u00een alte p\u0103r\u0163i ale \u0163\u0103rii.<\/p>\n

Din anul 1853 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een 1936, copiii s\u0103tenilor din Hobi\u0163a au \u00eenv\u0103\u0163at la \u015fcoala din Sarmizegetusa,\u00a0 dup\u0103 care \u00eencep\u00e2nd cu data de\u00a0 26 iulie 1936, adunarea general\u0103 a locuitorilor satului, \u0163inut\u0103 \u00een localul prim\u0103riei locale, sub pre\u015fedin\u0163ia primarului Tenie Alexe, a luat hot\u0103r\u00e2rea de a construi o cl\u0103dire pentru \u015fcoal\u0103 \u015fi c\u0103min cultural.<\/p>\n

Dup\u0103 ce \u015fcoala \u015fi c\u0103minul cultural au fost construite, copiii au frecventat primele patru clase \u00een sat \u015fi urm\u0103toarele trei apoi patru,\u00a0 la Sarmizegetusa.<\/p>\n

Din p\u0103cate, datorit\u0103 num\u0103rului tot mai mic de elevi, \u00een anul 2012, \u015fcoala din Hobi\u0163a Gr\u0103di\u015fte a fost \u00eenchis\u0103, copiii fiind aronda\u0163i din nou la \u015fcoala din Sarmizegetusa.<\/p>\n

\u00cen momentul de fa\u0163\u0103 Hobi\u0163a Gr\u0103di\u015fte se confrunt\u0103, ca \u015fi alte localit\u0103\u0163i din mediul rural, cu \u00eengrijor\u0103torul fenomen al \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii popula\u0163iei \u015fi al natalit\u0103\u0163ii tot mai sc\u0103zute. Urmare acestuia, num\u0103rul copiilor este \u00een sc\u0103dere, iar \u015fcoala edificat\u0103 cu at\u00e2ta trud\u0103 de \u00eenainta\u015fi \u015fi renovat\u0103 la standarde corespunz\u0103toare, \u00eempreun\u0103 cu c\u0103minul, \u00een anul 2011, st\u0103 iar\u0103\u015fi cu por\u0163ile \u00eenchise.<\/p>\n


<\/p>\n
\n
\n

[1]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Vasile Dr\u0103gu\u0163, Vechi monumente hunedorene<\/em>, Ed. Meridiane, Bucure\u015fti, 1968, p. 5<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[2]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Ionel Popescu, Istoria vie\u0163ii biserice\u015fti la rom\u00e2nii din unele sate ale \u0162\u0103rii Ha\u0163egului<\/em>, tez\u0103 de licen\u0163\u0103, (mss.), Sibiu, 1980<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[3]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 \u015etefan Moldovan, \u00censemnare. Protocolul vizita\u0163iunei canonice a vicariatului Ha\u0163egului \u00eencep\u00e2nd de la 15 no [i] embrie 1852 p\u00e2n\u0103 la 13 ian[uarie] 1853 respectiv p\u00e2n\u0103 la 31 ian[uarie] 1853, ziua \u00een care s-a \u00eenchis vizita\u0163iunea prima cu vizitarea bis[ericii] din Ha\u0163eg, in addenda <\/em>la Camelia Elena Vulea \u015fi Lumini\u0163a Wallner-B\u0103rbulescu, Vizita\u0163iuni canonice \u00een \u0162ara Ha\u0163egului (1852-1885)<\/em>, Cluj-Napoca, 2003, p. 283-284.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[4]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Dr. Iacob Radu, Istoria vicariatului greco-catolic al Ha\u0163egului<\/em>, Lugoj, tipografia Gutenberg, 1913,\u00a0\u00a0 p. 241.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[5]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Augustin Bunea, Episcopul Ioan Inocen\u0163iu Klein<\/em>, Blaj, 1900, p. 372.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[6]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Idem, Statistica rom\u00e2nilor din Transilvania \u00een jurul anului 1750<\/em> f\u0103cut\u0103 de vicariul episcopesc Petru Aron<\/em>, Sibiu, 1901, p. 51.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[7]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Dr. Virgil Ciobanu, Statistica rom\u00e2nilor din Ardeal, f\u0103cut\u0103 de administra\u0163ia austriac\u0103 la anul 1760-1762, copiat\u0103 din arhiva de r\u0103zboi din Viena<\/em>, Cluj, 1926, \u00een \u201eAnuarul Institutului de Istorie Na\u0163ional\u0103 Cluj\u201d, an. 3, 1926, p. 652.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[8]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Consignatio Statistico Topographica singulorum in Magno Principatu Transylvanicae<\/em> (edit. Bogdan Cr\u0103ciun \u015fi Ioan Bolovan), Cluj-Napoca, 2003, p.42.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[9]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005http:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Fisier: Josephinische-Landaufnahme- pg. 231.jpg.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[10]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Diecesa Lugo\u015fului. \u015eematism istoric<\/em>, Lugoj, 1903, p. 521. \u00a0<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[11]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Radu, Istoria vicariatului \u2026<\/em>, p. 241.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[12]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Elena Camelia Vulea, Biserica Greco-Catolic\u0103 din Vicariatul Ha\u0163egului (1850-1918)<\/em>, Cluj-Napoca, 2009, p. 303.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[13]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Florin Dobrei, Bisericile ortodoxe hunedorene, <\/em>Ed. Eftimie Murgu, Re\u015fi\u0163a, 2011, p. 170<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[14]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 N\u0103scut la 7 februarie 1915, \u00een Tocileni, jud. Boto\u015fani, Teoctist (Teodor) Ar\u0103pa\u015fu a studiat Teologia la Seminarul monahal de la m\u0103n\u0103stirea Cernica \u015fi la Facultatea de Teologie din Bucure\u015fti. A func\u0163ionat apoi ca Episcop-vicar patriarhal \u015fi rector al Institutului\u00a0 Teologic din Bucure\u015fti, iar la 28 iulie 1962 a fost ales episcop al Aradului, unde a p\u0103storit 10 ani. La 28 ianuarie 1973 a fost ales arhiepiscop al Craiovei \u015fi mitropolit al Olteniei, iar la 25 septembrie 1977 a devenit arhiepiscop al Ia\u015filor \u015fi mitropolit al Moldovei \u015fi Sucevei. Dup\u0103 moartea patriarhului Iustin Moisescu (31 iulie 1986) a devenit loc\u0163iitor de patriarh \u015fi, la 9 noiembrie 1986, a fost ales Arhiepiscop al Bucure\u015ftilor, mitropolit al Ungrovlahiei \u015fi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne. A trecut din via\u0163a p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 \u00een 30 iulie 2007. Ca episcop al Aradului a efectuat mai multe vizite canonice \u00een parohiile din \u0162ara Ha\u0163egului \u015fi a sfin\u0163it c\u00e2teva biserici de aici (A se vedea: Enciclopedia Ortodoxiei Rom\u00e2ne\u015fti<\/em>, Ed. Institutului Biblic \u015fi de Misiune Ortodox\u0103, Bucure\u015fti, 2010, p.37-38).<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[15]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 cf. rev. \u201eMitropolia Banatului\u201d, anul XIX, nr.4-6\/1969, p. 353<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[16]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 P.S. Gurie Georgiu (din botez Grigore) s-a n\u0103scut la 31 decembrie 1968, \u00een localitatea Huta-Chiuie\u015fti, jud. Cluj. A studiat Teologia la seminarul din Craiova (1984-1988) \u015fi la facultatea din acela\u015fi ora\u015f (1992-1996). A urmat cursuri aprofundate de Teologie sistematic\u0103 la Facultatea de Teologie Catolic\u0103 din Padova \u2013 Italia (1996-1997) \u015fi de doctorat la Institutul de Teologie Pastoral-Misionar\u0103 din Padova (1997-2001) \u015fi a ob\u0163inut titlul de doctor la Facultatea de Teologie din Alba-Iulia, \u00een anul 2012. Pe linie administrativ-bisericeasc\u0103 a func\u0163ionat ca secretar de cabinet al mitropolitului Nestor Vornicescu (1989-1996), eclesiarh al catedralei mitropolitane din Craiova, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Craiovei \u015fi Episcop-vicar al acelei eparhii, cu titulatura \u201eStreh\u0103ianul\u201d. La 29 octombrie 2009 a fost ales episcop al Episcopiei Devei \u015fi Hunedoarei, fiind \u00eensc\u0103unat la 29 noiembrie 2009; Enciclopedia<\/em>, p.294-295.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[17]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 \u00cen conscrip\u0163ia din anul 1733 se vorbe\u015fte despre existen\u0163a unui \u201eArhidiaconat al Gr\u0103di\u015ftei\u201d, urmare faptului c\u0103 preo\u0163ii din Ha\u0163eg au p\u0103r\u0103sit unirea. Acesta \u00eel avea \u00een frunte pe protopopul Petru din Gr\u0103di\u015fte. De acest arhidiaconat \u0163ineau satele: Gr\u0103di\u015fte (Sarmizegetusa, n.n.), Ostrovul Mare \u015fi Ostrovul Mic, Ostrovel cu Gureni, R\u00e2u de Mori, Uliuc, Valea D\u00e2ljii, Clopotiva, Hobi\u0163a Gr\u0103di\u015fte, Breazova, Zeicani, P\u0103ucine\u015fti, Pe\u015fteana \u015fi Pe\u015fteni\u0163a, cf. B\u0103e\u015ftean, Albulescu<\/em>, p.138. \u00cen acest an satul avea deja biseric\u0103, probabil cea din lemn \u015fi \u201e22 incolae\u201d (locuitori) (Costin Fene\u015fan, Izvoare de demografie istoric\u0103, vol.I, Transilvania<\/em>, Bucure\u015fti, 1986, p.161).<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[18]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Ciobanu, Statistica rom\u00e2nilor\u2026<\/em>, p. 652<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[19]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Radu, op.cit.\u00a0 p.512;<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[20]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Costin Fene\u015fan, Izvoare de demografie istoric\u0103, vol.I, Transilvania<\/em>, Bucure\u015fti, 1986,\u00a0 p.304-305<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[21]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Radu, op.cit.\u00a0 p. 241<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[22]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Diecesa Lugo\u015fului. \u015eematism istoric<\/em>, Lugoj, 1903 <\/em>\u00a0p. 520<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[23]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Elena Camelia Vulea, Biserica Greco-Catolic\u0103 din Vicariatul Ha\u0163egului (1850-1918)<\/em>, Cluj-Napoca, 2009, p. 303 \u015fi 312<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[24]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Diecesa Lugo\u015fului\u2026<\/em>, p. 520; Radu, p.241.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[25]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005\u00a0 Arhivele Statului Deva<\/em>, fond parohia P\u0103ucine\u015fti<\/em>, dos. nr. 103<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[26]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Ibidem<\/em>, dos. nr. 103, doc. Nr. 1\/1891<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[27]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Ibidem<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[28]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Prot. A.P. Bociat l-a aten\u0163ionat c\u0103 nu s-a ocupat \u00eendeajuns de biserica din filie, care a ajuns \u00eentr-o \u201estare proast\u0103\u201d mai ales altarul (Arhivele Statului Deva, fond parohia Clopotiva<\/em>, dos. nr.257\/1900)<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[29]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Ibidem<\/em>, dos.103, doc. Nr. 389\/1897<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[30]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Radu , p. 241<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[31]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 \u015etefan Moldovan, \u00censemnare. Protocolul vizita\u0163iunei canonice a vicariatului Ha\u0163egului \u00eencep\u00e2nd de la 15 no [i] embrie 1852 p\u00e2n\u0103 la 13 ian[uarie] 1853 respectiv p\u00e2n\u0103 la 31 ian[uarie] 1853, ziua \u00een care s-a \u00eenchis vizita\u0163iunea prima cu vizitarea bis[ericii] din Ha\u0163eg, in addenda la Camelia Elena Vulea \u015fi Lumini\u0163a Wallner-B\u0103rbulescu, Vizita\u0163iuni canonice \u00een \u0162ara Ha\u0163egului (1852-1885), Cluj-Napoca, 2003\u00a0 p. 283-285<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

 <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  Preot dr. Ionel Popescu Satul Hobi\u0163a Gr\u0103di\u015fte, apar\u021bin\u0103tor comunei Sarmizegetusa, este situat \u00een partea sudic\u0103 a jude\u0163ului Hunedoara \u015fi face parte din r\u00e2ndul acelor a\u015fez\u0103ri \u201emai pu\u0163in cunoscute, uneori t\u0103inuite prin locuri greu accesibile, ad\u0103postite sub paza unor copaci … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","template":"sidebar-page.php","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-613","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/613","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=613"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/613\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":614,"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/613\/revisions\/614"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=613"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}