<\/p>\n
\n
\n
\n
\u00a0Preot Lucian Petru Mure\u0219an<\/p>\n
Educa\u021bia clerului ortodox (1822-1918)<\/strong><\/p>\n \n Preparandia din Arad a fost, dimpreun\u0103 cu Preparandia din V\u00e2r\u0219e\u021b, \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een 1822. Dintre profesorii Preparandiei \u0219i ai Institutului teologic, men\u021bion\u0103m \u015fi pe episcopul Aradului: Gherasim Ra\u021b (Ra\u021biu).<\/p>\n Problema \u0219colariz\u0103rii candida\u021bilor la preo\u021bie a f\u0103cut parte dintr-un orizont de m\u0103suri pe care at\u00e2t\u00a0 Patriarhia de la Carlovi\u021b, c\u00e2t \u015fi Casa Imperial\u0103 le aveau \u00een vedere, \u00eens\u0103 fiecare parte cu inten\u021bii diferite. Casa Imperial\u0103 dorea (aspira\u021bia \u00cemp\u0103ratului Iosif al – II-lea) edificarea unui seminar ortodox pentru to\u021bi ortodoc\u015fii din cadrul Imperiului, ierarhia s\u00e2rb\u0103 dorea \u00eenfiin\u021barea de \u0219coli clericale \u00een cadrul tuturor diecezelor, dup\u0103 modelul diecezei de Carlovi\u021b.<\/p>\n \u00cen 1820 se\u00a0 propune de c\u0103tre partea s\u00e2rb\u0103, constituirea de astfel de unit\u0103\u021bi de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt teologic cu durata de 3 ani, av\u00e2nd la baz\u0103 \u0219coala preg\u0103titoare,\u00een urm\u0103toarele loca\u021bii: la Carlovi\u021b, pentru Eparhiile de Srem, Bacika, Buda; la Pacrat, pentru Eparhiile de Pacrat, Carlstadt; la V\u00e2r\u0219e\u021b, pentru Eparhiile de V\u00e2r\u0219e\u021b, Arad, Timi\u0219oara unde se g\u0103sea cea mai compact\u0103 comunitate ortodox\u0103 din \u00eentreg Imperiul. Lista \u00eenaintat\u0103 de Patriarhia de Carlovi\u021b se va aproba, mai pu\u021bin \u00eenfiin\u021barea unui institut teologic la Timi\u0219oara. La Arad (1822) \u015fi V\u00e2r\u0219e\u021b (1822) se va \u00eenfiin\u021ba c\u00e2te un institut av\u00e2nd o sec\u021bie \u00een lb. rom\u00e2n\u0103. La Arad era prev\u0103zut cu 2 ani de studiu \u015fi cuprindea 2 \u00a0sec\u021bii: una \u00een lb. rom\u00e2n\u0103 \u015fi o alt\u0103 sec\u021bie \u00een lb. s\u00e2rb\u0103 la V\u00e2r\u0219e\u021b.<\/p>\n Deschiderea cursurilor clericale \u00een are loc \u00een luna decembrie 1822, av\u00e2nd ca profesori pe Gavril Giuliani \u015fi pe viitorul episcop de Arad, Gavril (Gherasim) Ra\u021b.<\/p>\n Dup\u0103 urcarea pe scaunul episcopal al Aradului a prof. Gavril (Gherasim) Ra\u021b, completarea colegiului didactic se va face cu profesorii Patrichie \u015fi Ghenadie Popescu. \u00cencep\u00e2nd cu 1826, durata cursurilor au urcat la 3 ani, fiind accepta\u021bi doar absolven\u021bi de gimnaziu \u015fi ca excep\u021bie 3-4 tineri pentru parohii s\u0103race. Revolu\u021bia din 1848-1849 a determinat \u00eenchiderea Institutului p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1852, c\u00e2nd \u00ee\u015fi va redeschide cursurile. Planul de curs reflecta preg\u0103tirea complet\u0103 a acelor ani, \u00een prima jum\u0103tate a sec. XIX-lea, a\u0219a cum se oferea candida\u021bilor la preo\u021bie \u00een aceea perioad\u0103 \u00een care \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul teologic era \u00een general la debutul s\u0103u.<\/p>\n Nivelul preg\u0103tirii teologice de la Arad se poate sesiza, an analiz\u00e2nd faptul c\u0103 unii absolven\u021bi de la Arad vor reveni \u00een cadrul Institutului ca profesori sau ajung\u00e2nd episcopi. Putem enumera astfel pe Ghenadie Popescu (acesta va deveni ulterior profesor la Seminariile teologice de la M\u0103n\u0103stirea Neam\u021b, Roman \u015fi Bucure\u0219ti), Constantin Guran, Nicolae Nifon B\u0103l\u0103\u0219escu (acesta va deveni director \u015fi profesor la Seminarul din Bucure\u0219ti), Vasile Mangra, Roman Ciorogariu care devin episcopi.<\/p>\n \u00cen 15 aprilie 1871, asesorul (consilier bisericesc) consistorial Ioan Popovici Desseanu elaboreaz\u0103 o schi\u021b\u0103 a unei posibile Universit\u0103\u021bi la Arad, care s\u0103 includ\u0103 un Gimnaziu, Preparandie, Institutul teologic \u015fi o Facultate de Drept.<\/p>\n Odat\u0103 cu reactivarea Mitropoliei ortodoxe cu sediul la Sibiu \u015fi intrarea \u00een vigoare a Statutului Organic (1870) \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul teologic de pe \u00eentreg cuprinsul Mitropoliei de Sibiu se va uniformiza, iar \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul teologic \u015fi cel pedagogic se vor \u00eembina. Din toamna anului 1876, Institutul de Teologie \u015fi cel al Preparandiei se contopesc \u00eentr-un singur institut, Institutul teologic-pedagogic diecezan<\/em>. Profesori au fost recruta\u021bi dintre tinerii care au studiat \u00een Germania, sau la Cern\u0103u\u021bi.<\/p>\n Roman Ciorogariu a studiat pedagogia \u015fi psihologia la universitatea din Leipzig, teologia \u015fi filozofia \u00een Bonn; Ioan Tr\u0103ilescu a studiat \u00een Cern\u0103u\u021bi unde a ob\u021binut \u015fi doctoratul; Dimitrie Barbu a fost doctor \u00een Teologie de asemenea Aurel Cr\u0103ciunescu, Teodor Boti\u0219, Iacob Laz\u0103r, Aurel Madgilru, viitor episcop la Arad,\u00a0 \u0218tefan Munteanu, Gheorghe Proca, doctori \u00een Teologie.<\/p>\n Episcopul Gherasim Ra\u021b (va semna dup\u0103 Revolu\u021bie, Ra\u021biu) a reu\u015fit dup\u0103 \u00eendelungate fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri s\u0103 introduc\u0103 definitiv limba rom\u00e2n\u0103 ca limb\u0103 liturgic\u0103 \u00een catedrala episcopal\u0103 din Arad a c\u0103rei majoritate o constituiau\u00a0 rom\u00e2nii ortodoxi. \u00cen biserica Sf. Ap. Petru \u015fi Pavel din Arad, pentru credincio\u015fii s\u00e2rbi – biserica frecventat\u0103 \u015fi de rom\u00e2ni – serviciul liturgic divin se va oficia \u00een limba s\u00e2rb\u0103. Acest fapt al instaur\u0103rii limbii rom\u00e2ne ca limb\u0103 liturgic\u0103, \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care ierarhia sacramental\u0103 ortodox\u0103 era dominat\u0103 de ierarhi s\u00e2rbi, constituie una din marile realiz\u0103ri episcopului Gherasim Ra\u021biu[1]<\/sup><\/sup><\/a>. Restituirea Biserici prin liturghisirea \u00een limba credincio\u015filor care o formeaz\u0103 \u015fi prin care se manifest\u0103 Biserica, a fost un factor care a contribuit la definirea identit\u0103\u021bii na\u021bionale \u00een pofida confesionalismului.<\/p>\n Este de remarcat \u015fi rela\u021bia de respect \u015fi afectivitate care reiese din coresponden\u021ba episcopului Gherasim Ra\u021biu cu Andrei \u0218aguna pe c\u00e2nd acesta era arhimandrit, la \u00eenceputurile activit\u0103\u021bii sale la Carlovi\u021b, aduc\u00e2ndu-\u0219i aportul \u00een orientarea lui Andrei \u0218aguna spre rom\u00e2ni, precum reiese din activitatea acestuia.[2]<\/sup><\/sup><\/a>\u00a0 Acest fapt al orient\u0103rii lui Andrei \u0218aguna spre rom\u00e2ni transpare \u015fi din epistola adresat\u0103 lui Andrei \u0218aguna, \u00een 1845, de c\u0103tre episcopul Gherasim Ra\u021biu \u00een care acesta \u00ee\u015fi manifest\u0103 bucuria pe care o are datorit\u0103 faptului c\u0103 \u0218aguna va merge la Sibiu \u201eunde mult po\u021bi folosi, precum Sfintei Biserici, a\u0219a \u015fi neamului t\u0103u\u201d <\/em>[3]<\/sup><\/sup><\/a>. Episcopul Gherasim Ra\u021biu se va dovedi un partener fidel al noului episcop de Sibiu, Andrei \u0218aguna, \u00een lupta acestuia de a ridica \u015fi reliefa mi\u0219carea na\u021bional-bisericeasc\u0103 a rom\u00e2nilor ortodoc\u015fi din Transilvania \u015fi Ungaria. Prin sinoadele convocate la Arad \u015fi Sibiu, constituite din laici \u015fi clerici, au fost adoptate acelea\u015fi hot\u0103r\u00e2ri, dovedindu-se astfel identitatea n\u0103zuin\u021belor episcopilor, dar \u015fi a credincio\u015filor lor, indiferent de zona geografic\u0103 \u00een care se aflau.<\/p>\n Episcopul Ioan Me\u021bianu, \u00eensc\u0103unat \u00een 3\/15 feb. 1874 ca episcop de Arad p\u00e2n\u0103 \u00een 21nov. \/3 dec. 1898 c\u00e2nd este ales mitropolit al Ardealului, a \u00eencercat \u015fi a reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 la Arad ceea ce A. \u0218aguna a reu\u015fit s\u0103 \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103 la Sibiu, ridic\u00e2nd num\u0103rul a\u0219ez\u0103mintelor, funda\u021biilor, dar \u015fi cresc\u00e2nd fondurile menite \u00een a ridica \u015fi \u00eent\u0103ri via\u021ba religios-cultural\u0103 a Eparhiei.[4]<\/sup><\/sup><\/a><\/p>\n Pentru formarea viitorilor preo\u021bi \u015fi \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori, episcopul Ioan Me\u021bianu va \u00eentreprinde unele m\u0103suri precum:<\/p>\n \u00eenfiin\u021barea oficiosului eparhial \u201dBiserica \u015fi \u0219coala<\/em>\u201d(1877) cu apari\u021bie s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103, cu inten\u021bia m\u0103rturisit\u0103 de-a\u00a0 ridica nivelul cultural al formatorilor tineri ai na\u021biunii rom\u00e2ne;<\/p>\n a crescut num\u0103rul \u0219colilor confesionale f\u0103c\u00e2nd apel \u015fi la concursul tuturor categoriilor sociale rom\u00e2ne\u0219ti de la aceea dat\u0103, pentru a sprijini moral \u015fi financiar \u0219colile confesionale ortodoxe, precum reiese din bro\u0219ura pe care o semneaz\u0103 sub pseudonimul \u201eUn arhipresbiter\u201d adresat\u0103 c\u0103tre clerul rom\u00e2n \u015fi frunta\u015fii poporului rom\u00e2n \u00een cauza instruc\u021biei poporale, spun\u00e2nd c\u0103 \u00een viitor rolul \u0219colii pe plan na\u021bional \u015fi cultural va cre\u0219te \u015fi, ca urmare, va fi mare nevoie de mai mul\u021bi \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori. \u00cen 1885 episcopul Ioan Me\u021bianu va cere \u00eenfiin\u021barea unui gimnaziu rom\u00e2nesc la Arad, dar cererea sa va fi respins\u0103, motiv\u00e2ndu-se c\u0103 \u00een Ardeal deja func\u021bioneaz\u0103 un astfel de gimnaziu de stat pe care tinerii ortodoc\u015fi rom\u00e2ni \u00eel pot urma, dac\u0103 doresc;<\/p>\n episcopul Ioan Me\u021bianu a fondat tipografia diecezan\u0103 Ar\u0103dean\u0103 unde vor ap\u0103rea \u00een timp at\u00e2t manuale \u015fi imprimate biserice\u0219ti, c\u00e2t \u015fi literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 de peste Carpa\u021bi, \u00een colec\u021bia cu numele \u201eSem\u0103n\u0103torul\u201d;<\/p>\n va finaliza \u00een cursul unui an 1884-1885, construirea unei cl\u0103diri noi pentru ad\u0103postirea Institutului teologico-pedagogic, pe un teren d\u0103ruit Eparhiei de c\u0103tre Ifigenia Sina din Viena;<\/p>\n \u00een 1895, va \u00eenfiin\u021ba \u0218coala de fete care va avea 58 de eleve \u015fi un corp didactic alc\u0103tuit din 8 profesori, care din 1912 se va muta \u00eentr-o cl\u0103dire din imediata apropriere a Centrului Eparhial;<\/p>\n a realizat \u00eentemeierea Fondului de ajutorare preo\u021beasc\u0103, care va gestiona veniturile provenite din parohiile vacante.<\/p>\n \u00cen 1895, adres\u00e2ndu-se elitei ortodoxe de la acea dat\u0103 cu mesajul c\u0103 \u201etrebuie s\u0103 fim cu cea mai mare aten\u021bie\u00a0 fa\u021b\u0103 de popor, s\u0103 fim cu luare aminte c\u0103tre el, desf\u0103\u0219ur\u00e2nd o activitate tot mai rodnic\u0103 \u015fi mai intens\u0103, nu numai pe teren religios-moral, ci \u015fi acela al de\u0219tept\u0103rii, cultiv\u0103rii \u015fi lumin\u0103rii lui, s\u0103 ne \u00eengrijim ca \u0219colile noastre s\u0103 fie la \u00een\u0103l\u021bimea chem\u0103rii lor\u201d<\/em>[5]<\/sup><\/sup><\/a> .<\/p>\n Urma\u0219ul s\u0103u este episcopul Iosif Goldi\u0219, (1899-1902), care \u00een 1880 a comb\u0103tut argumentat \u015fi cu succes, teoria lui R\u00f6esler, dar \u015fi cea a exponentului ei, R\u00e9thy\u00a0 Lajos, cu privire la originea poporului rom\u00e2n, public\u00e2nd \u00een ziarul \u201dAlf\u00f6d\u201d o serie de articole cu titlul \u201eLatinitatea limbii rom\u00e2ne\u201d. \u00cen 1881 articolele au ap\u0103rut \u00eentr-o bro\u0219ur\u0103 tradus\u0103 \u015fi \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi publicat\u0103 apoi \u00een \u201eBiserica \u015fi \u0219coala\u201d din 1905. Aceast\u0103 lucrare \u00eei aduce \u015fi titlul de membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne.<\/p>\n \u00cen zilele premerg\u0103toare Unirii din Decembrie 1918 de la Alba-Iulia, episcopul de Arad, Ioan Papp, loc\u021biitor de mitropolit, a jucat un rol decisiv \u00een derularea evenimentului de la Alba-Iulia, din Eparhia Aradului fiind peste 10.000 de \u021b\u0103rani prezen\u021bi, al\u0103turi de delega\u021bi trimi\u015fi de institu\u021bii, \u0219coli \u015fi organiza\u021bii na\u021bionale pentru a fi prezen\u021bi la Alba Iulia.[6]<\/sup><\/sup><\/a> \u00cen aceast\u0103 calitate de loc\u0163iitor de mitropolit, episcopul Ioan Papp va solicita opinia episcopilor ortodoc\u015fi privind dou\u0103 aspecte: aderarea la Consiliul Na\u0163ional Rom\u00e2n, iar al doilea aspect privea investirea acestei forma\u0163iuni ca fiind autoritatea suprem\u0103 na\u0163ional\u0103 rom\u00e2n\u0103. Primul act care arat\u0103 ie\u015firea Bisericii din rela\u021biile cu monarhia austriac\u0103, a fost aceast\u0103 scrisoarea pastoral\u0103 emis\u0103 de Sinodul mitropolitan din 10 noiembrie 1918, \u00een care se comunic\u0103 poporenilor hot\u0103r\u00e2rea adoptat\u0103 privind omiterea pomenirii \u00eemp\u0103ratului Austriei ca \u00eenalt for de autoritate \u015fi \u00eenlocuirea acestuia cu pomenirea \u201e\u00cenaltei noastre st\u0103p\u00e2niri na\u021bionale \u015fi marelui sfat al Na\u021biuni Rom\u00e2ne <\/em>[7]<\/sup><\/sup><\/a>\u201d. Acest act a fost rezultatul deciziei Sinodului Mitropolitan \u015fi a intervenit dup\u0103 abdicarea \u00eemp\u0103ratului Carol. Pastorala are \u00een cuprinsul s\u0103u o rug\u0103ciune de \u00eengenunchere, scris\u0103 prin compilarea a unor diferite texte ale Sfintei Scripturi, rug\u0103ciune \u00eentocmit\u0103 de\u00a0 preotul dr. Ghe. Ciuhandru (1875-1947)[8]<\/sup><\/sup><\/a> . Aceast\u0103 rug\u0103ciune va fi \u00eempodobit\u0103 cu explicite trimiteri la istoria trecut\u0103 a rom\u00e2nilor ardeleni. Este de reamintit momentul profund emo\u0163ionant \u00een care episcopul Ioan Papp, care a s\u0103v\u00e2r\u015fit Sf. Liturghie, adaug\u0103 \u00een ecfonisul de \u00eencheiere a Sf. Liturghii expresia \u201e\u015fi a \u00eenviat ast\u0103zi \u015fi neamul nostru rom\u00e2nesc\u201d, ad\u0103ugire care a marcat \u015ftergerea vremurilor vitrege care au marcat rom\u00e2nii ardeleni \u015fi deschiderea unui alt orizont de a\u015ftept\u0103ri \u015fi posibilit\u0103\u0163i pentru neamul rom\u00e2nesc, desp\u0103r\u0163it p\u00e2n\u0103 la acel moment.<\/p>\n \n \n \n \n \n [1]<\/sup><\/sup><\/a>\u2009 Gheorghe Li\u021biu, Limba liturgic\u0103 \u00een catedrala de la Arad<\/em>, An LXCVIII, p. 230 – 232<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [2]<\/sup><\/sup><\/a>\u2009 Gheorghe Li\u021biu, O m\u0103rturie contemporan\u0103 despre Andrei \u0218aguna<\/em>, \u00een \u201d Telegraful Rom\u00e2n\u201d an 34, nr. 3-4\/1886<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [3]<\/sup><\/sup><\/a>\u2009 Gheorghe Li\u021biu, Episcopul Gherasim Ra\u021biu \u015fi protosinghelul Andrei \u0218aguna<\/em>, \u00een \u201d Biserica \u015fi \u015ecoala\u201d, an LXVIII, p. 362 – 364<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [4]<\/sup><\/sup><\/a>\u2009 \u0218tefan Lupa\u0219 \u015fi colaboratori, Manual de I.B.O.R.<\/em> vol. II, p. 515<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [5]<\/sup><\/sup><\/a>\u2009 Dr. Vasile Coman, Mitropolitul Ioan Me\u0163ian la cincizeci de ani de la moarte<\/em>, \u00een \u201d Mitropolia Ardealului\u201d, Nr. 1- 3 \/ 1966, p. 29 – 31<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [6]<\/sup><\/sup><\/a>\u2009 L. Emandi, Documente ar\u0103dene despre Unirea ceea mare,<\/em> \u00een revista \u201dMitropolia Banatului<\/em>\u201d, an XXXIII, p.754-768<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [7]<\/sup><\/sup><\/a>\u2009 Pastorala Sinodului Mitropolitan din 10 noiembrie 1918<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [8]<\/sup><\/sup><\/a>\u2009 Gheorghe Li\u021biu, Rug\u0103ciunea de la Alba Iulia<\/em>, \u00een revista \u201dMitropolia Banatului<\/em>\u201d, an XVIII, p. 683-688<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00a0Preot Lucian Petru Mure\u0219an Educa\u021bia clerului ortodox (1822-1918) Preparandia din Arad a fost, dimpreun\u0103 cu Preparandia din V\u00e2r\u0219e\u021b, \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een 1822. Dintre profesorii Preparandiei \u0219i ai Institutului teologic, men\u021bion\u0103m \u015fi pe episcopul Aradului: Gherasim Ra\u021b (Ra\u021biu). Problema \u0219colariz\u0103rii candida\u021bilor la … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti
<\/p>\n
\n