{"id":607,"date":"2013-10-12T04:48:25","date_gmt":"2013-10-12T04:48:25","guid":{"rendered":"http:\/\/altarul-banatului.ro\/?page_id=607"},"modified":"2013-10-12T04:50:48","modified_gmt":"2013-10-12T04:50:48","slug":"teologia-si-exegeza-episodului-schimbarea-la-fata-varianta-lucanica-t%e1%bd%b4%ce%bd%ce%b2%ce%b1%cf%83%ce%b9%ce%bb%ce%b5%e1%bd%b7%ce%b1%ce%bd%cf%84%ce%bf%e1%bf%a6%ce%b8%ce%b5","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/?page_id=607","title":{"rendered":"TEOLOGIA \u0218I EXEGEZA EPISODULUI \u201eSCHIMBAREA LA FA\u021a\u0102\u201d (VARIANTA LUCANIC\u0102). T\u1f74\u03bd\u03b2\u03b1\u03c3\u03b9\u03bb\u03b5\u1f77\u03b1\u03bd\u03c4\u03bf\u1fe6\u03b8\u03b5\u03bf\u1fe6 sau ANTICIPAREA ESHATONULUI"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

\u00a0C\u0103t\u0103lin Varga<\/p>\n

Abstract<\/em><\/p>\n

C\u0103t\u0103lin Varga, Theology and Exegesis of Transfiguration [Schimbarea la Fa\u0163\u0103] story (Lucanic paradigm). T\u1f74\u03bd\u03b2\u03b1\u03c3\u03b9\u03bb\u03b5\u1f77\u03b1\u03bd\u03c4\u03bf\u1fe6\u03b8\u03b5\u03bf\u1fe6or the Anticipation of Eschaton<\/em><\/p>\n

My study follows to identify the main instruction of the Transfiguration story, using either pa-tristic points of view, either helpfull modern commentaries. The foremost kerygma that the disciples are about to learn is that of their own personal transfiguration, the one and only path of rediscovering the lost Image of an liturgical membership. The presence of the most towering prophets of Old Testament here on Mount Tabor, certify that before you enter into the Kingdom of God, you have to cross the Golgota scene; a journey that all of us have to follow in order to inherit the eternal life. Trying to achieve a proper exegesis of Sacred Texts books is near syno-nymous with fainting, that\u2019s why our task is far away to be accomplished. <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Keywords:\u00a0 kingdom of God, transformation, garments of skins, theophany.<\/em><\/p>\n

Textul pe care Sf\u00e2ntul Evanghelist Luca \u00eel propune (9, 27-36<\/em>) nu este deloc unul u\u015for de interpretat tocmai datorit\u0103 implica\u0163iilor sale metafizice. \u00cens\u0103 este unul foarte gustat de spiritualitatea R\u0103s\u0103ritean\u0103, respir\u00e2nd aerul acestei prim\u0103veri taborice \u00een progresia \u00eendumnezeirii ei. Pentru c\u0103 at\u00e2t Origen, Clement Alexandrinul, Metodiu de Olimp, Dionisie Areopagitul, Grigorie Teologul sau Maxim M\u0103rturisitorul; v\u0103d \u00een procesul \u00eendumnezeirii noastre, lucrarea eminamente a harului sfin\u0163itor.[1]<\/a> Evenimentul \u201eSchimbarea la Fa\u0163\u0103\u201d ne propune modul transform\u0103rii fiec\u0103ruia dintre noi \u2013 de la sl\u0103vita cale a Crucii (Luca 9, 31<\/em>) la \u00cenvierea (\u1f00\u03bd\u03b1\u03b3\u03b5\u03b3\u03b5\u03bd\u03bd\u03b7\u03bc\u1f73\u03bd\u03bf\u03b9) cea \u00eentru Hristos Cel Transfigurat, precum Isac \u2013 \u201efiul cel iubit\u201d (\u03c4\u1f78\u03bd \u03c5\u1f31\u1f79\u03bd \u03c3\u03bf\u03c5 \u03c4\u1f78\u03bd \u1f00\u03b3\u03b1\u03c0\u03b7\u03c4\u1f79\u03bd)din Facerea 22, 2 <\/em>care la indemnul tatalui sau a fost dispus sa-si sacrifice viata pentru a o recupera mai apoi printr-o \u201e\u00eenviere\u201d mijlocit\u0103.<\/p>\n

Conform Sf\u00e2ntului Evagrie Ponticul, doar ochii sufletului cur\u0103\u0163i\u0163i de patimi pot vedea (speculantur<\/em>) dumnezeirea lui Iisus,[2]<\/a> realitate evident\u0103 pentru cei trei Apostoli pe Tabor. Fiindc\u0103 a fost nevoie ca ochii min\u0163ii lor s\u0103 fie transforma\u0163i de lumina necreat\u0103, \u00een momentul \u00een care Hristos se ruga (Luca 9, 29<\/em>)[3]<\/a>ca astfel s\u0103 poat\u0103 participa minunii nu doar \u00eentr-o stare de laten\u0163\u0103.De aceea, tradi\u0163ia r\u0103s\u0103ritean\u0103 poart\u0103 convingerea c\u0103 nu Hristos a fost cel Transfigurat, ci ochii apostolilor \u2013 lumina\u0163i s\u0103-L \u00een\u0163eleag\u0103 pe Hristos \u00eentocmai cum El este deja: Fiul lui Dumnezeu, Unul-N\u0103scut din Tat\u0103l, slava \u015fi str\u0103lucirea lui Dumnezeu (Ioan 1, 14<\/em>; Evrei 1, 3<\/em>). Despre ace\u015ftia spune Sf\u00e2ntul Maxim M\u0103rturisitorul: …s-au mutat de la trup la duh, \u00eenainte de a lep\u0103da via\u0163a \u00een trup<\/em>.[4]<\/a><\/p>\n

Dup\u0103 cum vom vedea la Sf\u00e2ntul Grigorie Palama, teofania de pe Tabor este unic\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte consumarea actului mistic al personalit\u0103\u0163ii noastre liturgice. De altfel, cei trei protagoni\u015fti (Petru, Iacov \u015fi Ioan) contempl\u00e2nd str\u0103lucirea transfigur\u0103rii (Psalmul 95, 9<\/em>; 103, 2<\/em>), au recunoscut(probabil \u00eentr-o sinax\u0103 euharistic\u0103 post-pascal\u0103 Luca 24, 29-32<\/em>) \u00een acest eveniment atemporal \u015fi parc\u0103 derulat direct \u00een \u00cemp<\/em>\u0103<\/em>r<\/em>\u0103\u0163ia lui Dumnezeu<\/em>(Marcu 9, 1), propriul lor dezirat: chemarea la \u00eendumnezeire (Matei 5, 48<\/em>; Ioan 17, 24<\/em>)[5]<\/a>; sau cel pu\u0163in au dat semne c\u0103 \u00een\u0163eleg.[6]<\/a> Aceast\u0103 lumin\u0103 \u00eendumnezeitoare (entheosis<\/em>) aminte\u015fte Dionisie Areopagitul,[7]<\/a> n-a r\u0103mas \u00eencorsetat\u0103 barierelor temporale de pe Tabor, ci ea ne \u00eenv\u0103luie \u00eenc\u0103 de pe p\u0103m\u00e2nt, \u00een momentele noastre de extaz liturgic; \u015fi ne va lumina \u00een veacul eshatologic (Apocalipsa 21, 23<\/em>) cu str\u0103lucirea razelor ei atotluminoase<\/em>. Pentru Grigorie,[8]<\/a> lumina necreat\u0103 este at\u00e2t suprasensibil\u0103 c\u00e2t \u015fi suprainteligibil\u0103, ivindu-se \u00een mintea cur\u0103\u0163it\u0103 de patimi, numai prin puterea Duhului, atunci c\u00e2nd \u00eenceteaz\u0103 orice lucrare a ra\u0163iunii, fiindc\u0103 lumina taboric\u0103 nu este produsul intelectului. Ea este transcendent\u0103, la antipod fa\u0163\u0103 de orice alt\u0103 form\u0103 de lumin\u0103 sensibil\u0103, ea lumin\u00e2nd crea\u0163ia \u00eenc\u0103 de atunci c\u00e2nd lumin\u0103torii nu erau fixa\u0163i pe cer (Facerea 1, 2-5<\/em>).<\/p>\n

Schimbarea la Fa\u0163\u0103 (He metamorphosis tou Kyriou emon Iesou Christou<\/em>) sau \u201eSchimbarea la Chip\u201d dup\u0103 cum o nume\u015fte Ioan Ic\u0103 jr.[9]<\/a> apare \u00een inima Evangheliilor sinoptice (Matei 17, 1-9<\/em>; Marcu 9, 1-10<\/em>; Luca 9, 27-36<\/em>),[10]<\/a> iar dac\u0103 vom aborda logica textului din punct de vedere chiastic,[11]<\/a> vom \u00een\u0163elege propor\u0163iile de eveniment anastasic<\/em> (Marcu 9, 10b: \u03c3\u03c5\u03b6\u03b7\u03c4\u03bf\u1fe6\u03bd\u03c4\u03b5\u03c2 \u03c4\u1f77 \u1f10\u03c3\u03c4\u03b9\u03bd \u03c4\u1f78 \u1f10\u03ba \u03bd\u03b5\u03ba\u03c1\u1ff6\u03bd \u1f00\u03bd\u03b1\u03c3\u03c4\u1fc6\u03bd\u03b1\u03b9) al episodului \u201eTabor\u201d.[12]<\/a> Transfigurarea la care ia parte \u015fi Apostolul Petru, se petrece cu pu\u0163in timp dup\u0103 experien\u0163a ustur\u0103toare la care Hristos \u00eel supune datorit\u0103 temperamentului s\u0103u necontrolat, c\u00e2nd din \u201epiatr\u0103 de temelie\u201d(o p\u00e9tros<\/em> \u2013 Matei 16, 18) devine \u201epiatr\u0103 de poticnire\u201d (sk\u00e1ndalon <\/em>\u2013 Matei 16, 23).[13]<\/a> M\u00e2ntuitorul \u00eens\u0103 \u00eel reabiliteaz\u0103, recuper\u00e2ndu-i demnitatea pierdut\u0103, cum avea de altfel s\u0103 o mai fac\u0103 (Ioan 21, 15-17<\/em>), prin coliturghisirea taboric\u0103 la care-a fost \u00eenvrednicit. Dar mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, f\u0103c\u00e2ndu-l s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103, p\u00e2n\u0103 la experierea ve\u015fnic\u0103 a Slavei, \u0163i se cere mai \u00eent\u00e2i s\u0103 urci Golgota (Luca 9, 31<\/em>; Ioan 12, 24<\/em>; 1 Corinteni 15, 35-38<\/em>).<\/p>\n

Suprema teofanie (superioar\u0103 celei de pe Sinai \u2013 Iesirea 19<\/em>; sau Horeb \u20133 Regi 19<\/em>) He metamorphosis tou Kyriou<\/em>, nu este altceva dec\u00e2t o \u00cenviere anticipat\u0103 <\/em>\u015fi o Parusie prefigurat<\/em>\u0103, ced\u00e2nd multiplelor interpret\u0103ri trei coordonate axiologice: teofania, soteriologia <\/strong>\u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd \u00cenvierea. De aceea studiul de fa\u0163\u0103 va aborda episodul Tabor prin urm\u0103toarea lentil\u0103: Sinai\/Hristos ca Teofanie, Leg\u0103m\u00e2nt \u015fi \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie (Eshaton).<\/p>\n

Sinai \u2013 proiec\u0163ie tipologic\u0103 a Taborului<\/strong><\/p>\n

Episodul Sinai sugereaz\u0103 manifestarea apoteotic\u0103 a Dumnezeului Vechiului Testament, este tabloul slavei dumnezeie\u015fti (shekinah<\/em>) ce se coboar\u0103 din nor, pe fa\u0163a unui Moise \u201etransfigurat\u201d \u015fi el (Ie\u015firea 34, 29<\/em>). Tema slavei \u03b4\u03cc\u03be\u03b1;\u03b4\u03bf\u03be\u03ac\u03b6\u03c9 (doxa; doxazo<\/em>) ca subiect al providen\u0163ei, rezum\u0103 faptele lui Dumnezeu prin Care el Se reveleaz\u0103 poporului S\u0103u, \u00een mod special prin Persoana lui Hristos (Ioan 17, 5<\/em>; Evrei 1, 3<\/em>), iar ca adjectiv al maiest\u0103\u0163ii , \u1f14\u03bd\u03b4\u03bf\u03be\u03bf\u03c2 subliniaz\u0103 splendoarea \u015fi m\u0103re\u0163ia gloriei (kabod<\/em>) lui Hristos (Luca 13, 17<\/em>) \u015fi a Bisericii (Efeseni 5, 27<\/em>).[14]<\/a> Pe Sinai, Moise este \u00eenvrednicit s\u0103 descopere o expresie voalat\u0103 a Slavei viitoare, o proiec\u0163ie tipologic\u0103 a descoperirii de pe Tabor, \u00een care Dumnezeu \u00ee\u015fi va manifesta deplin slava (shekinah<\/em>) \u00een Hristos. Realitatea transfigur\u0103rii descoperit\u0103 lui Moise \u00een parte pe Sinai, p\u0103le\u015fte \u00een str\u0103lucirea celei cov\u00e2r\u015fitoare a Taborului (2 Corinteni 3, 10-11<\/em>), ea fiind doar declicul sau startul tr\u0103irilor noastre mistice; fiindc\u0103 ceea ce este nepieritor cu mult mai mult va fi \u00eentru slav<\/em>\u0103. Pentru c\u0103 ceea ce pe Sinai era \u00eenc\u0103 inaccesibil, devine acum accesibil prin Hristos \u2013 iar noi privim ca \u00eentr-o oglind\u0103 slava Domnului <\/em>(\u1f21\u03bc\u03b5\u1fd6\u03c2 \u03b4\u1f72 \u03c0\u1f71\u03bd\u03c4\u03b5\u03c2 \u1f00\u03bd\u03b1\u03ba\u03b5\u03ba\u03b1\u03bb\u03c5\u03bc\u03bc\u1f73\u03bd\u1ff3 \u03c0\u03c1\u03bf\u03c3\u1f7d\u03c0\u1ff3 \u03c4\u1f74\u03bd \u03b4\u1f79\u03be\u03b1\u03bd \u03ba\u03c5\u03c1\u1f77\u03bf\u03c5 \u03ba\u03b1\u03c4\u03bf\u03c0\u03c4\u03c1\u03b9\u03b6\u1f79\u03bc\u03b5\u03bd\u03bf\u03b9), \u00een chipul (eik\u00f3n<\/em>) C\u0103ruia atr\u0103g\u00e2ndu-ne propria imagine, ne transform\u0103m (metamorf\u00f3o<\/em>)[15]<\/a> treptat prin contempla\u0163ie. Transpu\u015fi de pe Tabor \u00een eshaton. Aceast\u0103 icoan\u0103 a transform\u0103rii noastre (tin aitin eikona<\/em>), este perceput\u0103 de majoritatea comentatorilor[16]<\/a> ca fiind icoana lui Hristos cel \u00cenviat, icoana \u00eennoirii min\u0163ii (\u03bc\u03b5\u03c4\u03b1\u03bd\u03bf\u1f73\u03c9) noastre (Romani 12, 2<\/em>).<\/p>\n

Mistica iudaic\u0103 cunoscut\u0103 \u015fi sub numele de merkavah <\/em>sau kabbalah<\/em>[17]<\/a>a fost mereu preocupat\u0103 de experien\u0163a fundamental\u0103 a rela\u0163iei ei cu divinul, conform lui Scholem, misticismul iudaic ia na\u015ftere odat\u0103 cu perioada talmudic\u0103 \u015fi continu\u0103, cu anumite varia\u0163ii p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.[18]<\/a> Dintre multele registre ale conceptului, mistica merkavah<\/em>[19]<\/a> intr\u0103 direct \u00een rezonan\u0163\u0103 cu slava tronului divin (\u0163inta final\u0103 a misticismului iudaic), pentru prima dat\u0103 descris\u0103 \u00een viziunea inaugural\u0103 a profetul Iezechiel (1, 4-28<\/em>) sub forma vedeniei unui car dumnezeiesc (text ce prezint\u0103 deosebiri u\u015foare \u00eentre Textul Masoretic \u015fi Codex-ul Alexandrinus). Vedenia propune un tablou greu de interpretat \u015fi niciodat\u0103 \u00eendeajuns de limpede datorit\u0103 traducerilor precare din ebraic\u0103, \u00eens\u0103 putem decanta ideea unui Dumnezeu atotputernic, omniprezent \u015fi inaccesibil \u00een fiin\u0163a Sa.[20]<\/a> Macarie Egipteanul \u00een\u0163elege aici taina ascuns\u0103 neamurilor: sufletul care se une\u015fte mistic cu YHWH se va face tron al slavei Lui, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015findu-se de lumina Sa (Matei 5, 14<\/em>; Marcu 9, 3<\/em>) \u015fi \u00eembr\u0103c\u00e2ndu-se cu frumuse\u0163ile slavei (Matei 6, 29<\/em>).[21]<\/a><\/p>\n

IUXTA LXX<\/strong>[22]<\/a> \u2013 Iezechiel 1, 27-28<\/em>: …<\/p>\n

LXX<\/strong>[23]<\/a>\u2013Iezechiel 1, 28<\/em>: … \u03bf\u1f55\u03c4\u03c9\u03c2 \u1f21 \u03c3\u03c4\u1f71\u03c3\u03b9\u03c2\u03c4\u03bf\u1fe6 \u03c6\u1f73\u03b3\u03b3\u03bf\u03c5\u03c2 \u03ba\u03c5\u03ba\u03bb\u1f79\u03b8\u03b5\u03bd \u03b1\u1f55\u03c4\u03b7 \u1f21 \u1f45\u03c1\u03b1\u03c3\u03b9\u03c2 \u1f41\u03bc\u03bf\u03b9\u1f7d\u03bc\u03b1\u03c4\u03bf\u03c2 \u03b4\u1f79\u03be\u03b7\u03c2 \u03ba\u03c5\u03c1\u1f77\u03bf\u03c5 \u03ba\u03b1\u1f76 \u03b5\u1f36\u03b4\u03bf\u03bd \u03ba\u03b1\u1f76 \u03c0\u1f77\u03c0\u03c4\u03c9 \u1f10\u03c0\u1f76 \u03c0\u03c1\u1f79\u03c3\u03c9\u03c0\u1f79\u03bd \u03bc\u03bf\u03c5 \u03ba\u03b1\u1f76 \u1f24\u03ba\u03bf\u03c5\u03c3\u03b1 \u03c6\u03c9\u03bd\u1f74\u03bd \u03bb\u03b1\u03bb\u03bf\u1fe6\u03bd\u03c4\u03bf\u03c2<\/p>\n

WTT<\/strong>[24]<\/a>\u2013Iezechiel 1, 28<\/em>: … \u05db\u05bc\u05b5\u05df \u05de\u05b7\u05e8\u05b0\u05d0\u05b5\u05a4\u05d4 \u05d4\u0599\u05b7\u05e0\u05bc\u05b9\u05d2\u05b7\u05d4\u05bc\u0599 \u05e1\u05b8\u05d1\u05b4\u0594\u05d9\u05d1 \u05d4\u0595\u05d5\u05bc\u05d0 \u05de\u05b7\u05e8\u05b0\u05d0\u05b5\u0596\u05d4 \u05d3\u05bc\u05b0\u05de\u05a3\u05d5\u05bc\u05ea \u05db\u05bc\u05b0\u05d1\u05d5\u05b9\u05d3\u05be\u05d9\u05b0\u05d4\u05d5\u05b8\u0591\u05d4 \u05d5\u05b8\u05bd\u05d0\u05b6\u05e8\u05b0\u05d0\u05b6\u05d4\u0599<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u05d5\u05b8\u05d0\u05b6\u05e4\u05bc\u05b9\u05a3\u05dc \u05e2\u05b7\u05dc\u05be\u05e4\u05bc\u05b8\u05e0\u05b7\u0594\u05d9 \u05d5\u05b8\u05d0\u05b6\u05e9\u05c1\u05b0\u05de\u05b7\u0596\u05e2 \u05e7\u05a5\u05d5\u05b9\u05dc \u05de\u05b0\u05d3\u05b7\u05d1\u05bc\u05b5\u05bd\u05e8\u05c3 \u05e1<\/p>\n

Profetul a fost inspirat s\u0103 concluzioneze revela\u0163ia prin cuvinte ca: \u03c4\u03bf\u1fe6 \u03c6\u1f73\u03b3\u03b3\u03bf\u03c5\u03c2 \u03ba\u03c5\u03ba\u03bb\u1f79\u03b8\u03b5\u03bd \u03b1\u1f55\u03c4\u03b7 \u1f21 \u1f45\u03c1\u03b1\u03c3\u03b9\u03c2 \u1f41\u03bc\u03bf\u03b9\u1f7d\u03bc\u03b1\u03c4\u03bf\u03c2 \u03b4\u1f79\u03be\u03b7\u03c2 \u03ba\u03c5\u03c1\u1f77\u03bf\u03c5 \u201e…so was the appearance of the brightness all around. Such was the appearance of the likeness of the glory of the Lord.\u201d (ESV)[25]<\/a>; \u201e…tel \u00e9tait l\u2019aspect de la clart\u00e9 environnante. C\u2019\u00e9tait l\u2019aspect, la ressemblance de la gloire du Seigneur.\u201d (TOB)[26]<\/a>; \u201e…a\u015fa era \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea acelei lumini str\u0103lucitoare care-l \u00eenconjura. Astfel era chipul slavei Dom-nului.\u201d(Sinodala 1982)[27]<\/a>).Traducerile denot\u0103 faptul c\u0103 pentru Iezechiel manifestarea slavei (kabod<\/em>) lui Dumnezeu a fost o experien\u0163\u0103 a luminii necreate, asem\u0103n\u0103toare celei de pe Tabor. Majoritatea traducerilor, dup\u0103 cum vedem, nu infirm\u0103 acest aspect cheie \u00een \u00een\u0163elegerea fe-nomenului. De altfel, manifestarea Luminii necreate a fost cu siguran\u0163\u0103 o experien\u0163\u0103 mistic\u0103 \u015fi pentru proorocul Isaia.[28]<\/a> De fapt, un profet necunoscut (cap. 40-55<\/em>) care dublat de-o adev\u0103rat\u0103 inspira\u0163ie poetic\u0103, prin resursele sale literare multiple: C\u00e2ntecele Robului lui Iahve<\/em>, confer\u0103 un substrat teologic suferin\u0163ei exilului: vicisitudinile ab\u0103tute peste poporul Israel, prin implica\u0163iile lor fataliste, va trebui s\u0103 serveasc\u0103 m\u00e2ntuirii tuturor popoarelor; lu\u00e2nd na\u015ftere astfel tainica \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie a lui Dumnezeu.[29]<\/a> Celebra viziune a profetului Iezechiel reitereaz\u0103 pe de-o parte anamneza \u201eSinai\u201d, iar pe de alt\u0103 parte construie\u015fte scheletul viziunii ioanice despre tronul lui Dumnezeu \u015fi corul ceresc <\/em>din Apocalipsa 4<\/em>. Iar mai t\u00e2rziu va servi ca edificiu at\u00e2t pentru mistica iudaic\u0103 merkavah<\/em>, dar \u015fi pentru mistica cre\u015ftin\u0103.[30]<\/a> Conform lui Cooke,[31]<\/a> construc\u0163ia \u03bf\u1f55\u03c4\u03c9\u03c2 \u1f21 \u03c3\u03c4\u1f71\u03c3\u03b9\u03c2 \u03c4\u03bf\u1fe6 \u03c6\u1f73\u03b3\u03b3\u03bf\u03c5\u03c2 \u03ba\u03c5\u03ba\u03bb\u1f79\u03b8\u03b5\u03bd \u03b1\u1f55\u03c4\u03b7(\u201ea\u015fa era \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea acelei lumini str\u0103lucitoare care-l \u00eenconjura\u201d v. 28<\/em>) pare s\u0103 fie un duplicat celei din v. 4<\/em>: (\u05de\u05b4\u05ea\u05b0\u05dc\u05b7\u05e7\u05bc\u05b7\u0594\u05d7\u05b7\u05ea\u05d5\u05b0\u05e0\u05b9\u05a5\u05d2\u05b7\u05bd\u05d4\u05bc\u05dc\u0596\u05d5\u05b9\u05e1\u05b8\u05d1\u05b4\u0591\u05d9\u05d1\/ \u03ba\u03b1\u1f76 \u03c6\u1f73\u03b3\u03b3\u03bf\u03c2 \u03ba\u1f7b\u03ba\u03bb\u1ff3 \u03b1\u1f50\u03c4\u03bf\u1fe6 \u03ba\u03b1\u1f76 \u03c0\u1fe6\u03c1 \u1f10\u03be\u03b1\u03c3\u03c4\u03c1\u1f71\u03c0\u03c4\u03bf\u03bd) \u2013 \u201e…\u015fi un val de foc care r\u0103sp\u00e2ndea \u00een toate p\u0103r\u0163ile raze str\u0103lucitoare\u201d. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, cuvintele sunt imprecise \u015fi incorecte din perspectiva gramatical\u0103 afirm\u0103 el, denun\u0163ate \u015fi de c\u0103tre Codex-ul Vaticanus (B\/03) prin omiterea lor. Teorie \u00eent\u0103rit\u0103 \u015fi de faptul c\u0103 Targum<\/em>-ul (\u05ea\u05e8\u05d2\u05d5\u05dd) evita men\u0163ionarea cuv\u00e2ntului: r\u0103sp\u00e2ndea<\/em> (\u05de\u05b4\u05ea\u05b0\u05dc\u05b7\u05e7\u05bc\u05b7\u0594\u05d7\u05b7\u05ea) din v.4<\/em>. Ceea ce pare s\u0103 omit\u0103 Cooke prin aceast\u0103 critic\u0103 hazardat\u0103, este tocmai acest genitiv al Unsului<\/em>[32]<\/a> Dumnezeului lui Iacob<\/em> (2 Regi 23, 1-4): \u03c6\u1f73\u03b3\u03b3\u03bf\u03c5\u03c2[33]<\/a> care str\u0103bate \u00eentreg Vechiul Testament ca un fir ro\u015fu, inserat anume \u00een texte cu caracter hristologic sau eshatologic, cum de pild\u0103 avem \u00een c\u00e2nt\u0103rile sau viziunile de la: 2 Regi 22, 13<\/em>; 23, 4<\/em>, respectiv Iezechiel 1, 28<\/em>; 10, 4<\/em>. F\u1f73\u03b3\u03b3\u03bf\u03c5\u03c2sau str\u0103lucitoarea Lumin\u0103 a slavei lui Dumnezeu, al\u0103turat\u0103 viziunii din Daniel 7, 9-14<\/em>; este o component\u0103 integrant\u0103 a misticii merkabah<\/em>,dublat\u0103 de vederea slavei lui YHWH (Ie\u015firea 19, 16-22<\/em>; 33<\/em>, 18-23<\/em>; 3 Regi 19, 9-14<\/em>) \u2013 registre ce confer\u0103 teofaniei un caracter atemporal (\u201eSunt unii dintre cei ce stau aici, care nu vor gusta moartea, p\u00e2n\u0103 ce nu vor vedea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu.\u201d \u2013 Luca 9, 27<\/em>), transfigur\u00e2nd persoana cu care intra \u00een contact(\u201eDeci Aaron \u015fi to\u0163i fiii lui Israel, v\u0103z\u00e2nd pe Moise c\u0103 are fa\u0163a str\u0103lucitoare, s-au temut s\u0103 se apropie de el.\u201d \u2013 Ie\u015firea 34, 30<\/em>).[34]<\/a><\/p>\n

Dup\u0103 cum putem observa \u00een textele de la cartea Ie\u015firea, Isaia, Iezechiel sau Daniel; mistica iudaic\u0103 merkavah<\/em> se aseam\u0103n\u0103 mult cu mistica cre\u015ftinismului hristocentric, prin implica\u0163iile luminii necreate \u015fi-a experien\u0163elor extatice. Dar precum afirm\u0103 \u015fi majoritatea cercet\u0103torilor,o unire deplin\u0103 cu Hristos este \u00eenc\u0103 absent\u0103 \u00een textele \u015fi experien\u0163ele vechites-tamentare, unirea mistic\u0103 (unio mystica<\/em>) fiind cu timpul exclus\u0103 din circuitul mistic iudaic, printr-o critic\u0103 negativist\u0103 ca cea a lui Zaehner, Horbury sau Alexander.[35]<\/a>Pentru c\u0103 slava lui YHWH simbolizat\u0103 adesea prin \u201enorul divin\u201d era experiat\u0103 doar par\u0163ial \u00een marile momente de extaz, ca un v\u0103l care r\u0103m\u00e2nea pe fa\u0163\u0103 (2 Corinteni 3, 13-14<\/em>), ca un typos <\/em>a ceea ce avea s\u0103 se descopere deplin prin Hristos. Fiindc\u0103 \u00een fum, \u00eentuneric, vijelie \u015fi foc \u00eenfrico\u015f\u0103tor se pogora Dumnezeu \u00een munte ar\u0103t\u00e2nd \u00een chip umbratic spatele Lui<\/em> (Ie\u015firea 33, 33).[36]<\/a> \u00cen schimb pentru Apostoli \u015fi mai t\u00e2rziu pentru \u00eentreaga Biseric\u0103, Taborul al\u0103turi de \u00cenvierea M\u00e2ntuitorului, reprezint\u0103 dovada \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei Cerurilor, deschiderea ei (anticiparea eshatonului sau pregustarea slavei viitoare) \u00eenc\u0103 de pe p\u0103m\u00e2nt \u2013 prin implica\u0163iile dimensiunii liturgice a noului Cult. Acum pe Tabor (Psalmul 88, 13<\/em>) toate sunt umplute de lumin\u0103\u015fi str\u0103lucire (\u03c6\u1f73\u03b3\u03b3\u03bf\u03c5\u03c2), slava lui Dumnezeu cea mai presus de toate, ea nu mai este ascuns\u0103 sub negur\u0103; de aceea experien\u0163a taboric\u0103 este net superioar\u0103 celei de pe Sinai, este des\u0103v\u00e2r\u015firea typos<\/em>-ului (tupo\u03c2) descris acolo, simbolului ce anun\u0163\u0103 realit\u0103\u0163i eshatologice ulterioare, \u00eenscrise pe filonul istoriei sfinte.[37]<\/a><\/p>\n

Hristos ca Teofanie pe Tabor<\/strong>[38]<\/a><\/p>\n

Promisiunea din Matei 17, 28<\/em>; Marcu 9, 1<\/em> \u015fi Luca 9, 27<\/em>: \u201eSunt unii dintre cei ce stau aici care nu vor gusta moartea p\u00e2n\u0103 ce nu vor vedea \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu\u201d,[39]<\/a> preced\u0103 misteriosul episod al Schimb\u0103rii la\u00a0 Fa\u021b\u0103, o adev\u0103rat\u0103 teofanie care are darul de-a eviden\u0163ia modul \u00een care Hristos dep\u0103\u015fe\u015fte at\u00e2t cadrele profetismului vechitestamentar, c\u00e2t \u015fi ale unui mesianism apocaliptic de tip iudaic<\/em>.[40]<\/a> \u00cen ceea ce prive\u015fte Israelul antic, regele dispunea ultima judecat\u0103 cu privire la comportamentul civic, precum bine se poate observa \u00een episoade ca: 2 Regi 14, 1-20<\/em>; 15, 1-6<\/em>; 2 Paralipomena 19, 5-7<\/em>; Psalmul 71, 1-2<\/em>. \u00cen toate celelalte situa\u0163ii poporul \u00ee\u015fi cadra aten\u0163ia spre Yahweh \u2013 Dumnezeul lui Israel, pentru c\u0103 \u00eentregul corp nomosic \u00ee\u015fi trage seva din El. Fiindc\u0103 YHWH era ultima born\u0103 \u00een materie de judecat\u0103,[41]<\/a>poporul lui Israel construindu-\u015fi istoria m\u00e2ntuirii \u00een func\u0163ie de exercitarea judec\u0103\u0163ii drepte a Dumnezeului s\u0103u.[42]<\/a> Aceasta este rela\u0163ia pe care Yahweh i-a oferit-o lui Israel \u015fi care a fost \u00eencununat\u0103 mai apoi \u00een circuitul liturgic, aminte\u015fte Von Rad.[43]<\/a>\u00cens\u0103 nu despre aceast\u0103 imagerie (cum probabil au crezut cu to\u0163ii) le vorbe\u015fte M\u00e2ntuitorul ucenicilor S\u0103i (Marcu 9, 1<\/em>; Luca 9, 27<\/em>) cu foarte pu\u0163in timp \u00eenaintea trans-figur\u0103rii, Hristos nu vine acum ca s\u0103 judece poporul, ci s\u0103 deschid\u0103 u\u015file \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei Cerurilor. Mesajul hristic de aici, va rezona cu siguran\u0163\u0103 mai t\u00e2rziu pentru Petru, Iacov \u015fi Ioan[44]<\/a> cu unul dintre psalmii inspira\u0163i ai regelui David (71, 7-18<\/em>), de altfel o proiec\u0163ie tipologic\u0103 a \u00cemp\u0103ratului ve\u015fniciei, Iisus Hristos, Care va domni cu putere (Daniel 4, 3<\/em>; Isaia 53, 12<\/em>; Coloseni1, 20<\/em>)[45]<\/a> dar \u015fi cu multe alte profe\u0163ii mesianice. Sf\u00e2ntul Apostol Petru (sau cel pu\u0163in autorul epistolei 2Petru<\/em>) amintindu-\u015fi minunea va scrie, transfigurat \u015fi el, urm\u0103toarele: Pentru c\u0103 noi v-am adus la cuno\u015ftin\u0163\u0103 puterea Domnului nostru Iisus Hristos \u015fi venirea Lui, nu lu\u00e2ndu-ne dup\u0103 basme me\u015fte\u015fugite, ci fiindc\u0103 am v\u0103zut slava Lui cu ochii no\u015ftri. C\u0103ci El a primit de la Dumnezeu-Tat\u0103l cinste \u015fi slav\u0103 atunci c\u00e2nd, din \u00een\u0103l\u0163imea slavei, un glas ca acesta a venit c\u0103tre El: \u201eAcesta este Fiul Meu cel iubit, \u00eentru Care am binevoit\u201d. \u015ei acest glas noi l-am auzit, pogor\u00e2ndu-se din cer, pe cand eram cu Domnul \u00een muntele cel sf\u00e2nt.<\/em> (2 Petru 1, 16-18<\/em>; Luca 9,32<\/em>; Matei 17, 2<\/em>).[46]<\/a>C\u0103ci dac\u0103 Moise desp\u0103r\u0163ise marea (Iesirea 14, 13-30<\/em>), \u00ee\u015fi va fi adus cu siguran\u0163\u0103 aminte \u015fi Petru, cum prin credin\u0163\u0103, a c\u0103lcat c\u00e2ndva valurile \u00een picioare (Matei 14, 28-29<\/em>); iar dac\u0103 Ilie \u00eenviase t\u00e2n\u0103rul v\u0103duvei (3 Regi 17, 19-22<\/em>), \u015fi el reu\u015fise deasemenea (Fapte 9, 36-42<\/em>)…<\/p>\n

\u00cen relatarea de la Marcu apare \u00een plus sintagma: \u1f10\u03bb\u03b7\u03bb\u03c5\u03b8\u03c5\u1fd6\u03b1\u03bd \u1f10\u03bd \u03b4\u03c5\u03bd\u1f71\u03bc\u03b5\u03b9(\u201evenind \u00eentru putere\u201d), en dynamei<\/em>un cuv\u00e2nt foarte uzual \u00een scrierile Noului Testament (apare de aprox. 26 de ori \u00een edi\u0163ia NA27; iar \u00een edi\u0163ia ESV este tradus de 233 de ori) \u015fi este utilizat de c\u0103tre fiecare autor. \u00cen contextul istoric al activit\u0103\u0163ii M\u00e2ntuitorului, leitmotivul vechitestamentar: Dumnezeul Cel puternic intervine \u00een istorie<\/em>, era unul proeminent. O interven\u0163ie direct\u0103 pentru a exercita judecata, \u00eendep\u0103rta r\u0103ul \u015fi-a aduce m\u00e2ntuirea poporului ales, prin interven\u0163ia divin\u0103 a lui Mesia.[47]<\/a> C\u00e2t despre evanghelistul Luca, conceptul \u03b4\u1f7b\u03bd\u03b1\u03bc\u03b9\u03c2 <\/strong>devine unul dintre atributele esen\u0163iale ale lui Dumnezeu, el st\u0103 \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu prologul Evangheliei, cu m\u0103rturia na\u015fterii M\u00e2ntuitorului dar \u015fi al\u0103turi de manifestarea pnevmatologic\u0103.[48]<\/a>A\u015fadar, consemnarea evanghelistului Marcu: elilytian en dynamei <\/em>anun\u0163\u0103 tensiunea evenimentului ce urmeaz\u0103 a se derula.<\/p>\n

Varianta lucanic\u0103 a Schimb\u0103rii la Fa\u021b\u0103, \u00een compara\u0163ie cu celelalte relat\u0103ri, \u015fi-a p\u0103strat o not\u0103 personal\u0103 aparte.[49]<\/a> De\u015fi la prima vedere s-ar p\u0103rea c\u0103 Sf. Luca intr\u0103 \u00een opozi\u0163ie cu ceilal\u0163i doi sinoptici, el de fapt \u00eei completeaz\u0103 pe m\u0103sura unui ochi de vultur<\/em>. Bun\u0103oar\u0103, dac\u0103 la Matei \u015fi Marcu se spune c\u0103 au trecut \u015fase zile (\u039a\u03b1\u1f76 \u03bc\u03b5\u03b8\u1fbd \u1f21\u03bc\u1f73\u03c1\u03b1\u03c2 \u1f13\u03be) de la promisiunea vederii \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei Cerurilor \u015fi p\u00e2n\u0103 la Transfigurare; de data aceasta Sf\u00e2ntul Luca intervine \u015fi aminte\u015fte despre un num\u0103r de opt zile (\u1f61\u03c3\u03b5\u1f76 \u1f21\u03bc\u1f73\u03c1\u03b1\u03b9 \u1f40\u03ba\u03c4\u03c9).[50]<\/a>Precum am amintit, la prima vedere am putea vorbi despre o contradic\u0163ie \u00een relatarea sinopticilor, asta dac\u0103 am r\u0103m\u00e2nea strict la nivelul interpret\u0103rii literare. Problema este strict legat\u0103 de momentul ales al raport\u0103rii evangheli\u015ftilor la cele 2 mari momente petrecute, dac\u0103 Matei \u015fi Marcu vorbesc despre \u201e\u015fase zile\u201d este pentru c\u0103 ei aleg s\u0103 se raporteze direct la episodul despre ucenicie din Matei 16, 24-28<\/em> respectiv Marcu 8, 34-38<\/em>. Luca \u00een schimb opteaz\u0103 spre a lega episodul m\u0103rturisirii despre Mesia (Luca 9, 18-22<\/em>)[51]<\/a> cu cel al Taborului, de aceea vorbe\u015fte despre \u201eopt zile\u201d. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, precizia istoric\u0103 a Sf\u00e2ntului Luca este anulat\u0103 de adverbul \u1f61\u03c3\u03b5\u1f76 (\u201ecam\u201d, \u201e\u00een jur de\u201d, \u201evreo\u201d) l\u0103s\u00e2nd loc teologiei zilei a opta, a r\u0103scump\u0103r\u0103rii \u00eentregii crea\u0163ii (2 Petru 3, 10-13<\/em>), ziua ve\u015fniciei (a inaugur\u0103rii eshatonului). Evanghelistul contribuind astfel decisiv prin redarea tensiunii eshatologice, necesar\u0103 \u00een \u00een\u0163elegerea tainei de pe Tabor. Pentru c\u0103 num\u0103rul \u201eopt\u201d poart\u0103 figura veacului viitor (Okt\u014d de ai\u014dnos pherei typon tou mellont\u014ds<\/em>) aminte\u015fte Ioan Damaschinul[52]<\/a>, iar un eveniment cu \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 eshatologic\u0103 trebuie descoperit celor des\u0103v\u00e2r\u015fi\u0163i, \u00eentr-o zi <\/em>desprins\u0103 \u015fi ea de teluric, av\u00e2nd ca loca\u0163ie nu Muntele Hermon, nici Muntele Tabor, ci Muntele Selmon (\u03a3\u03b5\u03bb\u03bc\u03c9\u03bd) cel al p\u0103cii celei mai presus de minte, contopit \u00een lumina teofanic\u0103 (Psalmul 67, 14<\/em>).<\/p>\n

Muntele (\u03c4\u1f78 \u1f44\u03c1\u03bf\u03c2) despre care textul aminte\u015fte (Luca 9, 28<\/em>), \u00een rezonanta cu cel din (Isaia 11, 9<\/em>; 40, 5<\/em>; Apocalipsa 21, 11<\/em>), este localizat geografic \u00een N-E v\u0103ii lui \u201eJezreel\u201d, v\u00e2rful s\u0103u delimit\u00e2nd un platou de 1000 x 400 metri a c\u0103rui \u00eenclina\u0163ie umbre\u015fte toate direc\u0163iile dealurilor nord-vestice cu care intr\u0103 \u00een contact, \u015fi pe care se sprijin\u0103. Al\u0163i cercet\u0103tori plaseaz\u0103 loca\u0163ia Taborului \u00een inima teritoriului lui \u201eIssachar\u201d, \u00eens\u0103 expresia din Iosua: \u201ehotarul atingea Taborul\u201d (19, 22<\/em>) infirm\u0103 apartenen\u0163a Taborului tribului lui Isahar. Iar dac\u0103 mai a\u015fez\u0103m \u00een ecua\u0163ie \u015fi faptul c\u0103 \u00een Iuda se aminte\u015fte despre existen\u0163a unui loc numit (Alon-Tabor) \u201estejarul Tabor\u201d (1 Regi 10, 3), dublat \u015fi de alte referin\u0163e (Judecatori 8, 18<\/em>; Osea 5, 1<\/em>) care nu par s\u0103 indice unul \u015fi acela\u015fi loc, totul se transform\u0103 \u00eentr-o nebuloas\u0103.[53]<\/a>Cert este c\u0103\u00een momentul Transfigur\u0103rii, Iisus se afla \u00een \u0163inutul Cezareii lui Filip (Marcu 8, 27<\/em>; 9, 30<\/em>), ceea ce face imposibil\u0103 identificarea muntelui Tabor \u00een acest perimetru; mai degrab\u0103 se poate vorbi aici despre un lan\u0163 muntos din nordul Golanului (Tell el-ahmar<\/em>) sau (Tell abu en-neda<\/em>), \u00eens\u0103 cel mai probabil a fost vorba despre un v\u00e2rf al Hermonului ating\u00e2nd o \u00een\u0103l\u0163ime de 2814 m.[54]<\/a>Easton[55]<\/a> pare \u015fi el sa fie de acea\u015fi parere: The place of the Transfiguration was probably <\/em>Mount Hermon, and not Mount Tabor, as is commonly supposed<\/em>. Despre Muntele Hermon, proorocul \u015fi psalmistul David avea s\u0103 exclame entuziasmat: Taborul \u015fi Hermonul \u00een numele T\u0103u se vor bucura<\/em> (Psalmul 88, 12), profe\u0163ie care \u00eent\u0103re\u015fte cele expuse mai sus.Tot \u201eAnchor Bible Dictionary\u201d aminte\u015fte despre o tradi\u0163ie cre\u015ftin\u0103 (aprox. sec. IV d.Hr.) care a legat pentru prima dat\u0103 Schimbarea la Fa\u0163\u0103 de muntele Tabor (acropola iubirii<\/em>), chiar dac\u0103 textele sinopticilor se exprim\u0103 vag cu privire la identificarea muntelui. At\u00e2t Matei c\u00e2t \u015fi Marcu, se mul\u0163umesc s\u0103 vorbeasc\u0103 doar despre un a\u015fa zis \u201emunte \u00eenalt\u201d; c\u00e2t despre Luca, el este cel mai sumar dintre to\u021bi: \u201e…\u015fi S-a suit \u00een munte\u201d.<\/p>\n

Am amintit mai sus despre contribu\u0163ia esen\u0163ial\u0103 a Sf\u00e2ntului Luca \u00een vederea \u00een\u0163elegerii profunzimilor taborice. Al doilea aspect cheie este inserat de evanghelist \u00een v. 29<\/em>: \u03ba\u03b1\u1f76 \u1f10\u03b3\u1f73\u03bd\u03b5\u03c4\u03bf \u1f10\u03bd \u03c4\u1ff7 \u03c0\u03c1\u03bf\u03c3\u03b5\u1f7b\u03c7\u03b5\u03c3\u03b8\u03b1\u03b9 \u03b1\u1f50\u03c4\u1f78\u03bd[56]<\/a>,care al\u0103turi de cel de la Marcu 9, 2<\/em>: \u03ba\u03b1\u1f76 \u03bc\u03b5\u03c4\u03b5\u03bc\u03bf\u03c1\u03c6\u1f7d\u03b8\u03b7 \u1f14\u03bc\u03c0\u03c1\u03bf\u03c3\u03b8\u03b5\u03bd \u03b1\u1f50\u03c4\u1ff6\u03bd[57]<\/a>ofer\u0103 cititorului regia necesar\u0103 unei orient\u0103ri corecte. Prin rug\u0103ciune (\u03c0\u03c1\u03bf\u03c3\u03b5\u1f7b\u03c7\u03b5\u03c3\u03b8\u03b1\u03b9) ni se descoper\u0103 slava dumnezeirii lui Iisus, \u015fi astfel vom vedea liberi, spune Sf\u00e2ntul Ioan[58]<\/a> \u00een noi \u00een\u015fine \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu (\u03c4\u1f74\u03bd\u03b2\u03b1\u03c3\u03b9\u03bb\u03b5\u1f77\u03b1\u03bd\u03c4\u03bf\u1fe6\u03b8\u03b5\u03bf\u1fe6), care este \u00een\u0103untrul <\/em>(\u1f10\u03bd\u03c4\u1f78\u03c2) nostru<\/em> (Luca 17, 21). Pentru c\u0103 Moise a fost \u00eenconjurat de slava care venea din afar\u0103, \u00eens\u0103 M\u00e2ntuitorul de str\u0103lucirea alb\u0103 ca z\u0103pada <\/em>(Marcu 9, 3) a slavei Sale naturale. \u00cens\u0103 precum se va \u00eent\u00e2mpla \u015fi \u00een Gr\u0103dina Ghetsimani (Luca 22, 39-46<\/em>), apostolii sunt incapabili, \u00eenc\u0103, a participa deplin coliturghisirii hristice, fiindc\u0103 sunt \u00eensp\u0103im\u00e2nta\u0163i subliniaz\u0103 Marcu (9, 6), \u015fi fiindc\u0103 sunt \u00eengreuia\u0163i de somn aminte\u015fte Luca (9, 32).Adic\u0103 sunt \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 absen\u0163i marilor evenimente hristice, sau cel pu\u0163in a\u015fa pare la prima vedere.<\/p>\n

\u015ei a fost c\u0103 pe c\u00e2nd Se ruga, spune Sf. Luca, \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea fe\u0163ei Sale a devenit alta \u015fi \u00eembr\u0103c\u0103mintea Lui alb\u0103, str\u0103lucind (v. 29). M\u03b5\u03c4\u03b1\u03bc\u03bf\u03c1\u03c6\u1f79\u03c9[59]<\/a>(sau punctul maxim al nara\u0163iunii) e surprins de data aceasta mult mai curat de c\u0103tre Sf\u00e2ntul Marcu, care men\u0163ioneaz\u0103: …\u015fi S-a schimbat la fa\u0163\u0103 \u00eenaintea lor. \u015ei ve\u015fmintele Lui s-au f\u0103cut str\u0103lucitoare, albe foarte ca z\u0103pada, a\u015fa cum \u00een\u0103lbitorul[60]<\/a> nu poate \u00een\u0103lbi pe p\u0103m\u00e2nt (Anania, 2009).[61]<\/a>\u00cen relatarea celui mai nea\u015fteptat eveniment din via\u0163a apostolilor, naratorul (Luca) alege s\u0103 foloseasc\u0103 trei verbe ce par a sublinia o progresie duhovniceasc\u0103: \u03c0\u03c1\u03bf\u03c3\u03b5\u1f7b\u03c7\u03b5\u03c3\u03b8\u03b1\u03b9= \u201ese ruga\u201d; \u1f10\u03b3\u1f73\u03bd\u03b5\u03c4\u03bf= \u201ca devenit\/s-a f\u0103cut altul\u201d \u015fi \u1f10\u03be\u03b1\u03c3\u03c4\u03c1\u1f71\u03c0\u03c4\u03c9\u03bdcare se traduce prin \u201cstr\u0103lucind\u201d. Pentru c\u0103 \u00eenaintea marii aventuri a devenirii \u00eentru fiin\u0163a cea nestric\u0103cioas\u0103 (\u03c3\u1ff6\u03bc\u03b1 \u03c0\u03bd\u03b5\u03c5\u03bc\u03b1\u03c4\u03b9\u03ba\u1f79\u03bd) se cere mai \u00eent\u00e2i singur\u0103tatea rug\u0103ciunii din pustia Carantaniei (Matei 4, 2<\/em>), apoi sf\u00e2\u015fierea rug\u0103ciunii din Muntele M\u0103slinilor (Luca 22, 44<\/em>). Ca mai apoi totul s\u0103 culmineze, \u00een strig\u0103tul agonic al rug\u0103ciunii de pe Crucea suferin\u0163ei (Matei 27, 46<\/em>). Iar de aici totul se declin\u0103 \u00een acea stare de nep\u0103timire (Psalmul 118, 130<\/em>; 1Ioan 1, 5<\/em>), de transfigurare (2 Corinteni 4, 6<\/em>), str\u0103lucind (\u1f10\u03be\u03b1\u03c3\u03c4\u03c1\u1f71\u03c0\u03c4\u03c9\u03bd) ca soarele pe cer<\/em>. \u00cen toate cazurile ac\u0163iunea apar\u0163ine lui Dumnezeu, credincio\u015fii fiind doar obiectul ei.<\/p>\n

Evanghelistul Matei completeaz\u0103 mult mai original \u00een compara\u0163ie cu ceilal\u0163i doi: \u015fi a str\u0103lucit fa\u0163a Lui ca soarele<\/em>…(17, 2<\/em>). \u00cen versiunea sa, Matei adaug\u0103 aceast\u0103 construc\u0163ie: \u03ba\u03b1\u1f76 \u1f14\u03bb\u03b1\u03bc\u03c8\u03b5\u03bd \u03c4\u1f78 \u03c0\u03c1\u1f79\u03c3\u03c9\u03c0\u03bf\u03bd \u03b1\u1f50\u03c4\u03bf\u1fe6 \u1f61\u03c2 \u1f41 \u1f25\u03bb\u03b9\u03bf\u03c2 care \u00eens\u0103 lipse\u015fte la ceilal\u0163i doi evangheli\u015fti, dorind s\u0103 fac\u0103 astfel o paralel\u0103 cu fa\u0163a str\u0103lucitoare a lui Moise pe Sinai. Construind parc\u0103 din Tabor un alt eveniment \u201eSinai\u201d. El alege s\u0103 sublinieze taina Transfigur\u0103rii prin promovarea deliberat\u0103 a secven\u0163ei acesteia. Tot el este singurul care nume\u015fte acest eveniment: \u1f45\u03c1\u03b1\u03bc\u03b1 (viziune, descoperire) din moment ce considera dumnezeirea lui Iisus \u201e\u03bf\u1f57\u03c4\u1f79\u03c2 \u1f10\u03c3\u03c4\u03b9\u03bd \u1f41 \u03c5\u1f31\u1f79\u03c2 \u03bc\u03bf\u03c5 \u1f41 \u1f00\u03b3\u03b1\u03c0\u03b7\u03c4\u1f79\u03c2\u201ddrept o revela\u0163ie.[62]<\/a> Splendoare care nu s-a expus \u00eentr-un moment de incon\u015ftien\u0163\u0103 colectiv\u0103, nu s-a consumat la nivelul imagina\u0163iei apostolilor; ci aievea \u2013 \u00een persoana Fiului lui Dumnezeu[63]<\/a>, \u00een lumina spiritual\u0103 a bun\u0103t\u0103\u0163ii Sale (Ioan 3, 18-21<\/em>; 1 Ioan 1, 7<\/em>).De\u015fi <\/em>aceast\u0103 ar\u0103tare a luminii spirituale prin materie e o mare tain\u0103. Lumina teofanic\u0103 anticipeaz\u0103 rela\u0163ia noastr\u0103 viitoare cu ea, ancor\u00e2ndu-ne \u00een destinul supremei transfigur\u0103ri (printr-o comunicare dialogic\u0103 a trupurilor) \u00eendumnezeite \u015fi ele (1 Corinteni 15, 42-4<\/em>).[64]<\/a><\/p>\n

Fiindc\u0103 nestric\u0103ciunea sau spiritualizarea materiei nu este un dar oferit doar Apostolilor \u015fi Bisericii, ci \u00eentregului cosmos, \u00eentregii creatii (2 Petru 3, 10-13). Tema recapitul\u0103rii crea\u0163iei \u00een Hristos este unul dintre conceptele cheie \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura Sf\u00e2ntului Irineu de Lyon. Acesta ni-L prezint\u0103 pe M\u00e2ntuitorul ca Cel Care sus\u0163ine \u00eentreaga crea\u0163ie, El este \u00eentip\u0103rit \u00een form\u0103 de cruce \u00een \u00eentreg universul.[65]<\/a> De aceea Parusia nu este echivalent\u0103 cu o anulare a crea\u0163iei, ci cu transfigurarea ei[66]<\/a> (Isaia 6, 1; Romani 8, 22; 2 Corinteni 5, 4; Apocalipsa 20, 11; 21, 1) conform modelului taboric. Pentru c\u0103 pe Taborul plin de lumin\u0103 (\u1f10\u03be\u03b1\u03c3\u03c4\u03c1\u1f71\u03c0\u03c4\u03c9\u03bd)[67]<\/a> se manifest\u0103 frumuse\u0163ea originar\u0103 \u015fi slava omului cu care a fost creat (Facarea 1, 26-27), dar pe care p\u0103catul str\u0103mo\u015fesc a alterat-o, de aceea Hristos se \u00centrupeaz\u0103, Transfigureaz\u0103 \u015fi \u00cenviaz\u0103, recuper\u00e2nd-o \u015fi restaur\u00e2nd-o \u00een Sine. \u00cen nara\u0163iunea Taborului, doar Luca intuie\u015fte minunata tain\u0103 prin construc\u0163ia: \u039c\u03c9\u03cb\u03c3\u1fc6\u03c2 \u03ba\u03b1\u1f76 \u1f28\u03bb\u1f77\u03b1\u03c2,\u03bf\u1f33 \u1f40\u03c6\u03b8\u1f73\u03bd\u03c4\u03b5\u03c2 \u1f10\u03bd \u03b4\u1f79\u03be\u1fc3(…Moise \u015fi Ilie, care ar\u0103t\u00e2ndu-se \u00eentru slav\u0103). Verbul la diateza pasiv\u0103 (\u1f40\u03c6\u03b8\u1f73\u03bd\u03c4\u03b5\u03c2cu r\u0103d\u0103cina:\u1f41\u03c1\u1f71\u03c9),\u00een cazul nostru dup\u0103 aoristul pasiv (\u1f64\u03c6\u03b8\u03b7\u03bd) \u015fi probabil \u00eemprumutat din Marcu 1,11 unde verbul \u1f64\u03c6\u03b8\u03b7 este folosit pentru a descrie o apari\u0163ie divin\u0103 prezint\u0103 o ac\u0163iune suferit\u0103 \u015fi \u00eemplinit\u0103 de un subiect (Moise \u015fi Ilie) \u00een deplin\u0103tatea atributelor slavei. De aceea nu se poate vorbi aici despre o apari\u0163ie meteoric\u0103, cei doi mari prooroci sunt prezenta\u0163i \u00een limbajul lucanic, drept ni\u015fte oaspe\u0163i din Ceruri a c\u0103ror existen\u0163\u0103 transcede teluricul.[68]<\/a> Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, faptul c\u0103 apostolii au perceput at\u00e2t prezen\u0163a marilor prooroci c\u00e2t \u015fi str\u0103lucirea slavei divine de pe Chipul lui Hristos, ca pe ceva real, palpabil; ne este confirmat\u0103 de anamneza petrin\u0103 din 2 Petru 1, 16-18.Pentru c\u0103 nu dup\u0103 basme me\u015fte\u015fugite (\u039f\u1f50 \u03b3\u1f70\u03c1 \u03c3\u03b5\u03c3\u03bf\u03c6\u03b9\u03c3\u03bc\u1f73\u03bd\u03bf\u03b9\u03c2 \u03bc\u1f7b\u03b8\u03bf\u03b9\u03c2 \u1f10\u03be\u03b1\u03ba\u03bf\u03bb\u03bf\u03c5\u03b8\u1f75\u03c3\u03b1\u03bd\u03c4\u03b5\u03c2) Petru \u00eei relateaz\u0103 Evanghelistului Marcu minunea Taborului. Puterea \u015fi venirea Domnului nostru Iisus Hristos (v. 16) a fost m\u0103rturisit\u0103 at\u00e2t prin viu grai c\u00e2t \u015fi prin intermediul epistolelor, din postura martorului ocular: noi suntem cei ce-am auzit glasul acesta pogor\u00e2ndu-se din cer c\u00e2nd eram cu El \u00een muntele cel sf\u00e2nt (v. 18).[69]<\/a><\/p>\n

Construc\u0163ia \u015ei ve\u015fmintele Lui s-au f\u0103cut str\u0103lucitoare, albe foarte ca z\u0103pada, <\/em>mai poate fi privit\u0103 \u015fi prin urm\u0103toarea optic\u0103: tema hainelor de piele (dermatinoi chitones<\/em>). Conform referatului Facerii (3, 21<\/em>) ele au fost ad\u0103ugate omului dup\u0103 c\u0103derea \u00een p\u0103cat, a\u015fadar ele nu reprezint\u0103 un element ontologic.[70]<\/a> Datorit\u0103 c\u0103derii \u00een p\u0103cat s-a n\u0103scut \u00een noi aceast\u0103 boal\u0103 spre moarte, firea noastr\u0103 fiind luat\u0103 cu totul \u00een st\u0103p\u00e2nire de aceast\u0103 necroz\u0103.[71]<\/a>A\u015fadar \u201ehainele de piele\u201d exprim\u0103 mortalitatea biologic\u0103 (nekrotes<\/em>) ajuns\u0103 dup\u0103 p\u0103catul str\u0103mo\u015fesc ca o a doua natur\u0103 a omului. Este noua stare \u00een care se afl\u0103 omul, cea de via\u0163\u0103 \u00een moarte<\/em>, pentru c\u0103 el nu mai de\u0163ine via\u0163a ca pe un element constitutiv, el tr\u0103ie\u015fte doar prin prisma am\u00e2n\u0103rii mor\u0163ii. Via\u0163a (zoe<\/em>) sa a fost preschimbat\u0103 \u00een supravie\u0163uire (epibiose<\/em>).[72]<\/a> Hristos \u00een schimb vine \u015fi restaureaz\u0103 aceast\u0103 a doua na-tur\u0103 a omului stric\u0103cioas\u0103 \u015fi fireasc\u0103 (Efeseni 5, 8<\/em>), trupul lui transfigurat devenind ve\u015fm\u00e2ntul <\/em>(\u1f31\u03bc\u1f71\u03c4\u03b9\u03b1) str\u0103lucitor<\/em> (Marcu 9, 3) al Dumnezeirii Sale, transfigur\u00e2ndu-ne \u015fi pe noi gradual (2Corinteni 3, 18), trupul nostru \u00eenduhovnicit (\u03c3\u1ff6\u03bc\u03b1 \u03c0\u03bd\u03b5\u03c5\u03bc\u03b1\u03c4\u03b9\u03ba\u1f79\u03bd) devenind liber de materia coruptibil\u0103, dezbr\u0103cat de nivelul afectelor \u015fi pasiunilor. Particip\u00e2nd \u00een felul acesta deplin la slava lui Dumnezeu. Pentru c\u0103 \u00een Persoana lui Hristos slava (d\u00f3xa) devine accesibil\u0103. Trupul lui Hristos transfigurat recupereaz\u0103 demnitatea uman\u0103, umpl\u00e2ndu-ne de via\u0163\u0103 ve\u015fnic\u0103 (Ioan 6, 40), Trupul lui Hristos \u00cenviat din mor\u0163i devine p\u00e2rga celor adormi\u0163i (1Corinteni 15, 20), semnul \u015fi garan\u0163ia c\u0103 to\u0163i ceilal\u0163i vor \u00eenvia dup\u0103 El \u00eentru nestric\u0103ciune, aminte\u015fte IPS Bartolomeu.[73]<\/a> Fiindc\u0103 se seam\u0103n\u0103 \u00eentru stric\u0103ciune (\u03bd\u03b5\u03ba\u03c1\u1ff6\u03bd), \u00eenvie \u00eentru nestric\u0103ciune (\u1f00\u03c6\u03b8\u03b1\u03c1\u03c3\u1f77a); se seam\u0103n\u0103 \u00eentru necinste (\u1f00\u03c4\u03b9\u03bc\u1f77a), \u00eenvie \u00eentru slav\u0103(\u03b4\u1f79\u03beh)… se seam\u0103n\u0103 trup firesc (\u03c3\u1ff6\u03bc\u03b1 \u03c8\u03c5\u03c7\u03b9\u03ba\u1f79\u03bd), \u00eenvie trup duhovnicesc (\u03c3\u1ff6\u03bc\u03b1 \u03c0\u03bd\u03b5\u03c5\u03bc\u03b1\u03c4\u03b9\u03ba\u1f79\u03bd), aminte\u015fte Sf.Ap. Pavel (1Corinteni 15, 42-44).[74]<\/a><\/p>\n

Urm\u0103torul punct cheie \u00een relatarea lucanic\u0103, unic de altfel, este suportul discu\u0163iei dintre Hristos \u015fi cei doi mari prooroci ai Vechiului Leg\u0103m\u00e2nt: \u03ba\u03b1\u1f76 \u1f30\u03b4\u03bf\u1f7a \u1f04\u03bd\u03b4\u03c1\u03b5\u03c2 \u03b4\u1f7b\u03bf \u03c3\u03c5\u03bd\u03b5\u03bb\u1f71\u03bb\u03bf\u03c5\u03bd \u03b1\u1f50\u03c4\u1ff7, \u03bf\u1f35\u03c4\u03b9\u03bd\u03b5\u03c2 \u1f26\u03c3\u03b1\u03bd \u039c\u03c9\u03cb\u03c3\u1fc6\u03c2 \u03ba\u03b1\u1f76 \u1f28\u03bb\u1f77\u03b1\u03c2,\u03bf\u1f33 \u1f40\u03c6\u03b8\u1f73\u03bd\u03c4\u03b5\u03c2 \u1f10\u03bd \u03b4\u1f79\u03be\u1fc3 \u1f14\u03bb\u03b5\u03b3\u03bf\u03bd \u03c4\u1f74\u03bd \u1f14\u03be\u03bf\u03b4\u03bf\u03bd \u03b1\u1f50\u03c4\u03bf\u1fe6, \u1f23\u03bd \u1f24\u03bc\u03b5\u03bb\u03bb\u03b5\u03bd \u03c0\u03bb\u03b7\u03c1\u03bf\u1fe6\u03bd \u1f10\u03bd \u1f38\u03b5\u03c1\u03bf\u03c5\u03c3\u03b1\u03bb\u1f75\u03bc (vv. 30-31).[75]<\/a> Fiindc\u0103 Cel schimbat la Chip e Domn al viilor dar \u015fi a mor\u0163ilor, nu trebuie s\u0103 ne surprind\u0103 apari\u0163ia lui Moise \u015fi-a lui Ilie cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t ast\u0103zi pe Tabor lui Moise i se permite s\u0103 intre cu trupul \u00een \u0163ara f\u0103g\u0103duin\u0163ei (Deuteronom 34, 4<\/em>), \u00een \u0163ara unde curge lapte \u015fi miere <\/em>(Ie\u015firea 3, 8). \u00cen vechime at\u00e2t Moise c\u00e2t \u015fi Ilie au primit porunca s\u0103 urce pe Muntele Horeb (Ie\u015firea 24, 12-18<\/em>; 3Regi 19, 7-12<\/em>) primul intr\u00e2nd \u00een \u00eentuneric <\/em>\u015fi \u00een nor<\/em> iar cel\u0103lalt \u00eentr-o adiere sub\u0163ire de lumin\u0103; ca astfel ambii s\u0103 participe la slava lui Dumnezeu. Aici \u00eens\u0103 tot pe acela\u015fi \u201eHoreb l\u0103untric\u201d liberi de orice conjunctur\u0103, cei dint\u00e2i martori ai primei teofanii, particip\u0103 deplin la spectacolul celei de-a doua teofanii, cea a luminii necreate, Hristos chem\u00e2ndu-i \u00eentr-o clipit\u0103.[76]<\/a> Edmond Jacob identific\u0103 numeroase tr\u0103s\u0103turi comune \u00eentre cei doi st\u00e2lpi ai profetismului iudaic augmentate de spiritul viu al tradi\u0163iei de dup\u0103, aceasta culmin\u00e2nd \u00een a face din Ilie un nou Moise.[77]<\/a> Unii sunt de p\u0103rere c\u0103 apari\u0163ia lui Moise subliniaz\u0103 faptul c\u0103 Iisus nu a venit s\u0103 desfiin\u0163eze Legea, c\u00e2t despre Ilie prezen\u0163a lui de asemenea certific\u00e2nd profe\u0163iile mesianice.[78]<\/a> Al\u0163ii \u00een schimb, \u00eel v\u0103d pe Moise ca reprezentant al oficiului profetic iar pe Ilie ca simbol al eshatonului.[79]<\/a>Despre revenirea lui Ilie \u00eentr-o atmosfer\u0103 premerg\u0103toare venirii zilei Domnului <\/em>(\u1f21\u03bc\u1f73\u03c1\u03b1 \u03ba\u03c5\u03c1\u1f77\u03bf\u03c5) vorbe\u015fte profetul Maleahi (4, 4<\/em>), iar o alt\u0103 referin\u0163\u0103 eshatologic\u0103 cu privire la cei doi mari profe\u0163i se poate interpreta \u00een cartea Apocalipsei (11, 6<\/em>). Tocmai de aceea se impune al\u0103turarea celor doi \u00eentr-un cadru eshatologic (cel al revenirii lor) pentru a putea explica prezen\u0163a lor pe Tabor, concluzioneaz\u0103 Carlston.[80]<\/a><\/p>\n

Expresia \u03ba\u03b1\u1f76 \u1f30\u03b4\u03bf\u1f7a (\u201e\u015ei iat\u0103\u201d) are func\u0163ia de-a introduce \u00een acest peisaj teofanic dramatica apari\u0163ie a celor doi mari profe\u0163i, amplificat\u0103 \u015fi de pronumele personal \u03b1\u1f50\u03c4\u1ff7 (\u201ccu El\u201d), care-l arat\u0103 \u015fi pe Iisus apar\u0163in\u00e2nd de acum figurilor celeste. Este schimbarea brusc\u0103 dintr-un cadru p\u0103m\u00e2ntesc ca: …\u015fi S-a suit \u00een munte ca s\u0103 Se roage<\/em>, \u00eentru unul metafizic \u00een care se consum\u0103 conversa\u0163ia cu cei doi veni\u0163i din Ceruri: …care ar\u0103t\u00e2ndu-se \u00eentru slav\u0103, vorbeau despre sf\u00e2r\u015fitul S\u0103u pe care avea s\u0103-l \u00eemplineasc\u0103 \u00een Ierusalim<\/em>.[81]<\/a><\/p>\n

Faptul c\u0103 Moise \u015fi Ilie apar \u00een acest moment dialog\u00e2nd cu Hristos despre zilele pream\u0103ririi Lui <\/em>(Ioan 7, 39; 16, 13) atest\u0103 credin\u0163a celor doi \u00een \u00centruparea \u015fi jertfa Sa, aminte\u015fte P\u0103rintele St\u0103niloae.[82]<\/a>Pentru c\u0103 transfigurarea \u00eenceput\u0103 pe Tabor poart\u0103 o not\u0103 de intensificare l\u0103untric\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een momentul \u00cenvierii lui Iisus, la clipa ultimei transfigur\u0103ri. Hristos \u00eencepuser\u0103 deja s\u0103 le prevesteasc\u0103 ucenicilor Patima Sa urmat\u0103 de m\u0103rea\u0163a \u00cenviere, \u00een multe ocazii. Ceea ce Sf\u00e2ntul Luca insereaza aici subliniaz\u0103 faptul c\u0103 apostolii \u00een\u0163eleseser\u0103 c\u0103 urmeaz\u0103 a se petrece ceva dramatic la Ierusalim. Urmarea lui Hristos era echivalent\u0103 cu moartea, \u00eens\u0103 ei \u015ftiau (Hristos le spuseser\u0103) c\u0103 acela care \u00ee\u015fi va pierde via\u0163a pentru Hristos, o va m\u00e2ntui<\/em> (Luca 9, 23-24). Acest cuv\u00e2nt \u1f14\u03be\u03bf\u03b4\u03bf\u03bd (pe care-l g\u0103sim doar aici \u015fi la 2 Petru 1, 15<\/em>) eviden\u0163iaz\u0103 faptul c\u0103 Luca \u00een\u0163elege marea tain\u0103 a r\u0103scump\u0103r\u0103rii care avea s\u0103 se petreac\u0103 \u00een cur\u00e2nd. El folosise deja cuv\u00e2ntul standard pentru moarte (\u03b8\u1f71\u03bd\u03b1\u03c4\u03bf\u03c2<\/strong>) \u00een contextul relat\u0103rii din 9, 27<\/em>. \u00cens\u0103 vrea s\u0103 arate c\u0103 nu despre acest fel de moarte (t\u00e1natos<\/em>) face referire Moise \u015fi Ilie \u00een discu\u0163ia lor, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, din moment ce tipologia Sinai\/Moise ocup\u0103 scena, iar Moise este la fel de prezent ca to\u0163i ceilal\u0163i actan\u0163i, folosirea unui cuv\u00e2nt ca \u1f14\u03be\u03bf\u03b4\u03bf\u03bdva suscita \u00een mintea cititorilor, g\u00e2ndul c\u0103tre un \u201esf\u00e2r\u015fit\u201d mult mai \u00eenalt dec\u00e2t o fireasc\u0103 moarte, una \u00eenghi\u0163it\u0103 de via\u0163\u0103 \u2013 deoarece acela care \u00ee\u015fi va pierde via\u0163a pentru <\/em>Hristos, acela O va m\u00e2ntui<\/em> (9, 24).Gra\u0163ie acestor premise putem crede c\u0103 existen\u0163a acestui \u1f14\u03be\u03bf\u03b4\u03bf\u03bd ascunde \u00een spatele s\u0103u, un detaliu teologic cheie!<\/p>\n

\u00cen contextul acelor vremuri, moartea unui lider religios era echivalent\u0103 cu moartea ucenicilor Lui, afirm\u0103 F.F.Bruce.[83]<\/a> Luca \u00een\u0163elege rolul profetic al lui Iisus \u015fi prin aceea c\u0103 va fi respins de c\u0103tre propriul S\u0103u popor \u015fi condamnat la moarte, aspect ce se poate vedea \u015fi \u00een alte nara\u0163iuni lucanice care nu se g\u0103sesc la ceilal\u0163i sinoptici. Conform traditiei iudaice, marii profe\u0163i ca Ilie \u015fi Elisei, Ieremia, Iezechiel sau Amos, au fost respin\u015fi cu violen\u0163\u0103 de c\u0103tre concitadinii lor, \u00een unele cazuri chiar martiriza\u0163i; de aceea cel ce se nume\u015fte pe sine \u201emare profet\u201d trebuie s\u0103 se \u00eenscrie pe aceast\u0103 linie pentru a c\u00e2\u015ftiga credibilitate. Se pare c\u0103aceast\u0103 tradi\u0163ie era \u00eenc\u0103 vie \u015fi \u00een mintea Evanghelistului Luca, afirm\u0103 Ehrman.[84]<\/a>\u00cen concluzie, despre apari\u0163ia acestor corifei se poate rezuma urm\u0103toarele: Unii dintre ucenici spuneau despre Hristos c\u0103 este Moise sau Ilie (Luca 9, 18-21<\/em>), prezen\u0163a acestora vine s\u0103 infirme acest neadev\u0103r dar \u015fi s\u0103 arate diferen\u0163a dintre rob \u015fi St\u0103p\u00e2n. Hristos \u00eeng\u0103duie apari\u0163ia acestor doi titani ai Vechiului Testament \u015fi pentru a le ar\u0103ta apostolilor c\u0103 El este st\u0103p\u00e2n at\u00e2t peste via\u0163\u0103 c\u00e2t \u015fi peste moarte, \u00eent\u0103rindu-i \u015fi \u00eencuraj\u00e2ndu-i astfel \u00een vederea apropiatei Patimi.[85]<\/a><\/p>\n

Un alt detaliu cheie \u00eenregistrat doar de Sf\u00e2ntul Luca se g\u0103se\u015fte \u00een v. 32<\/em>: \u201eIar Petru \u015fi cei \u00eempreun\u0103 cu el erau \u00eengreuia\u0163i de somn<\/em>…\u201d. Anticip\u00e2nd momentul Ghetsimani, aceast\u0103 interpolare ascunde un caracter alegoric, ea este prezentat\u0103 dup\u0103 relatarea evenimentului, fiindc\u0103 este lesne de \u00een\u0163eles c\u0103 trezirea apostolilor avuseser\u0103 loc \u00eenainte.[86]<\/a>Cu siguran\u0163\u0103 au fost obosi\u0163i datorit\u0103 urc\u0103rii muntelui, \u015fi probabil au fost \u015fi ei pentru un timp al\u0103turi de Hristos \u00een rug\u0103ciune; \u00eens\u0103 faptul c\u0103 \u201es-au de\u015fteptat\u201d (\u03b4\u03b9\u03b1\u03b3\u03c1\u03b7\u03b3\u03bf\u03c1\u1f75\u03c3\u03b1\u03bd\u03c4\u03b5\u03c2) \u2013 verb care mai poate fi tradus \u015fi prin \u201e\u00een totalitate trezi\u0163i\u201d, la scurt timp dup\u0103 ce au adormit atenueaz\u0103 gravitatea faptei. \u00cen originalul grecesc, \u03b4\u03b9\u03b1\u03b3\u03c1\u03b7\u03b3\u03bf\u03c1\u1f75\u03c3\u03b1\u03bd\u03c4\u03b5\u03c2 st\u0103 \u00een imediata apropiere a formulei: Iar forma activ\u0103 a verbului \u03b4\u03b9\u03b1\u03b3\u03c1\u03b7\u03b3\u03bf\u03c1\u1f75\u03c3\u03b1\u03bd\u03c4\u03b5\u03c2 arat\u0103 lupta lor cr\u00e2ncen\u0103 de-a r\u0103m\u00e2ne \u00een totalitate prezen\u0163i, sau cel pu\u021bin naratorul dore\u015fte s\u0103 exprime con\u015ftiin\u0163a treaz\u0103 a celor trei apostoli. Concluzia este c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een acest moment zbuciumant, ei sunt scuti\u0163i de orice rol \u00een aceast\u0103 scen\u0103.<\/p>\n

Pe c\u00e2nd ace<\/em>\u015f<\/em>tia se desp<\/em>\u0103<\/em>r<\/em>\u0163eau de El <\/em>(\u1f10\u03bd \u03c4\u1ff7 \u03b4\u03b9\u03b1\u03c7\u03c9\u03c1\u1f77\u03b6\u03b5\u03c3\u03b8\u03b1\u03b9 \u03b1\u1f50\u03c4\u03bf\u1f7a\u03c2 \u1f00\u03c0\u1fbd \u03b1\u1f50\u03c4\u03bf\u1fe6) este un alt motiv lucanic, care apare doar aici, menit s\u0103 amplifice dramatismului experien\u0163ei taborice.Prin acest motiv al desp\u0103r\u0163irii[87]<\/a>autorul vrea s\u0103 arate cauza pentru care Apostolul Petru exclam\u0103 entuziasmat: bine este ca noi s\u0103 fim aici \u015fi s\u0103 facem trei colibe<\/em> (v. 33). Foarte interesant\u0103 este adresarea lui Petru, care \u00een func\u0163ie de cei trei evangheli\u015fti, \u00eenregistreaz\u0103 trei apelative diferite: la Sf\u00e2ntul Luca: \u1f10\u03c0\u03b9\u03c3\u03c4\u1f71\u03c4\u03b1 (\u201e\u00cenv\u0103\u0163\u0103torule\u201d), la Sf\u00e2ntul Marcu: \u1fe5\u03b1\u03b2\u03b2\u1f77 (\u201eRabune\u201d sau \u201emare \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor\u201d) iar la Sf\u00e2ntul Matei: \u03ba\u1f7b\u03c1\u03b9\u03b5 (\u201eDoamne\u201d). Apelativul \u03ba\u1f7b\u03c1\u03b9\u03b5denot\u0103 o adresare plin\u0103 de respect din partea ucenicilor S\u0103i, ca unui Om c\u0103ruia I se recunoa\u015fte autoritatea divin\u0103. Ceea ce surprinde de data aceasta la Evanghelistul Luca, este acest gest prin care \u00eel pozi\u0163ioneaz\u0103 pe \u201emarele pescar\u201dpe-o treapt\u0103 mult inferioar\u0103 de cunoa\u015ftere: \u1f10\u03c0\u03b9\u03c3\u03c4\u1f71\u03c4\u03b1 nu este o adresare care s\u0103 echivaleze slava cu care Hristos se \u00eembrac\u0103 (Psalmul 103, 2<\/em>: \u201eCel ce te \u00eembraci cu lumina ca \u015fi cu o hain\u0103\u201d) pe muntele Tabor.[88]<\/a> Ceea ce transpare din text, boldat \u015fi de interven\u0163ia mateian\u0103: \u015ei, auzind, ucenicii au c\u0103zut cu fa\u0163a la p\u0103m\u00e2nt \u015fi s-au sp\u0103im\u00e2ntat foarte<\/em> (17, 6); ne duce cu g\u00e2ndul la ideea c\u0103 Apostolul Petru al\u0103turi de ceilal\u0163i doi, \u00eenc\u0103 nu intuiesc cu fermitate \u00eentregul tablou al descoperirii taborice.<\/p>\n

Ideea de a construi corturi devine punctul cel mai nevralgic al acestei relat\u0103ri, ea surprin-de dorul omului dup\u0103 infinit, sau nostalgia Paradisului pierdut. Omul creat dup\u0103 Chipul lui Dumnezeu, poart\u0103 acest dor \u00een \u00eens\u0103\u015fi esen\u0163a sufletului s\u0103u, el reg\u0103sindu-se \u00een totalitate cuprins \u00een acest dor de ve\u015fnicie, aminte\u015fte Sf\u00e2ntul Popovici.[89]<\/a>Aceast\u0103 Lumin\u0103 necreat\u0103 a biruit leg\u0103turile firii, iar atunci c\u00e2nd mintea este \u00eenghi\u0163it\u0103 de aceast\u0103 Lumin\u0103, spune Cuviosul Grigorie, sim\u0163urile noastre toate devin posedate de erosul divin.[90]<\/a> Astfel, Petru contempl\u00e2nd slava dumnezeie\u015ftii transfigur\u0103ri, simte cum pe buzele lui exal\u0103 deodat\u0103 elegia adamic\u0103: \u00c8\u03c0\u03b9\u03c3\u03c4\u1f71\u03c4\u03b1, \u03ba\u03b1\u03bb\u1f79\u03bd \u1f10\u03c3\u03c4\u03b9\u03bd \u1f21\u03bc\u1fb6\u03c2 \u1f67\u03b4\u03b5 \u03b5\u1f36\u03bd\u03b1\u03b9el ne\u015ftiind c\u0103 dac\u0103 vor r\u0103m\u00e2nea numai pe Tabor, planul lui Dumnezeu de m\u00e2ntuire a lumii nu se va mai putea \u00eemplini. Pentru c\u0103 dac\u0103 Hristos ar fi ascultat de el n-ar mai fi urmat Patimile, \u015fi nici \u00cenvierea, \u015fi nici r\u0103scump\u0103rarea noastr\u0103. Cu c\u00e2t\u0103 \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nare urm\u0103re\u015fte Petru s\u0103 evite suferin\u0163a (Marcu 8, 32<\/em>) concluzioneaz\u0103 Gerhard Maier. Comportamentul s\u0103u ne este l\u0103murit de Evanghelistul Marcu: c\u0103 nu \u015ftia ce s\u0103 spun\u0103, fiindc\u0103 erau \u00eensp\u0103im\u00e2nta\u0163i<\/em>; probabil o observa\u0163ie primit\u0103 de Marcu direct de pe buzele lui Petru.<\/p>\n

Cuv\u00e2ntul \u201ecort\u201d este folosit pentru a traduce substantivul ebraic \u2019<\/em>\u014dhel <\/em>care define\u015fte acela\u015fi lucru (Facerea 13, 3<\/em>; Ie\u015firea 26, 6<\/em>; Levitic 4, 18<\/em>; Numeri 4, 4<\/em> etc). \u00cen istoria poporului ales, conceptul acesta de \u201ecort\u201d era \u00eent\u00e2lnit \u00een mai toate genera\u0163iile: \u00eencep\u00e2nd cu corturile patriarhilor, cu nomazii care locuiau \u015fi ei \u00een corturi, ba chiar du\u015fmanii lui Israel \u00ee\u015fi f\u0103ceau \u015fi ei corturi (Judecatori 6, 5<\/em>), \u00een timp de r\u0103zboi armata locuia fie \u00een c\u00e2mpul liber, fie \u00een corturi (Iudita 7, 18<\/em>). Una dintre cele mai importante s\u0103rb\u0103tori iudaice (s\u0103rb\u0103toarea corturilor) intr\u0103 \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103, (Levitic 23, 42<\/em>).[91]<\/a>\u00cen plan spiritual \u00eens\u0103, oficiul cultic al iudeilor exista \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu acest \u201ecort\u201d, precum vedem \u00een Numeri 4, 2-16 <\/em>unde slujba fiilor lui Cahat se desf\u0103\u015fura \u00een \u201ecortul m\u0103rturiei\u201d, \u00een sf\u00e2nta sfintelor. Cartea Ie\u015firea <\/em>cuprinde dou\u0103 capitole \u00eentregi (26-27<\/em>) despre cum trebuie construit \u201ecortul adun\u0103rii\u201d, \u00een care YHWH se va \u00eent\u00e2lni cu poporul S\u0103u. Moise \u015fi-a \u00eentins cortul \u00een afara taberei, departe de ea, iar \u201ecortul acesta al \u00eent\u00e2lnirii\u201d, \u00een mijlocul c\u0103ruia Domnul gr\u0103ia cu Moise fa\u0163\u0103<\/em> <\/em>c<\/em>\u0103tre fa<\/em>\u0163\u0103<\/em>, era m\u0103rturia ultim\u0103 pentru orice fiu al lui Israel, care dorea s\u0103-L caute pe Domnul (Ie\u015firea 33, 7-11<\/em>).Dumnezeu \u00eensu\u015fi m\u0103rturisise profetului Natan \u00eenaintea zidirii Templului, c\u0103 locuin\u0163a Lui este din cort \u00een cort (2 Regi 7, 6<\/em>).<\/p>\n

\u00cen contextul istoriei poporului ales, dorin\u0163a lui Petru devine justificat\u0103, chemarea lui tr\u0103deaz\u0103 un tablou familial, un gest filoxenic de mare fine\u0163e, o dedicare \u015fi o slujire autentic\u0103 sino-nim\u0103 cu episodul Mamvri (Facerea 18, 1-14<\/em>). \u00cens\u0103 conjunctura \u00eei joac\u0103 feste de aceast\u0103 dat\u0103, cei doi oaspe\u0163i cere\u015fti nu vor locui pe p\u0103m\u00e2nt (sau cel pu\u0163in nu pe acest p\u0103m\u00e2nt p\u0103c\u0103tos 2 Petru 3, 13<\/em>), iar experien\u0163a aceasta metafizic\u0103 nu va putea fi prelungit\u0103 \u00een incinta nici unui cort f\u0103cut de m\u00e2n\u0103 omeneasc\u0103.Conform lui Hillyer, acest g\u00e2nd de-a oferi o cinste aleas\u0103 celor doi prooroci din ceruri,\u00a0 era prea pu\u0163in certificat\u0103 \u00een scrierile Noului Testament, pentru c\u0103 doar Yahweh este singurul beneficiar al acestei \u00eenchin\u0103ri.[92]<\/a><\/p>\n

\u00cen concluzia acestui verset, trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem faptul c\u0103 nu ne surprinde lipsa acestui \u1f14\u03ba\u03c6\u03bf\u03b2\u03bf\u03b9 (\u201e\u00eengrozi\u0163i\u201d, \u201e\u00eensp\u0103im\u00e2nta\u0163i\u201d, \u201e\u00eenfrica\u0163i\u201d) din relatarea lucanic\u0103. El apare doar \u00een varianta Sf\u00e2ntului Marcu, pentru c\u0103 un moment at\u00e2t de sensibil nu-l po\u0163i insera \u00eentr-o nara\u0163iune dec\u00e2t dac\u0103 \u00eel ascul\u0163i cu urechile tale din gura celui care l-a experimentat. \u00cen Matei \u015fi Luca acest adjectiv apare doar dup\u0103 ce apostolii aud Glasul cel din Ceruri, a\u015fadar el nu intr\u0103 \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu acest delicat episod din via\u0163a Sf\u00e2ntului Apostol Petru.Ceea ce devine \u015fi mai interesant este tocmai aceast\u0103 construc\u0163ie lucanic\u0103: \u1f41 \u03a0\u1f73\u03c4\u03c1\u03bf\u03c2 \u03c0\u03c1\u1f78\u03c2 \u03c4\u1f78\u03bd \u1f38\u03b7\u03c3\u03bf\u1fe6\u03bd(care s-ar traduce literal prin: \u201ePetru c\u0103tre Iisus\u201d) \u015fi care lipse\u015fte din originalele manuscriselor: A, P, W, Q, Y.[93]<\/a> Deci, prezen\u0163a verbului \u03b5\u1f36\u03c0\u03b5\u03bd \u201ea spune\u201d, \u201ea zice\u201d \u00een imediata apropiere a expresiei: \u1f41 \u03a0\u1f73\u03c4\u03c1\u03bf\u03c2 \u03c0\u03c1\u1f78\u03c2 \u03c4\u1f78\u03bd \u1f38\u03b7\u03c3\u03bf\u1fe6\u03bd\u2013 care totu\u015fi \u00een compara\u0163ie cu textus receptus <\/em>lipse\u015fte in manuscrisele de mai sus; poate foarte bine sugera, doar \u00een logica acestor manuscrise, \u015fi faptul c\u0103 ideea construirii corturilor apar\u0163ine tuturor celor trei apostoli.<\/p>\n

Hristos ca Leg\u0103m\u00e2nt \u015fi \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie ve\u015fnic\u0103 descoperit <\/strong>\u00een Muntele Tabor<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Versetele 34-36 ale relat\u0103rii Sf\u00e2ntului Luca vor constitui finalul \u015fi totodat\u0103 concluzia acestui studiu. Leitmotivul norului (\u03bd\u03b5\u03c6\u1f73\u03bb\u03b7) dar \u015fi ac\u0163iunea lui profetic\u0103 de-a \u201eumbri\u201d[94]<\/a> (\u1f10\u03c0\u03b5\u03c3\u03ba\u1f77\u03b1\u03b6\u03b5\u03bd) t\u0103inuiesc at\u00e2t prezen\u0163a c\u00e2t \u015fi slava sau pronia divin\u0103 (Ie\u015firea 13, 21<\/em>; 34, 5<\/em>).F\u0103c\u00e2nd abstrac\u0163ie de \u201enorul\u201d \u015fi de ceea ce-a \u00eensemnat acest simbol \u00een perioada lui Moise (de altfel o istorie mai mult dec\u00e2t familiar\u0103), am s\u0103 trec succint \u00een revist\u0103 o referin\u0163\u0103 cultic\u0103 a acestui nef\u00e9li<\/em>. Aceasta doar printr-un exemplu: C\u00e2nd chivotul Leg\u0103m\u00e2ntului a fost adus \u00een sf\u00e2nta sfintelor, ne relateaz\u0103 cartea 3Regi 8, 10-11<\/em> preo\u0163ii n-au mai putut sluji fiindc\u0103 nef\u00e9li <\/em>(\u05e2\u05b8\u05e0\u05b8\u05df<\/strong>) a umplut de slava lui Yahweh toat\u0103 casa Lui. Psalmistul (vizionarul prin ere) intuind m\u0103rea\u0163a tain\u0103 a \u201enorului slavei lui Dumnezeu\u201d exclama pasionant: Nor \u015fi negur\u0103 \u00eemprejurul Lui, dreptatea \u015fi judecata este temelia neamului Lui<\/em> (Psalmul 96, 2).[95]<\/a> Odat\u0103 cu finalizarea Templului lui Solomon, \u00een\u0163eleptul rege al lui Israel se ruga Dumnezeului s\u0103u, exalt\u00e2nd: Domnul a spus c\u0103 El binevoie\u015fte s\u0103 locuiasc\u0103 \u00een negur\u0103, iar eu am zidit Templul, ca s\u0103 locuie\u015fti Tu, Cel Sf\u00e2nt, \u015fi loca\u015f unde s\u0103 petreci Tu \u00een veci…<\/em> (2 Paralipomena 6, 1-2).[96]<\/a>Cartea Faptele Apostolilor <\/em>vorbe\u015fte despre cum \u201eumbra\u201d lui Petru c\u0103dea vindec\u0103tor peste suferinzii ie\u015fi\u0163i \u00een \u00eent\u00e2mpinare, Sf\u00e2nta Fecioar\u0103 Maria devine z\u0103mislitoare \u00een momentul \u00een care puterea Sf\u00e2ntului Duh o \u201eumbre\u015fte\u201d; iar acum pe Tabor acea\u015fi \u201eumbr\u0103 luminoas\u0103\u201d (\u1f10\u03c0\u03b9\u03c3\u03ba\u03b9\u1f71\u03b6\u03c9) invadeaz\u0103 peisajul epifaniz\u00e2nd momentul.[97]<\/a> Capacitatea de a umbri afirm\u0103 Ple\u015fu, este apanajul autorit\u0103\u0163ii care a trecut prin episodul jertfei \u2013 pentru c\u0103 repudierea unui asemenea episod te arunc\u0103 din \u201eumbr\u0103\u201d (\u1f10\u03c0\u03b9\u03c3\u03ba\u03b9\u1f71\u03b6\u03c9)\u00een \u201e\u00eentunericul cel de afar\u0103\u201d unde va fi pl\u00e2ngerea \u015fi scr\u00e2\u015fnirea din\u0163ilor <\/em>(Matei 25, 30).[98]<\/a> Pentru c\u0103 acesta este paradoxul: jertfa izbucne\u015fte \u00een r\u0103scump\u0103rare, iar moartea \u00een ve\u015fnicia \u00eenvierii (1Corinteni 15, 20<\/em>).<\/p>\n

Din mijlocul norului slavei <\/em>glasul Tat\u0103lui se aude: Acesta este Fiul Meu cel ales, de acesta s\u0103 asculta\u0163i<\/em>![99]<\/a> \u00eent\u0103rind acela\u015fi Leg\u0103m\u00e2nt iterat la Botezul lui Iisus. Fiindc\u0103 imperativul: \u03b1\u1f50\u03c4\u03bf\u1fe6 \u1f00\u03ba\u03bf\u1f7b\u03b5\u03c4\u03b5 (\u201ede El s\u0103 asculta\u0163i\u201d) aminte\u015fte de Leg\u0103m\u00e2ntul \u00eencheiat pe Muntele Sinai (Ie\u015firea 24)<\/em>, c\u00e2nd Moise stropind poporul cu s\u00e2nge, le porunce\u015fte s\u0103 p\u0103zeasc\u0103 Legea \u2013 singurul mod prin care vor izb\u0103vi \u00een \u00eemplinirea Leg\u0103m\u00e2ntului.[100]<\/a>Fiindc\u0103 Hristos este r\u0103spunsul dat exigen\u0163elor Leg\u0103m\u00e2ntului veterotestamentar, \u00een El \u00eemplinindu-se viziunea profetului Ieremia despre rela\u0163ia nou\u0103 dintre Dumnezeu \u015fi poporul S\u0103u, despre acel nou Leg\u0103m\u00e2nt tainic, care nu va mai fi scris pe t\u0103bli\u0163e de piatr\u0103, ci pe tablele de carne ale inimii (Ieremia 31, 31-34<\/em>). Pentru c\u0103 \u00een Hristos \u015fi \u00een Duhul Sf\u00e2nt, nimeni nu va mai putea zice: Cunoa\u015fte\u0163i pe Domnul!<\/em> To\u0163i \u00eel vor cunoa\u015fte pe Acela ce ast\u0103zi pe muntele Tabor deschide por\u0163ile \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei Cerurilor, preg\u0103tind un loc (Ioan 14, 2-3<\/em>) pentru fiecare dreptm\u0103ritor cre\u015ftin.Hristos intr\u00e2nd o dat\u0103 pentru totdeauna \u00een Sf\u00e2nta Sfintelor, cu \u00eensu\u015fi S\u00e2ngele S\u0103u…<\/em>s-a f\u0103cut Mijlocitorul unui nou Leg\u0103m\u00e2nt,<\/em>[101]<\/a> ca prin moartea suferit\u0103 spre r\u0103scump\u0103rarea gre\u015falelor de sub \u00eent\u00e2iul leg\u0103m\u00e2nt <\/em>(Evrei 9, 12-15) cei chema\u0163i s\u0103 contemple (theoria<\/em>) mai \u00eent\u00e2i lumina taboric\u0103, iar de aici s\u0103 urce Golgota,dob\u00e2ndind astfel fericita f\u0103g\u0103duin\u0163\u0103 a mo\u015ftenirii ve\u015fnicei comuniuni (koinonia<\/em>) cu Hristos, cu Maica Sa \u015fi cu to\u0163i sfin\u0163ii.<\/p>\n

Expresia \u03bf\u1f57\u03c4\u1f79\u03c2 \u1f10\u03c3\u03c4\u03b9\u03bd \u1f41 \u03c5\u1f31\u1f79\u03c2 \u03bc\u03bf\u03c5 \u1f41 \u1f10\u03ba\u03bb\u03b5\u03bb\u03b5\u03b3\u03bc\u1f73\u03bd\u03bf\u03c2 (\u201eAcesta este Fiul Meu cel ales\u201d) nu este deloc str\u0103in\u0103 urechilor apostolilor, \u03c5\u1f31\u1f78\u03c2 \u03b8\u03b5\u03bf\u1fe6 \u00eentregind suportul profe\u0163iilor vechitestamentare (1Paralipomena 17, 11-14; Psalmul 2, 7;88, 26-27<\/em>; 109, 1<\/em>;Proverbele lui Solomon 8, 22<\/em>;Isaia 53, 11<\/em>; \u00cen\u0163elepciunea lui Solomon 2, 18).No\u0163iunea de Fiu al lui Dumnezeu intr\u0103 \u00een circuitul iudaic tradi\u0163ional str\u00e2ns legat\u0103 de promisiunea na\u015fterii lui Mesia, \u00eens\u0103 ea era strict rezervat\u0103 \u015fi lipsit\u0103 de explica\u0163ii suplimentare.[102]<\/a>At\u00e2t profe\u0163ia din Psalmul 2, 7 <\/em>dar \u015fi promisiunea din 2 Regi 7, 14 <\/em>cu privire la casa lui David, \u00eent\u0103re\u015fte aceast\u0103 expresie de \u03c5\u1f31\u1f78\u03c2 \u03b8\u03b5\u03bf\u1fe6 <\/strong>ca Cel care va veni s\u0103 domneasc\u0103 primind \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie din m\u00e2na lui Dumnezeu \u00censu\u015fi, investit cu autoritate divin\u0103.[103]<\/a>\u201eFiul lui Dumnezeu\u201d este o no\u021biune iudaic\u0103 ce \u00eembrac\u0103 at\u00e2t un caracter regal dar \u0219i unul sacerdotal, \u00een cazul de fa\u021b\u0103, uns de c\u0103tre Sf\u00e2ntul Duh pentru o lucrare ce sfideaz\u0103 contextul istoric prin manifestarea \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu \u00eenc\u0103 din timpurile acestea.[104]<\/a> Glasul Tat\u0103lui din Ceruri intervine pentru a consolida m\u0103rturisirea Sf\u00e2ntului Petru cea cu c\u00e2teva zile \u00een urm\u0103 (Tu e\u015fti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu-Cel-Viu<\/em>) dar \u015fi pentru a-i \u00eent\u0103ri odat\u0103 pentru totdeauna pe apostoli \u00een convingerea c\u0103 Iisus este Mesia Cel mult a\u015fteptat. Expresia Acesta este Fiul Meu Cel iubit \u00eentru Carele am binevoit<\/em> (Matei 17, 5; Romani 1, 4) tocmai aceast\u0103 n\u0103dejde mesianic\u0103 inoculeaz\u0103. Iudeii au devenit foarte rezerva\u0163i atunci c\u00e2nd cre\u015ftinii au \u00eenceput s\u0103-i atribuie lui Iisus titlul de \u201eFiu al lui Dumnezeu\u201d pentru c\u0103 \u00een literatura rabinic\u0103 referin\u0163ele c\u0103tre Psalmul 2, 7<\/em> sunt foarte izolate, iar Mesia nu este numit niciodat\u0103 astfel. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, ei au respins cu vehemen\u0163\u0103 ideea c\u0103 Yahweh ar fi putut avea un Fiu, iar tradi\u0163ia rabinic\u0103 a c\u0103utat cu orice pre\u0163 s\u0103 elimine titlul de \u201eFiu al lui Dumnezeu\u201d din memoria colectiv\u0103.[105]<\/a><\/p>\n

Joel Green vede \u00een desp\u0103r\u0163irea lui Moise \u015fi Ilie de Iisus \u00eemplinirea misiunii hristice, deoarece glas din Ceruri m\u0103rturisise despre lucrarea m\u00e2ntuitoare a lui Iisus, prezen\u0163a celor doi martori cere\u015fti nemaifiind justificat\u0103. Dumnezeu \u00censu\u015fi \u00cel descoperise pe Fiul S\u0103u, sf\u00e2r\u015fitul care trebuie \u00eemplinit la Ierusalim este al Lui, glasul pe care apostolii aveau nevoie s\u0103-l aud\u0103 s-a s\u0103v\u00e2r\u015fit, marama fusese ridicat\u0103 (2Corinteni 3, 14<\/em>)![106]<\/a><\/p>\n

Pericopa lucanic\u0103 se \u00eencheie prin cuvintele: …\u015f<\/em>i \u00een acele zile n-au spus nim<\/em>\u0103nui nimic din cele ce v\u0103zuser<\/em>\u0103<\/em> (v. 36), adic\u0103 au p\u0103strat \u00een tain\u0103[107]<\/a> descoperirea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei Cerurilor, urm\u00e2nd ca acest secret s\u0103 fie divulgat dup\u0103 \u00cenvierea Domnului (Marcu 9, 9<\/em>). Activitatea public\u0103 a M\u00e2ntuitorului \u00eencepe prin anun\u0163ul apropiatei veniri a \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu (Marcu 1, 15<\/em>),[108]<\/a> \u00een Hristos \u00eemplinindu-se evenimentul eshatologic prefigurat \u00een relat\u0103rile despre ie\u015firea poporului Israel din Egipt, trecerea lui prin pustie \u015fi Leg\u0103m\u00e2ntul de pe Sinai.[109]<\/a><\/p>\n

T\u1f74\u03bd\u03b2\u03b1\u03c3\u03b9\u03bb\u03b5\u1f77\u03b1\u03bd\u03c4\u03bf\u1fe6\u03b8\u03b5\u03bf\u1fe6\u02ddeste una dintre preocup\u0103rile eshatologice importante ale Noului Testament,dar \u015fi ale Vechiului (Deuteronom 33, 5<\/em>; Psalmul 28, 10<\/em>; Isaia 43, 15<\/em>), \u00een interiorul c\u0103reia putem vorbi despre a\u015fa numita tem\u0103 a \u201eprezen\u0163ei viitorului\u201d,[110]<\/a> pentru c\u0103 de\u015fi \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor a fost inaugurat\u0103 \u00een Hristos \u015fi descoperit\u0103 pentru prima dat\u0103 pe Tabor, \u00eenc\u0103 \u00ee\u015fi a\u015fteapt\u0103 consumarea final\u0103 \u2013 \u00eemplinire identic\u0103 cu Parusia. Care cu toate c\u0103 \u00eenc\u0103 nu s-a \u00eemplinit, se poate totu\u015fi experia \u00een avans, de aceea se poate vorbi despre t\u1f74\u03bd\u03b2\u03b1\u03c3\u03b9\u03bb\u03b5\u1f77\u03b1\u03bd\u03c4\u03bf\u1fe6\u03b8\u03b5\u03bf\u1fe6 ca fiind at\u00e2t prezent\u0103 c\u00e2t \u015fi viitoare.[111]<\/a><\/p>\n

Cobor\u00e2ndu-se din munte cu pa\u015fii plini de taine, apostolii primesc porunca de-a p\u0103stra pentru ei minunea taboric\u0103, at\u00e2t pentru c\u0103 o astfel de experien\u0163\u0103 nu putea fi \u00een\u0163eleas\u0103 de min\u0163ile care-au stat cuminte pe margine, dar \u015fi pentru c\u0103 \u00eentrist\u0103toarea veste a patimii s\u0103 nu tulbure lini\u015ftea con\u015ftiin\u0163elor lor filocalice. \u015ei cine \u015ftie, poate \u015fi pentru a nu st\u00e2rni daimonul invidiosului Iuda…<\/p>\n

Concluzii<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Studiul de fa\u0163\u0103 a urm\u0103rit \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput s\u0103 traseze liniile principale ale evenimentului Tabor, s\u0103 decanteze esen\u0163a lui printr-o lentil\u0103 patristic\u0103 dar \u015fi prin instrumentele pertinente ale teologiei moderne, care nu contrazic \u015fi nici infirm\u0103 bornele stabilite cu secole \u00een urm\u0103 de marii mistici ai c\u0103ror ochi filocalici, au p\u0103truns \u00een \u201e\u00eentunericul\u201d tainei lui Dumnezeu. Am optat \u015fi pentru o critic\u0103 textual\u0103, fiindc\u0103 nu pu\u0163ine au fost cazurile c\u00e2nd o traducere for\u0163at\u0103 a schimbat inten\u0163ia textului original.<\/p>\n

Firul ro\u015fu, precum se poate vedea \u00eenca din titlu, subliniaz\u0103 de la un cap\u0103t la altul miezul duhovnicesc al Transfigur\u0103rii: \u00eendumnezeirea noastr\u0103 prin har, derulat\u0103 sub imperiul luminii teofanice. Pentru c\u0103 transfigura\u0163i la chip \u015fi \u00eenv\u0103lui\u0163i \u00een Lumina necreat\u0103, s\u0103 dob\u00e2ndim noul Chip al slavei \u2013 sinonim cu \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia bun\u0103t\u0103\u0163ilor viitoare. Sf. Simeon Noul Teolog aminte\u015fte despre transfigurarea lumii prin interven\u0163ia Duhului Sf\u00e2nt (Romani 8, 26-27<\/em>; 1Corinteni 3, 16<\/em>) prin care trupurile noastre devin nestric\u0103cioase \u00een chip des\u0103v\u00e2r\u015fit (teleios<\/em>) \u015fi re\u00eennoite la \u00cenvierea cea de pe urm\u0103 (1Corinteni 15, 42-53<\/em>; Filipeni 3, 20-21<\/em>).\u00a0 Taina aceasta nu s-a petrecut doar cu Hristos pe Tabor (\u03ba\u03b1\u1f76\u03bc\u03b5\u03c4\u03b5\u03bc\u03bf\u03c1\u03c6\u1f7d\u03b8\u03b7\u1f14\u03bc\u03c0\u03c1\u03bf\u03c3\u03b8\u03b5\u03bd\u03b1\u1f50\u03c4\u1ff6\u03bd) sau c\u00e2nd El a intrat la ucenici prin u\u015file \u00eencuiate (Ioan 20, 19<\/em>), sau doar marilor mistici de odinioar\u0103; ci ea se consum\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de ast\u0103zi pururi revitaliz\u00e2nd, pentru ca noi os din oasele Lui suntem, carne din carnea Lui<\/em> (Efeseni 5, 30).[112]<\/a> Ajung\u00e2nd prin experierea luminii taborice p\u0103rta\u015fi ai firii celei dumnezeie\u015fti <\/em>(2 Petru 1, 4), petrec\u00e2nd ca ni\u015fte \u00eenvia\u0163i din moarte, fiindc\u0103 aici este esen\u0163a harului taboric: Hristos Cel Transfigurat ne ofer\u0103 \u015fansa de a \u00eenvia (\u1f00\u03bd\u03b1\u03b3\u03b5\u03b3\u03b5\u03bd\u03bd\u03b7\u03bc\u1f73\u03bd\u03bf\u03b9) \u00eenc\u0103 cu mult timp \u00eenaintea marii \u00cenvieri (Ioan 11, 24<\/em>, 43-44<\/em>; 1 Tesaloniceni 4, 15-18<\/em>).<\/p>\n

A \u00eencerca s\u0103-\u0163i construie\u015fti o hermeneutic\u0103 corect\u0103 pentru descifrarea textului sacru este o aventur\u0103 sinonim\u0103 cu neputin\u0163a, este o lupt\u0103 cr\u00e2ncen\u0103 cu \u00eengerul acelei pagini, care posteaz\u0103 c\u00e2nd sub imperiul autorit\u0103\u0163ii \u201eheruvimului de foc\u201d (Facerea 3, 24<\/em>) c\u00e2nd sub imaginea \u00cengerului neputincios care love\u015fte \u00een \u201e\u00eencheietura \u015foldului\u201d (Facerea 32, 24-25<\/em>) pentru a-\u0163i \u00eempov\u0103ra \u015fi mai mult sarcina. Tocmai de aceea, exegeza noastr\u0103 este departe de a fi \u00eencheiat\u0103…<\/p>\n

\n
\n
\n

[1]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Vezi mai pe larg Nichifor Crainic, Cursurile de mistic\u0103<\/em>, edi\u0163ie de diac. Ioan I.Ic\u0103 jr, Editura Deisis, Sibiu, 2010, pp. 187-189.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[2]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Vederea lui Dumnezeu nu poate fi dec\u00e2t spiritual\u0103, lumina Treimii <\/em>fiind impus\u0103 de la sine, acesta este locul lui Dumnezeu<\/em> despre care b\u0103tr\u00e2nii \u00ee\u015fi aduc aminte ca fiind (topos theou<\/em>) \u2013 atunci c\u00e2nd El S-a descoperit lor \u00een munte (Ie\u015firea 24, 10<\/em>). A se vedea G.Bunge, On the Trinitarian Orthodoxy of Evagrius Ponticus<\/em>, Monastic Studies 17, 1986, pag. 198.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[3]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Pr. prof.dr. Stelian Tofan\u0103, Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu \u00eentr-o lume secularizat\u0103. Cauzele nerodirii acestuia<\/em>, \u00een \u201eOrtodoxia\u201d, nr. 3-4, iulie-decembrie, 2006, p. 21.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[4]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Sf. Maxim M\u0103rturisitorul, Ambigua<\/em>, (PSB 80), trad. \u015fi note de Pr.prof. Dumitru St\u0103niloae, Editura Institutului Biblic \u015fi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 1983, p. 125.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[5]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Pr. prof. Dumitru St\u0103niloae, Via\u0163a \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura Sf\u00e2ntului Grigorie Palama<\/em>, Editura Scripta, Bucure\u015fti, 1993, p. 54: \u201cIar lumina o socotesc str\u0103lucire \u015fi har dumnezeiesc… Uneori scoate din trup ca pe Pavel, alteori transfigureaz\u0103 \u015fi trupul, lumin\u00e2ndu-l \u015fi \u00eendumnezeindu-l \u015fi pe el ca pe Moise c\u00e2nd cobora de pe Sinai. Uneori celui ce-o vede \u00eei \u015fi gr\u0103ie\u015fte cuvinte negr\u0103ite, ca lui Pavel\u201d. A se vedea de asemenea \u015fi Lars Thunberg, Microcosm and Mediator. The Theological Anthropology of Maximus the Confessor<\/em>, Open Court Publishing Company, Illinois, 1995, pp. 469-475.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[6]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005\u00cen mai multe locuri din Evanghelie Hristos constat\u0103 cu triste\u0163e c\u0103 \u00eensu\u015fi ucenicii Lui nu-L pot \u00een\u0163elege, ei devenind la fel de obtuzi precum mul\u0163imea din afara<\/em> mesajului hristic. \u015ei Hristos se reg\u0103se\u015fte iar\u0103\u015fi \u00een postura delicat\u0103 de a-i apostrofa: Nu \u00een\u0163elege\u0163i? Iar nu pricepe\u0163i? Nu pricepe\u0163i parabola aceasta? Atunci cum ve\u0163i \u00een\u0163elege toate parabolele? (Marcu 4, 13<\/em>). \u00centocmai este cazul cu pilda Sem\u0103n\u0103torului, sau cu minunea \u00eenmul\u0163irii p\u00e2inilor, sau cu vestirea apropiatei Sale Patimi etc. Sf. Luca concluzioneaz\u0103 astfel: Dar ei n-au priceput nimic din acestea; c\u0103 ascuns era cu-v\u00e2ntul acesta pentru ei \u015fi nu \u00een\u0163elegeau cele spuse <\/em>(Luca 18, 34). A se vedea Andrei Ple\u015fu, Parabolele lui Iisus. Adev\u0103rul ca poveste<\/em>, Editura Humanitas, Bucure\u015fti, 2012, pp. 37-38.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[7]<\/sup><\/sup><\/a>7 Sf. Dionisie Areopagitul, Despre Numirile Dumnezeie\u015fti<\/em>, colec\u0163ia \u201eOpere complete\u201d, Editura Paideia, Bucu-re\u015fti, 1996, p. 137.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[8]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Sf. Grigorie Palama, Cuv\u00e2nt pentru cei ce se lini\u015ftesc cu evlavie; al treilea dintre cele din urm\u0103. Despre sf\u00e2nta lumin\u0103<\/em>, \u00een vol. \u201eFilocalia 7\u201d, trad. \u015fi note de Pr.prof. Dumitru St\u0103niloae, Editura Institutului Biblic \u015fi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 1977, p. 270. Tot despre experierea \u00eendumnezeirii\u00a0 at\u00e2t \u00een plan ontologic c\u00e2t \u015fi \u00een dimensiunea eshatologic\u0103, a se cerceta lucrarea: Norman Russell, Gregory Palamas<\/em>, in vol. \u201eThe Doctrine of Deification in the Greek Patristic Tradition\u201d, (Editors: Gillian Clark, Andrew Louth), Oxford University Press, 2004, pp. 305-308.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[9]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Diac. Ioan I.Ic\u0103 jr, Exegez\u0103, dogmatic\u0103 \u015fi mistic\u0103 isihast\u0103 \u00een teologia taboric\u0103 a sf\u00e2ntului Ioan Damaschinul<\/em>, \u00een \u201eTabor\u201d, nr. 5, august 2007, p. 62: \u201eMetamorphosis<\/em> \u00eenseamn\u0103 schimbarea \u201eformei\u201d (morphe<\/em>), \u201echipului\u201d sau condi\u0163iei de existen\u0163\u0103 \u015fi apari\u0163ie a Domnului \u00een sensul lui morphe <\/em>din Epistola c\u0103tre Filipeni 2, 7<\/em> unde \u00eens\u0103 Sf. Ap. Pavel vorbe\u015fte de \u201etransformarea\u201d invers\u0103 a Fiului lui Dumnezeu, Care prin \u201ekenoz\u0103\u201d (golire) \u00ee\u015fi schimb\u0103 forma\/condi\u0163ia divin\u0103 cu forma\/condi\u0163ia de sclav. Transformarea taboric\u0103 este astfel reversul kenozei, fiind \u201eumplerea\u201d formei\/condi\u0163iei de sclav de forma\/condi\u0163ia Sa divin\u0103, anticipare a trans-form\u0103rii\/trans-figur\u0103rii eshatologice\u201d.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[10]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Descrierea m\u0103re\u0163ului eveniment mai poate fi g\u0103sit \u00eentr-un format ceva mai sentimentalist \u00een forma apocrifei: Ethiopic Apocalypse of Peter<\/em>; sau \u00eentr-un colorit pu\u0163in cam egolatru, este vorba de acel roman de aventur\u0103 cunoscut sub numele de apocrifa: Acts of John<\/em>. Ambele texte pot fi cercetate integral \u00een lucrarea Andreas Andreopoulos, Metamorphosis: the Transfiguration in Byzantine theology and iconography<\/em>, ST Vladimir\u2019s Seminary Press, Crestwood, 2005, pp. 39-41.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[11]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Paralelismul concentric de sorginte scripturistic\u0103 apare la Evangheli\u015ftii sinoptici un leitmotiv tocmai pentru a mo-dela tradi\u0163ia ivit\u0103 \u00een jurul marilor evenimente, dar \u015fi pentru a-\u015fi exprima propriul lor punct de vedere, m\u0103rturia autorului u\u015for voalat\u0103. Vezi John Breck, Cum citim Sf\u00e2nta Scriptur\u0103? Despre structura limbajului biblic<\/em>, Editura Re\u00eentregirea, Alba Iulia, 2005, p. 83.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[12]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Barbara and Kurt Aland, Johannes Karavidopoulos, Carlo M.Martini, Bruce M.Metzger, The Greek-English New Testament<\/em>, (Novum Testamentum Graece \u2013 English Standard Version), 28th Edition, Crossway, Illinois, 2012, p. 278. Interesant\u0103 este \u00eenlocuirea construc\u0163iei: \u03c4\u1f78 \u1f10\u03ba \u03bd\u03b5\u03ba\u03c1\u1ff6\u03bd \u1f00\u03bd\u03b1\u03c3\u03c4\u1fc6\u03bd\u03b1\u03b9 (\u201cce \u00eenseamn\u0103 a \u00eenvia din mor\u0163i?\u201d)\u00a0 cu varianta: (\u201ccand va \u00eenvia din mor\u0163i\u201d) de c\u0103tre codex-ul D(05) cunoscut sub numele de Codex Bezae<\/em> \u015fi de c\u0103tre W(032) adic\u0103 Codex Washingtonensis<\/em>. Acea\u015fi substituire apare \u015fi la familiile textuale (f1 \u015fi f13). Pentru o scurt\u0103 introducere \u00een lumea manuscriselor Noului Testament a se vedea Carol F. Ellertson, New Testament Manuscripts, Textual Families, and Variants<\/em>, in vol. \u201eHow the New Testament Came to Be: The Thirty-fifth Annual Sidney B. Sperry Symposium\u201d, Deseret Book, Salt Lake City, 2006, pp. 93-108. Astfel c\u0103 (c\u00e2nd va…<\/em>) \u00een limbajul Sf. Marcu (2, 20<\/em>; 3, 11<\/em>; 4, 15<\/em>; 8, 38<\/em>; 13, 14<\/em> etc.) este o conjunc\u0163ie temporal\u0103 imprecis\u0103 \u015fi subordonat\u0103, uzat\u0103 cu scopul de-a ar\u0103ta c\u0103 urmeaz\u0103 s\u0103 se desf\u0103\u015foare o ac\u0163iune \u00een viitor. De aceea, \u00een traducere liber\u0103 am ob\u0163ine expresia: \u201ec\u00e2nd va \u00eenvia din mor\u0163i\u201d, ceea ce schimb\u0103 cu totul datele problemei. Conform acestui manuscris, apostolii nu mai rateaz\u0103 \u00een\u0163elesul tainei, cum a f\u0103cut-o Marta odinioar\u0103 (Ioan 11, 24<\/em>), sau chiar ucenicii (Luca 7, 11-16<\/em>; 24, 18-36<\/em>), ci prin lumina taboric\u0103 (\u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 \u015fi lor) intuiesc adev\u0103ratul \u00een\u0163eles al \u00cenvierii, sau cel pu\u0163in dau semne c\u0103 ar \u00een\u0163elege (Matei 16, 22-23<\/em>; Marcu 9, 32<\/em>). Idee dublat\u0103 \u015fi de evenimentul \u201eLaz\u0103r\u201d (Ioan 11, 21-44<\/em>) prin care Hristos urm\u0103re\u015fte, pe l\u00e2ng\u0103 restaurarea tuturor afectelor (Iisus a l\u0103crimat…Iat\u0103 c\u00e2t \u00eel iubea!<\/em> \u2013 Ioan 11, 35-36), s\u0103 le deschid\u0103 ochii ucenicilor S\u0103i (Luca 24, 31<\/em>) pentru a \u00een\u0163elege dar \u015fi pentru a vedea \u00eenvierea. Hristos ofer\u0103 astfel un r\u0103spuns palpabil, at\u00e2t interven\u0163iei Martei din versetele 23-24<\/em>, at\u00e2t celorlal\u0163i actan\u0163i care probabil \u00ee\u015fi vor fi amintit despre \u00eenvierea pe care Ilie a f\u0103cut-o \u00een Sarepta (3 Regi 17, 21-24<\/em>)dar nu vor fi intuit esen\u0163a, dar \u015fi apostolilor care \u00ee\u015fi vor fi pus probabil \u00eentrebarea: Ce \u00eenseamn\u0103 a \u00eenvia din mor\u0163i<\/em>?… (Marcu 9, 10).<\/p>\n<\/div>\n

\n

[13]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Grecescul skandalon <\/em>este tradus \u00een mod regulat prin: \u201csminteal\u0103; piatr\u0103 de poticnire; ocar\u0103\u201d; iar omologul s\u0103u skandal\u0113thron <\/em>\u00eenseamn\u0103 \u201ep\u00e2rghia pentru momeala dintr-o capcan\u0103\u201d. \u00cen greaca clasic\u0103 spre exemplu, termenul este folosit de Aristofan cu scopul de a-l atrage pe cineva \u00een dialectic\u0103 ca mai apoi s\u0103-l \u00eenving\u0103 prin argumente. A\u015fadar cuv\u00e2ntul ascunde dou\u0103 imagini interschimbabile care au ca \u0163el am\u0103girea cuiva, de aceea nu ne mai mir\u0103 du\u015ful rece la care Sf. Petru a fost supus.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[14]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005W.E. Vine, F.F.Bruce, Vine\u2019s Expository Dictionary of Old and New Testament Words<\/em>, vol. 2, Fleming H.Revell Company, Grand Rapids, Michigan, 1981, p. 153.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[15]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Verbul \u03bc\u03b5\u03c4\u03b1\u03bc\u03bf\u03c1\u03c6\u1f79\u03c9 <\/strong>(tradus prin a se schimba, a se transfigura), sau prin \u201ene prefacem\u201d (Biblia 1914, p. 776) este folosit de Sf. Pavel \u00een textul de fa\u0163\u0103, cu scopul de-a sugera transformarea \u00eentru acea\u015fi icoan\u0103 cu originalul, ca mai apoi, \u00eentocmai ca \u00eentr-o oglind\u0103<\/em>chipul nostru transfigurat, s\u0103 reflecte slava lui Hristos. Vezi Max Zerwick, Mary Grosvenor, A Grammatical Analysis of the Greek New Testament<\/em>, 4th revised edition, Editrice Pontificio Istituto Biblico, Roma, 1993, p. 541. De asemenea, consider c\u0103 nu sub imperiul hazardului este folosit acela\u015fi verb (\u03ba\u03b1\u1f76 \u03bc\u03b5\u03c4\u03b5\u03bc\u03bf\u03c1\u03c6\u1f7d\u03b8\u03b7 \u1f14\u03bc\u03c0\u03c1\u03bf\u03c3\u03b8\u03b5\u03bd \u03b1\u1f50\u03c4\u1ff6\u03bd) \u00een Marcu 9, 2<\/em>; oferind astfel, m\u0103re\u0163ei aventuri a devenirii \u00eentru fiin\u0163\u0103, propor\u0163ii de eveniment.\u00a0 A se vedea Maurice Robinson, William Pierpont, The New Testament in the Original Greek. Byzantine Textform<\/em>, Chilton Book Publishing Company, 2005, p. 123. Tot prin \u201etransfigurare\u201d este tradus verbul \u03bc\u03b5\u03c4\u03b1\u03bc\u03bf\u03c1\u03c6\u1f79\u03c9<\/strong>de c\u0103tre edi\u0163ii scripturistice ca: King James Version (KJV), English Standard Version (ESV), Traduction Oecum\u00e9-nique de la Bible (TOB), B\u00edblia Catalana. Traducci\u00f3 interconfessional (BCI), Z\u00fcrcher Bibel (ZUR), The Eastern Greek Orthodox Bible New Testament (EOB), etc<\/p>\n<\/div>\n

\n

[16]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 . Victor Paul Furnish, II Corinthians: Translated with Introduction, Notes and Commentary<\/em>, \u201eThe Anchor Bible\u201d, Doubleday, New York, 1984, p. 241;\u00a0 Simon J.Kistemaker, Exposition of the Second Epistle to the Corinthians<\/em>, \u201eBaker New Testament Commentary\u201d, Baker Books, Grand Rapids, Michigan, 1997, p. 129;\u00a0 William R.Baker, 2 Corinthians<\/em>, \u201eThe College Press NIV Commentary\u201d, College Press Publishing Company, Missouri, 1999, pp. 168-169;\u00a0 Margaret E.Thrall, A Critical and Exegetical Commentary on the Second Epistle to the Corinthians<\/em>, vol. 1, (ICC), T&T Clark, London, 2000, p. 285.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[17]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 \u05e7\u05b7\u05d1\u05b8\u05bc\u05dc\u05b8\u05d4 tradus prin (doctrin\u0103, tradi\u0163ie) \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 at\u00e2t partea mistic\u0103 c\u00e2t \u015fi ezoteric\u0103, ocuren\u0163a sa cadr\u00e2nd \u015fi tra-di\u0163ia oral\u0103, de regul\u0103 transmis\u0103 de la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor spre ucenic. Kabbalah <\/em>este \u00eens\u0103 un fenomen unic (ap\u0103rut \u00een secolul al XII-lea) f\u0103c\u00e2nd referire la toate mi\u015fc\u0103rile ezoterice pe linie patern\u0103 \u00een Iudaism. De aceea nu trebuie confundat cu ceea ce numim \u00een istoria religiei \u201emisticism\u201d. \u00cen esen\u0163a lui, fenomenul \u00eembrac\u0103 at\u00e2t elemente de mistic\u0103 c\u00e2t \u015fi de ezoterism, \u00eentr-un eclectism ce-\u015fi rateaz\u0103 \u00eent\u00e2lnirea cu sacrul. Fiindc\u0103 mistica se cere experiat\u0103 la nivel de tain\u0103, ea neput\u00e2nd fi comunicat\u0103 direct ra\u0163iunii. C\u00e2t despre cuno\u015ftin\u0163ele ezoterice, ele s-ar putea transmite teoretic, \u00eens\u0103 celui ce le de\u0163ine, i se interzice transmiterea lor. Vezi Fred Skolnik, Michael Berenbaum, Encyclopaedia Judaica<\/em>, (second edition), vol. 11 (Ja-Kas), Keter Publishing House, Jerusalem, 2007, pp. 585-587<\/p>\n<\/div>\n

\n

[18]<\/sup><\/sup><\/a> Gershom Scholem, Major Trends in Jewish Mysticism<\/em>, Schocken Books, New York, 1974, p. 18: \u201eThe uninterrupted mystical chain leads from the talmudic hero Rabbi Aqiva to the \u201clate Rabbi Abraham Isaac Kook<\/em>\u201d, the religious leader of the Jewish community in Palestine and a splendid type of Jewish mystic\u201d<\/p>\n<\/div>\n

\n

[19]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005. Ia na\u015ftere aprox. \u00een sec. I \u00ee.Hr. devenind tangen\u0163ial\u0103 cu literatura apocaliptic\u0103 ante\/post hristic\u0103, cel mai bine re-prezentat\u0103 de c\u0103tre cartea lui Enoch \u015fi literatura Hekhalot. Pentru mai multe detalii vezi Martha Himmelfarb, Merkavah Mysticism since Scholem: Rachel Elior\u2019s The Three Temples<\/em>, in Peter Schafer ed., \u201eMystical Approaches to God: Judaism, Christianity and Islam\u201d, Munich, 2006, pp. 19-22; Elliot R.Wolfson, Through a Speculum That Shines: Vision and Imagination in Medieval Jewish Mysticism<\/em>, Princeton University Press, 1994, p. 121.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[20]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Bartolomeu Valeriu Anania, Biblia sau Sf\u00e2nta Scriptur\u0103, <\/em>Editura Rena\u015fterea, Cluj-Napoca, 2009, p. 1048, nota c.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[21]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Sf\u00e2ntul Macarie Egipteanul, Omilii duhovnicesti, <\/em>(PSB 34), Editura Institutului Biblic \u015fi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 1992, p. 87.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[22]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Constantinus Tischendorf, Vetus Testamentum Grace<\/em>, (IUXTA LXX INTERPRETES), Editio Altera Correctior et Auctior, tomus secundus, Lipsiae: F.A.Brockhaus, 1856, pp. 415-416<\/p>\n<\/div>\n

\n

[23]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Alfred Rahlfs, Robert Hanhart, Septuaginta<\/em>, (Editio altera),\u00a0 Deutsche Bibelgesellschaft, 2007.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[24]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 The Leningrad Codex<\/em>, (Leningrad Hebrew Old Testament), William B.Eerdmans Publishing Company, Facsimile edition 1998, pp. 564-565.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[25]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005ESV Study Bible<\/em>, (English Standard Version), Crossway, Wheaton, Illinois, 2008, p. 1503-1504.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[26]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005La BibleTOB<\/em>, (Traduction Oecum\u00e9nique de la Bible), Alliance Biblique Universelle, 2000.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[27]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Biblia sau Sf\u00e2nta Scriptur\u0103<\/em>, \u201eTip\u0103rit\u0103 sub \u00eendrumarea \u015fi cu purtarea de grij\u0103 a Prea Fericitului P\u0103rinte TEOCTIST Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne\u201d, Editura Institutului Biblic \u015fi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, Bu-cure\u015fti, 1982, p. 1011.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[28]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Inspirat de viziunea lui Iezechiel, a\u015fa numitul Deutero-Isaia, aflat \u00een exilul Babilonian (sec. VIII \u00ee.Hr), descrie cum la sf\u00e2r\u015fitul veacurilor slava lui Dumnezeu va str\u0103luci \u00een poporul S\u0103u, \u015fi to\u0163i vor vedea slava (kabod<\/em>) Lui: \u201e\u015ei se va ar\u0103ta slava Domnului \u015fi tot trupul o va vedea…\u201d (Isaia 40, 5<\/em>). \u05db\u05bc\u05b0\u05d1\u05a3\u05d5\u05b9\u05d3<\/strong>(shekinah<\/em>) sau descoperirea slavei Sale \u00een perspectiv\u0103 eshatologic\u0103 (1 Petru 4, 13<\/em>), de data aceasta nu mai are doar un caracter strict restr\u00e2ns, doar pentru poporul ales, ci \u00een aceast\u0103 profe\u0163ie se poate identifica universalitatea m\u00e2ntuirii adus\u0103 de Unsul Domnului<\/em>.\u00a0 A se vedea Gilles Quispel, Ezekiel 1:26 in Jewish Mysticism and Gnosis<\/em>, \u201eVigiliae Christianae\u201d, nr. 34\/1980, pp. 1-2; C.F.Keil, F.Delitzsch, Commentary on the Old Testament<\/em>, vol. 7, T.&T.Clark, Edinburgh, 1866-1891, p. 393.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[29]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Edmond Jacob, Vechiul Testament<\/em>, trad. de Cristian Preda, Humanitas, Bucure\u015fti, 1993, pp. 113-114.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[30]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005G.Maloney, Pseudo-Macarius, The Fifty Homilies and the Great Letter<\/em>, \u201cThe Classics of Western Spirituality\u201d, Paulist Press, New Jersey, 2002, pp. 36-38.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[31]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005G.A.Cooke, A Critical and Exegetical Commentary on the Book of Ezekiel<\/em>, (ICC), T.&T.Clark, Edinburgh, 1936, p. 21.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[32]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005\u00cen compara\u0163ie cu \u00eengerii care stau \u00een fa\u0163a tronului de slav\u0103 a lui YHWH \u00eentr-un raport de subordonare \u015fi slujire, Hristos (Unsul Domnului<\/em>) este Cel de-o fiin\u0163\u0103 cu Tat\u0103l Cel vechi de zile<\/em>, El este \u201est\u0103p\u00e2nirea \u015fi \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia Dumnezeului nostru\u201d (Apocalipsa 12, 10<\/em>), \u201e\u00eembr\u0103c\u0103mintea Lui este alb\u0103 ca z\u0103pada, iar p\u0103rul Capului S\u0103u curat ca l\u00e2na\u201d (Daniel 7, 9<\/em>), iar tronul S\u0103u ca lumina focului mistuind arderea cea cu bun miros a misticii merkavah<\/em>. A se vedea Phillip B.Munoa, Jesus, the Merkavah, and Martyrdom in Early Christian Tradition<\/em>, \u201eJournal of Biblical Literature\u201d (JBL 121), nr. 2\/2002, p. 307.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[33]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Tradus prin termenul general de \u201elumin\u0103\u201d,f\u1f73\u03b3\u03b3\u03bf\u03c5\u03c2este mai degrab\u0103 un substantiv energic, categoric (Luca 11, 33<\/em>), este imaginea str\u0103lucirii celei ve\u015fnice a \u201edimine\u0163ii f\u0103r\u0103 nori\u201d din (2 Regi 23, 4<\/em>). Este r\u0103s\u0103ritul cel f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit al Soarelui drept\u0103\u0163ii <\/em>(Maleahi 4, 2), rev\u0103rsarea luminii celei necreate.\u00a0 A se vedea Joseph Henry Thayer, A Greek-En-glish Lexicon of the New Testament<\/em>, Harper&Brothers, 1889, p. 650.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[34]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005\u00centr-un alt decor dec\u00e2t cel de pe Sinai sau Tabor, cu multe secole mai t\u00e2rziu, lumina necreat\u0103<\/em> s-a ar\u0103tat \u00eentr-o p\u0103dure rece \u015fi mohor\u00e2t\u0103 \u00eentr-o diminea\u0163\u0103 de noiembrie, c\u00e2nd \u00een mijlocul dialogului s\u0103u cu Motovilov, Sf.Serafim de Sarov s-a \u201eschimbat la fa\u0163\u0103\u201d, chipul s\u0103u devenind mai str\u0103lucitor dec\u00e2t soarele pe cer: \u201eAtunci p\u0103rintele Serafim m\u0103 apuc\u0103 bine de umeri \u015fi zise: Noi ne afl\u0103m am\u00e2ndoi acum \u00een Duhul lui Dumnezeu, fiule. De ce nu te ui\u0163i la mine? R\u0103spunsei: Nu te pot privi p\u0103rinte, fiindc\u0103 ochii t\u0103i str\u0103lucesc ca fulgerul. Chipul t\u0103u e acum mai str\u0103lucitor dec\u00e2t soarele \u015fi m\u0103 dor ochii privindu-te\u201d. Vezi Arhim. Lazarus Moore, Sf\u00e2ntul Serafim de Sarov<\/em>, trad. de Prof. Paul B\u0103lan, Editura Agapis, Bucure\u015fti, 2002, pp. 158-159.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[35]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Philip Alexander, Mystical Texts: Songs of the Sabbath Sacrifice and Related Manuscripts<\/em>, T.&T.Clark Interna-tional, London, 2006, p.8; William Horbury, Herodian Judaism and New Testament Study<\/em>, Mohr Siebeck, T\u00fcbingen 2006, p. 49; Robert C. Zaehner, At Sundry Times: An Essay in the Comparison of Religions<\/em>, Faber and Faber, London, 1958, p. 171.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[36]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Sf. Ioan Damaschinul, Cuv\u00e2nt la Schimbarea la Fa\u0163\u0103\/Chip a Domnului \u015fi M\u00e2ntuitorului nostru Iisus Hristos<\/em>, \u00een vol. \u201edespre Lumina taboric\u0103, rug\u0103ciunea lui Iisus \u015fi cur\u0103\u0163ia inimii\u201d, Editura Deisis, Sibiu, 2013, p. 68.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[37]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Arhim. dr. Iustin I.Suciu, Ermineutica biblic\u0103 sau \u015etiin\u0163a interpret\u0103rii Sfintei Scripturi<\/em>, Editura Autorului, Arad, 1933, pp. 61-63.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[38]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005\u00cen contextul literaturii antice, Transfigurarea este recunoscut\u0103 drept o teofanie datorit\u0103 manifest\u0103rii subite a slavei divine, la care martorii sunt invita\u0163i s\u0103 participe cu \u00eentreaga lor fiin\u0163\u0103. Prin procesul transfigur\u0103rii, apostolii sunt che-ma\u0163i s\u0103 joace un rol important \u00een marea aventur\u0103 a m\u00e2ntuirii neamului omenesc.\u00a0 Vezi John Paul Heil, The Trans-figuration of Jesus: Narrative Meaning and Function of Mark 9: 2-8, Matthew 17:1-8 and Luke 9: 28-36<\/em>, Pontifical Biblical Institute, Rome, 2000, pp. 38-39.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[39]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Mul\u0163i cercet\u0103tori \u015fi-au pus fireasca \u00eentrebare: C\u00e2nd vor vedea ucenicii \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu? Unii au \u00een\u0163eles c\u0103 Iisus se refer\u0103 aici la evenimentul Parusiei, ceea ce este de neconceput dac\u0103 a\u015fez\u0103m \u00een ecua\u0163ie faptul c\u0103 to\u0163i cei prezen\u0163i atunci, au murit deja; al\u0163ii au \u00een\u0163eles c\u0103 \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu s-a putut experia doar dup\u0103 Rusalii. Vezi de pild\u0103 Gerhard Maier, Evanghelia dup\u0103 Marcu<\/em>, Editura Lumina Lumii, Korntal, 1999, pp. 309-310; William Barclay, The Gospel of Mark<\/em>, (The Daily Study Bible Series), Westminster John Knox Press, Kentucky, 1976, p. 208. Tot o astfel de g\u00e2ndire reduc\u0163ionist\u0103 dezvolt\u0103 \u015fi Ryle c\u00e2nd afirm\u0103 c\u0103 adev\u0103ratul scop al Schimb\u0103rii la Fa\u0163\u0103 este \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea slavei cu care Hristos va reveni la Parusie (J.C.Ryle, Mark<\/em>, (The Crossway Classic Commentaries), Crossway Books, Wheaton, Illinois, 1993,\u00a0 p. 126). O astfel de interpretare este bun\u0103 dar nu \u00eendeajuns, fiindc\u0103 rateaz\u0103 \u00eent\u00e2lnirea cu taina Taborului care st\u0103 \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu promisiunea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei Cerurilor, apostolii nu doar c\u0103 au v\u0103zut \u00een Hristos Cel Transfigurat \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu venind \u00eentru putere<\/em>, ci au pregustat deja slava ei!…<\/p>\n<\/div>\n

\n

[40]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Pentru c\u0103 Eshatologia \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei se manifest\u0103 printr-o rela\u0163ie de subordonare hristologiei trinitare, \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu<\/em> descoperit\u0103 prin Iisus \u015fi patima Sa, este imaginea slavei Fiului \u00een lumina Sf\u00e2ntului Duh (Ioan 17, 24<\/em>) str\u0103b\u0103tut\u0103 de lumina teofanic\u0103 a slavei iubirii treimice. Iar Parusia anticipat\u0103 de pe muntele Tabor, al\u0103turi de mista-gogia oficiului liturgic, este o eshatologie realizat\u0103, oferind certitudinile credin\u0163ei m\u00e2ntuitoare. A se vedea Ioan I.Ic\u0103 jr, Iustin Marchi\u015f, Schimbarea la Fa\u0163\u0103 \u00een Ortodoxia Rom\u00e2neasc\u0103 \u2013 \u00eentre Mistic\u0103 \u015fi Istorie<\/em>, Tabor, nr. 10\/ianuarie 2008, p. 14.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[41]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Henri Cazelles,A Propos de quelques textes difficiles relatifs \u00e0 la justice de Dieu dans l\u2019Ancien Testament<\/em>, in \u201eRevue biblique\u201d(RB), no.2, Paris, 1951, p. 169. Ca Rege al poporului ales, YHWH este Cel care guverneaz\u0103 istoria, intervenind \u00een momentele de cotitur\u0103 (Iosua 1, 9<\/em>; 2, 24<\/em>; 3, 7<\/em>; 6, 20<\/em> etc.) prin profe\u0163ii \u015fi mesagerii S\u0103i (Isaia 1, 18<\/em>; 25, 6-7<\/em>; 40, 4-5<\/em>; Ieremia 6, 16-19<\/em>; 15, 19<\/em>; Iezechiel 33, 2-20<\/em>; 37, 9<\/em>; Maleahi 3,1<\/em>). Ca Judec\u0103tor (Psalmul 95, 10-13<\/em>), YHWH inspir\u0103 scrierile vechiului leg\u0103m\u00e2nt de responsabilitatea distribuirii unei drept\u0103\u0163i sociale echivalente cu patologia faptei. Vezi Leo G.Perdue, The Blackwell Companion to the Hebrew Bible<\/em>, Blackwell Publishers, Oxford, 2001, p. 243.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[42]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Aubrey Johnson, Sacral Kingship in Ancient Israel<\/em>, University of Wales Press, Cardiff, 1967, pp. 6-7.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[43]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Gerhard Von Rad, Old Testament Theology<\/em>, vol.1, SCM Press Ltd, London, 1975, p. 372.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[44]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Odat\u0103 cu surprinderea evenimentului Tabor de c\u0103tre sinoptici, s-a n\u0103scut fireasca \u00eentrebare: De ce Ap. Ioan nu \u00eenregistreaz\u0103 acest moment \u00een Evanghelia sa? Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t a fost unul din cei trei martori oculari. Posi-bilele argumente ce aduc \u00een discu\u0163ie faptul c\u0103 relatarea a fost surprins\u0103 at\u00e2t \u00een apocrifa: Faptele lui Ioan<\/em> c\u00e2t \u015fi \u00een Evanghelia sa: Ioan 1, 14<\/em>, nu pot fi considerate unele temeinice. \u00cens\u0103 dac\u0103 ne g\u00e2ndim la ceea ce spune Sf\u00e2nta Tradi\u0163ie, \u015fi anume c\u0103, Ioan \u015fi-a redactat Evanghelia cu scopul de-a completa ceea ce sinopticii au omis, c\u00e2t \u015fi pentru a \u00eent\u0103ri unele adev\u0103ruri deja enun\u0163ate; ar fi fost superfluu ca \u015fi el s\u0103 reconstruiasc\u0103 ceea ce s-a spus deja \u00eentr-un mod mai mult dec\u00e2t conving\u0103tor. R\u0103m\u00e2ne totu\u015fi un mister aceast\u0103 decizie a Sf\u00e2ntului Ioan.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[45]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Claus Westermann, Th\u00e9ologie de L\u2019Ancien Testament<\/em>, Labor et Fides, Gen\u00e8ve, 2002, p. 188: Il est typique de l\u2019apocalyptique qu\u2019elle divise l\u2019histoire en p\u00e9riodes, cr\u00e9ant ainsi une gradation qui va de la situation universelle pr\u00e9sente jusqu\u2019au Royaume de Dieu \u00e0 venir, c\u2019est- \u00e0dire jusqu\u2019\u00e0 ce que Dieu inaugure son r\u00e8gne mondial; le livre de Daniel, avant tout, proc\u00e8de ainsi.<\/em><\/p>\n<\/div>\n

\n

[46]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Conform teologiei Sf. Grigorie Palama, lumina <\/strong>v\u0103zut\u0103 \u015fi auzit\u0103 de Ap. Petru pe Tabor, \u00eel determin\u0103 pe acesta s\u0103-\u015fi aminteasc\u0103 \u00een epistola sa secund\u0103, despre cuv\u00e2ntul proorocesc din Psalmul 103, 2<\/em>. Fiindc\u0103 cuvintele: \u015ei avem cuv\u00e2ntul proorocesc mai \u00eent\u0103rit, la care bine face\u0163i lu\u00e2nd aminte, ca la o f\u0103clie ce str\u0103luce\u015fte \u00een loc \u00eentunecos, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd va str\u0103luci ziua \u015fi Luceaf\u0103rul va r\u0103s\u0103ri \u00een inimile voastre…(2 Petru 1, 19); sunt \u00een\u0163elese de Dumnezeu v\u0103z\u0103torul Grigorie, drept un sfe\u015fnic ce str\u0103luce\u015fte \u00een \u00eentunericul ne\u015ftiin\u0163ei, a\u015ftept\u00e2nd Ziua taboric\u0103 \u00een care Luceaf\u0103rul Hristos (Maleahi 3, 20<\/em>) va str\u0103luci \u00een inimile credincio\u015filor \u00eemp\u0103rt\u0103\u015findu-le lumina cea tainic\u0103. Vezi Cuv\u00e2nt pentru cei ce se lini\u015ftesc cu evlavie; al treilea dintre cele din urm\u0103. Despre sf\u00e2nta lumin\u0103<\/em>, \u00een vol. \u201eFilocalia 7\u201d, trad. \u015fi note de Pr.prof. Dumitru St\u0103niloae, Editura Institutului Biblic \u015fi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 1977, p. 288. Pentru Richard Bauckham, Sf\u00e2ntul Petru nu este preocupat \u00een mod particular, \u00een anamneza lui, de realitatea teofaniei din Sinai sau de tipologia Moise-Iisus (cum de pild\u0103 \u00eent\u00e2lnim la sinoptici), ci de investirea unui Mesia eshatologic (….c\u0103ci El a primit de la Dumnezeu Tat\u0103l cinste \u015fi slav\u0103<\/em>…), care va \u00eemp\u0103r\u0103\u0163i cu putere peste poporul lui Dumnezeu. A se vedea Richard Bauckham, Jude, 2 Peter<\/em>, \u201eWord Biblical Commentary\u201d (WBC), Word Books Publisher, Dallas, 1983, p. 205. A se vedea de asemenea \u015fi Jerome Neyrey, The Apologetic Use of the Transfiguration in 2 Peter 1: 16-21<\/em>, \u201eCatholic Biblical Quarterly\u201d (CBQ), 42\/1980, pp. 504-519.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[47]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005 Pentru istoricul iudeu Iosephus Flavius, terminologia grecescului dynamis<\/em> este \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu puterea armat\u0103, un termen tehnic pentru a sublinia un eventual r\u0103zboi de eliberare. Pentru mai multe detalii tehnice a se vedea David Noel Freedman, The Anchor Bible Dictionary<\/em>, vol. 5, Published by Doubleday, New York, 1992, p. 444.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[48]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Emanuel Con\u0163ac, Conceptul de <\/em>\u03b4\u1f7b\u03bd\u03b1\u03bc\u03b9\u03c2 <\/strong>\u00een scrierile lui Luca<\/em>, Pleroma, anul V, nr. 1\/2003, pp. 75-76.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[49]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005\u00cen textul lucanic vom \u00eent\u00e2lni cel pu\u0163in 5 detalii cheie (spre ex. versetele 28<\/em>; 29<\/em>; 31<\/em>; 32<\/em>; 33<\/em>) care din p\u0103cate la sinoptici lipsesc, detalii ce contribuie esen\u0163ial \u00een \u00een\u0163elegerea marelui eveniment. Conform originalelor, dac\u0103 la Matei nara\u0163iunea cuprinde un num\u0103r de 160 cuvinte, iar la Marcu 152 de cuvinte; varianta lucanic\u0103 adun\u0103 un num\u0103r de 172 de cuvinte, ceea ce denot\u0103 o abordare cu mai multa acribie din partea Sf. Luca \u2013 cu siguran\u0163\u0103 cel mai marcat dintre to\u0163i evangheli\u015ftii.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[50]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Evans sus\u0163ine c\u0103 \u00een cazul de fa\u0163\u0103 Sf. Luca opereaz\u0103 cu acea\u015fi precizie cu care aminte\u015fte \u00een \u00eenceputul Evangheliei sale, despre ritualul circumciziunii (Facerea 17, 12<\/em>; Luca 2, 21<\/em>); tot aici se mai poate face referin\u0163\u0103 la cur\u0103\u0163irea Templului Domnului din 2Paralipomena 29, 17<\/em>. A se vedea Craig A.Evans, Luke<\/em>, (New International Biblical Commentary), MA:Hendrickson, Peabody, 1990, p. 151.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[51]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Conform Evanghelistului Matei (16, 24<\/em>) \u00eentre episoadele: \u201eM\u0103rturisirea lui Petru\u201d \u015fi \u201eTema uceniciei\u201d ar exista o delimitare temporal\u0103 subliniat\u0103 prin adverbul de timp\u00a0 t\u1f79\u03c4\u03b5\u2013 care \u00een func\u0163ie de context se poate traduce prin: \u201eatunci; dup\u0103 aceea; etc\u201d. \u00cen relat\u0103rile narative, cum spre exemplu este \u015fi cea din 2, 7<\/em> sau 4, 1<\/em>; el poate fi dublat de ideea unei ac\u0163iuni care urmeaz\u0103 s\u0103 se desf\u0103\u015foare \u00een unit\u0103\u0163i temporare imediat urm\u0103toare. A se vedea de pild\u0103 Timothy Friberg, Barbara Friberg, Neva F.Miller, Analytical Lexicon of the Greek New Testament<\/em>, (Electronic edition), Baker Books, 2000. Probabil vestea Patimii din finalul episodului m\u0103rturisirii (9, 22<\/em>), \u00eent\u0103rit\u0103 \u015fi de discu\u0163ia dintre Hristos \u015fi cei doi mari profe\u0163i ai Vechiului Testament (9, 31<\/em>) \u00eel marcheaz\u0103 profund pe Evanghelistul Luca, corelarea acestor dou\u0103 evenimente n\u0103sc\u00e2ndu-se de la sine.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[52]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Sf\u00e2ntul Ioan Damaschinul, Cuv\u00e2nt la Schimbarea la Fa\u0163\u0103\/Chip a Domnului \u015fi M\u00e2ntuitorului nostru Iisus Hristos<\/em>, op.cit.<\/em>, p. 75. Iar Dionisie Areopagitul spune \u015fi el c\u0103 \u201eSt\u0103p\u00e2nul se va ar\u0103ta slujitorilor Lui des\u0103v\u00e2r\u015fi\u0163i \u00een modul \u00een care a fost v\u0103zut de apostoli pe muntele Tabor\u201d. (Dionisie Areopagitul, Despre numirile divine<\/em> I, 4, PG 3, 592BC apud<\/em> Sfantul Ioan Damaschinul, idem<\/em>).<\/p>\n<\/div>\n

\n

[53]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005David Noel Freedman, The Anchor Bible Dictionary<\/em>,\u00a0 op.cit.<\/em>, vol. 6, pp. 304-305.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[54]<\/sup><\/sup><\/a> Gerhard Maier, Evanghelia dupa Marcu<\/em>, op.cit.<\/em>, p. 313.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[55]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005M.G. Easton, Easton\u2019s Bible Dictionary<\/em>, (Electronic edition), Published by: Grand Rapids, MI: Christian Classics Ethereal Library, 1897.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[56]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005\u201e\u015ei a fost c\u0103 pe c\u00e2nd Se ruga…a devenit\u201d (Anania 2001); \u201e\u015ei pe c\u00e2nd se ruga El…s-a f\u0103cut\u201d (Biblia sau Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 1988); \u201e\u015ei s-a f\u0103cut, c\u00e2nd se ruga El…\u201d (Biblia adic\u0103 Dumnezeiasca Scriptur\u0103 a Legii Vechi \u015fi a celei Noi 1914); etc. Fiindca \u1f10\u03b3\u1f73\u03bd\u03b5\u03c4\u03bf derivat din verbul aorist la diateza pasiv\u0103: se \u00a0traduce prin \u201ea veni la existen\u0163\u0103; a deveni; a se face\u201d (Marcu 2, <\/em>27; Luca 4, <\/em>42; Ioan 1, 3<\/em>; Fapte 4, <\/em>22) traducerea corect\u0103 fiind dictat\u0103 de context. Astfel c\u0103, dup\u0103 originalul lucanic (9, 29<\/em>), transfigurarea (\u03bc\u03b5\u03c4\u03b5\u03bc\u03bf\u03c1\u03c6\u1f7d\u03b8\u03b7) lui Hristos (Marcu 9, 2<\/em>) se petrece \u00een momentul rug\u0103ciunii Sale, un detaliu cheie care dac\u0103 n-ar fi ap\u0103rut la Sf. Luca, am fi fost cu mult mai s\u0103raci \u00een \u00een\u0163elegere.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[57]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Conform unor cercet\u0103tori, Transfigurarea din varianta Sf\u00e2ntului Marcu poart\u0103 o amprent\u0103 pascal\u0103, ace\u015ftia al\u0103-tur\u00e2nd cu originalitate slava descoperit\u0103 aici pe Tabor, cu cea a lui Hristos Cel \u00cenviat (Matei 28<\/em>; Luca 24<\/em> \u015fi Ioan 20<\/em>) \u00eens\u0103 descoperit\u0103 dinspre prezentul pascal c\u0103tre trecutul narativ al activit\u0103\u0163ii hristice. A se vedea Amy-Jill Levine, Marc Zvi Brettler, The Jewish Annotated New Testament<\/em>, Oxford University Press, New York, 2011, p. 78, vv. 2-13<\/em><\/p>\n<\/div>\n

\n

[58]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005. Sf. Ioan Damaschinul, Cuv\u00e2nt la Schimbarea la Fa\u0163\u0103\/Chip a Domnului \u015fi M\u00e2ntuitorului nostru Iisus Hristos<\/em>, op.cit.<\/em>, p. 77.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[59]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Grecescul metamorf\u014do<\/em>, sauconform r\u0103d\u0103cinii sale grece\u015fti: \u03bc\u03b5\u03c4\u03b1\u03bc\u03bf\u03c1\u03c6\u03cc\u03bf\u03bc\u03b1\u03b9este \u00een\u0163eles de majoritatea dic\u0163ionarelor \u00een termeni tehnici ca: schimbare a formei (\u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103rii), transformare \u00eentr-o existen\u0163\u0103 mult mai spiritualizat\u0103, o exaltare, o glorificare, o apari\u0163ie str\u0103lucitoare. Vezi de pild\u0103 Catherine Soanes, Angus Stevenson, Concise Oxford English Dictionary<\/em>, Oxford University Press, 2004; Frederick C.Mish, Merriam-Webster\u2019s Collegiate Dictionary<\/em>, (Electronic edition), G&C Merriam Company, 1982; Thomas J.Shepherd, The Westminster Bible Dictionary<\/em>, Presbyterian Board of Publication, Philadelphia, 1880. \u00cen contextul Transfigur\u0103rii de pe Tabor, adev\u0103ratul \u00een\u0163eles al verbului \u03bc\u03b5\u03c4\u03b5\u03bc\u03bf\u03c1\u03c6\u1f7d\u03b8\u03b7(\u00eent\u00e2lnit doar la Matei 17, 2<\/em> \u015fi Marcu 9, 2<\/em>) este intuit de c\u0103tre diac.Ioan I.Ic\u0103 jr. precum am v\u0103zut la nota 9<\/em>.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[60]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Gerhard Maier vede \u00een aceast\u0103 expresie stilul narativ viu al Sf. Petru (cum Sf. Marcu a fost uccenicul lui \u015fi cum Marcu nu se num\u0103r\u0103 printre martorii oculari ei evenimentului, putem s\u0103 credem asta). C\u00e2t despre \u00een\u0103lbitori, ei au fost piese importante \u00een Antichitate, sarcina acestor me\u015fte\u015fugari era aceea de-a cur\u0103\u0163a \u015fi albi materialele. Vezi Gerhard Maier, Evanghelia dup\u0103 Marcu<\/em>, op.cit.<\/em>, pp. 314-315. R.T.France \u00een\u0163elege prin inserarea verbului \u03c3\u03c4\u1f77\u03bb\u03b2\u03c9<\/strong> \u00eencercarea Sf. Marcu de-a exprima \u00een cuvinte omene\u015fti ceea ce dep\u0103\u015fe\u015fte logica experien\u0163ei min\u0163ii umane. Vezi R.T.France, The Gospel of MARK<\/em>, (The New International Greek Testament Commentary), William B. Eerdmans Publishing Company, Grand Rapids, Michigan, 2002, p. 350.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[61]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Foarte asem\u0103n\u0103toare \u00een \u00een\u0163eles este \u015fi Biblia lui \u015eerban Cantacuzino (Biblia adic\u0103 Dumnezeiasca Scriptur\u0103<\/em>, 1688) sau traducerea de la Blaj (Biblia de la Blaj<\/em>, 1795). Mult mai recentele editii (1914, 1939, 1982, 1988) p\u0103streaz\u0103 cu fidelitate acea\u015fi linie \u00eenceput\u0103 la B\u0103lgrad (1648), promov\u00e2nd originalul grecesc: \u03ba\u03b1\u1f76 \u03c4\u1f70 \u1f31\u03bc\u1f71\u03c4\u03b9\u03b1 \u03b1\u1f50\u03c4\u03bf\u1fe6 \u1f10\u03b3\u1f73\u03bd\u03b5\u03c4\u03bf \u03c3\u03c4\u1f77\u03bb\u03b2\u03bf\u03bd\u03c4\u03b1 \u03bb\u03b5\u03c5\u03ba\u1f70 \u03bb\u1f77\u03b1\u03bd, \u03bf\u1f37\u03b1 \u03b3\u03bd\u03b1\u03c6\u03b5\u1f7a\u03c2 \u1f10\u03c0\u1f76 \u03c4\u1fc6\u03c2 \u03b3\u1fc6\u03c2 \u03bf\u1f50 \u03b4\u1f7b\u03bd\u03b1\u03c4\u03b1\u03b9 \u03bf\u1f55\u03c4\u03c9\u03c2 \u03bb\u03b5\u03c5\u03ba\u1fb6\u03bd\u03b1\u03b9. Acela\u015fi lucru il putem spune \u015fi despre traduceri ca: King James Version <\/em>(1611\/1769), English Standard Version <\/em>(2007), Revised Standard Version <\/em>(1952), Traduction Oecum\u00e9nique de la Bible<\/em> (1988) sau B\u00edblia catalana. Traducc\u00edo interconfessional<\/em> (1993\/2002) respectiv La Nueva Versi\u00f3n Internacional <\/em>(1979).<\/p>\n<\/div>\n

\n

[62]<\/sup><\/sup><\/a> Simon S.Lee, Jesus\u2019 Transfiguration and the Believers\u2019 Transformation<\/em>, \u201eWissenschaftliche Untersuchungen zum Neuen Testament 2\u201d, Mohr Siebeck, T\u00fcbingen, 2009, p. 93.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[63]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005H.D.M. Spence, Joseph S.Exell, St. Mark<\/em>, (The Pulpit Commentary 36), vol. II, Funk&Wagnalls Company, London, 1913, p. 2.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[64]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Pr. Dumitru St\u0103niloae, Iisus Hristos lumina lumii \u015fi \u00eendumnezeitorul omului<\/em>, Editura Anastasia, Bucure\u015fti, 1993, pp. 202-205.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[65]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Iren\u00e9e de Lyon, Contre les heresies<\/em>, vol.5, p.I, (Sources Chr\u00e9tiennes 152), Les \u00c9ditions du Cerf, Paris, 1969, p. 298.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[66]<\/sup><\/sup><\/a> Dovada istoric\u0103 a acestei dogme, ne spune Crainic, este trupul M\u00e2ntuitorului de dup\u0103 \u00cenviere (cel care trece prin u\u015file \u00eencuiate, cel care nu mai are nevoie de hrana p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, cel care devine at\u00e2t de schimbat, spiritualizat \u00eenc\u00e2t nici Maria Magdalena dar nici ucenicii \u00een drum spre Emaus nu-L pot recunoa\u015fte). Vezi Nichifor Crainic, Cursurile de mistic\u0103<\/em>, op.cit.<\/em>, p. 334.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[67]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Conform originalului, \u1f10\u03be\u03b1\u03c3\u03c4\u03c1\u1f71\u03c0\u03c4\u03c9\u03bd (tradus prin \u201estr\u0103lucind\u201d, sau \u201eorbind\u201d dup\u0103 varianta ESV) este singurul verb din \u00eentreg Noul Testament, el apare doar \u00een relatarea lucanica, p\u0103str\u00e2ndu-se prin gestul acesta unicitatea \u015fi importan\u0163a de mare valoare a tainei.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[68]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Howard Marshall, The Gospel of LUKE<\/em>, (The New International Greek Testament Commentary), William B. Eerdmans Publishing Company, Grand Rapids, Michigan, 1986, p. 384.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[69]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Cu privire la aceast\u0103chestiune cercetarea protestant\u0103 se \u00eemparte \u00een dou\u0103 tabere antagonice: Bauckham pe de-o parte sus\u0163ine c\u0103 relatarea din 2Petru<\/em> nu deriv\u0103 din m\u0103rturiile sinopticilor, ci dintr-o tradi\u0163ie independent\u0103. Peter Davids \u00eel completeaz\u0103 sus\u0163in\u00e2nd independen\u0163a m\u0103rturiei petrine, de corpusul sinoptic, prin diferen\u0163ele de limbaj \u015fi prin identificarea unor elemente cheie, care vin s\u0103-i asigure autenticitatea. La pol opus, Miller \u015fi K\u00e4semann a\u015feaz\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii logica lui Bauckham, afirm\u00e2nd despre criteriile lui c\u0103 sunt discutabile. Pentru mai multe detalii vezi Richard J.Bauckham, Jude, 2Peter<\/em>, (Word Biblical Commentary 50), Word Books, Waco, 1983, pp. 205-210; Peter H.Davids, The Letters of 2Peter and Jude<\/em>, (Pillar New Testament Commentary), William B. Eerdmans Publishing Company, Grand Rapids, Michigan, 2006, p. 198; Robert J.Miller, Is there Independent Attestation for the Transfiguration in 2Peter?<\/em>, in \u201eNew Testament Study\u201d, 42\/1996, pp. 620-625; Ernst K\u00e4semann, The story of the Transfiguration is recounted…clearly according to a tradition which is secondary to that of the Synoptist<\/em>, in vol. \u201eEssays on New Testament Themes\u201d, SCM Press, London, 1964, p.186. Ace\u015ftia din urm\u0103 par cei mai aproape de adev\u0103rul istoric. Dac\u0103 lu\u0103m \u00een calcul faptul c\u0103 nu Sf. Petru este cel care a redactat aceast\u0103 epistol\u0103, atunci autorul epistolei2 Petru <\/em>cunoa\u015fte minunea de pe Tabor din acela\u015fi motiv pentru care a\u015fteapt\u0103 ca \u015fi cititorii lui s\u0103 o cunoasc\u0103: din relatarea Evangheliilor. Data redact\u0103rii epistolei este una mult mai t\u00e2rzie dec\u00e2t datarea Evangheliilor ca s\u0103 mai poata ridica nedumeriri \u00een ceea ce prive\u015fte cunoa\u015fterea evenimentului Schimbarea la Fa\u0163\u0103.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[70]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Spre exemplu \u00een Duminica L\u0103satului de br\u00e2nz\u0103 (Tyrophagia<\/em>) la slujba Utreniei, \u201cLaude\u201d, stihira 1 c\u00e2nt\u0103m: \u2026eu care odinioar\u0103 eram \u00eembr\u0103cat \u00een slava nemuririi, port acum ca un muritor tic\u0103los pielea mor<\/em>\u0163<\/em>ii<\/em>. \u00centocmai \u015fi la slujba Vecerniei, \u201cDoamne strigat-am\u201d (Kyrie ekekraxa<\/em>), stihira a 2-a: De ve\u015fm\u00e2ntul cel de Dumnezeu \u0163esut m-am dezbr\u0103cat eu, tic\u0103losul, prin sfatul vr\u0103jma\u015fului, neascult\u00e2nd porunca Ta cea dumnezeiasc\u0103, Doamne; \u015fi acum m-am \u00eembr\u0103cat cu frunze de smochin \u015fi cu haine de piele<\/em>.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[71]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Sf.Grigorie de Nyssa, Scrieri I<\/em>, (PSB 29), trad. \u015fi note de Pr.Dumitru St\u0103niloae \u015fi Pr.Ioan Buga, Editura Institutului Biblic \u015fi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 1992, p. 407; 431-432.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[72]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Panayotis Nellas, Omul \u2013 animal \u00eendumnezeit. Perspective pentru o antropologie ortodox\u0103<\/em>, Editura Deisis, Sibiu, 2009, p. 80.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[73]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Bartolomeu Valeriu Anania, Biblia sau Sf\u00e2nta Scriptur\u0103<\/em>, edi\u0163ia 2009, op.cit.<\/em>, p. 1653, nota c<\/em>.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[74]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Dup\u0103 ce face c\u00e2teva analogii privind trupul \u015fi bobul de s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103 (vv. 36-41<\/em>) Ap. Pavel alege s\u0103 exemplifice prin prisma unui discurs eshatologic cele enun\u0163ate, ca un posibil r\u0103spuns \u00eentreb\u0103rii din v.35<\/em>. \u00cen seria unor cuplete antiteti-ce (vv.42b-44a<\/em>) sunt prezentate patru calit\u0103\u0163i ale trupului nestric\u0103cios ce dep\u0103\u015fesc cele patru caracteristici ale trupului stric\u0103cios. Patru antiteze sunt subliniate de verbele la diateza pasiv\u0103 speiretai <\/em>\u015fi egeiretai<\/em>: \u201etrupul firesc\u201d este stric\u0103cios, lipsit de slav\u0103, slab \u015fi prad\u0103 labilit\u0103\u0163ii psihologice; \u00een schimb \u201etrupul duhovnicesc\u201d este nestric\u0103cios, str\u0103lucitor, puternic \u015fi spiritual. A se vedea Joseph A.Fitzmyer, First Corinthians<\/em>, (The Anchor Yale Bible 32), Yale University Press, New Haven, 2008, p. 591.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[75]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Mai toate edi\u0163iile rom\u00e2ne\u015fti traduc substantivul \u1f14\u03be\u03bf\u03b4\u03bf\u03bd prin sf\u00e2rsitul existen\u0163ei \u00een acest plan teluric a M\u00e2ntuitorului care avea s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 \u00een Ierusalim<\/em>, plecarea din aceast\u0103 lume, inocul\u00e2nd ideea apropiatei sale \u00cenvieri, conform (Matei 16, 21<\/em>; 20, 18-19; Marcu 9, 31<\/em>; Luca 17, 25<\/em>; Fapte 17, 3<\/em>). \u201eSf\u00e2r\u015fitul\u201d (\u1f14\u03be\u03bf\u03b4\u03bf\u03bd) lui Iisus anun\u0163\u0103 acel periplu de la slava Taboric\u0103 c\u0103tre slava Tat\u0103lui \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu (Luca 9, 26<\/em>; 24, 26<\/em>). Pe acela\u015fi filon interpretativ se \u00eenscriu \u015fi alte edi\u0163ii ca: \u201eThe Eastern\/Greek Orthodox Bible New Testament (The EOB)\u201d; \u201eEnglish Standard Version (The ESV)\u201d; \u201eNew American Standard Bible with Codes (The NAS)\u201d; \u201eRevised Standard Version (The RSV)\u201d; sau \u201eTraduction Oecum\u00e9nique de la Bible (TOB)\u201d. Acestea traduc grecescul \u1f14\u03be\u03bf\u03b4\u03bf\u03bd prin substantivul \u201edeparture\u201d (plecare, exod). \u00cen schimb, varianta \u201eKing James with Codes\u201d sau KJV, traduce prin substantivul \u201edecease\u201d (deces, moarte) ceea ce complic\u0103 pu\u0163in textul, prin accentuarea mai mult dec\u00e2t benefic\u0103, a firii omene\u015fti a M\u00e2ntuitorului, o reminiscen\u0163\u0103 parc\u0103 a filozofiei nestoriene.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[76]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Cuviosul Grigorie Sinaitul, Cuv\u00e2nt la sf\u00e2nta Schimbare la Fa\u0163\u0103\/Chip a Domnului nostru Iisus Hristos<\/em>, \u00een volumul \u201eDespre Lumina taboric\u0103, rug\u0103ciunea lui Iisus \u015fi cur\u0103\u0163ia inimii\u201d, edi\u0163ia a II-a, Editura Deisis, Sibiu, 2013, p. 112.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[77]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Edmond Jacob, Vechiul Testament<\/em>, op.cit.<\/em>, pp. 85-86: \u201eNu trebuie s\u0103 se cread\u0103 c\u0103 Deuteronomistul \u015fi-ar fi pus amprenta pe aceste relatari, c\u0103ci \u00een acest caz el ar fi f\u0103cut din Ilie ap\u0103r\u0103torul unicit\u0103\u0163ii locului de cult\u201d.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[78]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Craig A.Evans, Luke<\/em>, op.cit.<\/em>, p. 161; Robert Stein, Luke<\/em>, (New American Commentary 24), Broadman Press, Nashville, 1992, p. 284; Francois Bovon, Luke 1: A Commentary on the Gospel of Luke 1:1-9:50<\/em>, (Hermeneia), Fortress Press, Minneapolis, 2002, p. 376.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[79]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Darell L.Bock, Luke 1:1-9:53<\/em>, (Baker Exegeticall Commentary on the New Testament), Baker Books, Grand Rapids, Michigan, 1994, p. 568; John Nolland, Luke 9:21-18:34<\/em>, (Word Biblical Commentary), Word Books, Dallas, 1993, p. 499.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[80]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Charles Edwin Carlston, Transfiguration and Resurrection<\/em>, \u201eJournal of Biblical Literature\u201d, vol.80, nr.3\/1961,pp. 237-238.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[81]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Maria Yen Do, The Lucan jouney: A Study of Luke 9:28-36 and Acts 1:6-11 as an Architectural Pair<\/em>, Interna-tional Academic Publishers, Bern, 2010,p. 115.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[82]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Pr. Dumitru St\u0103niloae, Iisus Hristos lumina lumii \u015fi \u00eendumnezeitorul omului<\/em>, op.cit.<\/em>, p.191.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[83]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005F.F.Bruce, The Transfiguration<\/em>, Inter-Varsity, Summer 1961, p. 19.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[84]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Bart D.Ehrman, The New Testament. A Historical Introduction to the Early Christian Writings<\/em>, Oxford University Press, Oxford, 2000,p. 114.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[85]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Sf.Ioan Gura de Aur, Omilii la Matei<\/em>, (PSB 23), Editura Institutului Biblic \u015fi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 1994, p. 646.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[86]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Bartolomeu Valeriu Anania, Biblia sau Sf\u00e2nta Scriptur\u0103<\/em>, edi\u0163ia 2009, op.cit.<\/em>, p. 1533, nota a<\/em>.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[87]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Verbul infinitiv la diateza pasiv\u0103 (\u03b4\u03b9\u03b1\u03c7\u03c9\u03c1\u1f77\u03b6\u03b5\u03c3\u03b8\u03b1\u03b9 – \u03b4\u03b9\u03b1\u03c7\u03c9\u03c1\u1f77\u03b6\u03c9) arat\u0103 c\u0103 ac\u0163iunea suferit\u0103 de cei doi profe\u0163i este \u00een plin moment de desf\u0103\u015furare. Plecarea, respectiv desp\u0103r\u0163irea lor, poate fi \u00eentrerupt\u0103 oric\u00e2nd (de aceea \u015fi interven\u0163ia nostalgic\u0103 a Sf. Petru). Astfel, traducerea Anania 2009, care opteaz\u0103 pentru varianta \u201ese desp\u0103r\u0163eau\u201d este mult mai apropiat\u0103 de infinitivul verbului original dec\u00e2t este Sinodala 1988, care prin inserarea perfectului \u201es-au desp\u0103r\u0163it\u201d schimb\u0103 pu\u0163in inten\u0163ia textului, oferind o ac\u0163iune consumat\u0103 \u015fi irevocabil\u0103. \u00cen consonan\u0163\u0103 cu traducerea Anania 2009 se prezint\u0103 \u015fi variantele\u00a0 care traduc prin construc\u0163ia \u201eAnd as the men were parting from Him\u201d (\u00eentr-o traducere logic\u0103: \u00een timp ce ei se desp\u0103r\u0163eau de El). Pentru mai multe explica\u0163ii privind func\u0163iile verbului \u03b4\u03b9\u03b1\u03c7\u03c9\u03c1\u1f77\u03b6\u03c9 a se vedea Johannes E.Louw, Eugene A.Nida, Greek-English Lexicon of the New Testament based on Semantic Domains, (Second edition), United Bible Societies, New York, 1989.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[88]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Howard Marshall, The Gospel of LUKE<\/em>, (NIGTC), op.cit.<\/em>, pp. 385-386.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[89]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Sf. Iustin Popovici, Omul \u015fi Dumnezeul-Om<\/em>, trad. de Pr.prof. Ioan Ic\u0103 \u015fi diac. Ioan I.Ic\u0103 jr., Editura Sofia, Bucure\u015fti, 2010, p. 148.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[90]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Cuviosul Grigorie Sinaitul, Cuv\u00e2nt la sf\u00e2nta Schimbare la Fa\u0163\u0103\/Chip a Domnului nostru Iisus Hristos<\/em>, op.cit.<\/em>, p. 116.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[91]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Wilhelm Michaelis, Theological Dictionary of the New Testament, vol. 7, Editors: Gerhard Kittel, Ger-hard Friedrich, WM.B.Eerdmans Publishing Company, Grand Rapids, Michigan, 1964, pp. 368-371<\/p>\n<\/div>\n

\n

[92]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005. C.N.Hillyer, First Peter and the Feast of Tabernacles<\/em>, Tyndalle Bulletin, nr. 21\/1970, pp. 59-60.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[93]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Barbara and Kurt Aland, Johannes Karavidopoulos, Carlo M.Martini, Bruce M.Metzger, The Greek-English New Testament<\/em>, 28th<\/sup> Edition, op.cit.<\/em>, p. 442.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[94]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005\u00cen Vechiul Testament avem verbul syski\u00e1zo<\/em> care desemneaz\u0103 ideea de-a acoperi sau a cufunda \u00een umbr\u0103, \u00eenc\u0103rc\u0103tura lui duhovniceasc\u0103 este mai mult dec\u00e2t evident\u0103: prezen\u0163a lui Yahweh poate fi experiat\u0103 prin intermediul simbolului. \u00cen Noul Testament un alt verb \u00eens\u0103 cu acea\u015fi r\u0103d\u0103cin\u0103: episki\u00e1zo <\/em>define\u015fte ac\u0163iunea \u015fi puterea lui Dumnezeu, dar \u015fi harul prin care El se descoper\u0103 \u015fi creeaz\u0103.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[95]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005W.E.Vine, Merrill F.Unger, William White, Vine\u2019s Complete Expository Dictionary of Old and New Testament Words<\/em>, vol. 1, Thomas Nelson Publishers, Nashville, 1996, pp. 38-39.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[96]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Pentru mitropolitul Mladin, un caracter intrinsec al credin\u0163ei este \u015fi acest registru al tainei, al \u00eentunericului, al negurii; ea cuprinde o intui\u0163ie a realit\u0103\u0163ilor viitoare. Cunoa\u015fterea mistic\u0103 \u0163ine de acest spectru al \u201e\u00eentunericului divin\u201d fiindc\u0103 ea nu este o vedere \u201efa\u0163\u0103 c\u0103tre fa\u0163\u0103\u201d ci mai degrab\u0103 una mistagogic\u0103, mai mult o sim\u0163ire, o experimentare a luminii divine, a prezen\u0163ei lui Hristos \u00een suflet<\/em>. A se vedea mitropolitul Nicolae Mladin, Hristos \u2013 via\u0163a noastr\u0103. Asceza \u015fi mistica paulin\u0103<\/em>, editia a II-a, Editura Deisis, Sibiu 2012, p. 262.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[97]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Spune Sf. Serafim de Sarov: \u201cUn nor i-a umbrit pentru a ascunde str\u0103lucirea luminii harului dumnezeiesc care orbea ochii ucenicilor\u201d. Vezi Arhim. Lazarus Moore, Sf\u00e2ntul Serafim de Sarov. O Biografie Spiritual\u0103<\/em>, op.cit.<\/em>, p. 157.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[98]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Andrei Ple\u015fu, Parabolele lui Iisus. Adev\u0103rul ca poveste<\/em>, op.cit.<\/em>, pp. 126-127.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[99]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005\u00cen momentul de fa\u0163\u0103 se cristalizeaz\u0103 un discurs eminamente de sorginte divin\u0103, asem\u0103n\u0103tor fenomenului profetic al Vechiului Testament. Tocmai de aceea interpretarea lui nu se mai realizeaz\u0103 \u00een logica liniar\u0103 specific\u0103 discursului istoric. Fiind arborat eshatologiei, se impune dorin\u0163a unei abord\u0103ri sinergice, dorin\u0163a unei interac\u0163iuni cu Cel care le poate da un sens: cu Sf\u00e2ntul Duh.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[100]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Leg\u0103mantul \u00een VT poart\u0103 o amprent\u0103 contractual\u0103: YHWH (Mirele) promite poporului Israel (Mireasa) prosperitatea \u015fi continuarea arborelui genealogic, \u00een m\u0103sura \u00een care ace\u015ftia vor da dovad\u0103 de responsabilitate \u015fi devotament. Leg\u0103m\u00e2ntul acesta se poate declara dizolvat \u00een cazul \u00een care poporul d\u0103 semne de politeism sau grave derapaje morale, Yahweh av\u00e2nd toat\u0103 libertatea necesar\u0103 a \u00eencorseta poporul \u00een dispre\u0163 \u015fi turpitudine. A se vedea C\u0103t\u0103lin Varga, Leg\u0103m\u00e2ntul veterotestamentar<\/em>, \u00een \u201eIisus Biruitorul\u201d, nr. 47, 14-20 noiembrie 2011, p. 2.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[101]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Noul Leg\u0103m\u00e2nt este mai bun dec\u00e2t cel Vechi, fiindc\u0103 este \u00eentemeiat pe mai bune f\u0103g\u0103duin\u0163e (8, 6b<\/em>); prin Hristos \u015fi Jertfa Sa s-a \u00eentocmit un nou leg\u0103m\u00e2nt capabil s\u0103 realizeze unirea dintre cer \u015fi p\u0103m\u00e2nt, mediere realizat\u0103 \u00een Cult. Fiindc\u0103 actele de Cult sunt capabile a surmonta obstacolele ivite \u00een procesul unirii dintre om \u015fi Dumnezeu. A se vedea Pr. Conf. Dr. Stelian Tofan\u0103, Iisus Hristos Arhiereu Ve\u015fnic dup\u0103 Epistola c\u0103tre Evrei<\/em>, Presa Universitar\u0103 Clujean\u0103, 2000, pp. 339-342.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[102]<\/sup><\/sup><\/a> Tradi\u0163ia iudaic\u0103 autentic\u0103 purta acest blazon al erudi\u0163iei divine, pomp\u00e2nd \u00een venele amor\u0163ite ale lui Izrael con\u015ftiin\u0163a apartenen\u0163ei, spre exemplu Facerea 18, 19 <\/em>aminte\u015fte despre patriarhul Avraam ca fiind cel ales (cel pus deoparte) de c\u0103tre Yahweh, iar \u00een Psalmul 32, 12 <\/em>psalmistul vorbe\u015fte despre un popor pe care Dumnezeu \u015ei l-a ales s\u0103-L mo\u015fteneasc\u0103 \u2013 aici for\u0163a subtil\u0103 a verbului este evident\u0103. Profetul Isaia vorbe\u015fte \u015fi el \u00een contextul celebrelor C\u00e2nturi despre Servul Domnului, cu privire la acest apanaj sacru: \u2026ca s\u0103-mi adap poporul cel ales, poporul Meu pe care l-am p\u0103strat spre a povesti laudele Mele <\/em>(43, 20-21).<\/p>\n<\/div>\n

\n

[103]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005B.M.F. van Iersel, Fils de David et Fils de Dieu<\/em>, in vol. \u201eLa Venue du Messie. Messianisme et Eschatologie\u201d, L\u00f6ven, 1962, pp. 113-132.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[104]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Amy-Jill Levine, Marc Zvi Brettler, The Jewish Annotated New Testament<\/em>, Oxford University Press, New York, 2011, p. 254, v.4<\/em>.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[105]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Eduard Lohse, \u03c5\u1f31\u03cc\u03c2, \u03c5\u1f31\u03bf\u03b8\u03b5\u03c3\u03af\u03b1<\/strong> , (Theological Dictionary of the New Testament), vol. 8,op.cit.<\/em>, p. 361.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[106]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Joel B.Green, The Gospel of Luke<\/em>, (The New International Commentary on the New Testament), Wm.B. Eerdmans Publishing Company, Grand Rapids, Michigan, 1997, p. 384.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[107]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Marcu 9, 10 cunoa\u015fte diverse variante traductologice, de la cele mai naturale p\u00e2n\u0103 la cele mai for\u0163ate. Astfel, \u015eerban Cantacuzino 1688<\/em> traduce: \u201ecuv\u00e2ntul \u0163inur\u0103 \u00eentru ei\u201d; Edi\u0163ia Galaction 1936<\/em>: \u201eei au \u0163inut cuv\u00e2ntul \u00eentru sine\u201d; Edi\u0163ia Nicodim 1940<\/em>: \u201eei au p\u0103strat cuv\u00e2ntul acesta\u201d; Noul Testament Bucure\u015fti 1983<\/em>: \u201eei au \u0163inut cuv\u00e2ntul\u201d. Verbul \u201ea p\u0103stra, a p\u0103zi, a re\u0163ine\u201d \u00een Noul Testament mai poate \u00eensemna \u015fi \u201ea \u0163ine, a respecta, a p\u0103stra, a nu divulga, a nu l\u0103sa s\u0103 se piard\u0103\u201d. Varianta \u201e\u015fi-au \u0163inut cuv\u00e2ntul\u201d este pu\u0163in for\u0163at\u0103 deoarece cuv\u00e2ntul nu era al lor ci al lui Iisus, de aceea \u201eau p\u0103zit cuv\u00e2ntul\u201d devine o topic\u0103 mult mai cuprinz\u0103toare. A se vedea Bartolomeu Valeriu Anania, Atelier Biblic. Caiete de lucru<\/em>, edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de Pr. C\u0103lin Florea, Editura Rena\u015fterea, Cluj-Napoca, 2003, pp. 53-54.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[108]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005\u00centre Eshatologia \u00een\u0163eleas\u0103 \u00een Ortodoxie \u015fi cea a Protestantismului, se pot u\u015for identifica unele inadverten\u0163e. Ortodoxia vede Eshatologia cuprins\u0103 \u00een \u00eentreaga Revela\u0163ie, pentru c\u0103 nu putem atribui doar unor c\u0103r\u0163i ca Daniel<\/em>, 1Tesaloniceni <\/em>sau Apocalipsa <\/em>elemente de eshaton, \u00eentreaga Scriptur\u0103 muste\u015fte inten\u0163ia unitar\u0103 a acestui registru. Pentru Protestantism \u00een schimb Eshatologia se depliaz\u0103 \u00eentocmai unui evantai pe trepte diferite de semnifica\u0163ii; fie asociaz\u0103eshatonul cu istoria, fie separ\u0103 aceste dou\u0103 concepte. Pentru unii teologi protestan\u021bi, t\u1f74\u03bd\u03b2\u03b1\u03c3\u03b9\u03bb\u03b5\u1f77\u03b1\u03bd\u03c4\u03bf\u1fe6\u03b8\u03b5\u03bf\u1fe6 este o realitate ancorat\u0103 mai mult \u00een teluric, pentru al\u0163ii este un palier ce \u0163ine strict de domeniul viitorului.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[109]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Ieromonah Alexander Golitzin, Mistagogia. Experien\u0163a lui Dumnezeu \u00een Ortodoxie<\/em>, trad. de diac.Ioan I.Ic\u0103 jr., Editura Deisis, Sibiu, 1998, pp. 35-36.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[110]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005George Eldon Ladd, The Presence of the Future<\/em>, William B.Eerdmans Publishing Company, Grand Rapids, Michigan, 1974, pp. 195-197.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[111]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Dr. Yordan Kalev Zhekov, Conf.Univ.Dr. Corneliu Constantineanu, The Presence of the Future: The Eschatolo-gical Framework of the New Testament<\/em>, \u201ePl\u0113r\u014dma\u201d, nr.2\/2010, p. 21-25.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[112]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005Sf. Simeon Noul Teolog, Discursuri teologice \u015fi etice, trad. \u015fi studiu intr. de diac.Ioan I.Ic\u0103 jr. \u015fi ieromonah Alexander Golitzin, Editura Deisis, Sibiu, 2001, p. 115.\u00a0 Despre Trupul hristic ancorat \u015fi experiat \u00een dimensiunea lui liturgic\u0103 a se vedea \u015fi lucrarea lui Olivier Cl\u00e9ment, Trupul mor\u0163ii \u015fi al slavei. Scurt\u0103 introducere la o teopoetic\u0103 a trupului, Christiana, Bucure\u015fti, 1996, pp. 18-30. De asemenea recomand cu c\u0103ldur\u0103 \u015fi Charles A.Wanamaker, The Epistles to the Thessalonians. A Commentary on the Greek Text, (NIGTC), by William B.Eerdmans Publishing Company, Grand Rapids, Michigan, 1990, pp. 172-174.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0C\u0103t\u0103lin Varga Abstract C\u0103t\u0103lin Varga, Theology and Exegesis of Transfiguration [Schimbarea la Fa\u0163\u0103] story (Lucanic paradigm). T\u1f74\u03bd\u03b2\u03b1\u03c3\u03b9\u03bb\u03b5\u1f77\u03b1\u03bd\u03c4\u03bf\u1fe6\u03b8\u03b5\u03bf\u1fe6or the Anticipation of Eschaton My study follows to identify the main instruction of the Transfiguration story, using either pa-tristic points of view, either … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-607","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/607","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=607"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/607\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":611,"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/607\/revisions\/611"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=607"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}