<\/p>\n
De cur\u00e2nd a v\u0103zut lumina tiparului o carte extrem de interesant\u0103 \u015fi util\u0103, apar\u0163in\u00e2nd profesorului universitar dr. Emil Dumitra\u015fcu. Fiind originar din M\u00e2tnicu Mare \u015fi acum retr\u0103g\u00e2ndu-se \u00een localitatea natal\u0103, unde tat\u0103l s\u0103u, \u015etefan Dumitra\u015fcu, a fost \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor \u015fi director al \u015fcolii, a \u0163inut s\u0103 \u00eentocmeasc\u0103 respectiva monografie.<\/p>\n
Cartea este structurat\u0103 pe 10 capitole, care la r\u00e2ndul lor posed\u0103 subcapitole impuse de realit\u0103\u0163i distincte. Prefa\u0163a<\/em> apar\u0163ine autorului, care-l introduce pe cititor \u00een motiva\u0163ia ce a dus la apari\u0163ia volumului. Informa\u0163ii bazate pe cercetare \u015ftiin\u0163ific\u0103, axate pe studii de substan\u0163\u0103, chiar \u015fi informa\u0163ii de orice fel care orienteaz\u0103 \u00een dezlegarea multor necunoscute legate mai ales de numele \u201eBanat\u201d. Evocat din secolul al XIII-lea, ini\u0163ial de \u201eBanatul de Severin\u201d, pornind chiar de la Basarab I, continuat de\u00a0 Banatul de Caransebe\u015f, Lugoj. Pentru c\u0103 acest termen intereseaz\u0103 evolu\u0163ia lingvistic\u0103 a Banatului istoric, \u00een acest capitol se g\u0103sesc date corecte \u015fi definitorii. Sfera se extinde la p\u0103r\u0163ile Caransebe\u015fului, aici polariz\u00e2ndu-se pe localitatea M\u00e2tnicu Mare, at\u00e2t \u00een trecut, c\u00e2t \u015fi \u00een prezent.<\/p>\n Termenii \u201eban\u201d, \u201eBanat\u201d, \u201eM\u00e2tnic\u201d au \u015fi conota\u0163ii lingvistice; de aceea, \u00een capitolul al II-lea (p. 61-64) informa\u0163iile sunt prezentate exhaustiv, pornindu-se de la semnifica\u0163ii etimologice. Capitolul al III-lea, Cadrul natural<\/em>, cuprinde a\u015fezarea localit\u0103\u0163ii \u00een cauz\u0103, cu eviden\u0163ierea celor mai\u00a0 noi referiri bibliografice privitoare la formele de relief, solul \u015fi subsolul, apele, clima, flora, fauna \u015fi protec\u0163ia mediului (p. 65-75).<\/p>\n Cultura \u015fi civiliza\u0163ia, precum \u015fi via\u0163a spiritual\u0103 tradi\u0163ional\u0103 (cap. IV) sunt atent studiate \u00een contextul localit\u0103\u0163ii M\u00e2tnicu Mare, prezent\u00e2ndu-se Obiceiurile momentelor ciclice ale vie\u0163ii<\/em>, respectiv Na\u015fterea<\/em>, Nunta<\/em>, Moartea \u015fi ceremonia \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii<\/em>, continu\u00e2nd cu Obiceiuri la s\u0103rb\u0103torile de peste an<\/em> (ciclul calendaristic). Urmeaz\u0103 apoi, \u00een partea a 3-a, Arhitectura locuin\u0163elor<\/em>, portul popular<\/em> (cap. 4).<\/p>\n Capitolul al V-lea insereaz\u0103 date \u015fi informa\u0163ii referitoare la popula\u0163ia <\/em>satului.\u00a0 Dup\u0103 o scurt\u0103 Introducere<\/em> la subcapitolul Volumul popula\u0163iei satului M\u00e2tnicu Mare<\/em>, autorul continu\u0103 cu Densitatea\u00a0 popula\u0163iei<\/em>, Structura popula\u0163iei<\/em>, Gruparea popula\u0163iei m\u00e2tnicene \u00een func\u0163ie de sex<\/em>, Gruparea polupa\u0163iei m\u00e2tnicene \u00een func\u0163ie de v\u00e2rst\u0103<\/em>, Popula\u0163ia activ\u0103 \u015fi inactiv\u0103<\/em>, Gruparea popula\u0163iei m\u00e2tnicene \u00een func\u0163ie de nivelul de instruc\u0163ie (grad de \u015fcolarizare)<\/em>, Popula\u0163ia actual\u0103 din satul M\u00e2tnicul Mare<\/em>, unde afl\u0103m c\u0103 la recens\u0103m\u00e2ntul din 1941 \u00een localitate erau 708 persoane, apoi la cel din 2000 \u00een sat locuiau 441, diferen\u0163a fiind semnificativ\u0103 \u015fi cu explica\u0163iile cunoscute. Urmeaz\u0103 Onomasticon m\u00e2tnicean<\/em>, Na\u0163ionalit\u0103\u0163i \u015fi confesiuni<\/em>, \u00cencercare de a trasa portretul unui m\u00e2tnicean<\/em>. Aici, dup\u0103 un studiu pertinent, se scot \u00een eviden\u0163\u0103 tr\u0103s\u0103turile fizice: robuste\u0163ea, pasiunea pentru munc\u0103. Descriind pe m\u00e2tnicean sub raport psihic, autorul g\u0103se\u015fte similitudini \u00een bun\u0103voin\u0163\u0103<\/em>, ca expresie a ospitalit\u0103\u0163ii, urm\u00e2nd sociabilitatea, <\/em>din care se desprinde prietenia. Autorul merg\u00e2nd in media res <\/em>cu caracterizarea cons\u0103teanului s\u0103u, ajung\u00e2nd la conforma\u0163ia capului, ne ofer\u0103 delicioasa informa\u0163ie c\u0103 unul dintre antici \u00eei zicea \u201ecet\u0103\u0163uia corpului<\/em>.\u201d<\/em><\/p>\n Capitolul al VI-lea, Institu\u0163ii oficiale<\/em> (p. 183-200), aduce \u00een aten\u0163ie dou\u0103 institu\u0163ii pornite din aceea\u015fi tulpin\u0103, respectiv Biserica<\/em> \u015fi \u015ecoala<\/em>, din care merit\u0103 s\u0103 cit\u0103m: \u201eCa institu\u0163ie, Biserica a orientat \u015fi format via\u0163a spiritual\u0103\u00a0 a oamenilor, a rom\u00e2nilor, \u00eenc\u0103 de la\u00a0 formarea poporului rom\u00e2n, c\u0103ci pe drept s-a spus c\u0103 formarea \u015fi cre\u015ftinarea poporului nostru sunt sincrone\u201d<\/em> (p. 183). Lista preo\u0163ilor cu date certe despre ei este publicat\u0103, \u00eens\u0103 cea a \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor mai pu\u0163in, din lipsa unor informa\u0163ii istorice\u00a0 complete. Capitolele VII-X cuprind informa\u0163ii despre activit\u0103\u0163i economice, activit\u0103\u0163i culturale, fiii satului. Lucrarea se \u00eencheie cu un scurt capitol denumit Sine ira et studio<\/em>.<\/p>\n Au mai existat asemenea preocup\u0103ri de a \u00eentocmi monografii ale localit\u0103\u0163ii, cea dint\u00e2i fiind a p\u0103rintelui autorului, \u00eenv. \u015etefan Dumitra\u015fcu (1942), iar o alta a actualului preot al locului, Raul Vasile But, editat\u0103 \u00een 2008. Distinsul universitar s-a \u00eenrolat \u00een scrierea acestei monografii \u015fi pentru faptul c\u0103 tat\u0103l d\u00e2nsului a l\u0103sat o monografie, dar netip\u0103rit\u0103. Pe aceast\u0103 linie permanent erau \u00eendrum\u0103ri, mai ales pe linia Bisericii, dar \u015fi multe emula\u0163ii \u00een domeniu, c\u0103ci Vasile P\u00e2rvan scria c\u0103 o monografie \u00een studiul istoriei poate fi comparat\u0103 doar cu o c\u0103r\u0103mid\u0103 \u00een rezisten\u0163a unui edificiu.<\/p>\n Unul dintre preo\u0163ii care au slujit \u00een M\u00e2tnicul Mare a fost \u015fi Iova Dr\u0103ghina (1910-1973), care a \u201ecompus\u201d \u015fi el o asemenea lucrare (1950), dar care \u00een fond este un manuscris, \u00een mare parte o copie dup\u0103 textul \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului \u015etefan Dumitra\u015fcu. Preotul Iova Dr\u0103ghina n-a f\u0103cut altceva dec\u00e2t a \u00eencurcat lucrurile \u015fi pentru c\u0103 \u015fi al\u0163ii s-au inspirat dup\u0103 preotul Dr\u0103ghina, ne\u015ftiind sau nevr\u00e2nd s\u0103 \u015ftie despre lucrarea tat\u0103lui prof. univ. dr. Emil Dumitra\u015fcu, el a scris aceast\u0103 monografie ce o prezent\u0103m, l\u0103murind lucrurile prin studierea paralel\u0103 a textelor incriminate.<\/p>\n Cum azi se public\u0103 foarte multe monografii, mai ales c\u0103 suntem desc\u0103tu\u015fa\u0163i de cenzur\u0103, ca unul care a cunoscut chiar \u015fi lucr\u0103ri de licen\u0163\u0103 \u00een acest sens, dau m\u0103rturie c\u0103 o lucrare cu informa\u0163ii at\u00e2t de profunde, la surse, cu incursiuni \u00een antichitatea latin\u0103, prin eviden\u0163ierea aspectelor de o ad\u00e2nc\u0103 originalitate,\u00a0 bog\u0103\u0163ie \u015fi frumuse\u0163e n-am \u00eent\u00e2lnit.\u00a0 Pentru c\u0103 devine un reper \u00een domeniu, am \u0163inut s\u0103 prezint, at\u00e2t c\u00e2t este posibil, o parte din osatura acestei splendide contribu\u0163ii.<\/p>\n Prot. dr. Vasile Petrica<\/p>\n \n \n \n \n \n \n \n \n \n \n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" De cur\u00e2nd a v\u0103zut lumina tiparului o carte extrem de interesant\u0103 \u015fi util\u0103, apar\u0163in\u00e2nd profesorului universitar dr. Emil Dumitra\u015fcu. Fiind originar din M\u00e2tnicu Mare \u015fi acum retr\u0103g\u00e2ndu-se \u00een localitatea natal\u0103, unde tat\u0103l s\u0103u, \u015etefan Dumitra\u015fcu, a fost \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor \u015fi director … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti