<\/p>\n
La ini\u0163iativa Preafericitului P\u0103rinte Patriarh Daniel, \u00een \u015fedin\u0163a de lucru din 25 octombrie 2011, Sf\u00e2ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne a aprobat ca anul 2013 s\u0103 fie declarat Anul omagial al Sfin\u0163ilor \u00cemp\u0103ra\u0163i Constantin \u015fi Elena <\/strong>la \u00eemplinirea a 1.700 de ani de la Edictul de toleran\u0163\u0103 religioas\u0103 de la Milano (313), precum \u0219i\u00a0 Anul comemorativ \u201eDumitru St\u0103niloae\u201c <\/strong>cu prilejul \u00eemplinirii a 110 ani de la na\u015fterea (1903 – 2013) \u015fi 20 de ani de la trecerea la cele ve\u015fnice (1993-2013).\u00a0 Cu acest prilej, membrii Sf\u00e2ntului Sinod au hot\u0103r\u00e2t\u00a0 ini\u021bierea unui concurs na\u0163ional privind cunoa\u015fterea vie\u0163ii \u015fi operei p\u0103rintelui Dumitru St\u0103niloae (1903-1993), cel mai mare teolog rom\u00e2n, precum \u015fi multe momente comemorative \u00een Bucure\u015fti \u015fi \u00een alte ora\u015fe din \u021bar\u0103.<\/p>\n Despre evocarea rolului istoric al Sfin\u021bilor \u00cemp\u0103ra\u021bi Constantin\u00a0 \u0219i Elena am f\u0103cut referire \u00eentr-unul din numerele precedente ale revistei noastre. \u00cen cele ce urmeaz\u0103 vom reflecta pe scurt via\u021ba \u0219i activitatea precum \u0219i contribu\u021bia adus\u0103 de P\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae, considerat cel mai mare teolog al ortodoxiei rom\u00e2ne\u0219ti la dezvoltarea teologiei noastre. Supranumit adesea \u201eteologul dragostei cre\u015ftine\u201c, \u201eteologul speran\u0163ei\u201c, \u201epatriarhul teologiei rom\u00e2ne\u015fti\u201c, \u201esf\u00e2ntul c\u0103r\u0163ilor\u201c, p\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae r\u0103m\u00e2ne, vreme \u00eendelungat\u0103 de acum \u00eenainte, teologul cel mai de seam\u0103 pe care neamul rom\u00e2nesc l-a dat Ortodoxiei.\u00a0 Teolog, profesor de Teologie Dogmatic\u0103, traduc\u0103tor \u015fi comentator al Sf\u00e2ntului Grigorie Palama, al Sf\u00e2ntului Maxim M\u0103rturisitorul, al Sf\u00e2ntului Grigorie de Nyssa etc., autor a numeroase c\u0103r\u0163i de hristologie \u015fi antropologie, p\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae a marcat, prin personalitatea \u015fi opera sa, \u00eentreaga Biseric\u0103 Ortodox\u0103 contemporan\u0103.<\/p>\n S-a n\u0103scut la 16 noiembrie 1903 \u00een comuna Vl\u0103deni, jude\u0163ul Bra\u015fov, \u015fi a trecut la Domnul \u00een data de 4 octombrie 1993, \u00een v\u00e2rst\u0103 de aproape 90 de ani. \u201eTeologia sa cea mai creatoare \u015fi m\u0103rturisitoare a fost elaborat\u0103 \u00een timpul regimului comunist din Rom\u00e2nia \u00eencep\u00e2nd cu anul 1946, iar lucr\u0103rile sale de sintez\u0103 au fost scrise \u00een cei 20 de ani pe c\u00e2nd era pensionar (1973-1993). \u00centre 4 septembrie 1958 \u015fi ianuarie 1963, p\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae a fost cercetat, judecat \u015fi \u00eentemni\u0163at mai \u00eent\u00e2i la Bucure\u015fti, iar apoi la Aiud. Anii grei de \u00eenchisoare au fost tr\u0103i\u0163i de marele teolog rom\u00e2n ca o \u015fcoal\u0103 a rug\u0103ciunii \u015fi a suferin\u0163elor, cu speran\u0163a eliber\u0103rii. \u00ab\u00cen \u00eenchisoare am \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 m\u0103 rog\u00bb – spunea el uneori, pentru a ar\u0103ta c\u0103 adev\u0103rata rug\u0103ciune este izvor de putere pentru a purta Crucea cu n\u0103dejdea \u00cenvierii. Nu este deci \u00eent\u00e2mpl\u0103tor faptul c\u0103, \u00een teologia sa, P\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae accentueaz\u0103 mult leg\u0103tura profund\u0103 care exist\u0103 \u00eentre Crucea \u015fi \u00cenvierea lui Hristos, precum \u015fi importan\u0163a cunoa\u015fterii lui Dumnezeu, nu numai din f\u0103pturi (Crea\u0163ie) \u015fi din Scripturi, ci \u015fi din \u00eemprejur\u0103rile vie\u0163ii proprii \u015fi ale vie\u0163ii comunit\u0103\u0163ii biserice\u015fti p\u0103timitoare \u015fi m\u0103rturisitoare. O cunoa\u015ftere dureroas\u0103 sau bucuroas\u0103, dup\u0103 \u00eemprejur\u0103ri, adesea dramatic\u0103, uneori dinamic\u0103, cunoa\u015ftere ne\u00een\u0163eleas\u0103 \u00een timpul grelelor \u00eencerc\u0103ri, dar luminoas\u0103 dup\u0103 ce au fost biruite ispitele \u015fi asumate suferin\u0163ele. Astfel, teologia m\u0103rturisitoare a P\u0103rintelui Dumitru St\u0103niloae nu este una estetic\u0103, ci una existen\u0163ial\u0103, \u00een care taina iubirii jertfelnice a lui Hristos devine, prin credin\u0163\u0103 \u015fi suferin\u0163\u0103, prin nevoin\u0163\u0103 \u015fi speran\u0163\u0103, taina vie\u0163ii cre\u015ftinului, luminat \u015fi ajutat de Duhul lui Hristos Cel R\u0103stignit \u015fi \u00cenviat din mor\u0163i, Care a cobor\u00e2t la iad \u00eenainte de-a se ridica din morm\u00e2nt \u015fi de a se \u00een\u0103l\u0163a la cer. Iar puterea \u015fi lumina \u00cenvierii lui Hristos s-au ar\u0103tat at\u00e2t \u00een via\u0163a P\u0103rintelui Dumitru St\u0103niloae, prin t\u0103ria sa de a ierta pe cei ce l-au \u00eentemni\u0163at \u015fi pe cei ce l-au p\u0103r\u0103sit pe c\u00e2nd era \u00een suferin\u0163\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een zelul s\u0103u misionar \u015fi m\u0103rturisitor din teologia sa, pe care a elaborat-o dup\u0103 ce a suferit \u015fi a fost eliberat din \u00eenchisoare, fapt apreciat nu numai \u00een Rom\u00e2nia, de c\u0103tre monahi, preo\u0163i \u015fi simpli credincio\u015fi, ci \u015fi de c\u0103tre mul\u0163i intelectuali rom\u00e2ni \u015fi teologi cre\u015ftini din str\u0103in\u0103tate. Astfel, institute universitare sau facult\u0103\u0163i de teologie ortodox\u0103 din Paris, Belgrad \u015fi Atena i-au acordat titlul de Doctor Honoris Causa, iar, dup\u0103 revolu\u0163ia din 1989, Academia Rom\u00e2n\u0103 l-a ales membru corespondent al ei \u00een anul 1990 \u015fi membru titular \u00een anul 1991.<\/p>\n De\u015fi autor al unei opere monumentale, p\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae era un om de o modestie impresionant\u0103. Nu concepea Teologia altfel dec\u00e2t ca pe o \u00eent\u00e2lnire vie a oamenilor obi\u015fnui\u0163i cu Dumnezeu Cel viu. P\u0103rintele profesor Dumitru St\u0103niloae a l\u0103sat posterit\u0103\u0163ii o oper\u0103 teologic\u0103 impresionant\u0103. \u00cen opera sa de mii de pagini – la care se adaug\u0103 necontenit alte mii, \u015fi mii care trateaz\u0103 despre ceea ce ne-a l\u0103sat p\u0103rintele St\u0103niloae – domin\u0103 o impresionant\u0103 c\u0103ldur\u0103 scriitoriceasc\u0103, o fine\u0163e \u015fi o profunzime spiritual\u0103 remarcabil\u0103. Toate c\u0103r\u0163ile p\u0103rintelui St\u0103niloae sunt fundamentale. Cele 12 volume ale Filocaliei, ap\u0103rute \u00een perioadele 1946-1948 \u015fi 1976-1991, la Sibiu \u015fi Bucure\u015fti, reprezint\u0103 opera de c\u0103p\u0103t\u00e2i \u00een spiritualitatea rom\u00e2neasc\u0103. Spre deosebire de alte colec\u0163ii, Filocalia \u00eengrijit\u0103 de p\u0103rintele St\u0103niloae include \u015fi opere scrise dup\u0103 secolul al IX-lea (Sf. Simeon Noul Teolog \u015fi Sf. Grigorie Palama), precum \u015fi lucr\u0103ri ale unor asce\u0163i din spa\u0163iul rom\u00e2nesc (Vasile de la Poiana M\u0103rului, Gheorghe de la Cernica, Iosif de la V\u0103ratec). Unul din ucenicii s\u0103i apropia\u021bi, Preafericitul P\u0103rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, men\u021biona \u00eentr-una din numeroasele remarci f\u0103cute fa\u021b\u0103 de personalitatea marelui teolog rom\u00e2n c\u0103 :,, teologia Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i, pe care p\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae i-a iubit, i-a tradus \u015fi explicat, este baza tradi\u0163ional\u0103 a teologiei sale creatoare \u015fi m\u0103rturisitoare. El \u00eens\u0103 nu numai c\u0103 a citat din operele Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i, ci le-a \u015fi continuat \u015fi le-a aprofundat, \u00een mod fidel \u015fi creator, ar\u0103t\u00e2nd, pentru timpul nostru, permanenta frumuse\u0163e \u015fi fr\u0103gezime sau prospe\u0163ime a teologiei P\u0103rin\u0163ilor Sfin\u0163i, lumina\u0163i de Duhul Sf\u00e2nt, Care arat\u0103 mereu Bisericii c\u0103 \u00abIisus Hristos, ieri, \u015fi azi, \u015fi \u00een veci, este acela\u015fi\u00bb (Evrei 13, 8)\u201d. El\u00a0 r\u0103m\u00e2ne ve\u015fnic un teolog al iubirii Preasfintei Treimi, un prieten fidel al Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i ai Bisericii \u015fi un \u00eennoitor al teologiei ortodoxe, pe baza Tradi\u0163iei din trecut \u015fi a crea\u0163iei intelectuale \u015fi duhovnice\u015fti din prezent.\u00a0 Toat\u0103 teologia sa are \u00een centrul ei lumina \u015fi iubirea Sfintei Treimi sau leg\u0103tura sfin\u0163itoare \u015fi m\u00e2ntuitoare a Persoanelor divine cu persoanele umane, chemate prin Biseric\u0103 la \u00eendumnezeire, via\u0163\u0103 \u015fi fericire ve\u015fnic\u0103\u201c.<\/p>\n A\u0219adar, prin har, tr\u0103ire, rug\u0103ciune \u015fi inspira\u0163ie divin\u0103, P\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae a teologhisit despre Sf\u00e2nta Treime, despre iubirea lui Dumnezeu fa\u0163\u0103 de om, despre Sf\u00e2nta Scriptur\u0103, Biseric\u0103, Sfintele Taine, Scrierile Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i, virtu\u0163ile teologice, ierurgii, despre spiritualitatea poporului rom\u00e2n \u015fi libertate. A crezut \u00een ceea ce a m\u0103rturisit, \u015fi a tr\u0103it ceea ce a teologhisit \u015fi a luminat mult\u0103 lume, \u015fi mul\u0163i oameni s-au apropiat de Dumnezeu datorit\u0103 descoperirilor sfinte f\u0103cute \u00een scrierile sale. P\u0103rintele unea \u00een personalitatea sa, \u00eentr-un chip armonios, pe preotul ortodox cu teologul de mare iubire \u015fi cuprindere, pe preotul c\u0103s\u0103torit preocupat de Filocalie, pe omul \u00eenaintat \u00een zile.\u00a0 De\u015fi pentru mul\u0163i era numai un riguros p\u0103str\u0103tor al dogmei \u015fi al adev\u0103ratei noastre credin\u0163e, p\u0103rintele demonstra c\u0103, tocmai de aceea, e plin de c\u0103ldur\u0103 \u015fi cu inima deschis\u0103 tuturor\u00a0 cu duhul t\u00e2n\u0103r, plin de iubire. De altfel\u00a0 a avut numero\u015fi ucenici \u00een timpul vie\u0163ii dar \u0219i ast\u0103zi, p\u0103rintele St\u0103niloae are \u015fi mai mul\u0163i discipoli, iar opera sa c\u0103l\u0103uze\u015fte \u015fi inspir\u0103 pe at\u00e2t de mul\u0163i, \u00eenc\u00e2t numele s\u0103u a devenit un fel de emblem\u0103 a teologiei autentice . F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, faima numelui p\u0103rintelui St\u0103niloae cre\u015fte mereu at\u00e2t \u00een \u021bar\u0103 dar mai ales \u00een str\u0103in\u0103tate.\u00a0 Tot mai mul\u0163i tineri citesc Filocalia \u015fi celelalte traduceri din marii teologi ai Bisericii, tot mai mul\u0163i recepteaz\u0103 explica\u0163iile de pe marginea textului patristic tradus \u00een limba rom\u00e2n\u0103, despre care s-a spus c\u0103, adesea, dep\u0103\u015fe\u015fte \u00een\u0103l\u0163imea a \u00eens\u0103\u015fi ideii traduse. \u201eTeologia dogmatic\u0103 ortodox\u0103\u201c, \u201eIisus Hristos sau restaurarea omului\u201c, \u201eAscetica \u015fi mistica Bisericii Ortodoxe\u201c, \u201eSpiritualitate \u015fi comuniune \u00een Liturghia Ortodox\u0103\u201c sunt doar c\u00e2teva dintre volumele ce poart\u0103 semn\u0103tura marelui teolog rom\u00e2n, ce au dep\u0103\u015fit de mult limitele publicului avizat teologic, tot mai mul\u0163i fiind intelectualii \u015fi chiar credincio\u015fii de r\u00e2nd care buchisesc \u015fi \u00ee\u015fi \u00eensu\u015fesc teologia pe ele.<\/p>\n Pentru a g\u0103si calea succesului s\u0103u\u00a0 trebuie s\u0103 rememor\u0103m ce au \u00eensemnat vremurile \u00een care a tr\u0103it \u015fi a scris p\u0103rintele St\u0103niloae. Trebuie s\u0103 ne amintim de prigoana \u00eendurat\u0103, de anii de \u00eenchisoare, de uimitoarea lui smerenie, \u00eenc\u00e2t dup\u0103 eliberarea din \u00eenchisoare, el, deja cunoscutul profesor Dumitru St\u0103niloae, s\u0103 lucreze ca simplu corector de reviste teologice. R\u00e2vna p\u0103rintelui St\u0103niloae a fost de nest\u0103vilit. Nu a putut-o opri nici regimul politic ostil care, practic, am\u00e2na sine die speran\u0163a ca manuscrisele at\u00e2t de mult trudite s\u0103 fie publicate. R\u00e2vna p\u0103rintelui St\u0103niloae nu a putut fi st\u0103vilit\u0103 nici de temerea c\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 nu ar fi capabil\u0103 s\u0103 cuprind\u0103 g\u00e2ndirea teologic\u0103 profund\u0103, a\u015fa cum s-au lamentat unii intelectuali laici c\u0103 noi nu avem \u015fi nici nu suntem capabili de a crea o cultur\u0103 mare. Este \u00eenc\u0103 prea pu\u0163in demonstrat c\u00e2t\u0103 l\u0103rgime de sensuri a creat p\u0103rintele St\u0103niloae \u00een limba rom\u00e2n\u0103, ca o dovad\u0103 c\u0103 orice lucru apropiat de Dumnezeu cap\u0103t\u0103 l\u0103rgime \u015fi profunzime. Str\u0103lucirea rug\u0103ciunii, g\u00e2ndirii \u015fi operei p\u0103rintelui St\u0103niloae a luminat \u00eenfrico\u015f\u0103toarele\u00a0 temni\u0163e comuniste pe care le-a suportat , a luminat s\u0103lile de curs ale Facult\u0103\u0163ii de Teologie din Bucure\u015fti, a \u00eencurajat sufletele triste ale intelectualilor oprima\u0163i ori sc\u00e2rbi\u0163i de usc\u0103ciunea comunismului. Biserica noastr\u0103 are azi ierarhi sau teologi care au fost ucenici ai marelui teolog. Iar acest lucru spune foarte multe despre impactul pe care l-a avut personalitatea p\u0103rintelui St\u0103niloae asupra celor care l-au cunoscut, direct sau indirect.<\/p>\n Tezaurul l\u0103sat de p\u0103rintele St\u0103niloae poate juca chiar un rol \u00een vindecarea sufletului rom\u00e2nesc, afectat de jum\u0103tatea de veac de comunism devastator.\u00a0 Unul din marii teologi ortodoc\u0219i ai umanit\u0103\u021bii noastre, p\u0103rintele Olivier Cl\u00e9ment evoc\u00e2nd cu ceva vreme \u00een urm\u0103 personalitatea marelui teolog rom\u00e2n afirma c\u0103 : \u201eP\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae este, cu siguran\u0163\u0103, cel mai mare teolog ortodox contemporan. Pe m\u0103sur\u0103 ce va fi tradus\u0103 \u00een limbile occidentale, opera sa se va afirma ca una dintre crea\u0163iile majore ale g\u00e2ndirii cre\u015ftine din a doua jum\u0103tate a secolului nostru\u201d. Astfel, \u00een pu\u0163inele cuvinte de mai sus, nu am \u00eencercat s\u0103-l prezent\u0103m pe P\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae, deoarece el se prezint\u0103 singur prin scrierile \u015fi prin opera sa ce zugr\u0103vesc \u00eentregul univers \u00een care Dumnezeu \u015fi omul se iubesc, ci am dorit s\u0103-l reamintim pentru a fi citit, \u00een\u0163eles \u015fi tr\u0103it \u00een lumina \u015fi frumuse\u0163ea divin\u0103 a Taborului Ortodoxiei noastre.<\/p>\n \n \n \n \n \n \n \n \n \n \n \n \n \n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" La ini\u0163iativa Preafericitului P\u0103rinte Patriarh Daniel, \u00een \u015fedin\u0163a de lucru din 25 octombrie 2011, Sf\u00e2ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne a aprobat ca anul 2013 s\u0103 fie declarat Anul omagial al Sfin\u0163ilor \u00cemp\u0103ra\u0163i Constantin \u015fi Elena la \u00eemplinirea a 1.700 … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti