<\/p>\n
Pr. lect. dr. Mihai Iosu<\/p>\n
\u00a0<\/strong><\/p>\n Se \u00eemplinesc anul acesta 20 de ani de c\u00e2nd P\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae nu mai este al\u0103turi de noi. \u00cen cele dou\u0103 decenii de c\u00e2nd a fost chemat la Domnul am realizat c\u0103 nu ne-a p\u0103r\u0103sit, el r\u0103m\u00e2n\u00e2nd printre noi, zbaterile \u015fi dezbaterile pe care le-a provocat, sus\u0163inut \u015fi l\u0103murit, fiind m\u0103rturii \u00eenc\u0103 vii. Palierele de lucru, diverse \u015fi atent alese dar \u015fi viguros argumentate, au avut \u015fi au, ca fir ro\u015fu, preo\u0163ia, univers pe care, nu numai c\u0103 l-a prezentat \u015fi explicat, dar l-a \u015fi ilustrat. L-a \u00een\u0163eles pe slujitorul Domnului at\u00e2t ca sacerdot, dar \u015fi ca p\u0103stor, pun\u00e2nd accent pe func\u0163ia acestuia de slujitor al omului, func\u0163ie pa care a abordat-o ca determinant\u0103 \u00een economia s\u0103n\u0103toas\u0103 a slujirii. \u201ePreo\u0163ia ca activare \u00een planul sensibil a preo\u0163iei nev\u0103zute a lui Hristos sau a mijlocirii Lui c\u0103tre Dumnezeu, e un dar al lui Dumnezeu. Credincio\u015fii au mereu nevoie de preotul vizibil, deosebit de ei, pentru c\u0103 au mereu nevoie de Hristos ca Mijlocitor…Precum Hristos a fost trimis de Tat\u0103l ca Mijlocitor, a\u015fa preo\u0163ii \u015fi episcopii sunt trimi\u015fi de Hristos, ca cei prin care \u00ce\u015fi \u00eempline\u015fte \u00een mod v\u0103zut lucrarea Sa mijlocitoare sau m\u00e2ntuitoare\u201d[1]<\/a>. Av\u00e2nd aceast\u0103 \u00een\u015ftiin\u0163are \u015fi fiind investi\u0163i cu astfel de putere, cum ar trebui s\u0103 privim \u015fi s\u0103 tr\u0103im preo\u0163ia? Ce oferim ca recuno\u015ftin\u0163\u0103 divinit\u0103\u0163ii pentru cinstea aceasta? P\u0103rintele St\u0103niloae, cu interesul \u015fi profunzimea caracteristice, n-a ocolit nici aceste chestiuni. Iubitor de adev\u0103r, ilustrul teolog, a meditat \u015fi a scris apoi pagini memorabile, care ne fac s\u0103 \u00een\u0163elegem lucrarea lui Dumnezeu \u00een lume \u015fi pentru lume, s\u0103 cunoa\u015ftem metodele \u015fi mijloacele prin care oamenii investi\u0163i (hirotoni\u0163i) sau doar simpli credincio\u015fi, pot fi la \u00een\u0103l\u0163imea chem\u0103rii, prin care se pot apropia de Dumnezeu, \u00een\u0103l\u0163\u00e2ndu-se pe ei \u015fi pe al\u0163ii, prin sl\u0103virea lui Dumnezeu \u015fi prin smerenie.<\/p>\n \u201ePreotul trebuie s\u0103 caute s\u0103 se conformeze c\u00e2t mai deplin cu realitatea iubirii lui Hristos, printr-o responsabilitate deosebit de accentuat\u0103 a sa ca slujitor fa\u0163\u0103 de St\u0103p\u00e2nul iubitor al tuturor, Care ne-a ar\u0103tat c\u0103ile prin care vrea s\u0103 ne m\u00e2ntuiasc\u0103\u201d[2]<\/a>. Minunat\u0103 aceast\u0103 punere \u00een acord, de a crede \u015fi a ac\u0163iona \u00een conformitate cu o realitate, care este de fapt defini\u0163ia lui Dumnezeu, rostul venirii lui Hristos pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi idealul Bisericii. \u201eDragostea lui Dumnezeu picur\u00e2ndu-se cu anticipa\u0163ie \u00een suflet, \u00eel \u00eent\u0103re\u015fte \u00een lini\u015ftea nep\u0103timirii \u015fi \u00een rug\u0103ciunea curat\u0103. Iar prin aceasta vine \u00een el mai mult\u0103 dragoste. Mai bine zis, acum lucreaz\u0103 \u00een el numai dragostea dumnezeiasc\u0103\u201d[3]<\/a>. Climatul de lini\u015fte, instaurat dup\u0103 potolirea furtunii patimilor, este valorificat cu ajutorul rug\u0103ciunii, mijloc pastoral extrem de eficient \u015fi \u00een exprimarea atitudinii demne \u015fi s\u0103n\u0103toase fa\u0163\u0103 de sine \u015fi fa\u0163\u0103 de semeni. \u201eNu se poate ruga cum trebuie cel ce nu e lini\u015ftit \u015fi nu se poate \u00eendrepta exclusiv spre Dumnezeu, c\u00e2t\u0103 vreme e preocupat \u00een mod egoist de sine \u00eensu\u015fi. \u00cen acest sens, iubirea \u00eensumeaz\u0103 toate celelalte virtu\u0163i, dac\u0103 prin fiecare virtute se omoar\u0103 o patim\u0103. Ea e fructul imediat al rug\u0103ciunii\u201d[4]<\/a>.<\/p>\n Autorul Sc\u0103rii dumnezeiescului urcu\u015f d\u0103 o defini\u0163ie rug\u0103ciunii, privind aceast\u0103 stare, din unghiuri \u015fi de pe planuri diferite, prezent\u00e2nd-o ca fiind, \u201edup\u0103 \u00eensu\u015firea ei, \u00eenso\u0163irea \u015fi unirea omului \u015fi a lui Dumnezeu, iar dup\u0103 lucrare, sus\u0163in\u0103toarea lumii. Este \u00eemp\u0103care a lui cu Dumnezeu; maica lacrimilor \u015fi fiica lor; pod de trecere peste ispite; peretele din mijloc \u00een fa\u0163a necazurilor; izvorul virtu\u0163ilor, hrana sufletului, luminarea min\u0163ii, securea dezn\u0103dejdii, risipirea \u00eentrist\u0103rii, semnul slavei\u201d[5]<\/a>.<\/p>\n O m\u0103rturie emo\u0163ionant\u0103 a p\u0103rintelui St\u0103niloae, limpeze\u015fte sensul \u015fi neast\u00e2mp\u0103rul c\u0103ut\u0103rilor sale, a\u015fez\u00e2nd la locul de cinste, o descoperire personal\u0103 care i-a deschis, pentru toat\u0103 via\u0163a, calea c\u0103tre Dumnezeu. \u201eL-am c\u0103utat pe Dumnezeu \u00een oamenii din satul meu, apoi \u00een c\u0103r\u0163i, \u00een idei \u015fi \u00een simboluri. Dar acest lucru nu mi-a dat nici pacea, nici iubirea. \u00centr-o zi am descoperit \u00een scrierile Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i ai Bisericii c\u0103 e cu putin\u0163\u0103 s\u0103-L \u00eent\u00e2lne\u015fti pe Dumnezeu, \u00een mod real, prin rug\u0103ciune. \u015ei aici L-am auzit spun\u00e2ndu-mi: \u00cendr\u0103zne\u015fte s\u0103 \u00een\u0163elegi c\u0103 Eu, Dumnezeu, te iubesc! Atunci, cu r\u0103bdare, m-am pus pe lucru. Astfel am \u00een\u0163eles treptat c\u0103 Dumnezeu este aproape, c\u0103 m\u0103 iube\u015fte \u015fi c\u0103, umpl\u00e2ndu-m\u0103 de iubirea Lui, inima mea se deschide celorlal\u0163i\u201d[6]<\/a>.<\/p>\n Fiind \u00eencadrat\u0103 la loc de cinste \u00een \u201etimpul facerii de bine\u201d[7]<\/a>, \u00eennobil\u00e2nd un modus<\/em> vivendi<\/em> potrivit vremii a face Domnului<\/em> (Ps.118, 26) \u201erug\u0103ciunea e modul nostru de a sta de vorb\u0103 cu Dumnezeu. Vorbim \u015fi \u00eentre noi, ne adres\u0103m \u015fi noi cereri unii altora, dar acestea sunt rug\u0103min\u0163i. Rug\u0103ciuni \u00eei adres\u0103m numai lui Dumnezeu \u015fi celor binecuv\u00e2nta\u0163i de El. Cuv\u00e2ntul rug\u0103ciune are din cele mai vechi timpuri sens sacru, de convorbire sf\u00e2nt\u0103, de recunoa\u015ftere a unei distan\u0163e, a unei diferen\u0163a calitative \u00eentre cel ce se roag\u0103 \u015fi Cel care prime\u015fte rug\u0103ciunea\u201d[8]<\/a>. Privind subiectul dintr-o alt\u0103 perspectiv\u0103, \u00een acela\u015fi context, descoperim c\u0103 \u201ea fost din toate timpurile un suspin al sufletului c\u0103zut \u00een p\u0103cat, explozia de bucurie \u015fi de recuno\u015ftin\u0163\u0103 \u00een proclamarea zilnic\u0103 a lui Dumnezeu ca Domn care are totul \u00een grija sa, natura \u015fi universul\u201d[9]<\/a>. Atmosfera pe care o creeaz\u0103 \u015fi o men\u0163ine convorbirea sf\u00e2nt\u0103, are calitatea de a \u00eenv\u0103lui sufletul \u015fi via\u0163a celui ce respir\u0103 \u00een \u015fi din ea, produc\u00e2nd efecte, materializate \u00een daruri, sentimente nobile, lini\u015fte. \u201e\u00cen rug\u0103ciune te \u00eent\u00e2lne\u015fti cu Dumnezeu, Care \u00eensu\u015fi lumineaz\u0103 cele descoperite de El. Apoi rug\u0103ciunea dep\u0103rteaz\u0103 alte g\u00e2nduri, \u00eenc\u00e2t te po\u0163i concentra \u00een \u00een\u0163elesurile celor citite\u201d[10]<\/a>. O privire retrospectiv\u0103 asupra tematicii rug\u0103ciunii, \u00een scrierile P\u0103rin\u0163ilor, l-a f\u0103cut pe un sf\u00e2nt al secolului IXX, s-o defineasc\u0103, raport\u00e2ndu-se la ea astfel: \u201eRug\u0103ciunea este totul, ea rezum\u0103 totul: credin\u0163a, via\u0163a potrivit credin\u0163ei, m\u00e2ntuirea. Ar fi de dorit ca cineva s\u0103 adune rug\u0103ciunile alc\u0103tuite de Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i; aceast\u0103 culegere ar fi un manual al m\u00e2ntuirii. Este respira\u0163ia duhului, barometru vie\u0163ii duhovnice\u015fti. Biserica \u00eentreag\u0103 respir\u0103 prin rug\u0103ciune\u201d[11]<\/a>. \u00cenc\u00e2nt\u0103tor acest punct de vedere dup\u0103 care rug\u0103ciunea este \u015fi tematica fundamental\u0103 \u00eentr-un manual al m\u00e2ntuirii \u015fi pl\u0103m\u00e2nul, organul vital prin care respir\u0103 comunitatea!<\/p>\n Voi v\u0103rsa peste casa lui David \u015fi peste locuitorii Ierusalimului duh de milostivire \u015fi de rug\u0103ciune <\/em>(Zah. 12,10). \u201eCasa lui David este Biserica. Biserica a primit duhul rug\u0103ciunii \u015fi tr\u0103ie\u015fte \u00een el. Din milioane de voci rug\u0103ciunea ei se \u00eenal\u0163\u0103 necontenit ca un murmur de slav\u0103 \u015fi de cerere c\u0103tre Dumnezeu, ca s\u00e2ngele care une\u015fte organismul Domnului prin duh \u015fi dragoste sau prin dragoste \u015fi duh\u201d[12]<\/a>. \u00cen acest mediu duhovnicesc elevat, p\u0103storul sufletesc are nobila datorie de a men\u0163ine duhul rug\u0103ciunii, ca un far nestins \u015fi c\u0103l\u0103uzitor, ca pe o surs\u0103 de c\u0103ldur\u0103 \u015fi unitate, \u00een loca\u015ful eclesial \u015fi \u00een fieful comunitar. \u00cen sprijinul acestei idei aducem rug\u0103ciunea Tat\u0103l nostru, \u201egenial\u0103 sintez\u0103 teologic\u0103, \u015faizeci de Cuvinte ce cuprind esen\u0163a Dogmaticii, de la ontologie la eshatologie, \u015fi esen\u0163a tuturor raporturilor posibile \u015fi necesare dintre Dumnezeu \u015fi om\u201d[13]<\/a>. Duhul acestei rug\u0103ciuni, cu adev\u0103rat domne\u015fti, este at\u00e2t de cunoscut. El mi\u015fc\u0103 pe cei p\u0103stori\u0163i nu doar pentru a-i disloca dintr-o stare cu efecte d\u0103un\u0103toare, ci pentru a-i conduce ordonat \u015fi benefic, pentru a-i str\u0103muta de la p\u0103cat la virtute.<\/p>\n Urcu\u015ful duhovnicesc \u00ee\u015fi dovede\u015fte \u00eenc\u0103 o dat\u0103 valoarea \u015fi necesitatea. \u201eMintea unindu-se cu Dumnezeu \u015fi petrec\u00e2nd \u00een El prin rug\u0103ciune \u015fi dragoste, se face \u00een\u0163eleapt\u0103, bun\u0103, puternic\u0103, iubitoare de oameni, milostiv\u0103, \u00eendelung-r\u0103bd\u0103toare\u201d[14]<\/a>. De la \u00een\u0103l\u0163imea acestei uniri, unde nu orice rezist\u0103, ci doar ce este marcat de puritate, se pot desprinde noi \u00een\u0163elesuri, ale aceleia\u015fi valori, cu destinatar uman. \u201eNimic nu este mai bun dec\u00e2t rug\u0103ciunea curat\u0103, din care \u0163\u00e2\u015fnesc ca dintr-un izvor virtu\u0163ile: \u00een\u0163elegerea, bl\u00e2nde\u0163ea, dragostea, \u00eenfr\u00e2narea, ajutorul care ne vine prin lacrimi de a Dumnezeu, deodat\u0103 cu m\u00e2ng\u00e2ierea. Iar frumuse\u0163ea acesteia st\u0103 \u00een aceea c\u0103 mintea se afl\u0103 numai \u00een cele zise \u015fi g\u00e2ndite \u015fi are pururea o dorin\u0163\u0103 nes\u0103turat\u0103 dup\u0103 \u00eent\u00e2lnirea cu Dumnezeu\u201d[15]<\/a>. \u00cen acest context un mediu \u00ee\u015fi schimb\u0103 coordonatele. Percep\u0163ia unor exprim\u0103ri este alt\u0103, pentru c\u0103 alta este starea celui ce o tr\u0103ie\u015fte \u015fi o transmite. \u201eDomnului s\u0103 ne rug\u0103m! Se cuvine ca acest \u00eendemn al lui s\u0103 nu fie auzit doar ca o porunc\u0103 exterioar\u0103, sau ca o form\u0103, ci s\u0103 fie sim\u0163it ca un \u00eenceput de foc cobor\u00e2tor din cer, ca un \u00eenceput al rug\u0103ciunii, care se \u00eentinde cuceritor, aproape irezistibil, la to\u0163i\u201d[16]<\/a>. Pluralul folosit \u00een cazul de fa\u0163\u0103 ne duce \u015fi la un alt reper, bine precizat \u015fi cu siguran\u0163\u0103 fixat pe calea m\u00e2ntuirii, amintit mai sus, ocazie \u00een care \u201enoi nu spune Tat\u0103l meu \u2013 doar Iisus poate vorbi astfel \u2013 ci spunem Tat\u0103l nostru. Termenul nostru<\/em> este el \u00eensu\u015fi plin de semnifica\u0163ii. El exprim\u0103 apartenen\u0163a noastr\u0103 la o familie, la poporul lui Dumnezeu \u015fi chiar dac\u0103 ne rug\u0103m singuri, noi \u015ftim c\u0103 facem parte din acest popor, adic\u0103 Biserica\u201d[17]<\/a>, spa\u0163iu generos p\u0103truns de sfin\u0163enie, adunare organizat\u0103 \u015fi disciplinat\u0103, nu o adun\u0103tur\u0103 amorf\u0103. Aprofund\u00e2nd ideea, \u201ee nevoie s\u0103 ne g\u00e2ndim la ceea ce spunem \u00een rug\u0103ciune. Tat\u0103l nostru<\/em>! Trebuie s\u0103 spunem aceasta reflect\u00e2nd la sensul acestor cuvinte, pline de iubire filial\u0103. Ce vrea s\u0103 spun\u0103 Tat\u0103l? E Cel care m\u0103 iube\u015fte, Care se g\u00e2nde\u015fte la mine, Care are iubire pentru mine. Tat\u0103l nostru<\/em>, pentru c\u0103 suntem cu to\u0163ii fra\u0163i. Trebuie s\u0103 spun aceste cuvinte cu un sentiment de iubire pentru Dumnezeu \u015fi pentru to\u0163i oamenii\u201d[18]<\/a>. Fiecare rostire a acestei rug\u0103ciuni, unic\u0103 prin at\u00e2tea resorturi, ar trebui s\u0103 ne sensibilizeze de a\u015fa manier\u0103 \u00eenc\u00e2t parcursul activ ulterior s\u0103 ilustreze, nu doar zicerea, ci mai ales, \u00eemplinirile la care trebuie s\u0103 fim p\u0103rta\u015fi. Nicio rug\u0103ciune s\u0103 nu fie f\u0103r\u0103 roade!<\/p>\n \u201eDarurile \u015fi harurile pogoar\u0103 \u015fi printr-un preot l\u00e2nced la rug\u0103ciune. Totu\u015fi nu e indiferent slavei lui Dumnezeu, nu e indiferent folosului sufletelor \u015fi nu e indiferent folosului s\u0103u sufletesc, dac\u0103 un preot pune sau nu pune sim\u0163ire, evlavie, concentrare \u00een rug\u0103ciunile sale\u201d[19]<\/a>. Acest adev\u0103r revelator va trezi \u00een con\u015ftiin\u0163a celui care s-a compl\u0103cut \u00een a st\u0103rui haotic s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 sacerdot, p\u00e2rghiile convertiri, ale revenirii la normalitate. Un monolog ca cel urmeaz\u0103 poate fi exemplu de reg\u0103sire \u015fi un prilej de recunoa\u015ftere a neputin\u0163ei de a repara singur mecanismul interior aflat \u00een pragul destructur\u0103rii: \u201eNe-ai dat porunca de a iubi, dar nu se afl\u0103 \u00een mine puterea de a iubi. Vino \u015fi s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte \u00een mine tot ce ai poruncit, c\u0103ci poruncile tale cov\u00e2r\u015fesc puterile mele. Mintea mea e prea slab\u0103 ca s\u0103 te \u00een\u0163eleag\u0103 pe tine. Duhul meu nu poate vedea tainele voii Tale. Zilele mele trec \u00een nesf\u00e2r\u015fit\u0103 dezbinare. Sunt chinuit de teama de a te pierde din pricina g\u00e2ndurilor rele din inima mea\u201d[20]<\/a>. Mesajul cutremur\u0103tor de mai sus nu trebuie s\u0103 fie cel dominant. Este cuprinsul unei rug\u0103ciuni de recunoa\u015ftere, care urmat\u0103 de smerenie \u015fi curaj \u00een via\u0163a cotidian\u0103, se poate metamorfoza \u00een rug\u0103ciune de recuno\u015ftin\u0163\u0103. \u015ei aici omul Bisericii trebuie s\u0103 exceleze. \u201ePreotul trebuie s\u0103 fie imnul \u00eencorporat, ne\u00eencetat, care urc\u0103 din Biseric\u0103 la Dumnezeu. Buzele lui, sfin\u0163ite de Dumnezeu \u00censu\u015fi, \u00ee\u015fi unesc murmurul lor smerit \u015fi totu\u015fi sublim, cu cel ne\u00eentrerupt al ierarhiilor \u00eengere\u015fti. El e o rug\u0103ciune vie\u201d[21]<\/a>. R\u0103m\u00e2n\u00e2nd la acela\u015fi nivel \u00eenalt al investiga\u0163iei responsabile, nu se poate devia analiza de la un alt parametru al rug\u0103ciunii, trecut ca realizabil de fiecare cre\u015ftin activ \u015fi responsabil. \u201eRug\u0103ciunea este un schimb \u015fi o \u00eent\u00e2lnire \u00eentre umanitate \u015fi Dumnezeu. Este puntea prin intermediul c\u0103reia omul trece dincolo de eul trupesc, dincolo de patimi, \u015fi accede la adev\u0103ratul eu, cel spiritual \u015fi la libertatea sa…Rug\u0103ciunea este hran\u0103 pentru suflet \u015fi lumin\u0103 pentru spirit. Ea ne pune la \u00eendem\u00e2n\u0103 aici, ceva din bucuria ce va s\u0103 fie dincolo\u201d[22]<\/a>. Dac\u0103 acoperirea ei este de o asemenea amploare, este evident faptul c\u0103 ea nu poate fi oricum, ci trebuie s\u0103 aib\u0103 o baz\u0103 \u015fi ni\u015fte traiectorii bine g\u00e2ndite. \u201eRug\u0103ciunea cu adev\u0103rat des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 este rug\u0103ciunea curat\u0103, adic\u0103 aceea pe care o face mintea c\u00e2nd a ajuns la capacitatea de a alunga u\u015for \u015fi pentru mult\u0103 vreme orice g\u00e2nduri \u00een vreme ce se roag\u0103… Pe culmile sale, rug\u0103ciunea e rug\u0103ciune curat\u0103 prin faptul c\u0103 nu mai are niciun obiect \u015fi nu mai folose\u015fte niciun cuv\u00e2nt, ci mintea adunat\u0103 din toate este con\u015ftient\u0103 c\u0103 se afl\u0103 fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu Dumnezeu\u201d[23]<\/a>. Cit\u00e2nd un poet francez de inspira\u0163ie cre\u015ftin\u0103, Pierre Emmanuel, care spune c\u0103 \u201erug\u0103ciunea este superioar\u0103 poeziei\u201d[24]<\/a>, p\u0103rintele St\u0103niloae pune \u00een eviden\u0163\u0103 sublimul acestei practici, devenit\u0103 obi\u015fnuin\u0163\u0103, nu prin repetarea sa, ci prin mediul creat, prin imensa arie de cuprindere \u015fi deprindere.<\/p>\n Odiseea pelerinului rus ne transpune pe un alt plan care aduce, la nivel de \u00een\u0163elegere, un argument \u00een plus cu privire la accesibilitatea \u015fi bog\u0103\u0163ia rug\u0103ciunii. \u201eDup\u0103 vrea trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, am \u00eenceput s\u0103 simt o durere \u00een inim\u0103, apoi o oarecare c\u0103ldur\u0103 foarte pl\u0103cut\u0103, apoi o bucurie \u015fi o mare lini\u015fte. Uneori parc\u0103 sim\u0163eam \u00een inim\u0103 ceva care parc\u0103 fierbea \u015fi care m\u0103 desf\u0103ta; g\u0103seam \u00een aceasta at\u00e2ta u\u015furin\u0163\u0103, libertate \u015fi m\u00e2ng\u00e2iere, \u00eenc\u00e2t m\u0103 schimbam cu totul. Sim\u0163eam o dragoste \u00eenfl\u0103c\u0103rat\u0103 pentru Iisus Hristos \u015fi pentru toat\u0103 zidirea lui Dumnezeu. Uneori mi se rev\u0103rsau lacrimi dulci de recuno\u015ftin\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de Domnul, Care m-a miluit pe mine, un p\u0103c\u0103tos\u201d[25]<\/a>. Trebuie amintit faptul c\u0103 distinsul teolog de la Vl\u0103deni s-a folosit de ambi\u0163ia, curajul \u015fi revela\u0163ia acestui personaj, spre a \u00eembog\u0103\u0163i, \u015fi \u00een mediul ortodox rom\u00e2nesc, tezaurul mistic de care Biserica, pentru pastora\u0163ia sa, are at\u00e2t de mare nevoie. \u201eRug\u0103ciunea m\u0103 m\u00e2ng\u00e2ia din ce \u00een ce mai mult, iar uneori inima mea parc\u0103 fierbea de nes\u0103turata dragoste pentru Iisus Hristos; din acest clocot dulce parc\u0103 mi se rev\u0103rsa putere \u00een toate \u00eencheieturile mele, ca ni\u015fte p\u00e2r\u00e2ia\u015fe m\u00e2ng\u00e2ietoare. Pomenirea lui Iisus Hristos mi s-a \u00eentip\u0103rit at\u00e2t de puternic \u00een minte, \u00eenc\u00e2t cuget\u00e2nd la \u00eent\u00e2mpl\u0103rile evanghelice, parc\u0103 le vedeam \u00eenaintea ochilor \u015fi pl\u00e2ngeam de bucurie\u201d[26]<\/a>. La ce nivel de percep\u0163ie a ajuns \u015fi la c\u00e2t\u0103 c\u0103ldur\u0103 \u015fi pace a avut acces!<\/p>\n \u201ePreotul este socotit, apreciat \u015fi sim\u0163it ca p\u0103rintele sufletesc al tuturor enoria\u015filor. El nu este un str\u0103in, necunoscut de ob\u015ftea sa, un vr\u0103\u015fma\u015f sau un potrivnic al lor, ci un om apropiat tuturor\u201d[27]<\/a>. Pentru fiecare are o vorb\u0103 bun\u0103, pentru fiecare g\u0103sind un loc \u00een ruga lui. Pasajul rapid de la apelativele p\u0103rintele cel nou <\/em>sau p\u0103rintele cel t\u00e2n\u0103r<\/em>, la cel de p\u0103rintele nostru<\/em> are \u015fi \u00een acest caz relevan\u0163a maxim\u0103. \u201eRaportul viu dintre Dumnezeu \u015fi preot se realizeaz\u0103 prin rug\u0103ciune. Rug\u0103ciunea e calea sigur\u0103 prin care preotul prime\u015fte \u00eentreg darul \u015fi sprijinul de la Dumnezeu, f\u0103r\u0103 de care el nu poate fi preot. Ea e aripa credin\u0163ei, oglinda iubirii, pecetea virtu\u0163ii, z\u0103vorul p\u0103catului, s\u0103m\u00e2n\u0163a n\u0103dejdii \u015fi chez\u0103\u015fia preo\u0163iei vrednice…F\u0103r\u0103 cucernicia ce i-o d\u0103 rug\u0103ciunea, preotul nu poate fi preot cu adev\u0103rat\u201d[28]<\/a>. Descoperim aici cum acest simbol al m\u0103rturisirii de credin\u0163\u0103 este \u015fi un element de identitate al preotului. Noble\u0163ea dat\u0103 de aceasta practic\u0103 \u00eel va \u00eenso\u0163i, \u00eei va lumina via\u0163a \u015fi-i va limpezi g\u00e2ndurile. \u201ePreotul e slujitor prin excelen\u0163\u0103…El trebuie s\u0103 dea prioritate grijii fa\u0163\u0103 de ceilal\u0163i. Faptul c\u0103 el trebuie s\u0103 se roage pentru to\u0163i, arat\u0103 c\u0103 el trebuie s\u0103 pun\u0103 \u00een rug\u0103ciunea pentru fiecare, sim\u0163irea pe care o pune fiecare \u00een rug\u0103ciunea pentru sine. El trebuie s\u0103 vibreze pentru durerile, pentru problemele, grijile tuturor credincio\u015filor. El nu are preferin\u0163e pentru unii. Pe to\u0163i trebuie s\u0103-i iubeasc\u0103 la fel\u201d[29]<\/a>. Aici poate fi un moment unde se alege gr\u00e2ul de neghin\u0103 \u015fi uleiul de ap\u0103. De ce dimensiune trebuie s\u0103 fie voca\u0163ia de slujitor, c\u00e2t\u0103 dragoste de semeni poate acumula \u015fi c\u00e2t de mult las\u0103 de la sine pentru a fi omul potrivit s\u0103 mijloceasc\u0103 \u00eentre orice om \u015fi Dumnezeu?<\/p>\n \u201eVai de preotul care nu se roag\u0103, care nu a luptat s\u0103-\u015fi c\u00e2\u015ftige deprinderea rug\u0103ciunii, care nu vede \u00een slujba dumnezeiasc\u0103 dec\u00e2t o povar\u0103, care a stins \u00een sine duhul rug\u0103ciunii\u201d[30]<\/a>. Aceast\u0103 aten\u0163ionare d\u0103 fiori at\u00e2t prin con\u0163inut ci \u015fi prin asocierea cu o alt\u0103 afirma\u0163ie zguduitoare pe care marele teolog o ata\u015feaz\u0103 aici. Nu-i apar\u0163ine, dar \u015fi-o asum\u0103, pecetea pus\u0103 pe ea trezind rapid \u015fi \u00eenfrico\u015f\u0103tor la realitate: \u201ePreotul este cel mai nenorocit dintre oameni, dac\u0103 nu e cel mai fericit dintre cre\u015ftini\u201d[31]<\/a>. O alternativ\u0103 ce ne pune pe g\u00e2nduri, radicaliz\u00e2nd st\u0103rile de fapt ale celui chemat \u015fi investit ca lucr\u0103tor \u00een via Domnului. Preotul nu se poate ascunde, nu se poate eschiva. \u00cen joc e chiar esen\u0163a misiunii sale. Chiar dac\u0103 \u201eo gre\u015feal\u0103 a unui slujitor, o vorb\u0103 ne\u00eeng\u0103duit\u0103, un act necugetat suficient nu \u015ftirbe\u015fte Biserica de sfin\u0163enie \u015fi de cur\u0103\u0163ie\u201d[32]<\/a>, cel chemat nu se va ascunde sub acoperem\u00e2ntul acestui adev\u0103r, masc\u00e2nd astfel rostul s\u0103u. Plec\u00e2nd de la alternativa de mai sus \u015fi \u00eenclin\u00e2nd balan\u0163a spre talerul nenorocirii, slujitorul Domnului \u201ese priveaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd pe sine de ajutoarele de care are nevoie, de darurile dumnezeie\u015fti care l-ar ajuta s\u0103 \u00eenainteze pe calea cre\u015ftin\u0103 a des\u0103v\u00e2r\u015firii, de bucuriile \u00eenalte, nesf\u00e2r\u015fit de variate ale \u00eent\u00e2lnirii cu Dumnezeu \u00een rug\u0103ciune. El minte apoi pe Dumnezeu necontenit, adres\u00e2ndu-i cu gura ni\u015fte laude de care nu e convins\u201d[33]<\/a>. Impostor este cel descris aici. P\u0103rintele St\u0103niloae nu se fere\u015fte s\u0103 aduc\u0103 \u00een pagin\u0103, spre medita\u0163ie, \u015fi astfel de cazuri. \u00ce\u015fi exprim\u0103 gustul amar generat de un asemenea slujitor, care, f\u0103r\u0103 a fi preocupat de al\u0163ii, dovede\u015fte c\u0103 se neglijeaz\u0103 pe sine chiar, batjocorind rela\u0163ia cu Dumnezeu. Nu numai via\u0163a pastoral\u0103 va fi \u00eentinat\u0103, ci \u015fi propria via\u0163\u0103. Trimiterea la piatra de moar\u0103 legat\u0103 de g\u00e2t se potrive\u015fte \u015fi aici!<\/p>\n \u201eSe cuvine ca preotul s\u0103 fie credincios, av\u00e2nd mereu g\u00e2ndul la Dumnezeu \u015fi \u00een r\u0103spunderea lui \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu pentru credincio\u015fi…S\u0103 nu fie lacom \u015fi distant de oameni, ci atent cu ei \u015fi comunicativ, dar \u015fi serios \u00een ceea ce vorbe\u015fte cu ei\u201d[34]<\/a>. \u00centre imaginea preo\u0163iei prezentat\u0103 la instalarea \u00een comunitate \u015fi imaginea ulterioar\u0103 a p\u0103storului sufletesc, s\u0103 nu fie nicio diferen\u0163\u0103. El este \u015fi r\u0103m\u00e2ne p\u0103storul lor, purt\u0103torul de grij\u0103 al tuturor celor \u00eencredin\u0163a\u0163i, omul lui Dumnezeu. \u00cen contextul acesta, dac\u0103-\u015fi neglijeaz\u0103 menirea, va contra-produce prin orice \u00eentreprinde. \u201ePreotul care nu se roag\u0103 cu sim\u0163ire, nu-\u015fi \u00eendepline\u015fte datoria fa\u0163\u0103 de credincio\u015fii, pe care trebuie s\u0103-i p\u0103zeasc\u0103, s\u0103-i ajute cu rug\u0103ciunile sale, \u00eenmul\u0163ind \u00een via\u0163a lor darul dumnezeiesc\u201d[35]<\/a>. A se ruga cu sim\u0163ire, iat\u0103 o stare reclamat\u0103 de orice credincios. \u00cenc\u0103 o dat\u0103 preotul poate dovedi c\u0103 este potrivit pentru locul acela \u015fi compatibil cu a\u015ftept\u0103rile celor \u00eencredin\u0163a\u0163i lui. Cuprinz\u00e2ndu-i pe to\u0163i \u00een rug\u0103ciunea sa, prin credin\u0163\u0103, pune din nou \u00een ecua\u0163ie spiritul comunitar \u015fi oferindu-se, poate aduce rezultatul dorit. Fiind autentic \u00een actul rug\u0103ciunii, ajut\u0103 pe cel debusolat s\u0103 se redreseze, s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103, s\u0103 reziste. \u201eDac\u0103 rug\u0103ciunea este manifestarea cea mai puternic\u0103 a credin\u0163ei, iar f\u0103r\u0103 credin\u0163\u0103 nu se poate pune cineva \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Dumnezeu, credincio\u015fii trebuie s\u0103 se asocieze cu rug\u0103ciunea credin\u0163ei lor la rug\u0103ciunea credin\u0163ei preotului, ca prin rug\u0103ciunea preotului \u015fi prin actele lui, s\u0103 lucreze Dumnezeu asupra credincio\u015filor\u201d[36]<\/a>.<\/p>\n Compara\u0163ia cu un personaj biblic de notorietate spore\u015fte \u00eensemn\u0103tatea misiunii preotului, oferindu-i, din experien\u0163a biblic\u0103, o nou\u0103 perspectiv\u0103, ca rug\u0103tor, ca p\u0103stor de suflete. Purt\u0103tor de grij\u0103, prin defini\u0163ie, descoper\u0103 \u00een rug\u0103ciune, un mijloc \u015fi accesibil \u015fi eficient. \u201eSufletele \u00eencredin\u0163ate lui lupt\u0103 \u00een calea vie\u0163ii cu tot felul de greut\u0103\u0163i \u015fi de ispite; preotul este un Moise care se roag\u0103 pe munte. Dac\u0103 \u00ee\u015fi \u0163ine bra\u0163ele sufletului ridicate spre cer \u00een rug\u0103ciune, credincio\u015fii lui \u00eenving \u00een lupta lor grea. Dac\u0103 le las\u0103 s\u0103 cad\u0103, dintr-o mole\u015feal\u0103, pe care n-o explic\u0103 excesul muncii, c\u0103ci el e destinat mai ales muncii spirituale a rug\u0103ciunii \u015fi a \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii, \u00ee\u015fi tr\u0103deaz\u0103 credincio\u015fii \u00een lupt\u0103 \u015fi ace\u015ftia vor fi \u00eenfr\u00e2n\u0163i\u201d[37]<\/a>. Momentele de invocare din cadrul cultului ortodox, ne conduc u\u015for la realitatea pe care proorocul amintit a \u00eennobilat-o, aduc\u00e2nd at\u00e2ta bucurie, salvare, chiar, poporului ales \u015fi greu \u00eencercat \u00een pustiu. \u201ePrin rug\u0103ciune \u00eei vin omului puteri nenum\u0103rate \u015fi nesf\u00e2r\u015fite…C\u00e2nd cineva face efortul de a se ruga, Dumnezeu \u00eei vine \u00een \u00eent\u00e2mpinare, \u00eent\u0103rindu-i acest efort \u015fi atr\u0103g\u00e2ndu-l \u00een ad\u00e2ncimile vie\u0163ii \u015fi puterii sale, din care cap\u0103t\u0103 noi puteri\u201d[38]<\/a>. Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare, cu fr\u0103m\u00e2ntarea caracteristic\u0103, \u015fi-a pus o \u00eentrebare privitoare la standardul de concentrare la vreme de rug\u0103ciune, c\u0103ut\u00e2nd un criteriu sigur \u00een vederea unei reu\u015fite sigure: \u201eCum ob\u0163ine cineva concentrarea \u00een rug\u0103ciune? Fiind convins c\u0103 Dumnezeu este \u00een fa\u0163a ochilor lui. Dac\u0103 cineva v\u0103z\u00e2nd pe un demnitar sau pe un \u00eent\u00e2ist\u0103t\u0103tor \u015fi discut\u00e2nd cu el are privirea ne\u00eempr\u0103\u015ftiat\u0103, cu at\u00e2t mai mult se cuvine, ca acela care se roag\u0103 lui Dumnezeu s\u0103 aib\u0103\u00a0 mintea concentrat\u0103 la Cel care cerceteaz\u0103 inimile \u015fi r\u0103runchii\u201d[39]<\/a>.<\/p>\n Energia consumat\u0103 la rug\u0103ciune nu este o energie pierdut\u0103. Aici, mai mult ca \u00een alte momente sau perioade, se poate demonstra c\u0103 d\u0103ruind vei<\/em> dob\u00e2ndi<\/em>. Sfatul urm\u0103tor este conving\u0103tor \u00een integralitatea lui: \u201eRuga\u0163i-v\u0103 cu toat\u0103 n\u0103dejdea; de ce v\u0103 pierde\u0163i at\u00e2t de des \u015fi at\u00e2t de mult \u00eencrederea? Nu se poate f\u0103r\u0103 cruce, f\u0103r\u0103 jertf\u0103. Dar nu-i nimic mai frumos, mai m\u0103re\u0163, mai l\u0103udat \u015fi mai \u00eencununat ca un biruitor. \u015ei s\u0103 nu uita\u0163i c\u0103 \u00een Domnul Hristos se poate orice\u201d[40]<\/a>. Adev\u0103rat \u015fi sublim! Suntem tributari uit\u0103rii, \u00een multe feluri \u015fi de multe ori. S\u0103 nu uit\u0103m \u00eens\u0103 convingerile salvatoare, \u015fansele uimitoare pe care ni le d\u0103ruie\u015fte Hristos. S-a jertfit pe Sine pentru noi \u015fi ni se ofer\u0103 mereu, ca noi via\u0163\u0103 s\u0103 avem \u00een numele Lui<\/em> (In. 20,31).<\/p>\n \u201ePrin puterea lui Hristos, omul ajunge \u00een stare de poc\u0103in\u0163\u0103, de smerenie, de trezvie, umilin\u0163\u0103 \u015fi luare aminte la sine, dob\u00e2nde\u015fte puterea de a ruga \u00een chip haric lui Dumnezeu pentru a \u00eenv\u0103\u0163a faptele bune. Tocmai \u00een acest moment Domnul \u00eei \u00eencredin\u0163eaz\u0103 darul Sf\u00e2ntului Duh, care treptat \u00eel face curat, neprih\u0103nit, drept, ne\u00eenfricat \u00een ispite, \u00een\u0163elept \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile dumnezeie\u015fti \u015fi \u00een modul de via\u0163\u0103, comp\u0103timitor, milostiv, iubitor de oameni \u015fi bun\u201d[41]<\/a>. \u00centr-un comentariu filocalic distinsul profesor de teologie g\u0103se\u015fte o nou\u0103 calitate a rug\u0103ciunii, un alt rost al ei, de o amplitudine maxim\u0103, ce prive\u015fte \u00eentre\u0163inerea vie\u0163ii: \u201eRug\u0103ciunea hr\u0103ne\u015fte sufletul pentru c\u0103 aduce puterea lui Dumnezeu \u00een el, pentru c\u0103 prin dialogul cu Dumnezeu i se comunic\u0103 sufletului puterea \u015fi via\u0163a Lui. Dac\u0103 ar fi o simpl\u0103 lucrare a omului, ea n-ar putea hr\u0103ni sufletul cu ceva ce nu e \u00een el \u00eensu\u015fi. C\u0103ci dac\u0103 fiin\u0163a lui e rea, de unde s\u0103 scoat\u0103 din ea o putere prin care s\u0103 biruiasc\u0103 aceast\u0103 sl\u0103biciune?\u201d[42]<\/a><\/p>\n O comunitate poate fi p\u0103strat\u0103 prin diverse mijloace, unele chiar constr\u00e2ng\u0103toare, urm\u0103rindu-se doar eliminarea oric\u0103ror elemente care pot duce la dezintegrare, la ruinare. Comunitate cre\u015ftin\u0103 \u00eens\u0103 are ca temelie, dar \u015fi liant, elementul numit comuniune, unde rug\u0103ciunea ocup\u0103 un loc central. Practica rug\u0103ciunii ne-a fost recomandat\u0103 de Fiul lui Dumnezeu \u00centrupat, de Sfin\u0163ii Apostoli \u015fi sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i ai Bisericii noastre, tocmai pentru accesibilitatea ei, \u015fi marele c\u00e2\u015ftig, cu care se \u00eencununeaz\u0103. Preotul, \u00een calitate de continuator al lucr\u0103rii celebrilor s\u0103i \u00eenainta\u015fi, va fi \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, dar \u015fi practicant al rug\u0103ciunii, \u015fi prin intermediul acesteia justific\u00e2ndu-\u015fi prezen\u0163a \u015fi menirea. \u201eRug\u0103ciunile lui sunt foarte \u00eempletite cu ale poporului, de\u015fi fiecare are o alt\u0103 pozi\u0163ie \u00een ele. De aceea, at\u00e2t rug\u0103ciunea, c\u00e2t \u015fi rug\u0103ciunea credincio\u015filor e necesar\u0103. E un fel de dialog continuu \u00eentre preot \u015fi credincio\u015fi, spre a chema, \u00eempreun\u0103, prin rug\u0103ciunile lor \u00eembinate, pe Dumnezeu\u201d[43]<\/a>. Majoritatea acestor alc\u0103tuiri de cinstire au verbele la plural, \u00eenc\u0103 o dovad\u0103 a faptului c\u0103 cel ce le \u00eenal\u0163\u0103 \u00eemplete\u015fte \u015fansa sa cu nevoin\u0163a celor \u00eencredin\u0163a\u0163i. Astfel rug\u0103ciunea are at\u00e2t consisten\u0163\u0103, c\u00e2t \u015fi arie de acoperire maxim\u0103. Pleac\u0103 a\u015fadar de la unul pentru to\u0163i, c\u0103tre Unul care are dragoste fa\u0163\u0103 de to\u0163i, lumin\u00e2ndu-l pe primul ca acesta s\u0103-i \u00eenc\u0103lzeasc\u0103 apoi pe cei da\u0163i \u00een grij\u0103. Iat\u0103 o mostr\u0103 de rug\u0103ciune care sus\u0163ine cele de mai sus \u015fi care se \u00eenscrie \u00een spa\u0163iul recomandat de p\u0103rintele St\u0103niloae: \u201eDuhule Sfinte, \u00cemp\u0103rate ve\u015fnic \u015fi D\u0103t\u0103torule al vie\u0163ii nestric\u0103cioase, prive\u015fte \u00een nesf\u00e2r\u015fita Ta mil\u0103 asupra neputin\u0163elor firii noastre. Lumineaz\u0103-ne \u015fi sfin\u0163e\u015fte-ne. F\u0103 ca lumina cuno\u015ftin\u0163ei Tale s\u0103 str\u0103luceasc\u0103 \u00een inimile noastre \u00eentunecate. \u015ei \u00een vasele de lut ale firii noastre arat\u0103 puterea ta nebiruit\u0103!\u201d[44]<\/a><\/p>\n Preotul este omul iubitor \u015fi \u00een\u0163eleg\u0103tor, prin excelen\u0163\u0103. Nu va pregeta s\u0103 fac\u0103 uz de aceste calit\u0103\u0163i \u00een orice \u00eemprejurare, scopul fiind c\u00e2\u015ftigarea fiec\u0103rui suflet pentru Hristos, prin Biserica lui Hristos, pentru o via\u0163\u0103 \u00een Hristos. De iubire \u015fi \u00een\u0163elegere a dat dovad\u0103 \u015fi p\u0103rintele St\u0103niloae, \u00een recomand\u0103rile de suflet pe care ni le face nou\u0103, celor ce slujim lui Dumnezeu \u015fi oamenilor: Prima, care vizeaz\u0103 virtutea teologic\u0103, are urm\u0103torul con\u0163inut: \u201eAm \u00een\u0163eles c\u0103 iubirea e comuniunea cu Dumnezeu \u015fi cu ceilal\u0163i. \u015ei c\u0103, f\u0103r\u0103 aceast\u0103 comuniune, lumea nu e dec\u00e2t triste\u0163e, ruin\u0103, distrugere, masacre. Dac\u0103 ar voi numai s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een aceast\u0103 iubire, lumea ar cunoa\u015fte via\u0163a ve\u015fnic\u0103\u201d[45]<\/a>; a doua trimitere are \u00een vedere atitudinea cre\u015ftineasc\u0103 a \u00een\u0163elegerii unor realit\u0103\u0163i, care, f\u0103r\u0103 a le denigra, s\u0103 le folosim \u00een folosul comuniunii: \u201eS\u0103 avem mil\u0103, ca preo\u0163i, de credincio\u015fii no\u015ftri, care n-au vremea noastr\u0103 la dispozi\u0163ie, pentru rug\u0103ciune, nu stau s\u0103 se roage ca noi, pentru c\u0103 n-au putut cheltui ani pentru preg\u0103tire special\u0103 \u00een acest sens\u201d[46]<\/a>. Actul filantropic \u00eennobileaz\u0103 orice fi\u015f\u0103 a postului din orice domeniu. Este dovada limpede a \u00een\u0163elegerii existen\u0163ei umane, nu doar pe plan vertical, ci \u015fi prin intermediul \u201eni\u015felor\u201d ei, unele at\u00e2t de dureroase. Cel care d\u0103, s\u0103 aib\u0103 con\u015ftiin\u0163a c\u0103 \u00eempline\u015fte un cuv\u00e2nt m\u00e2ntuitor care transmite c\u0103 trebuie s\u0103 ajuta\u0163i pe cei slabi \u015fi s\u0103 v\u0103 aduce\u0163i aminte de cuvintele Domnului Iisus, c\u0103ci El a zis: Mai fericit este a da dec\u00e2t a lua<\/em> (F.A. 20, 35), nes\u0103r\u0103cind prin actul daniei, ci dimpotriv\u0103, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015find ceea ce Dumnezeu a binecuv\u00e2ntat s\u0103 aib\u0103, f\u0103c\u00e2ndu-se, prin gestul s\u0103u, p\u0103rta\u015f la fericire. \u201eMilostiv este acela care miluie\u015fte pe aproapele din cele ce le-a primit de la Dumnezeu, fie bani, fie m\u00e2ncare, fie t\u0103rie, fie cuv\u00e2nt de folos, fie rug\u0103ciune, fie putere de a m\u00e2ng\u00e2ia pe cel ce are lips\u0103 de ea, socotindu-se c\u0103 e datornic\u201d[47]<\/a>. Sf\u00e2ntul Simeon Noul Teolog ne \u00eendrum\u0103, cu mult\u0103 claritate, spre obiectivele care aduc, realmente, roadele dorite, pl\u0103cute \u015fi lui Dumnezeu \u015fi de folos semenilor, \u00een fapt un corolar al rug\u0103ciunii: \u201eNoi trebuie s\u0103 ne rug\u0103m nu numai pentru m\u00e2ntuirea \u015fi bun\u0103starea noastr\u0103, ci \u015fi pentru to\u0163i membrii Bisericii lui Hristos: pentru cei pierdu\u0163i, robi\u0163i, r\u0103t\u0103ci\u0163i, r\u0103ni\u0163i, c\u0103zu\u0163i ridica\u0163i, pentru cei ce c\u0103l\u0103toresc, pentru cei des\u0103v\u00e2r\u015fi\u0163i\u201d[48]<\/a>. O constatare a Sf\u00e2ntului Ioan Gur\u0103 de Aur surprinde esen\u0163ialul, prin \u00eemplinire aduc\u00e2nd un mare c\u00e2\u015ftig, iar \u00een absen\u0163\u0103, l\u0103s\u00e2ndu-ne f\u0103r\u0103 replic\u0103: \u201eDac\u0103 lipsesc faptele, numele de cre\u015ftin nu folose\u015fte la nimic\u201d[49]<\/a>. \u00cen topul faptelor bune, cele de milostenie sunt prioritare. Credin\u0163a lucr\u0103toare prin iubire este prezentat\u0103 \u00een adev\u0103rata ei lumin\u0103, doar \u00een contextul faptelor vrednice, prin care \u00eenv\u0103\u0163\u0103m \u015fi sprijinim mediul at\u00e2t de des a\u015fteptat, \u015fi at\u00e2t de generos recompensat (nu de c\u0103tre oameni), al milostivirii.<\/p>\n \u201eAve\u0163i mil\u0103 de cei ce pl\u00e2ng \u015fi v\u0103 ruga\u0163i ca suferin\u0163ele lor s\u0103 fie alinate. Ave\u0163i mil\u0103 de cei ce p\u0103c\u0103tuiesc \u015fi v\u0103 ruga\u0163i ca s\u0103 li se lumineze ochii sufletului \u015fi s\u0103 \u015fi se \u00eent\u0103reasc\u0103 voin\u0163a spre bine. Ruga\u0163i-v\u0103 pentru pacea lor \u015fi pentru pacea lumii. Ruga\u0163i-v\u0103 pentru cei ce nu se roag\u0103. \u015ei c\u00e2\u0163i sunt azi acei ce nu se roag\u0103!\u201d[50]<\/a> A\u015fez\u00e2nd pe paliere nobile at\u00e2t mila c\u00e2t \u015fi rug\u0103ciunea, descoperind compatibilitatea lor \u015fi imensa lor utilitate, realiz\u0103m rostul am\u00e2ndurora. \u201eNu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ai f\u0103cut milostenie, dac\u0103 ea n-a servit unui echilibru real. Nu intereseaz\u0103 faptul \u00een sine c\u0103 te-ai lipsit de ceva, ci important este s\u0103 te fi lipsit cu sens\u201d[51]<\/a>. \u00cen cazul rug\u0103ciunii logica este aceea\u015fi. F\u0103r\u0103 sens rug\u0103ciunea parvine, \u015fi nu convine, \u00eenvinge diverse st\u0103ri, dar nu convinge. \u201eC\u00e2nd devine formal\u0103, e considerat\u0103 mai degrab\u0103 osteneal\u0103, dec\u00e2t rug\u0103ciune. De aici, probabil, a ie\u015fit cuv\u00e2ntul: E at\u00e2ta rug\u0103ciune aici, c\u0103 nu mai ai timp s\u0103 te rogi\u201d[52]<\/a>.<\/p>\n Privit\u0103 \u00een integralitatea ei, scrut\u00e2nd \u015fi valorific\u00e2nd \u00eentregul univers pe care-l st\u0103p\u00e2ne\u015fte, putem descoperi sim\u0163it \u015fi sigur c\u0103 \u201eea aduce nu numai m\u00e2ng\u00e2ierea, ci \u015fi bucuria. \u00cen rug\u0103ciune se tr\u0103ie\u015fte preludiul vie\u0163ii eterne, ea aduce primele parfumuri ale patriei \u00een care n\u0103d\u0103jduim s\u0103 ajungem. Cum ne vom \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi de ea, dac\u0103 nu ne deprindem cu acest preludiu al ei?\u201d[53]<\/a> P\u0103r\u0103sind panta retoric\u0103 a chestiunii, p\u0103rintele St\u0103niloae g\u0103se\u015fte o argumenta\u0163ie ce vine \u00een sprijinul ideii c\u0103 omul responsabil pentru latura spiritual\u0103 a existen\u0163ei sale, nu s-a rupt de \u201eprefa\u0163a\u201d eternit\u0103\u0163ii, mai mult, o consider\u0103 \u201ecolac de salvare\u201d, \u00een situa\u0163ii dramatice. \u201eCredinciosul simte ast\u0103zi nevoia de a se ruga poate chiar mai mult dec\u00e2t \u00een trecut, pentru c\u0103 prin rug\u0103ciune se salveaz\u0103 de singur\u0103tatea at\u00e2t de greu de suportat. El g\u0103se\u015fte \u00een rug\u0103ciune mijlocul de a fi \u00een comuniune cu Dumnezeu…Cel ce se roag\u0103 ia cuno\u015ftin\u0163\u0103 de r\u0103d\u0103cinile sale \u00een realitatea personal\u0103, infinit\u0103 a lui Dumnezeu \u015fi nu se las\u0103 prad\u0103 valurilor superficiale ale vie\u0163ii\u201d[54]<\/a>. Subiectului ac\u0163iunii pastorale \u00eei \u015fede bine \u00een mediul cald \u015fi sigur al rug\u0103ciunii izvor\u00e2t\u0103 din credin\u0163\u0103, cadru cu reglement\u0103ri precise, cu arie larg\u0103 de r\u0103sp\u00e2ndire \u015fi unde nu exist\u0103 solitudine. Marea bucurie este rezultatul rug\u0103ciunii, \u015fi anume lucrarea lui Dumnezeu pentru om, pentru folosul \u015fi \u00een\u0103l\u0163area lui. \u201eDac\u0103 rug\u0103ciunea este manifestarea cea mai puternic\u0103 a credin\u0163ei, iar f\u0103r\u0103 credin\u0163\u0103 nu se poate pune cineva \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Dumnezeu, credinciosul trebuie s\u0103 se asocieze cu rug\u0103ciunea credin\u0163ei lui la rug\u0103ciunea credin\u0163ei preotului, ca prin rug\u0103ciunea preotului \u015fi prin actele lui s\u0103 lucreze Dumnezeu asupra credincio\u015filor\u201d[55]<\/a>.<\/p>\n Neobosit slujitor la altarul teologiei, p\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae ne-a l\u0103sat, a\u015fadar, \u015fi facilitatea oferit\u0103 de rug\u0103ciune, spre a \u00een\u0163elege \u015fi a tr\u0103i via\u0163a dup\u0103 principii serioase \u015fi sigure. \u015ei cum nu putem tr\u0103i singuri, nu putem s\u0103 ne auto-p\u0103storim doar, s-a decis s\u0103 ne pun\u0103 la \u00eendem\u00e2n\u0103 acest mijloc eficient prin care, ca preo\u0163i, ca oameni pentru al\u0163ii, s\u0103 facem accesibil\u0103 calea spre Dumnezeu, celor pe care tot Dumnezeu ni i-a \u00eencredin\u0163at \u015fi pentru care vom da socoteal\u0103. P\u0103rintele profesor nu ne-a l\u0103sat doar sub acest spectru al fricii generate de neputin\u0163e umane, ci ne-a f\u0103cut p\u0103rta\u015fi la a cunoa\u015fte cum ne \u00eenva\u0163\u0103 \u015fi ne ghideaz\u0103 Hristos, ce vrea Hristos de la noi \u015fi cu c\u00e2t\u0103 dragoste ne urm\u0103re\u015fte.<\/p>\n Preotul, ca lucr\u0103tor \u00een via Domnului, investit de Biseric\u0103 s\u0103-L urmeze pe Hristos, spre salvarea semenilor, are \u00een rug\u0103ciune un real \u201emanual m\u00e2ntuitor\u201d, un ghid \u00eentotdeauna accesibil \u015fi de mare utilitate pentru sine, \u015fi, prin sine, pentru al\u0163ii.<\/p>\n M\u00e2ntuitorul ne-a dat cuv\u00e2ntul Tat\u0103lui, prin \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fire, ca s\u0103 fim sfin\u0163i\u0163i \u00eentru adev\u0103r, rug\u00e2ndu-se nu numai pentru cei ce puteau asculta cuvintele Sale (Apostoli \u015fi ucenici contemporani), ci \u015fi pentru cei care \u00eei vor asculta pe ace\u015ftia \u015fi pe urma\u015fii lor \u00eentru ale preo\u0163iei. Scopul era c\u00e2t se poate de limpede: Ca to\u0163i s\u0103 fie una, dup\u0103 cum Tu, P\u0103rinte, \u00eentru Mine \u015fi Eu \u00eentru Tine, a\u015fa \u015fi ace\u015ftia \u00een Noi s\u0103 fie una…\u015ei slava pe care Tu Mi-ai dat-o le-am dat-o lor ca s\u0103 fie una <\/em>(In 16, 21-22).<\/p>\n Iat\u0103 un vademecum pentru to\u0163i p\u0103storii afla\u0163i \u00een turma P\u0103storului cel bun!<\/p>\n \n \n \n \n \n \n \n \n \n \n \n \n \n \n [1]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005\u00a0 Pr. prof. dr. Dumitru St\u0103niloae, Teologia Dogmatic\u0103 Ortodox\u0103<\/em>, vol. 2, Ed. Institutului Biblic \u015fi de Misiune al B.O.R., Bucure\u015fti, 1978, p. 237.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [2]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005\u00a0 Ibidem<\/em>, p. 245.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [3]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005\u00a0 Pr. prof. dr. acad. Dumitru St\u0103niloae, Ascetica \u015fi Mistica ortodox\u0103<\/em>, Ed. Deisis, Alba Iulia, 1993, p. 125.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [4]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005\u00a0 Ibidem, <\/em>p. 126.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [5]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005\u00a0 Sf\u00e2ntul Ioan Sc\u0103rarul, Scara,<\/em> trad. de Pr. prof. dr. Dumitru St\u0103niloae, Ed. Institutului Biblic \u015fi de Misiune al B.O.R., Bucure\u015fti, 1992, p. 403.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [6]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005\u00a0 P\u0103rintele Marc-Antoine Costa de Beauregard, Dumitru St\u0103niloae, Mica dogmatic\u0103 vorbit\u0103<\/em>, trad. de Maria Cornelia Oros, Ed. Deisis, Sibiu, 1995, p. 187.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [7]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005\u00a0 Nicolae Steinhardt, D\u0103ruind vei dob\u00e2ndi<\/em>, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1994, p. 35.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [8]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005\u00a0 Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103, Cuvinte duhovnice\u015fti<\/em>, Sibiu, 2000, p. 140.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [9]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005\u00a0 Idem, Tradi\u0163ie \u015fi libertate \u00een spiritualitatea ortodox\u0103<\/em>, Sibiu, 1983, p. 301.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [10]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005\u00a0 Pr. prof. D. St\u0103niloae, nota 753 la \u201eSf\u00e2nta Scriptur\u0103\u201d, \u00een Lumina din inimi<\/em>, Ed. Trinitas, Ia\u015fi, 2003, p. 439.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [11]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005\u00a0 Sf\u00e2ntul Teofan Z\u0103vor\u00e2tul la Tomas Spidlik, Spiritualitatea R\u0103s\u0103ritului cre\u015ftin<\/em>, trad. de diac. Ioan I. Ic\u0103 jr, Ed. Deisis, Sibiu, 1997, p. 339.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [12]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005\u00a0 Pr. prof. dr. D. St\u0103niloae, \u201eSublimitatea preo\u0163iei \u015fi \u00eendatoririle preotului\u201d, M.O<\/em>., Anul IX, nr. 5-6, mai-iunie 1957, p. 308.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [13]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005\u00a0 Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103, op. cit., <\/em>p. 142.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [14]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005\u00a0 Maxim M\u0103rturisitorul, \u201eDespre dragoste\u201d, Filocalia,<\/em> vol. 2, Sibiu, 1947, p. 66.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [15]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005\u00a0 Teognost, Despre f\u0103ptuire, contempla\u0163ie \u015fi preo\u0163ie, Filocalia<\/em>, vol. 4, Sibiu, 1948, p. 251.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [16]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005\u00a0 Pr. prof.\u00a0 D. St\u0103niloae, art. cit., p. 308.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [17]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005\u00a0 Marcel Metzger, Les sources de la pri\u00e8re chreti\u00e8nne, <\/em>Les Editions de l\u00b4Atelier, Paris, 2002, p. 28.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [18]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005\u00a0 P\u0103rintele Marc-Antoine Costa de Beauregard, Dumitru St\u0103niloae, op. cit<\/em>., p. 183.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [19]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005\u00a0 Pr. prof. D. St\u0103niloae, art. cit., p. 308.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [20]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005\u00a0 Ahimandritul Sofronie, op. cit.,<\/em> p. 84.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [21]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005\u00a0 Pr. prof. D. St\u0103niloae, art. cit., p. 308.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [22]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005\u00a0 Tito Colliander, Le chemin des asc\u00e8tes, <\/em>Spiritualit\u00e9 Orientale, nr. 12, Abbaye de Bellefontaine, 1973, p. 58.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [23]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005\u00a0 Pr. prof. Dumitru St\u0103niloae, Ascetica \u015fi Mistica ortodox\u0103<\/em>, vol. II…, pp. 74-75.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [24]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005\u00a0 Ne vorbe\u015fte P\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae, <\/em>nou\u0103 convorbiri realizate de Arhim. Ioanichie B\u0103lan f. l., 1993, <\/em>p. 131.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [25]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005\u00a0 Pelerinul rus<\/em>, trad. de arhim. Paulin Lecca, Ed. Sofia, Bucure\u015fti, f.a., pp. 41-42.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [26]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005\u00a0 Ibidem, <\/em>p. 61.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [27]<\/sup><\/sup><\/a>\u2005\u00a0 Pr. prof. dr. Nicolae D. Necula, Tradi\u0163ie \u015fi \u00eennoire \u00een slujirea liturgic\u0103<\/em>, vol. 3, Ed. Institutului Biblic \u015fi de Misiune al B.O.R., Bucure\u015fti, 2004, p. 284.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n
<\/p>\n
\n