<\/p>\n
\u00a0<\/strong>\n<\/p>\n (continuare din num\u0103rul trecut)<\/p>\n \n Preot prof. dr. Alexandru St\u0103nciulescu B\u00e2rda<\/p>\n \n ELEMENTE DE MEDICIN\u0102 LEGAL\u0102<\/p>\n \n 6.1. Reglement\u0103ri privind asisten\u0163a sanitar\u0103:<\/strong><\/p>\n \n 6.1.1. Medicul\u00a0 \u00een via\u0163a comunit\u0103\u0163ii. <\/em><\/strong>\u00cenc\u0103 de la sf\u00e2r\u015fitul veacului al XVIII-lea, medicul \u00ee\u015fi face prezen\u0163a \u00een documentele analizate, at\u00e2t la nivel de sta, c\u00e2t \u015fi la nivel de ora\u015f. \u00cen 30 noiembrie 1783, episcopul Vichentie al V\u00e2r\u015fe\u0163ului \u00eendemna pe preo\u0163ii \u015fi pe enoria\u015fii s\u0103i s\u0103 urmeze \u015fcoli mai \u00eenalte, \u015fcoala fiind elementul de baz\u0103, care ar fi putut s\u0103 le schimbe via\u0163a \u00een bine. Le recomanda \u00een acest sens Universit\u0103\u0163ile din Pesta \u015fi Viena, unde se putea\u00a0 studia <\/strong>medicina, dreptul \u015fi filozofia. Absolven\u0163ii acestei universit\u0103\u0163i\u00a0 devin apoi prezen\u0163i \u00een mase, contribuind\u00a0 asigur\u00e2nd, pe c\u00e2t se putea, asisten\u0163a sanitar\u0103. E posibil ca medici s\u0103 fi existat la \u00eenceput doar \u00een ora\u015fele mari, dup\u0103 care, \u00eenmul\u0163indu-se cadrele, s-au r\u0103sp\u00e2ndit \u015fi-n or\u0103\u015felele de\u00a0 provincie. Din documente afl\u0103m c\u0103 \u00een fiecare sat medicul avea datoria s\u0103 vin\u0103 o dat\u0103 sau de dou\u0103 ori pe an, \u00een mod obi\u015fnuit, s\u0103 fac\u0103 consulta\u0163ii celor bolnavi, s\u0103 le prescrie medicamente sau alte remedii\u00a0 pentru bolile de care sufereau.\u00a0 \u00cen caz\u00a0 de epidemii, precum variola, medicii\u00a0 trebuiau s\u0103 mearg\u0103 \u00een fiecare sat din zonele afectate \u015fi s\u0103 ,,oculeze\u201d<\/em>(vaccineze) copiii cu ,,bube de vac\u0103\u201d, <\/em>pentru a-i face imuni la epidemie. Medicii erau ajuta\u0163i \u00een sate \u015fi mai ales \u00een zonele gr\u0103nicere\u015fti de c\u0103tre moa\u015fe. Acestea asigurau asisten\u0163a medical\u0103 femeilor care n\u0103\u015fteau. Ele nu aveau \u015fcoal\u0103 propriu-zis\u0103, ci erau doar \u00eendrumate, instruite, probabil de medicii, care le \u015fi controlau, apoi, activitatea. Nu cunoa\u015ftem cum erau retribuite, dar se pare c\u0103 satele contribuiau la sus\u0163inerea lor. Medicul avea datoria s\u0103 se prezinte la casa fiec\u0103rui mort, s\u0103-l vad\u0103, s\u0103 constate\u00a0 decesul, s\u0103 stabileasc\u0103 apoi cauza mor\u0163ii \u015fi s\u0103 elibereze certificatul de deces, f\u0103r\u0103 de care preotul nu avea voie s\u0103 oficieze \u00eenmorm\u00e2ntarea \u015fi nici s\u0103 treac\u0103 pe cel decedat \u00een registrul de stare civil\u0103 al deceda\u0163ilor. \u00cen realitate, se pare c\u0103 nu se ducea medicul la domiciliul mortului, ci doar elibera certificat de constatare a mor\u0163ii. Este interesant de constatat c\u0103 \u00een octombrie 1819, protopopul Nicolae Stoica de Ha\u0163eg comunica hot\u0103r\u00e2rea \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103, prin care stabilea c\u0103 pe teritoriul Imperiului\u00a0 Habsburgic nu au voie s\u0103 profeseze dec\u00e2t medicii care erau absolven\u0163i ai facult\u0103\u0163ilor de medicin\u0103 de la Universit\u0103\u0163ile\u00a0 din\u00a0 Viena \u015fi Pesta. Era interzis\u0103 activitatea celor care ob\u0163inuser\u0103 ,,diplom\u0103 de doctorie de la universit\u0103\u0163ile al(tor) \u0163\u0103ri streine\u201d<\/em>[1]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/em><\/p>\n 6.1.2. M\u0103suri profilactice. <\/em><\/strong>Preo\u0163ii erau folosi\u0163i de c\u0103tre administra\u0163ia statului la lupta de prevenire a r\u0103sp\u00e2ndirii unor boli molipsitoare, precum ciuma, holera sau altele de acest gen necunoscute. Pentru aceasta li se transmiteau ordine ale conducerii de stat privitoare diferite slujbe, \u00een cadrul c\u0103rora trebuiau introduse anumite reguli menite s\u0103 schimbe unele practici intrate \u00een obi\u015fnuin\u0163a poporului. Dintre\u00a0 acestea amintim urm\u0103toarele:<\/p>\n \u00a0<\/em><\/p>\n A. La \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri:<\/em><\/p>\n \n Interzicere de a \u0163ine mortul descoperit de la deces p\u00e2n\u0103 la \u00eenmorm\u00e2ntare. <\/strong>Se interzicea \u00een mod categoric de a se transporta mortul de acas\u0103 p\u00e2n\u0103 la biseric\u0103, respectiv la cimitir, cu sicriul descoperit. Dimpotriv\u0103, cei care fuseser\u0103 bolnavi, trebuiau acoperi\u0163i \u00een sicriu cu var nestins, dup\u0103 care li se fixa capacul la sicriu \u015fi nu mai era desf\u0103cut[2]<\/sup><\/sup><\/a>. Aceast\u0103 dispozi\u0163ie nu se respecta \u00eens\u0103 \u00eentru totul \u00eentotdeauna(II, f. 64 v. -65 r.). Faptul c\u0103 epidemiile secerau nenum\u0103rate vie\u0163i la vremea aceea,\u00a0 este\u00a0 un motiv \u00een plus ca regulamentele, deciziile \u015fi ordinele s\u0103 fie numeroase \u00een acest sens. Medicina la vremea respectiv\u0103 se ar\u0103ta neputincioas\u0103 ca s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 unor epidemii precum ciuma sau holera. Totu\u015fi, se insista pe m\u0103suri\u00a0 preventive. Uneori dispozi\u0163iile veneau direct de la \u00eemp\u0103ratul de la Viena sau de la regele maghiar \u015fi erau transmise \u00een teritoriu prin\u00a0 organele biserice\u015fti, civile \u015fi militare.\u00a0 \u00cen\u00a0 27 martie 1778, spre exemplu, venise ordin de la\u00a0\u00a0 rege, de la ,, ce sfin\u0163it\u0103 chesaro-cr\u0103iasc\u0103 \u015fi apostoliceasc\u0103 m\u0103rire\u201d ,<\/em> ordin care era actualizat \u00een prim\u0103vara lui 1784, care interzicea ca mor\u0163ii s\u0103 mai fie \u0163inu\u0163i de la deces\u00a0 p\u00e2n\u0103 la \u00eenmorm\u00e2ntare cu fa\u0163a descoperit\u0103. Astfel, ei trebuiau pu\u015fi imediat \u00een sicrie \u015fi acestora trebuia s\u0103 li se a\u015feze capacul \u015fi s\u0103 se fixeze \u00een cuie, pentru a nu se mai r\u0103sp\u00e2ndi microbii. \u00cen 1835, ca urmare a pl\u00e2ngerii comenduirii militare a Banatului c\u0103tre episcopul de V\u00e2r\u015fe\u0163, acesta d\u0103dea ordin preo\u0163ilor din eparhie ca s\u0103 interzic\u0103 oamenilor a mai duce mor\u0163ii \u00een co\u015fciuge \u00eenchise sau deschise la biseric\u0103 \u015fi de acolo la cimitir, prilej cu care se puteau transmite multe boli. Se reglementa ca slujba \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii s\u0103 se fac\u0103 acas\u0103 la mort, dup\u0103 care se acoperea co\u015fciugul \u015fi-l duceau direct la cimitir. Se putea face slujba \u015fi la cimitir[3]<\/sup><\/sup><\/a>. Documentele analizate ne ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 restric\u0163iile de genul acesta erau valabile doar pentru popor, \u00een timp ce autorit\u0103\u0163ile le \u00eenc\u0103lcau f\u0103r\u0103 jen\u0103. A\u015fa, bun\u0103oar\u0103, \u00een 1819, \u00een plin\u0103 epidemie de cium\u0103, a murit episcopul Petru Vidac(9 decembrie 1819). Z\u0103cuse nou\u0103 zile \u015fi nimeni nu-i\u00a0 putuse diagnostica sau vindeca boala. Trupul mort al episcopului a fost \u0163inut ,,\u015fapte zile \u00eentregi la priveli\u015ftea norodului z\u0103cu, c\u00e2t s\u0103 f\u0103cu\u00a0 \u00een firea sa ce-au fost \u015fi de at\u00e2ta mult norod, f\u0103r\u0103 deschilinirea legii, ziua – noaptea ne\u00eentrerupt s-au cercetat \u015fi cu lacr\u0103mi l-au s\u0103rutat, iar a \u015faptea zi, ce fu a 15 – a a (lunii) ace\u015ftia, cu petrecanie a unui f\u0103r\u0103 de num\u0103r norod dup\u0103\u00a0 cum s\u0103 cuvine arhiere\u015ft(e)i persoane, \u00een ceasta de aicea catedralnic\u0103 biseric\u0103, pre l\u00e2ng\u0103 binecuv\u00e2ntatele oas\u0103 a r\u0103posatului domn ep(is)cop de \u015eacabent (Iosif\u00a0 \u015eacabent-n.n.) \u00een p\u0103m\u00e2nt s-au a\u015fezat\u201d[4]<\/sup><\/sup><\/a>. <\/em>Dac\u0103 vom observa cu aten\u0163ie, multe dispozi\u0163ii de ordin bisericesc \u015fi penal, ce fuseser\u0103 date preo\u0163ilor \u015fi poporului a le pune \u00een practic\u0103 sunt \u00eenc\u0103lcare la moartea acestui episcop. Nici popula\u0163ia nu a respectat \u00eentru totul ordinele st\u0103p\u00e2nirii de acest . Dovad\u0103 este faptul c\u0103 \u00een 1878, episcopul Ioan Popasu se pl\u00e2ngea \u00eentr-o circular\u0103 c\u0103 a g\u0103sit localit\u00ee\u0163i \u00een care toate legile \u015fi regulamentele privitoare la \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri erau c\u0103lcate f\u0103r\u0103 remulc\u0103ri[5]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Obliga\u0163ia ca decesul s\u0103 fie constatat de medic \u015fi acesta s\u0103 elibereze certificat dup\u0103 48 de ore de la deces.<\/strong> Obliga\u0163ia de a chema ,,dohtorul\u201d s\u0103 constate decesul \u015fi cauza mor\u0163ii \u015fi s\u0103 elibereze ,,carte -\u0163ertificat\u201d\u00a0 \u00eenainte de a face \u00eenmorm\u00e2ntarea <\/em>[6]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen cazul \u00een care nu exista medic \u00een localitate sau \u00een zon\u0103, preotul trebuia s\u0103 cheme ,,dreg\u0103toriul st\u0103p\u00e2nirii p\u0103m\u00e2nte\u015fti, sau spre aceia r\u00e2nduitului comisariu, sau mai pre urm\u0103 natoriul(notarul-n.n.) locului \u00ee(m)preun\u0103 cu cei b\u0103tr\u00e2ni ai locului\u201d, care s\u0103 constate c\u0103 mortul nu prezint\u0103 semne c\u0103 decesul s-ar fi datorat ciumii<\/em>[7]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen 1833 se admitea ca aceast\u0103 constatare a mor\u0163ii, \u00een caz de for\u0163\u0103 major\u0103, s-o poat\u0103 face \u015fi comandantul companiei\u00a0 din zon\u0103<\/em>[8]<\/sup><\/sup><\/a>. <\/em>\u00cenmorm\u00e2ntarea nu trebuia s\u0103 se fac\u0103 dec\u00e2t dup\u0103 trecerea a 48 de ore de la deces, pentru a se evita situa\u0163ia mor\u0163ilor aparente[9]<\/sup><\/sup><\/a> .\u00a0 <\/strong><\/p>\n Obliga\u0163ia e a dezinfecta trupurile celor mor\u0163i de boli contagioase. <\/strong>Dac\u0103 cineva murea de boal\u0103 contagioas\u0103, precum lepra sau holera, ori dac\u0103 ,,trupurile s-au umflat\u0103 dup\u0103 ie\u015firea sufletului , sau va ar\u0103ta fa\u0163a lui groaznic\u0103 \u015fi ur\u00e2t\u0103 \u015fi dintr-\u00eensul ias\u0103 z\u0103duv\u0103 pucioas\u0103\u201d,<\/em> astfel de trupuri trebuie tratate \u00een mod special,\u00a0 cu mult\u0103 grij\u0103, pentru a nu se mai r\u0103sp\u00e2ndi boala. \u00cen acest sens, trupurile respective ,,\u00eendat\u0103 cu var nestins s\u0103 se presere \u015fi \u00eenc\u0103 \u00een cas\u0103 s\u0103 se acopere sicrinul\u00a0 \u015fi cu cuie s\u0103 se \u0163intuiasc\u0103 sicrinul \u015fi la locul de \u00eengropare s\u0103 se a\u015faz\u0103. A\u015fijderea \u015fi la bisearic\u0103 duc\u00e2ndu-l s\u0103 nu-l descopere la fa\u0163\u0103<\/em>\u201d. Ordinul era repetat de c\u00e2te ori ap\u0103rea c\u00e2te o epidemie de cium\u0103, holer\u0103, variol\u0103 etc.[10]<\/sup><\/sup><\/a> Pentru cei care nu ar fi respectat aceast\u0103 dispozi\u0163ie se men\u0163iona c\u0103 vor primi pedepse drastice ,,de la a lor cesaro-cr\u0103iasc\u0103 m\u0103riri or\u00e2nduieli, acela unde s\u0103 va \u00eent\u00e2mpla supt pedeaps\u0103 mare va fi de la domni varmeghi\u015fti\u201d<\/em>[11]<\/sup><\/sup><\/a>. Varmegi\u015ftii erau poli\u0163i\u015ftii statului din teritoriu. Ei aveau ca for suprem de conducere ,,\u00eenaltul con\u0163ilium\u201d. Le este trimis\u0103 preo\u0163ilor \u015fi ordinul varmeghiei \u00een acest sens[12]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Interzicerea de a transporta mor\u0163ii dintr-o localitate \u00een alta. <\/strong>Era interzis\u0103 categoric de c\u0103tre lege \u015fi de c\u0103tre comenduirea militar\u0103 a Banatului transportarea mor\u0163ilor dintr-o localitate \u00een alta, pentru a nu se r\u0103sp\u00e2ndi bolile molipsitoare[13]<\/sup><\/sup><\/a>. Chiar ofi\u0163erii \u015fi militarii, care ar fi decedat \u00een spitalele militare nu mai erau transporta\u0163i acas\u0103, la familiile lor \u015fi erau \u00eenmorm\u00e2nta\u0163i \u00een localitatea unde era spitalul respectiv, iar\u00a0 slujba \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii era obligat preotul locului \u00een care era spitalul s-o oficieze[14]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Anun\u0163area organelor de stat cu privire la decesele datorate unor boli contagioase. <\/strong>Preo\u0163ii erau\u00a0 obliga\u0163i c\u0103, \u00een caz c\u0103 cineva murea de boal\u0103 molipsitoare, s\u0103 anun\u0163e solg\u0103bir\u0103ul \u00een termen de paisprezece zile de la decesul respectiv, preciz\u00e2nd \u00een raport denumirea bolii\u00a0 \u015fi c\u00e2te zile a fost \u0163inut mortul \u00een cas\u0103[15]<\/sup><\/sup><\/a>. Aceast\u0103 obliga\u0163ie a fost\u00a0 extins\u0103 apoi, preo\u0163ii fiind obliga\u0163i ca s\u0103 dea asemenea rapoarte din dou\u0103 \u00een dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni cu privire toate cazurile de deces din parohie \u015fi cauza mor\u0163ii fiec\u0103ruia[16]<\/sup><\/sup><\/a>. Preo\u0163ii\u00a0 raportau at\u00e2t solg\u0103bir\u0103ului locului, c\u00e2t \u015fi protopopului, iar protopopul era obligat s\u0103 raporteze lunar episcopului la V\u00e2r\u015fe\u0163[17]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Obliga\u0163ia de a evita adun\u0103rile de rude, cunoscu\u0163i \u015fi prieteni la casa mortului. <\/strong>Aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 urm\u0103rea protejarea popula\u0163iei de a c\u0103dea victim\u0103 microbilor bolilor molipsitoare. Se recomanda ca la priveghiu s\u0103 participe doar rudele foarte apropiate \u015fi \u00een num\u0103r c\u00e2t mai mic. Arhimandritul Sinesie Radivoevici, loc\u0163iitorul episcopului de V\u00e2r\u015fe\u0163 scria \u00eentr-o circular\u0103 din 1827: ,,<\/strong>Cunoscut iaste cum c\u0103 trupurile cele moarte omene\u015fti \u00een grani\u0163a milit\u0103reasc\u0103 de multe ori de fa\u0163\u0103 spre vedere s\u0103 scot, din carea nebun\u0103 lucrare multe v\u0103t\u0103m\u0103toare bete\u015fuguri au tras r\u0103d\u0103cin\u0103. Iar fiindc\u0103 scoaterea aceasta a mor\u0163ilor din cauza str\u00e2mtori(i) l\u0103ca\u015furilor, mai cu seam\u0103 \u00een mici c\u0103sulii, prin adunarea nemoteniilor \u015fi altor iubitori de \u015ftire mai toat\u0103 zioa pl\u00e2ng\u00e2nd, de unde v\u0103t\u0103m\u0103toare adun\u0103ri s\u0103 nasc\u0103.<\/em>[18]<\/sup><\/sup><\/a><\/em><\/p>\n Obligarea parohiilor de a construi capele \u015fi case unde s\u0103 fie \u0163inu\u0163i mor\u0163ii \u00eenainte de \u00eenmorm\u00e2ntare. <\/strong>Dac\u0103 era posibil, se recomanda a se construi o capel\u0103 special\u0103, unde s\u0103 fie du\u015fi mor\u0163ii, pentru ca trupurile s\u0103 nu fie \u0163inute acas\u0103 la mort, unde pot s\u0103 fie \u00eenc\u0103peri mici \u015fi lumea s\u0103 se \u00eenghesuie, ceea ce ar fi fost o surs\u0103 sigur\u0103 de r\u0103sp\u00e2ndire a microbilor. ,,Drept aceea, \u00eentru urmarea poruncii de la \u00eenaltele locuri purces\u0103 bine \u00eencuvin\u0163\u0103niei voastre \u015fi toatei parohialnicei preo\u0163imi s\u0103 poruncea\u015fte, ca pre norod despre a\u015fa v\u0103t\u0103m\u0103toare obiceaiuri cu cuv\u0103nt \u00een is\u0103ric\u0103 s\u0103 \u00eencuvin\u0163a\u0163(i) \u015fi c\u0103tr\u0103 aceia s\u0103-l sf\u0103tui\u0163i , ca mai cu seam\u0103 ob\u015ftile mai mari \u015fi unde e de lips\u0103 \u015fi putin\u0163\u0103 s\u0103 vede a fi \u00eencet, adic\u0103 cas\u0103 de ob\u015fte pentru mor\u0163i\u00a0 sau la bis\u0103ric\u0103 sau la alt credincios loc c\u0103tr\u0103 mormintele de ob\u015fte s\u0103 se fac\u0103, \u00een carea cas\u0103 trupurile cele moarte p\u0103n\u0103 la \u00eengropare, carea dup\u0103 e\u015firea (celor) 48 de ceasuri are de a fi s\u0103 s\u0103 poat\u0103 a\u015f\u0103za\u201d<\/em>[19]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Interzicerea de a mai construi morminte \u00een cur\u0163ile bisericilor.<\/strong> \u00cen 1789 se interzice a se\u00a0 s\u0103pa mormintele pe l\u00e2ng\u0103 biserici \u015fi \u00een cur\u0163ile bisericilor. Se puteau construi morminte, se puteau zidi, dar numai ,, afar\u0103 din sat, s\u0103 se scoa\u0163\u0103 \u015fi de va vrea cineva acolo poate lui\u015fi groap\u0103 s\u0103-\u015fi zideasc\u0103\u201d<\/em>[20]<\/sup><\/sup><\/a>. Este interesant c\u0103 aceast\u0103 lege a lui Iosif al II-lea este abrogat\u0103, de \u00eendat\u0103 ce la c\u00e2rma imperiului ajunge succesorul s\u0103u, \u00eemp\u0103ratul Leopold\u00a0 al II-lea. Acesta\u00a0 ,,defaim\u0103\u201d<\/em> legea lui Iosif al II-lea \u015fi d\u0103 o alta, care este transmis\u0103 preo\u0163ilor de c\u0103tre episcopul Iosif Ioanovici \u015eacabent la 7 mai 1790, deci la un an distan\u0163\u0103, prin care\u00a0 se permitea\u00a0 s\u0103 se fac\u0103 \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri pe l\u00e2ng\u0103 biserici, ,,\u00eens\u0103 mormintele deos\u0103bi s\u0103 fie zidite cu c\u0103r\u0103mid\u0103 bine \u00eent\u0103rit\u0103, iar a\u015fa feliu de morm\u00e2nturi, \u00eentru carele de cur\u00e2nd trupul vreunui mort sau pus\u0103 nu va fi slobod a s\u0103 de\u015fchide cel morm\u00e2nt nou cu zid \u00eent\u0103rit s\u0103 se zideasc\u0103\u201d[21]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen 1820, protopopul Mehadiei, Nicolae Stoica de Ha\u0163eg \u00ee\u015fi anun\u0163a preo\u0163ii c\u0103 se permite a se face \u00eenhum\u0103ri, \u00een morminte zidite \u015fi \u00een curtea bisericii, dar trebuie mai \u00eent\u00e2i pl\u0103tit\u0103 pentru aceasta o tax\u0103 de 100 de florin\u0163i pentru sus\u0163inerea bisericii respective[22]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Interzicerea de a \u00eenmorm\u00e2nta mor\u0163ii \u00een gr\u0103dinile, cur\u0163ile caselor sau \u00een alte locuri \u00een afara cimitirelor r\u00e2nduite pentru fiecare localitate[23]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Evitarea aglomera\u0163iilor la slujbe<\/strong>.<\/em> \u00cen acest sens, din porunca autorit\u0103\u0163ilor ungare, li se interzicea preo\u0163ilor de a mai primi bolnavii \u00een biseric\u0103: ,,av\u00e2nd grij\u0103 pentru cea des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 s\u0103n\u0103tate a supu\u015filor s\u0103i, pohte\u015fte <\/em>(regele – n.n. Al. S.) \u015fi voe\u015fte \u015fi aceasta din credin\u0163a ce p\u0103n\u0103 acum au fost\u0103 la noi obiceaiu, care iaste norodului de leagea noastr\u0103 v\u0103t\u0103m\u0103toriu a s\u0103 dezr\u0103d\u0103cina (\u2026), adic\u0103 ce betegi \u00een biseric\u0103 s\u0103 nu s\u0103 aduc\u0103 \u015fi acolo peste ei obicinuitele rug\u0103ciuni s\u0103 nu s\u0103 ceteasc\u0103 din aceea pricin\u0103 fiindc\u0103 mul\u0163i fiind cu be(te)\u015fug lipitori(molipsitori – n.n. Al.S.) \u015fi al\u0163i oameni ce vor fi \u00een biseric\u0103 acela bete\u015fug poate s\u0103 treac\u0103. Li se permitea preo\u0163ilor s\u0103 oficieze Sf\u00e2ntul Maslu \u015fi celelalte molitve \u015fi rug\u0103ciuni legate de s\u0103n\u0103tatea bolnavilor, \u00eens\u0103 numai la casele bolnavilor, ci nu acas\u0103[24]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Evitarea \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firii celor bolnavi \u00eempreun\u0103 cu cei s\u0103n\u0103to\u015fi<\/strong>.<\/em>Era considerat\u0103 o surs\u0103 important\u0103 de contaminare administrarea Tainei Sfintei \u00cemp\u0103rt\u0103\u015fanii tuturor\u00a0 enoria\u015filor \u00een biseric\u0103, din acela\u015fi potir. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 unii puteau fi bolnavi de boli molipsitoare, li se interzicea preo\u0163ilor aceast\u0103 practic\u0103. Bolnavilor li se administra numai acas\u0103 Sf\u00e2nta \u00cemp\u0103rt\u0103\u015fanie[25]<\/sup><\/sup><\/a>. <\/em><\/p>\n Izolarea bolnavilor de boli contagioase.<\/strong> Epidemiile de variol\u0103, de cium\u0103 \u015fi de holer\u0103 din veacul al XVIII-lea \u015fi \u00eenceputul celui de-al XIX-lea din Europa \u015fi nu numai, au determinat autorit\u0103\u0163ile austriece s\u0103 ia m\u0103suri drastice de izolare a tuturor celor cu boli molipsitoare. Izolarea nu era definitiv\u0103, \u00een sensul alung\u0103rii a celor bolnavi din domiciliul sau localitatea lor, ori exterminarea lor fizic\u0103, ci\u00a0 evitarea pe c\u00e2t posibil a introducerii acestora \u00een aglomera\u0163ii. Astfel, la 12 noiembrie 1787, episcopul Iosif \u015eacabent \u00een\u015ftiin\u0163a preo\u0163ii , c\u0103 ,,\u00eemp\u0103r\u0103teasca cr\u0103iasca m\u0103rire, cu p\u0103rinteasc\u0103 purtare de grij\u0103 pentru cea des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 s\u0103n\u0103tate a supu\u015filor s\u0103i\u201d interzice\u00a0 accesul\u00a0 ,,cealor beteagi\u201d <\/em>\u00een biseric\u0103 pentru\u00a0 a beneficia de rug\u0103ciunile preo\u0163ilor. Aceasta pentru c\u0103 mul\u0163i dintre cei bolnavi sunt purt\u0103tori de boli molipsitoare \u015fi pot s\u0103 contamineze \u00eentreaga adunare aflat\u0103 \u00een biseric\u0103. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, c\u0103 ordinul viza \u00een mod special Sf\u00e2ntul Maslu, Sf\u00e2nta Spovedanie \u015fi Sf\u00e2nta \u00cemp\u0103rt\u0103\u015fanie,\u00a0 fiindc\u0103 episcopul\u00a0 g\u0103se\u015fte p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 o formul\u0103 de compromis, \u00een sensul c\u0103 sf\u0103tuie\u015fte preo\u0163ii ca unor astfel de bolnavi s\u0103 le oficieze rug\u0103ciunile cuvenite acas\u0103[26]<\/sup><\/sup><\/a>. Pentru prevenirea molipsirii de cium\u0103 existau \u00een unele locuri \u015fi lazareturi<\/em>, adic\u0103 locuri de izolare, fie pentru bolnavi, fie pentru cei s\u0103n\u0103to\u015fi[27]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Incinerarea obiectelor care au apar\u0163inut ori care au fost folosite de c\u0103tre cei afecta\u0163i de boli molipsitoare[28]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Denun\u0163area f\u0103r\u0103 \u00eent\u00e2rziere a celor ce d\u0103deau semne de boal\u0103<\/strong>[29]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/strong><\/p>\n Raportarea oric\u0103rui caz de boal\u0103 sau de deces suspect de c\u0103tre preo\u0163i autorit\u0103\u0163ilor[30]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Interzicerea dezhum\u0103rilor \u00een vederea ,,sp\u0103l\u0103rii oaselor\u201d. <\/strong>Se interzicea, \u00een 1815, dezhumarea osemintelor \u015fi sp\u0103larea oaselor la \u00eemplinirea unui oarecare timp de la deces, a\u015fa cum era obiceiul \u00een Banat<\/em>[31]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/em><\/p>\n Interzicerea deshum\u0103rilor\u00a0 de oseminte ale celor b\u0103nui\u0163i c\u0103 ar fi strigoi sau moroi.<\/strong>\u00a0 Se interzicea categoric s\u0103 se dezgroape mor\u0163ii b\u0103nui\u0163i c\u0103 ar fi strigoi sau moroi. Preo\u0163ii erau sf\u0103tui\u0163i ca ,,prin folositoare \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi \u015fi pov\u0103\u0163uiri \u00eempotriva celor pro\u015fti(<\/em>simpli-n.n.) a lucra \u015fi poporul de c\u0103tre \u00eentunericul de\u015fartei credin\u0163\u0103 de\u015ftept\u00e2ndu-l a-l aduce, fiindc\u0103 acelea adev\u0103rata sufleteasca m\u0103ntuire(\u2026.,<\/em> indescifrabil) vat\u0103m\u0103 cu tut(l) v\u00e2rtutea \u015fi f\u0103r(\u0103) de aceasta datori fiind a s\u0103 s\u00e2rgui li s\u0103 cade\u201d<\/em>[32]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen 1820 era citat preotul din Marga, care ,,la scoaterea de strigoni mari slujbe a se face trebuie, cu care norodul sp\u0103im\u00e2nt\u00e2nd \u00een cea credin\u0163\u0103 de\u015fart\u0103 mai tare au \u00eent\u0103rit \u015fi pedeaps\u0103 \u015f-au \u00eenc\u0103rcat. Deci, noao, ca p\u0103stor(i ai) lor, ni s\u0103 cade norodul de c\u0103tr\u0103 a\u015fa credere<\/em>(credin\u0163\u0103 – n.n.) cu dogmele legi(i) sfintei pravile a abate , \u00eendrept\u00e2nd a \u00eent\u0103ri \u00eengrop\u0103ciunile \u015ftiind mormin\u0163i(i) ob\u015ftei<\/em>[33]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/em> La\u00a0 13 februarie 1836, episcopul Iosif Raiacici din V\u00e2r\u015fe\u0163 era intrigat de o adres\u0103 a comandamentului militar al Banatului, prin care se reclama c\u0103 locuitorii din Voislova au dezgropat un trup de mort, care se f\u0103cuse ,,moroni\u201d<\/em> sau ,,strigoni\u201d<\/em>\u00a0 \u015fi\u00a0 ,,l-au pu\u015fc\u0103\u015fit\u201d, <\/em>ca num\u0103rul celor mor\u0163i\u00a0 ,,prin sugrum\u0103rile sale\u201d <\/em>s\u0103 se diminueze. Episcopul face o lung\u0103 pledoarie pentru a-\u015fi convinge clericii \u015fi credincio\u015fii de de\u015fert\u0103ciunea acestei credin\u0163e[34]<\/sup><\/sup><\/a>. Cazurile se repetau, din p\u0103cate, \u00een 1853[35]<\/sup><\/sup><\/a>, \u00een 1856[36]<\/sup><\/sup><\/a>, \u00een 1860, la Buchin, unde mortul ,, a fost ciop\u00e2r\u0163it\u201d<\/em>[37]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/em><\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Autorit\u0103\u0163ile erau interesate pentru cunoa\u015fterea izbucnirii oric\u0103rui focar de infec\u0163ie \u015fi de aceea porunceau preo\u0163ilor, prin circulara episcopului Iosif \u015eacabent din 22 august 1788, ca \u00een termen de paisprezece zile de la decesul celui decedat de moarte molipsitoare, s\u0103 anun\u0163e pe solg\u0103bir\u0103ul locului nu numai de deces, ci \u015fi de cauza mor\u0163ii, mai cu seam\u0103 dac\u0103 aceasta este ,,boal\u0103 lipicioas\u0103\u201d(contagioas\u0103-n.n.)[38]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n \n (va urma)<\/p>\n \n \n \n \n \n \n \n \n \n \n \n \n \n \n \n \n \n \n \n [1]<\/sup><\/sup><\/a>\u2009 Arh. prot. Mehadia, <\/strong>Dos. III,<\/em> f. 22 v.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [2]<\/sup><\/sup><\/a>\u2009 Idem, Dos. I,<\/em> <\/strong>f. 11 r. -12 r.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [3]<\/sup><\/sup><\/a>\u2009 Idem, <\/strong>Dos. III,<\/em> f. 188 r.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n
<\/p>\n
\n