{"id":558,"date":"2013-06-10T23:01:14","date_gmt":"2013-06-10T23:01:14","guid":{"rendered":"http:\/\/altarul-banatului.ro\/?page_id=558"},"modified":"2013-06-10T23:01:14","modified_gmt":"2013-06-10T23:01:14","slug":"prof-univ-dr-mihail-diaconescu-lainici-capodopera-a-artei-romanesti-editura-evanghelismos-bucuresti-2011","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/?page_id=558","title":{"rendered":"Prof. univ. dr. Mihail Diaconescu, Lainici \u2013 Capodoper\u0103 a artei rom\u00e2ne\u015fti, Editura \u201eEvanghelismos\u201d, Bucure\u015fti, 2011"},"content":{"rendered":"<p><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong> Volumul, <em>\u201eLainici \u2013 Capodoper\u0103 a artei rom\u00e2ne\u015fti \u015fi europene\u201d<\/em> este o carte care analizeaz\u0103, explic\u0103 \u015fi interpreteaz\u0103 arta pictorului Grigore Popescu \u2013 Muscel, una dintre marile personalit\u0103\u0163i ale culturii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi europene, autor al unor superbe ansambluri murale \u00een peste cincizeci de biserici monumentale din Rom\u00e2nia, Germania, Ungaria, Serbia, Grecia, Fran\u0163a \u015fi Cipru. Este un album de art\u0103, imprimat pe h\u00e2rtie cretat\u0103, cuprinz\u00e2nd un comentariu de o \u00eenalt\u0103 \u015fi exigent\u0103 \u0163inut\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi teoretic\u0103, precum \u015fi 803 imagini color de diferite dimensiuni, semnate de renumitul fotograf Dan Samoil\u0103. Alte c\u00e2teva contribu\u0163ii fotografice apar\u0163in lui George Cr\u0103snean. Volumul a fost publicat prin purtarea de grij\u0103 a <em>Preacuviosului P\u0103rinte arhimandrit Ioachim P\u00e2rvulescu \u2013 Stare\u0163ul Sfintei M\u0103n\u0103stiri Lainici,<\/em> personalitate eclesiastic\u0103, cultural\u0103 \u015fi intelectual\u0103 de larg\u0103 perspectiv\u0103 teologic\u0103, spiritual\u0103 \u015fi duhovniceasc\u0103. Sfin\u0163ia Sa a \u00eentreprins m\u0103surile necesare pentru realizarea picturii \u00een fresc\u0103 la Biserica nou\u0103 cu hramul \u201eIzvorul T\u0103m\u0103duirii\u201d din incinta complexului monahal a M\u0103n\u0103stirii Lainici \u2013 Gorj.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Volumul (albumul) \u00een cauz\u0103 are o structur\u0103 deosebit de complex\u0103. De aceea el nu seam\u0103n\u0103 cu alte albume de art\u0103, realizate \u00een istoria c\u0103r\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti. Este o apari\u0163ie unic\u0103, de o \u00eenalt\u0103 valoare \u015ftiin\u0163ific\u0103, istoric\u0103 \u015fi artistic\u0103, menit\u0103 s\u0103 influen\u0163eze \u015fi s\u0103 dea o direc\u0163ie nou\u0103 ini\u0163iativelor \u015fi \u00eentreprinderilor editoriale similare, din cultura rom\u00e2neasc\u0103. Domnul profesor Mihail Diaconescu a conceput textul acestui volum \u00eentr-un mod original, dar \u015fi revelator totodat\u0103. Afirm\u0103m \u015fi sus\u0163inem acest lucru g\u00e2ndindu-ne la faptul c\u0103 textul con\u0163ine numeroase date, culese \u015fi extrase din Istoria Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, Istoria Bisericeasc\u0103 Universal\u0103, din Teologia Dogmatic\u0103, Teologia Liturgic\u0103, din Teologia Patristic\u0103 (sunt aminti\u0163i, consemna\u0163i sau cita\u0163i sfin\u0163ii: Origen, Maxim M\u0103rturisitorul, Grigorie Sinaitul, Grigorie Palama, Talasie Libianul, Vasile cel Mare, Atanasie cel Mare \u015fi mul\u0163i al\u0163ii) din Teologia Omiletic\u0103 \u015fi Catehetic\u0103, din Teologia Moral\u0103, Pastoral\u0103 \u015fi Misionar\u0103, din istoria Arhitecturii Rom\u00e2ne\u015fti (\u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103, cele afirmate despre caracterul simbolic al bisericii mari (katolikonul m\u0103n\u0103stirii) \u201eIzvorul T\u0103m\u0103duirii\u201d \u015fi, \u00een special, despre pridvorul \u00een stil br\u00e2ncovenesc, respectiv neorom\u00e2nesc, sunt o necesar\u0103 lec\u0163ie de erudi\u0163ia \u015fi fine\u0163e analitic\u0103), din mo\u015ftenirea cultural\u0103 \u015fi spiritual\u0103 a Bizan\u0163ului, din evolu\u0163ia arte noastre murale, din prefacerile, transform\u0103rile, c\u0103ut\u0103rile \u015fi realiz\u0103rile picturii rom\u00e2ne\u015fti moderne, totul \u2013 pentru a discuta, analiza \u015fi dezbate frumuse\u0163ea unic\u0103 \u015fi valoarea exponen\u0163ial\u0103 a capodoperelor murale create de pictorul \u015fi artistul consacrat Grigore Popescu \u2013 Muscel.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen mod obi\u015fnuit, \u00een volumele dedicate artei sacre, fie la noi, fie \u00een alte locuri \u015fi culturi europene sau universale, autorii lor insist\u0103 asupra unor aspecte formale, descriptive, stilistice, istorice, documentare, comparatiste ale operelor pe care le analizeaz\u0103. Cu toate c\u0103 este vorba de arta sacr\u0103, nu se spune \u00eens\u0103 nimic despre principiile \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile dogmatice, liturgice, categehetice, scripturistice, pastorale \u015fi spirituale, care sus\u0163in, contureaz\u0103 \u015fi direc\u0163ioneaz\u0103 crea\u0163iile discutate. Nu se remarc\u0103 \u015fi nu se subliniaz\u0103 faptul c\u0103 arta sacr\u0103 are con\u0163inut, mesaj \u015fi caracter doxologic, simbolic \u015fi, mai ales, apologetic \u2013 misionar. Nu se re\u0163ine faptul c\u0103 ea este destinat\u0103 s\u0103 ofere un cadru adecvat pentru slujirea liturgic\u0103, sacramental\u0103 \u015fi euharistic\u0103. Nu se spune c\u0103 f\u0103r\u0103 referin\u0163e \u015fi referiri exacte, precise\u015fi numeroase la \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile dogmatice, respectiv la cultul divin public \u015fi la oficierea \u015fi s\u0103v\u00e2r\u015firea Sfintei Liturghii \u015fi a Dumnezeie\u015ftii Euharistii, arta sacr\u0103 nu poate fin \u00een\u0163eleas\u0103. Ideea c\u0103 arta sacr\u0103 din diferitele \u015fi diversele culturi europene poate fi abordat\u0103, discutat\u0103 \u015fi explicat\u0103 \u201e\u00een sine\u201d, f\u0103r\u0103 referiri \u015fa mesajul \u015fi con\u0163inutul ei religios, apare ca o ciud\u0103\u0163enie, ca un nonsens, ca o falsificare, \u00een fond, a mesajului ei, care este, \u00een primul r\u00e2nd, unul spiritual. Acest fel \u015fi mod de a proceda este nu doar unul gre\u015fit \u015fi eronat, ci \u015fi contraproductiv. Este o exagerare \u015fi o abera\u0163ie, pseudocultural\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Noutatea \u015fi particularitatea volumului pe care teologul ortodox, filozoful, esteticianul \u015fi criticul de art\u0103 Mihail Diaconescu l-a publicat sub titlul <em>\u201eLainici \u2013 Capodoper\u0103 a artei rom\u00e2ne\u015fti \u015fi europene\u201d<\/em> vine tocmai din faptul c\u0103 el discut\u0103 despre capodoperele picturii sacre, realizate de c\u0103tre artistul Grigore Popescu \u2013 Muscel, \u00eentemeiat pe principiile dogmatice, liturgice, istorice \u015fi pastoral-misionare care o sus\u0163in. Altfel spus, arta sacr\u0103 include \u015fi \u00eencorporeaz\u0103 Teologia. \u00cei confer\u0103 o not\u0103 \u015fi o nou\u0103 for\u0163\u0103 exponen\u0163ial\u0103. O face accesibil\u0103 oamenilor din mai multe straturi sociale \u015fi intelectuale. Reg\u0103sim \u00een acest volum principiile teoretice pe care autorul le-a expus \u00een vastul s\u0103u tratat \u201ePrelegeri de estetica Ortodoxiei\u201d, ap\u0103rut \u015fi publicat \u00een dou\u0103 volume, respectiv dou\u0103 edi\u0163ii: \u00een anii 1996 \u015fi 2009. Contempl\u0103m \u00een albumul \u015fi volumul <em>\u201eLainici \u2013 Capodoper\u0103 a artei rom\u00e2ne\u015fti \u015fi europene\u201d<\/em> imaginile color, imprimate pe h\u00e2rtie cretat\u0103 ale crea\u0163iilor realizate de c\u0103tre Grigore Popescu \u2013 Muscel \u015fi descoperim crea\u0163ia unuia dintre cei mai str\u0103luci\u0163i pictori murali\u015fti din istoria artei \u015fi culturii rom\u00e2ne\u015fti moderne. O \u00eembinare cu totul aparte de tradi\u0163ie \u015fi inova\u0163ie, de experien\u0163\u0103 \u015fi cultur\u0103, de rigoare dogmatic\u0103 \u015fi splendoare inventiv\u0103, de lirism confesiv \u015fi rigoare compozi\u0163ional\u0103, de for\u0163\u0103 expresiv\u0103 \u015fi capacitate de atrac\u0163ie caracterizeaz\u0103 pictura artistului Grigore Popescu \u2013 Muscel. La loc de frunte \u00een ansamblul picturilor murale din catedrala sfintei m\u0103n\u0103stiri Lainici sunt ciclurile <em>Via\u0163a \u015fi faptele Sf\u00e2ntului Cuvios Irodion, Cronica pictat\u0103 a isihasmului, Filocalia<\/em> (\u00een acest ciclu putem contempla, \u00eentre altele, dou\u0103 splendide portrete murale ale P\u0103rintelui Profesor Dumitru St\u0103niloae), Sfin\u0163ii dacoromani \u015fi rom\u00e2ni, Monarhii (principi, principese, regi, regine, \u00eemp\u0103ra\u0163i \u015fi \u00eemp\u0103r\u0103tese) care au ocrotit \u015fi pream\u0103rit credin\u0163a cre\u015ftin\u0103, ortodox\u0103, ciclul marilor ierarhi din sf\u00e2ntul altar, Ciclul cuvioaselor c\u0103lug\u0103ri\u0163e \u015fi Ciclul Sfin\u0163ilor militari. Sunt alc\u0103tuiri \u015fi compuneri murale, caracterizate prin rafinamente compozi\u0163ionale \u015fi portretistice, prin monumentalitate \u015fi subtilit\u0103\u0163i cromatice. Profesorul Mihail Diaconescu afirm\u0103 aici c\u0103 este o mare \u015fans\u0103 pentru noi s\u0103 fim contemporanii artistului de str\u0103lucit\u0103 valoare \u015fi voca\u0163ie \u2013 Grigore Popescu \u2013 Muscel. \u015ei credem cu toat\u0103 convingerea \u015fi tr\u0103irea c\u0103 domnia sa are perfect\u0103 dreptate.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Erudi\u0163ia \u015fi subtilit\u0103\u0163ile analitice ale volumului, demonstra\u0163iile \u00eentreprinse, exemplele aduse \u00een prim plan, comentariile sale cu caracter teoretic sus\u0163in insisten\u0163a cu care este abordat\u0103, analizat\u0103 \u015fi dezb\u0103tut\u0103 for\u0163a revelatoare a variatelor aspectelor compozi\u0163ionale, cromatice, portretistice ori stilistice ale picturii realizate de pictorul Grigore Popescu \u2013 Muscel. Esteticianul \u015fi criticul de art\u0103 Mihail Diaconescu vorbe\u015fte de <em>geniul creator <\/em>al pictorului Grigore Popescu \u2013 Muscel \u015fi de impactul extraordinar de puternic asupra celor care contempl\u0103 <em>capodoperele<\/em> realizate de el. S\u0103 scrii despre un mare creator de art\u0103 \u015fi despre capodoperele sale murale este, cu siguran\u0163\u0103, o \u00eentreprindere \u015ftiin\u0163ific\u0103 temerar\u0103, \u015fi, mai cu seam\u0103, dificil\u0103. Domnul profesor Mihail Diaconescu s-a achitat \u00een mod exemplar de aceast\u0103 dificil\u0103 misiune. Datorit\u0103 acestui volum (album) sublima art\u0103 a lui Grigore Popescu \u2013 Muscel ne apare \u00eentr-o lumin\u0103 puternic\u0103, \u00eentr-un lung \u015fir de analize \u015fi dezbateri revelatoare. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00cenaltpreasfin\u0163itul P\u0103rinte Mitropolit Irineu al Olteniei a afirmat \u00een erudita sa Binecuv\u00e2ntare \u2013 cu care se deschide acest volum (album) c\u0103 esteticianul Mihail Diaconescu \u015fi maestrul Grigore Popescu \u2013 Muscel \u201esunt doi mari titani ai culturii noastre\u201d (pag 2.). Iar\u00a0 cartea este \u201eun studiu \u00een culoare \u015fi cuv\u00e2nt, de o profunzime teologic\u0103 adus\u0103 p\u00e2n\u0103 la apofatic \u015fi de o frumuse\u0163e contemplativ\u0103 extatic\u0103. Oricine, citind aceast\u0103 carte \u2013 album, are deschis\u0103 o priveli\u015fte divino \u2013 uman\u0103 inegalabil\u0103, unde, ca la o mas\u0103 mistic\u0103 nu \u015ftii ce s\u0103 apreciezi mai mult: misterul, compozi\u0163ia sau explica\u0163ia subtil\u0103 a celor prezentate. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 nimic nu scap\u0103 neaprofundat din aceast\u0103 gr\u0103din\u0103 edenic\u0103 a maestrului Grigore Popescu\u201d (pag. 7 \u2013 8).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ample expuneri din volumul <em>\u201eLainici \u2013 Capodoper\u0103 a artei rom\u00e2ne\u015fti \u015fi europene\u201d<\/em> sunt menite s\u0103 demonstreze felul \u015fi modul \u00een care profesorul Mihail Diaconescu \u00een\u0163elege, \u00een \u015fi din ipostaza sa de estetician \u015fi critic de art\u0103, unele probleme concrete \u015fi punctuale ale picturii. Iat\u0103 ce afirm\u0103 domnul Mihail Diaconescu despre marea art\u0103 de zugrav \u015fi desenator a lui Grigore Popescu \u2013 Muscel, pe care o pune \u00een rela\u0163ie, pe de o parte, cu experien\u0163a creatoare, strict personal\u0103, a pictorului, autor al unor mari ansambluri \u00een fresc\u0103, iar pe de alta, cu evolu\u0163ia plasticii rom\u00e2ne\u015fti, din secolul al XX \u2013 lea: \u201e\u00cen istoria artei rom\u00e2ne\u015fti din secolul XX, mari pictori care s-au afirmat \u015fi ca str\u0103luci\u0163i desenatori au fost Mirea, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Gheorghe Petra\u015fcu, \u015etefan Dimitrescu, Henry Catargi, Jean Al. Steriadi, Ressu, Marius Bunescu, Nicolae D\u0103r\u0103scu, Theodorescu \u2013 Sion, Rudolf Scweitzer \u2013 Cump\u0103na, Alexandru Demian, Ghia\u0163\u0103, Gheorghe V\u00e2n\u0103toru, Corneliu Baba \u015fi mul\u0163i al\u0163ii. Pictorul muralist Grigore Popescu \u2013 Muscel este continuatorul lor. \u00cen linia fr\u00e2nt\u0103 \u015fi rezumativ\u0103 a desenului, \u00een precizia \u015fi fine\u0163ea ductului ni se descoper\u0103 profunzimea \u015fi ineditul observa\u0163iei, acuitatea impresiei, capacitatea de sintez\u0103 \u015fi severa economie de mijloace cu care artistul consemneaz\u0103 variatele aspecte ale realului, surprinse \u00een permanenta lor prefacere. \u00cen frescele pridvorului de la Lainici, formele, lumina, succesiunea planurilor; unele note constructiviste \u015fi dinamismul mi\u015fc\u0103rilor sunt accentuate tocmai prin precizia desenului. Indiferent c\u0103 picteaz\u0103 oameni, obiecte, ansambluri arhitectonice, c\u0103r\u0163i, steme, flori, copaci, aureole, construc\u0163ia formelor este totdeauna ferm\u0103. Desenul este clar, expresiv. Nu \u00eent\u00e2lnim volute sau linii ezitante, \u015ferpuitoare, pentru c\u0103 pictorul cultiv\u0103 traseele precise, contrastele evidente, propor\u0163iile adecvate ideii. Imaginile stilizate, atent decupate din fond, inclusiv faldurile ve\u015fmintelor monarhice sau monahale care cad \u00een linii drepte, precise, sunt consecvent preferate. Desenul lui Grigore Popescu \u2013 Muscel face cas\u0103 bun\u0103 cu tu\u015fa energic\u0103 sau suav\u0103, cu explozia de nuan\u0163e coloristice nea\u015fteptate, cu atmosfera istoric\u0103 dominat\u0103 de simboluri monarhice \u015fi religioase, de relief, culoare \u015fi str\u0103lucire. \u00cen cazul compozi\u0163iilor \u00een fresc\u0103 (tehnica de a picta \u00een culori combinate \u00een ap\u0103 pe un zid cu tencuial\u0103 proasp\u0103t\u0103), desenul (a\u015fa numita grafitizare) cu linii clare, ferme, are o importan\u0163\u0103 major\u0103 \u00een ordonarea \u015fi pornirea lucrului. Ulterior, \u00een spa\u0163iile marcate de desen vin petele de culoare\u201d (pag. 155 \u2013 157).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Despre raportul \u015fi rela\u0163ia dintre identitatea spiritual\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi tradi\u0163ia cultural\u0103 bizantin\u0103, \u00een care noi ne \u00eenscriem,\u00a0 profesorul Mihail Diaconescu afirm\u0103 \u015fi sus\u0163ine, pornind tot de la pictura lui Grigore Popescu \u2013 Muscel: \u201e\u00een Europa \u015fi \u00een \u00eentreaga lume, o lung\u0103 perioad\u0103 de timp, Bizan\u0163ul a p\u0103strat primatul picturii \u015fi arhitecturii. Bizan\u0163ul, cu normele sale de via\u0163\u0103, cu dimensiunea sa metafizic\u0103, cu nemuritoarea sa tradi\u0163ie liturgic\u0103, patristic\u0103, artistic\u0103 \u015fi estetic\u0103, dar mai ales cu str\u0103lucirea sa spiritual\u0103 intens\u0103, catalizeaz\u0103 mari energii creatoare \u015fi spirituale \u00een fiecare dintre noi \u015fi \u00een \u00eentregul neam rom\u00e2nesc. Identitatea spiritual\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 nu poate fi \u00een\u0163eleas\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 ne raport\u0103m la Bizan\u0163. De aceea, crea\u0163iile artistice contemporane, care exprim\u0103 dimensiunea bizantin\u0103 a existen\u0163ei noastre etnice \u015fi spirituale au o sublim\u0103 for\u0163\u0103 exponen\u0163ial\u0103. Tradi\u0163ia, cu normele ei precise, \u00eennoirea, inventivitatea \u015fi originalitatea coexist\u0103 \u00een opera de pictor muralist a lui Grigore Popescu \u2013 Muscel, \u00eentr-o fericit\u0103 sintez\u0103 artistic\u0103. Nici un alt pictor din spa\u0163iul spiritual ortodox nu a reu\u015fit \u00een epoca noastr\u0103 o astfel de sintez\u0103. Este o sintez\u0103 care ne atrage, ne cucere\u015fte definitiv \u015fi ne \u00eenal\u0163\u0103 suflete\u015fte. Contemplarea acestei opere ne face mai buni, mai sensibili\u201d (pag. 233 \u2013 234). Am putea cita \u00een continuare alte idei, demonstra\u0163ii, referin\u0163e comparative sau istorice, exemple \u015fi comentarii analitice.\u00a0 Autorul\u00a0 nu uit\u0103 s\u0103 sublinieze \u00een mod deosebit faptul c\u0103 de-a lungul afirm\u0103rii sale artistice Grigore Popescu \u2013 Muscel a fost mereu \u00eenso\u0163it de doamna Maria Popescu \u2013 Dragomir, so\u0163ia lui, ea \u00eens\u0103\u015fi pictori\u0163\u0103 de real\u0103 \u015fi autentic\u0103 voca\u0163ie. \u00cen acest sens, Domnul Mihai Diaconescu scrie urm\u0103toarele: \u201ecrea\u0163ia original\u0103 (desene, compozi\u0163ii, portrete, peisaje, naturi statice) \u015fi cea de restaurator al unor mari ansambluri de pictur\u0103 \u00een fresc\u0103 de pe tot cuprinsul \u0163\u0103rii noastre, i-au creat pictorului Grigore Popescu \u2013 Muscel un prestigiu artistic imens, pe c\u00e2t de firesc, pe at\u00e2t de \u00eentemeiat \u015fi de justificat. El este un mare creator \u015fi un model sublim de d\u0103ruire total\u0103 \u00een serviciul valorilor nemuritoare ale artei sacre \u015fi ale culturii rom\u00e2ne. Realiz\u0103rile pictorului Grigore Popescu \u2013 Muscel n-ar fi fost posibile dac\u0103 n-ar fi reu\u015fit s\u0103 lucreze cu o echip\u0103 de discipoli, pe care a format-o \u015fi a men\u0163inut-o de-a lungul anilor. Cea mai important\u0103 colaboratoare a maestrului, de-a lungul \u00eentregii sale cariere, este distinsa lui so\u0163ie, doamna Maria Popescu \u2013 Dragomir, ea \u00eens\u0103\u015fi pictori\u0163\u0103 de str\u0103lucit\u0103 voca\u0163ie, autoare a numeroase lucr\u0103ri personale de conservare-restaurare. Ea este dedicat\u0103 integral so\u0163ului \u015fi lucr\u0103rilor artistice \u00een care el s-a angajat. \u015ei ea este n\u0103scut\u0103 \u00een Muscel, la Pi\u0163igoaia, un sat fondat la finele secolului al XVIII \u2013 lea de rom\u00e2nii din Ardeal, care au trecut mun\u0163ii \u201e\u00een \u0162ar\u0103\u201d, pentru a sc\u0103pa de teroarea s\u00e2ngeroas\u0103, instituit\u0103 de autorit\u0103\u0163ile imperiale habsburgice dup\u0103 marea r\u0103scoal\u0103 din 1784 a \u0163\u0103ranilor condu\u015fi de Horea, Clo\u015fca \u015fi Cri\u015fan (pag. 232 \u2013 233).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Tonul general al expunerilor \u015ftiin\u0163ifice, respectiv istorice, teoretice, comparative, stilistice \u015fi analitice \u00een volumul <em>\u201eLainici \u2013 Capodoper\u0103 a artei rom\u00e2ne\u015fti \u015fi europene\u201d<\/em> este, \u00een mod firesc, unul expozitiv \u015fi sobru. De mai multe ori \u00eens\u0103 autorul acestui album se las\u0103 influen\u0163at \u015fi dominat de marea bucurie a contempla\u0163iei estetice \u015fi de tr\u0103irea entuziast\u0103 a frumuse\u0163ilor descoperite. Tr\u0103irea aceasta sus\u0163ine comunicarea liric\u0103, epic\u0103 \u015fi narativ\u0103. Precum \u00een acest fragment care ne reaminte\u015fte de faptul c\u0103\u00a0 autorul este nu doar un mare istoric, critic de art\u0103, filozof \u015fi teoretician de mare calibru \u015fi autoritate \u00een domeniul esteticii, ci \u015fi un mare scriitor, autor al vastului ciclu de romane, de r\u0103sun\u0103tor succes, care laolalt\u0103 alc\u0103tuiesc \u015fi formeaz\u0103 ceea ce el nume\u015fte \u201eFenomenologia epic\u0103 a spiritului rom\u00e2nesc\u201d: \u201eC\u0103l\u0103torul care intr\u0103 \u00een defileul Jiului, indiferent\u0103 c\u0103 urc\u0103 dinspre jude\u0163ul Gorj spre Ardeal sau coboar\u0103 din Hunedoara \u015fi Ha\u0163eg spre Oltenia, are parte de una dintre cele mai cople\u015fitoare tr\u0103iri suflete\u015fti. Meandrele Jiului, care salt\u0103 n\u0103valnic \u00eentre pere\u0163ii abrup\u0163i de piatr\u0103, proiecta\u0163i \u00eenspre \u00een\u0103l\u0163imi p\u00e2n\u0103 la t\u0103ria cerului, p\u0103durile str\u0103vechi, pr\u0103p\u0103stiile \u00eenfrico\u015f\u0103toare \u015fi v\u00e2rfurile ascu\u0163ite ale st\u00e2ncilor, ne exalt\u0103 sensibilitatea \u015fi con\u015ftiin\u0163a, ne proiecteaz\u0103 g\u00e2ndirea spre m\u0103re\u0163ia firii, ne transform\u0103 suflete\u015fte. F\u0103r\u0103 s\u0103 vrem, \u00een contact cu maiestuosul peisaj montan din defileul Jiului, ne sim\u0163im mai demni \u015fi mai buni, mai \u00eemplini\u0163i suflete\u015fte (pag. 19 \u2013 22). Iat\u0103 \u015fi un alt fragment elaborat sub influen\u0163a \u015fi imperiul aceleia\u015fi puternice rev\u0103rs\u0103ri scripturale lirice: \u201epridvorul catedralei de la Lainici este invadat de lumin\u0103 la orice or\u0103 din zi. Dar mai ales \u00een orele dup\u0103-amiezei \u015fi pe \u00eenserate, c\u00e2nd lumina intens\u0103 coboar\u0103 n\u0103valnic de pe crestele seme\u0163e ale mun\u0163ilor de la apus, exonartexul pare o construc\u0163ie dintr-o lume suprafireasc\u0103. Lumina aurie intens\u0103 a soarelui cobor\u00e2t la apus, marcat\u0103 de ro\u015ful vesperal, diafan, n\u0103v\u0103le\u015fte \u00een pridvorul de piatr\u0103. Luxurianta vegeta\u0163ie a mun\u0163ilor cu v\u00e2rfuri seme\u0163e, \u00eenfipte \u00een cer, \u00eenc\u0103rca\u0163i cu codri str\u0103vechi, seculari, d\u0103 nuan\u0163e aparte luminii rev\u0103rsate peste lume. \u00cen astfel de momente, erup\u0163ia auriului exploziv din fresca pridvorului ne cople\u015fe\u015fte. Scara nuan\u0163elor \u015fi transparen\u0163elor cromatice se pierde treptat \u00een auriul dens \u015fi masiv. Sentimentul nea\u015fteptat al particip\u0103rii noastre la Vie\u0163ile Sfin\u0163ilor evoca\u0163i \u00een pictur\u0103 devine tot mai puternic. \u00cen geografia spiritual\u0103 a picturii de inspira\u0163ie sacr\u0103 ne reg\u0103sim pe noi \u00een\u015fine, \u00eentr-o nou\u0103 stare sufleteasc\u0103 \u015fi de con\u015ftiin\u0163\u0103. Culorile calde, aeriene, lini\u015ftitoare ale picturilor degaj\u0103 atunci o atmosfer\u0103 plin\u0103 de farmec inefabil, \u00een deplin acord cu arhitectura m\u0103rea\u0163\u0103 a catedralei, cu spa\u0163iul ei sacru, cu detaliile exonartexului, cu atmosfera diafan\u0103, cu frumuse\u0163ea spiritual\u0103 a sfin\u0163ilor care ne privesc din compozi\u0163iile murale. Pridvorul de la Lainici vorbe\u015fte sufletului nostru \u00eensetat de frumos \u00een variate moduri \u015fi cu diferite mijloace. Este unul dintre cele mai frumoase pridvoare din c\u00e2te se afl\u0103 \u00een prezent la bisericile noastre de tradi\u0163ie arhitectonic\u0103 br\u00e2ncoveneasc\u0103 \u015fi neorom\u00e2neasc\u0103. Ansamblul \u015fi detaliile acestui pridvor au fost minu\u0163ios g\u00e2ndite de arhitectul Dorel Cordo\u015f din Sighetul Marma\u0163iei \u015fi riguros executate \u00een piatr\u0103 de Vi\u015ftea, de me\u015fterii \u015fi ucenicii cu care lucreaz\u0103, \u00eemplinind astfel, \u015fi ei, o exigen\u0163\u0103 estetic\u0103 major\u0103 a stilului br\u00e2ncovenesc, respectiv neorom\u00e2nesc, \u00een construc\u0163iile biserice\u015fti monumentale\u2026 Spa\u0163iul sacru al exonartexului de la Lainici sculptat \u00een minunata piatr\u0103 de la Vi\u015ftea, ad\u0103poste\u015fte una dintre capodoperele picturii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi europene. Aceast\u0103 capodoper\u0103 este crea\u0163ia pictorului muralist Grigore Popescu \u2013 Muscel \u2013 una dintre marile personalit\u0103\u0163i ale artei rom\u00e2ne\u015fti din toate timpurile\u201d (pag. 64 \u2013 66).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Volumul (albumul) <em>\u201eLainici \u2013 Capodoper\u0103 a artei rom\u00e2ne\u015fti \u015fi europene\u201d<\/em> este o apari\u0163ie editorial\u0103 necesar\u0103, \u00eentr-un context cultural \u015fi spiritual complex, complicat, contradictoriu, ce\u0163os, dificil \u015fi \u00eentunecat uneori, \u00een care valorile autentice \u015fi reale, cele care ne reprezint\u0103 \u00een timp, spa\u0163iu \u015fi lume, trebuie recunoscute, reafirmate, proclamate \u015fi argumentate \u00een mod serios, responsabil, justificat, ferm \u015fi absolut conving\u0103tor!&#8230;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Cu alte cuvinte,\u00a0 autorul, pe care \u0163inem s\u0103-l felicit\u0103m\u00a0 pentru aceast\u0103 lucrare <em>\u201eLainici \u2013 Capodoper\u0103 a artei rom\u00e2ne\u015fti \u015fi europene\u201d,<\/em>\u015fi pe care o recomand\u0103m tuturor cu toat\u0103 c\u0103ldura, \u00eei dorim s\u0103 ne mai hr\u0103neasc\u0103 min\u0163ile \u015fi sufletele \u015fi cu alte lucr\u0103ri ziditoare \u015fi folositoare nou\u0103 \u015fi urma\u015filor no\u015ftri, ar\u0103t\u00e2ndu-ne prin toate acestea dragostea sa fa\u0163\u0103 de valorile perene ale Bisericii \u015fi neamului rom\u00e2nesc, precum \u015fi tinere\u0163ea spiritual\u0103 cu care l-a \u00eenzestrat Dumnezeu.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Sunt \u00eencredin\u0163at c\u0103 sunt foarte mul\u0163i oameni de r\u00e2nd, din \u0163ar\u0103 \u015fi din diaspora, credincio\u015fi ori slujitori ai altarelor care se roag\u0103 Bunului Dumnezeu, s\u0103 \u00eei d\u0103ruiasc\u0103 domnului profesor Mihail Diaconescu, mult\u0103 lini\u015fte \u015fi pace \u00een suflet, mult\u0103 bucurie sufleteasc\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eei r\u0103spl\u0103teasc\u0103 pentru faptul c\u0103 i-a f\u0103cut pe ei sau pe copiii lor oameni cu \u015fcoal\u0103, cu carte rom\u00e2neasc\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, cu emisiuni frumoase \u015fi folositoare, ziditoare de suflet \u015fi de spirit, cu c\u0103r\u0163i, reviste, biblioteci \u015fi cu studii \u00eenalte, \u00eencheiate \u2013 lucru care nu poate fi uitat de \u015fi \u00een istoria acestor locuri &#8211; marcate de prezen\u0163a \u015fi activitatea domniei sale, at\u00e2t de bogat\u0103 \u015fi de prodigioas\u0103 \u015fi care s-a desf\u0103\u015furat, \u015fi \u00eenc\u0103 se desf\u0103\u015foar\u0103, pe parcursul at\u00e2tor ani; rug\u0103ciuni c\u0103rora m\u0103 al\u0103tur \u015fi eu, dorindu-i, \u00eenc\u0103 odat\u0103, s\u0103 ne tr\u0103iasc\u0103 \u00eentru mul\u0163i, folositori \u015fi roditori ani, al\u0103turi de familie, de colegi sau colaboratori \u015fi de to\u0163i cei dragi ai s\u0103i!&#8230;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\" align=\"right\">Drd. Stelian Gombo\u0219<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00a0 Volumul, \u201eLainici \u2013 Capodoper\u0103 a artei rom\u00e2ne\u015fti \u015fi europene\u201d este o carte care analizeaz\u0103, explic\u0103 \u015fi interpreteaz\u0103 arta pictorului Grigore Popescu \u2013 Muscel, una dintre marile personalit\u0103\u0163i ale culturii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi europene, autor al unor superbe ansambluri murale \u00een &hellip; <a href=\"https:\/\/altarul-banatului.ro\/?page_id=558\">Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","template":"sidebar-page.php","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-558","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/558","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=558"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/558\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":559,"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/558\/revisions\/559"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=558"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}