<\/p>\n
\n
<\/strong><\/strong><\/p>\n Preot dr. Florin Carebia<\/p>\n Educa\u0163ia este o condi\u0163ie a \u00een\u0103l\u0163\u0103rii omului, a asimil\u0103rii de valori spirituale fundamentale \u015fi de continu\u0103 perfec\u0163ionare. P\u0103rintele profesor Dumitru St\u0103niloae definea educa\u0163ia astfel: \u00abEste o lucrare din dragoste spre tot mai mult\u0103 dragoste. Ea porne\u015fte din dragostea \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului, ca apoi, clip\u0103 de clip\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce se descoper\u0103 dragostea lui, s\u0103 fac\u0103 s\u0103 se nasc\u0103 \u015fi a \u00eenv\u0103\u0163\u0103celului, leg\u00e2nd printr-o dragoste tot mai ad\u00e2nc\u0103 cele dou\u0103 suflete \u015fi \u00eenfiin\u0163\u00e2nd un raport de total\u0103 \u00een\u0163elegere \u015fi negr\u0103it\u0103 comuniune \u00eentre ele\u00bb[1]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n La r\u00e2ndul s\u0103u, P\u0103rintele profesor Dumitru C\u0103lug\u0103r\u00a0 vorbea despre educa\u021bie ca fiind o ac\u0163iune specific uman\u0103, care se desf\u0103\u015foar\u0103 con\u015ftient de c\u0103tre un educator, conform unui plan \u015fi unei metode bine precizate. Ea este sus\u0163inut\u0103 de iubire, de \u00eencredere, de libertate \u015fi de harul lui Dumnezeu \u015fi are drept scop realizarea caracterului religios-moral, cu des\u0103v\u00e2r\u015firea lui \u00een personalitatea cre\u015ftin\u0103[2]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n \u00cen fine, un mare pedagog rom\u00e2n, P\u0103rintele profesor Mihail Bulacu vedea educa\u0163ia intelectual\u0103, religioas\u0103 \u015fi moral\u0103 cre\u015ftin\u0103 ca pe cele trei laturi esen\u0163iale de activitate. Ele \u0163in de formarea sufletului, raportat la intelect, sentiment \u015fi voin\u0163\u0103. Cre\u015ftinismul a emanat cel mai reu\u015fit sistem de educa\u0163ie a sufletului omenesc, cu idealul s\u0103u de perfec\u0163iune[3]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Sufletul, ca parte esen\u0163ial\u0103 a fiin\u0163ei umane, este motorul ac\u0163iunilor \u015fi singura comoar\u0103 ce ne r\u0103m\u00e2ne, continu\u00e2ndu-ne existen\u0163a. Cre\u015ftinismul \u00ee\u015fi concentreaz\u0103 activitatea asupra sufletului. Chiar \u015fi progresul social se identific\u0103 cu idealul moral cre\u015ftin, c\u0103ci cre\u015ftinismul este creatorul adev\u0103ratelor elemente de cultur\u0103 \u015fi civiliza\u0163ie, f\u0103r\u0103 de care societatea nu poate s\u0103 existe. Pentru cre\u015ftinism, sufletul nu este un corp chimic, nu este supus transform\u0103rilor, ci este viu \u015fi activ permanent[4]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n \u00cendemnul Sfin\u0163ilor Trei Ierarhi este de a ac\u0163iona asupra omului din interior spre exteriorul lui, iar nu invers, fiindc\u0103 nicio cale extern\u0103 nu ne poate da o via\u0163\u0103 perfect\u0103.\u00a0 De aceea, ei v\u0103d educa\u0163ia ca pe un concept mult mai larg, viz\u00e2nd preg\u0103tirea sufletelor, pentru ca ele s\u0103 devin\u0103 vrednice de primirea Sfintelor Taine. Vrednicia cere deci mult mai mult dec\u00e2t o ini\u0163iere didactic\u0103 despre acele Taine[5]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Exist\u0103 o corela\u0163ie direct\u0103 \u00eentre educa\u0163ia religioas\u0103 \u015fi cea moral\u0103. Educa\u0163ia cre\u015ftin\u0103, ce \u00ee\u015fi propune s\u0103 formeze caractere, urm\u0103re\u015fte aplicarea \u00een practic\u0103 a principiilor ei. \u00cen acest fel, omul nu se mai opre\u015fte la simpla \u00eenv\u0103\u0163are a elementelor de doctrin\u0103, trec\u00e2nd la lucrare, la punerea lor \u00een practic\u0103. Aceasta este educa\u0163ia cre\u015ftin\u0103 integral\u0103, ce trece dincolo de cea intelectual\u0103 \u015fi de cea religioas\u0103, devenind educa\u0163ie moral\u0103. Se spune c\u0103 educa\u0163ia religioas\u0103, dac\u0103 nu este \u00eenso\u0163it\u0103 de cea moral\u0103, las\u0103 religia f\u0103r\u0103 propriile ei fructe. C\u0103ci ideile cre\u015ftine, dac\u0103 nu sunt \u00eent\u0103rite cu sentimente cre\u015ftine \u015fi cu lucrarea lor practic\u0103, r\u0103m\u00e2n nelucr\u0103toare. \u015ecoala cre\u015ftin\u0103 a Sfin\u0163ilor Trei Ierarhi urm\u0103re\u015fte tocmai aceast\u0103 ac\u0163iune moral\u0103 cre\u015ftin\u0103[6]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/sup><\/p>\n T\u00e2lcuind epistolele pauline, se observ\u0103 c\u0103 Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur \u00eemparte de obicei omiliile sale \u00een dou\u0103 p\u0103r\u0163i, din care partea \u00eent\u00e2i o destineaz\u0103 dogmelor, iar partea a doua o afierose\u015fte vie\u0163ii morale. Scopul, dup\u0103 Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare, pentru lucrarea de educa\u0163ie este acela de a pune \u00een mi\u015fcare toate facult\u0103\u0163ile suflete\u015fti ale omului, de a \u00eembog\u0103\u0163i \u015fi \u00eenobila pe omul cel l\u0103untric, de a-l face capabil s\u0103 c\u00e2\u015ftige via\u0163a ve\u015fnic\u0103. Iar pentru c\u0103 atunci c\u00e2nd cel educat este copilul, care \u00eenc\u0103 nu poate distinge criteriul adev\u0103rului, Sf\u00e2ntul P\u0103rinte \u00eei \u00eendeamn\u0103 pe dasc\u0103li s\u0103 z\u0103boveasc\u0103 mai mult, roadele muncii lor fiind at\u00e2t de folositoare[7]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n La r\u00e2ndul s\u0103u, Sf\u00e2ntul Grigorie Teologul arat\u0103 c\u0103 \u00abinstruirea este cel dint\u00e2i bun al nostru\u00bb. C\u00e2t despre rolul \u015ftiin\u0163elor profane \u00een formarea t\u00e2n\u0103rului cre\u015ftin, \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 \u00abnu putem nesocoti cerul \u015fi p\u0103m\u00e2ntul\u2026 pentru faptul c\u0103 unii au avut o concep\u0163ie gre\u015fit\u0103, ador\u00e2nd lucrurile lui Dumnezeu ca pe Dumnezeu. Trebuie s\u0103 apel\u0103m la ceea ce ne ajut\u0103 pentru via\u0163\u0103 \u015fi fericire \u015fi s\u0103 evit\u0103m ceea ce este periculos\u00bb[8]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n C\u00e2t despre Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur, \u00een cuv\u00e2nt\u0103rile sale arat\u0103 care este \u0163elul str\u0103daniilor lui, zic\u00e2nd: \u00abCrede\u0163i c\u0103 m\u0103 s\u00e2rguiesc s\u0103 v\u0103 predic numai pentru a v\u0103 \u00eenc\u00e2nta auzul, sau pentru c\u0103 doresc laudele voastre? Dac\u0103 n-a\u0163i c\u00e2\u015ftiga nimic din predicile mele, atunci ar fi mai bine s\u0103 tac\u2026 N-a\u015f vrea s\u0103 v\u0103 m\u0103resc os\u00e2nda\u00bb.[9]<\/sup><\/sup><\/a><\/p>\n O aten\u0163ie deosebit\u0103 au acordat Sfin\u0163ii Trei Ierarhi omului, convin\u015fi de posibilitatea educa\u0163iei sale. Ei o coreleaz\u0103 cu condi\u0163ia libert\u0103\u0163ii \u015fi cu necesitatea harului divin.<\/p>\n Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare a\u015feaz\u0103 pe Dumnezeu ca pe Izvorul vie\u0163ii noastre, plec\u00e2nd de la cartea Facerii \u015fi de la convingerea c\u0103 omul, aceast\u0103 creatur\u0103 a lui Dumnezeu, a fost f\u0103cut de El \u00een virtutea iubirii.[10]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n El \u00eendeamn\u0103 neostenit pe oameni s\u0103 se elibereze de grijile lume\u015fti ce \u00eenso\u0163esc via\u0163a aceasta, nel\u0103s\u00e2ndu-se afunda\u0163i \u00een ispitele trupului, ci contempl\u00e2nd la lucrurile mai mari. C\u0103ci trebuie \u00abs\u0103 ne eliber\u0103m de s\u00e2rguin\u0163a de a aduna averi, de pofta dup\u0103 slava lumii acesteia, de pl\u0103cerile pe care le aduce desf\u0103tarea, de invidie \u015fi de orice g\u00e2nd r\u0103u asupra semenului nostru, pentru ca, fiind lini\u015ftit sufletul nostru \u015fi netulburat de nici o patim\u0103, str\u0103lucirea lui Dumnezeu s\u0103 fie curat\u0103 \u015fi ne\u00eentunecat\u0103 ca \u00eentr-o oglind\u0103\u00bb[11]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Omul a primit trupul spre a-l \u00ablucra\u00bb a\u015fa cum se cuvine, f\u0103c\u00e2ndu-l roditor \u015fi vrednic de Dumnezeu, \u00abl\u0103ca\u015f\u00bb al Acestuia, \u00abprecum Dumnezeu a locuit \u00eentru sfin\u0163i\u00bb. De aceea, omul trebuie s\u0103 aib\u0103 con\u015ftiin\u0163a c\u0103 locuie\u015fte vremelnic \u00een lumea aceasta, ca un str\u0103in \u00een trup, merg\u00e2nd spre \u00ab\u0163ara cea mai presus de cer, \u0163ara aceasta cea str\u0103lucit\u0103 \u015fi luminoas\u0103\u00bb[12]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare relev\u0103 demnitatea unic\u0103 a omului \u015fi locul lui privilegiat, dovedit chiar prin felul cum el a fost creat de Dumnezeu. De aici, omul s\u0103 \u00eenve\u0163e cinstea ce \u00eei este proprie. \u015ei tot de aceast\u0103 demnitate \u0163ine faptul c\u0103 omul conduce vie\u0163uitoarele cu mult mai puternice dec\u00e2t el[13]<\/sup><\/sup><\/a>. \u015ei Sf\u00e2ntul Grigorie Teologul vorbe\u015fte despre aceast\u0103 cinste aparte a omului, pe care Dumnezeu l-a a\u015fezat \u00een rai, cinstindu-l cu voin\u0163a liber\u0103 \u015fi pun\u00e2ndu-i legea prin acea porunc\u0103. C\u00e2t despre pomul oprit, pomul cuno\u015ftin\u0163ei, nu fusese s\u0103dit cu vreun g\u00e2nd r\u0103u de la \u00eenceput, ci el era bun, dac\u0103 se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feau din el la vremea potrivit\u0103[14]<\/sup><\/sup><\/a>. Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur vorbe\u015fte despre om ca despre cea mai iubit\u0103 dintre f\u0103pturile lui Dumnezeu, care manifest\u0103 o grij\u0103 aparte fa\u0163\u0103 de noi. Adam este centrul crea\u0163iei. Omul, prin menirea \u015fi calit\u0103\u0163ile sale, este pe p\u0103m\u00e2nt ceea ce este Dumnezeu \u00een cer[15]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare vorbe\u015fte despre armonia \u00eentregii fiin\u0163e, despre armonia dintre suflet \u015fi trup, zic\u00e2nd: \u00abConstruc\u0163ia trupului omenesc este un fel de psaltire \u015fi un fel de instrument muzical adaptat dup\u0103 toate regulile muzicale, pentru a aduce imne de laud\u0103 Dumnezeului nostru\u00bb.[16]<\/sup><\/sup><\/a>. Sf\u00e2ntul P\u0103rinte compar\u0103 sufletele cu ni\u015fte f\u00e2nt\u00e2ni, din care apa izvor\u0103\u015fte bun\u0103. Tot astfel, \u00abc\u00e2nd sunt date la o parte cele rele care le acoper\u0103, atunci str\u0103luce\u015fte lumin\u0103 \u015fi iese la iveal\u0103 izvor de ap\u0103 bun\u0103 de b\u0103ut, \u00een cuv\u00e2nt \u015fi \u00een dogme\u00bb. Rolul sufletului omenesc este precizat cu exactitate. Sufletul inteligent pe care omul l-a primit \u00eel ajut\u0103 pe el s\u0103 \u00cel poat\u0103 cunoa\u015fte pe Dumnezeu, s\u0103 ra\u0163ioneze asupra naturii fiin\u0163elor, s\u0103 culeag\u0103 roadele \u015ftiin\u0163elor. Cu sufletul s\u0103u, omul a inventat artele \u015fi a zidit cet\u0103\u0163ile, a imaginat cele necesare vie\u0163ii, ba \u00eenc\u0103 a f\u0103cut \u015fi din mare un drum lesne de trecut[17]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Sf\u00e2ntul Grigorie Teologul, \u00eentr-unul dintre poemele dogmatice, d\u0103 o defini\u0163ie a sufletului, despre care spune: \u00abSufletul este o suflare a lui Dumnezeu \u015fi cerescul a suferit amestecare cu p\u0103m\u00e2ntescul\u00bb[18]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Sufletul omenesc, prin felul cum a fost creat, nu este nici bun, dar nici r\u0103u, \u00abci devine bun sau r\u0103u numai din inten\u0163ie, sau mai bine zis din propria noastr\u0103 voin\u0163\u0103\u00bb. Este precum p\u00e2nza unei cor\u0103bii care, din orice parte ar bate v\u00e2ntul, duce corabia \u00een acea direc\u0163ie. Tot astfel este cugetul omului. Dac\u0103 cuvintele pe care le aude au \u00een ele ceea ce este bun, atunci va c\u0103l\u0103tori pe \u00abmarea acestei vie\u0163i\u00bb f\u0103r\u0103 primejdii, altfel put\u00e2nd s\u0103 se scufunde at\u00e2t cugetul, c\u00e2t \u015fi sufletul. Despre diferen\u0163ele dintre suflete, Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 ele nu sunt de natur\u0103, ci \u0163in de buna inten\u0163ie a fiec\u0103ruia[19]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Legea natural\u0103, \u00eentip\u0103rit\u0103 \u00een om, este o form\u0103 a con\u015ftiin\u0163ei sale, dovad\u0103 deopotriv\u0103 a providen\u0163ei divine. Aceast\u0103 lege d\u0103 fundament \u015fi direc\u0163ie vie\u0163ii. Sf\u00e2ntul Apostol Pavel o nume\u015fte lege a min\u0163ii.[20]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Pentru Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare, virtutea provine de pe urma alegerii voluntare, iar nu de pe urma vreunei necesit\u0103\u0163i. C\u00e2t despre voin\u0163\u0103, aceasta depinde numai de noi, de libertatea noastr\u0103. Este gre\u015fit\u0103 \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura c\u0103 r\u0103ul este ve\u015fnic \u015fi necreat. De fapt, r\u0103ul vine \u00abdin a voi \u015fi a nu voi\u00bb, vine de la noi, \u00eensemn\u00e2nd neascultarea de Dumnezeu. Omul poate fi uneori r\u0103u, iar alteori bun, c\u00e2nd \u00ee\u015fi biruie poftele, silindu-se, renun\u0163\u00e2nd s\u0103 tr\u00e2nd\u0103veasc\u0103. De aceea, Sf\u00e2ntul P\u0103rinte ne \u00eendeamn\u0103: \u00abV\u0103 rog s\u0103 v\u0103 da\u0163i toat\u0103 silin\u0163a \u015fi s\u0103 fi\u0163i virtuo\u015fi\u00bb[21]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur vorbe\u015fte pe larg despre lucrarea harului dumnezeiesc, ce re\u00eennoie\u015fte inimile noastre, m\u00e2ntuindu-ne de p\u0103cat. El identific\u0103 harul cu lumina, ce lumineaz\u0103 pe cei ce stau \u00een umbra mor\u0163ii \u015fi-i atrage la lumina dumnezeiasc\u0103, prin bog\u0103\u0163ia darurilor primite de ei. C\u0103ci m\u00e2ntuirea nu \u0163ine doar de faptele omului. \u015ei totu\u015fi, cei ce nu vor s\u0103 primeasc\u0103 harul, nu se vor \u00eenvrednici de el[22]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Factorii educa\u0163iei religios-morale. <\/strong>Un prim factor, esen\u0163ial \u00een educa\u0163ia cre\u015ftinilor, este Dumnezeu, prin pedagogia divin\u0103. C\u0103ci <\/strong>Dumnezeu a \u00eentrebuin\u0163at mereu mijloacele cele mai potrivite pentru \u00eendreptarea neamului omenesc. M\u0103rturie ne st\u0103 Sf\u00e2nta Scriptur\u0103. T\u00e2lcuind-o, Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare observ\u0103 felul at\u00e2t de \u00een\u0163elept folosit de Acesta pentru m\u00e2ntuirea oamenilor. Ne cere s\u0103 primim sfaturile sale, izvor\u00e2te din dragostea de p\u0103stor ne\u00eentrecut de suflete, precum prime\u015fte ceara pecetea.<\/p>\n Motivul pentru care uneori Dumnezeu abate asupra oamenilor nenorociri \u015fi pedepse, ca mijloace ale pedagogiei divine, este faptul \u00abc\u0103 ne-am \u00eendep\u0103rtat de El \u015fi ne-am lenevit\u00bb. Prin aceste mijloace, St\u0103p\u00e2nul tuturor nu voie\u015fte nicidecum s\u0103 ne zdrobeasc\u0103, ci s\u0103 ne \u00eendrepte, \u00aba\u015fa cum fac p\u0103rin\u0163ii, cu copiii lor neascult\u0103tori: se m\u00e2nie \u015fi se sup\u0103r\u0103 pe copii, nu ca s\u0103 le fac\u0103 r\u0103u, ci ca s\u0103-i abat\u0103 de la copil\u0103riile \u015fi p\u0103catele tinere\u0163ii, spre o purtare bun\u0103\u00bb[23]<\/sup><\/sup><\/a>. Este emo\u0163ionant\u0103 descrierea r\u00e2vnei cu care copiii veneau la biserica \u00een care Sf\u00e2ntul P\u0103rinte slujea, \u00een timp ce p\u0103rin\u0163ii lor ocoleau l\u0103ca\u015ful sf\u00e2nt[24]<\/sup><\/sup><\/a>. Dumnezeu ne cere \u015fi acum, cum le cerea locuitorilor Capadociei lovit\u0103 de foamete \u015fi secet\u0103, poc\u0103in\u0163\u0103. \u015ei ninivitenii sunt un ne\u00eentrecut exemplu pentru puterea poc\u0103in\u0163ei.<\/p>\n Cele mai multe trimiteri la tema metodelor pe care Dumnezeu le folose\u015fte \u00een virtutea pedagogiei Sale divine pentru m\u00e2ntuirea neamului omenesc, le g\u0103sim \u00een Omiliile Sf\u00e2ntului Vasile cel Mare la Hexaimeron[25]<\/sup><\/sup><\/a>. Albinele pot constitui un exemplu pentru oameni. Ele au locuin\u0163a comun\u0103, zboar\u0103 \u00eempreun\u0103 \u015fi toate fac lucrare comun\u0103, sub conducerea unei regine. \u015ei aceasta are ac, dar nu-l folose\u015fte. Albinele au legi ve\u015fnice. De aceea, Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare exclam\u0103: \u00abImit\u0103 dar, cre\u015ftine, purtarea albinei!\u00bb. R\u00e2ndunica este un exemplu pentru omul nevoia\u015f. S\u0103r\u0103cia nu trebuie pl\u00e2ns\u0103, iar omul s\u0103 nu-\u015fi piard\u0103 n\u0103dejdea, ci s\u0103 priveasc\u0103 dib\u0103cia r\u00e2ndunicii, c\u00e2nd \u00ee\u015fi face cuib. Dumnezeu a a\u015fezat oamenilor ce vor s\u0103 vad\u0103 ca pe un dasc\u0103l r\u00e2ndunica, spre a-i \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 nu se apuce de lucruri rele din pricina s\u0103r\u0103ciei, nici s\u0103 nu cad\u0103 \u00een dezn\u0103dejde, f\u0103r\u0103 s\u0103 lucreze. De aceea, omul se cuvine s\u0103 alerge la Dumnezeu. Femeile pot g\u0103si la pas\u0103rea numit\u0103 turturic\u0103 un exemplu de castitate. Aceast\u0103 pas\u0103re are un singur \u00abso\u0163\u00bb toat\u0103 via\u0163a. \u00abS\u0103 aud\u0103 femeile c\u00e2t de cuviincioas\u0103 este v\u0103duvia chiar la cele necuv\u00e2nt\u0103toare!\u00bb[26]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n T\u00e2lcuind cartea Facerii, Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur g\u0103se\u015fte \u00eentr-\u00eensa c\u00e2teva dintre mijloacele pe care Dumnezeu, \u00een decursul istoriei neamului omenesc, le-a folosit, \u00een virtutea pedagogiei Sale, pentru m\u00e2ntuirea oamenilor. Adam este un exemplu. A\u015fezarea lui \u00een fa\u0163a raiului este dovad\u0103 a iubirii de oameni, c\u0103ci vederea raiului \u00eei pricinuie\u015fte durere, ca s\u0103 nu mai cad\u0103 \u00een p\u0103cat. \u00abA\u015fa obi\u015fnuim s\u0103 facem \u015fi noi oamenii \u00een cele mai multe cazuri. C\u00e2nd ne desf\u0103t\u0103m cu multe bun\u0103t\u0103\u0163i, nu \u015ftim s\u0103 ne folosim cum trebuie de ele. C\u00e2nd \u00eens\u0103 le pierdem, ne cumin\u0163im \u015fi atunci prin experien\u0163\u0103 ne d\u0103m seama de tr\u00e2nd\u0103via noastr\u0103 \u015fi a\u015fa, prin schimbarea lucrurilor, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m ce am pierdut \u015fi \u00een ce rele am c\u0103zut\u00bb[27]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Cele mai multe mijloace ale pedagogiei divine le descoper\u0103 Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur t\u00e2lcuind Evanghelia dup\u0103 Matei. Acolo afl\u0103m c\u0103 Dumnezeu le-a vorbit oamenilor diferit, potrivit cu nivelul \u015fi cu a\u015ftept\u0103rile lor. A\u015fa de pild\u0103, elinilor le-a vorbit pornind de la altarul din Areopagul Atenei, cu m\u0103rturii din poe\u0163ii lor. Iudeilor le-a vorbit despre cele ale legii lui Moise. S-a folosit de ideile \u015fi de faptele cu care oamenii erau obi\u015fnui\u0163i. Pe magi i-a chemat prin stea, \u00een\u0103l\u0163\u00e2ndu-i cu mintea mai sus dec\u00e2t propria lor g\u00e2ndire, f\u0103c\u00e2ndu-i \u00ab\u00eencetul cu \u00eencetul mai buni\u00bb[28]<\/sup><\/sup><\/a>. Aceea\u015fi pedagogie divin\u0103 a folosit Dumnezeu c\u00e2nd nu a nimicit Egiptul, cu toate p\u0103catele lui, pentru ca \u00een vremea Sf\u00e2ntului Ioan Gur\u0103 de Aur pustiul s\u0103 fie \u00abmai frumos dec\u00e2t o gr\u0103din\u0103\u00bb, datorit\u0103 monahilor \u015fi m\u0103n\u0103stirilor lor, pe care Sf\u00e2ntul P\u0103rinte \u00eei nume\u015fte \u00abcete de \u00eengeri \u00een trup omenesc, popoare de mucenici, roiuri de fecioare\u00bb. Egiptul purta atunci \u00een frunte crucea, ce mergea \u00een fa\u0163a \u00abarmatei\u00bb lui Hristos[29]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Via\u0163a Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u0103torul este pentru cre\u015ftini un dasc\u0103l, chem\u00e2ndu-ne la poc\u0103in\u0163\u0103, precum f\u0103cea odinioar\u0103 marele profet. Desigur, nu ni se cere s\u0103 tr\u0103im ca Ioan, dar ni se cere s\u0103 ne poc\u0103im, t\u0103ind ceea ce este peste m\u0103sur\u0103, fiind cump\u0103ta\u0163i \u00een toate \u015fi cu luare aminte \u00een rug\u0103ciune, cu st\u0103ruin\u0163\u0103. C\u0103ci Dumnezeu adeseori \u00eeng\u0103duie unele necazuri asupra noastr\u0103, spre a ne face s\u0103 alerg\u0103m la El[30]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Prin felul cum Hristos r\u0103spunde ispitirii diavolului la neputin\u0163ele p\u00e2ntecului, El ne \u00eenva\u0163\u0103, \u00abar\u0103t\u00e2nd c\u0103 pe omul virtuos tirania p\u00e2ntecelui nu-l poate sili s\u0103 fac\u0103 ceva din cele ce nu se cuvin\u00bb. Ne \u00eenva\u0163\u0103 a\u015fadar s\u0103 nu ascult\u0103m nicidecum de diavol, a\u015fa cum a f\u0103cut primul om. Victoria asupra diavolului, la care to\u0163i suntem chema\u0163i s\u0103 lu\u0103m parte, nu se dob\u00e2nde\u015fte prin minuni, ci \u00abcu bl\u00e2nde\u0163e \u015fi \u00eendelung\u0103 r\u0103bdare\u00bb. \u00cenv\u0103\u0163\u0103turile M\u00e2ntuitorului au fost rostite ucenicilor S\u0103i, dar ele sunt la fel de valabile tututor oamenilor, \u00abf\u0103r\u0103 deosebire\u00bb. Adeseori Domnul \u00eei mustr\u0103 pe cei care veneau la El cu g\u00e2nduri rele, dar nu face aceasta cu glas tare, ci a\u015fa \u00eenc\u00e2t ei s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 mustrarea, ar\u0103t\u00e2ndu-le c\u0103 le cunoa\u015fte cugetul \u015fi \u00eendemn\u00e2ndu-i s\u0103 se \u00eendrepte. M\u00e2ntuitorul nu respinge pe nimeni \u015fi mustr\u0103 pe cei cu g\u00e2nduri viclene. A\u015fa de pild\u0103, t\u00e2n\u0103rului care \u00cei zice: \u00ab\u00cenva\u0163\u0103torule Bun\u00bb \u015fi care voia ca prin lingu\u015feal\u0103 s\u0103 se apropie de El, \u00eei r\u0103spunde: \u00abPentru ce-Mi zici bun?\u2026\u00bb (Matei 19, 16-17)[31]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Metoda pedagogiei divine este cea a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului gradat. \u00abDumnezeu, ca \u015fi un pedagog, ne-a \u00eenv\u0103\u0163at pe noi nu deodat\u0103, ci treptat \u015fi c\u00e2te pu\u0163in\u00bb.\u00a0 \u00a0A\u015fa de pild\u0103, ea \u00eei trimite pe oameni s\u0103 \u00eenve\u0163e nu doar de la slugi, ci \u015fi de la necuv\u00e2nt\u0103toare. Lene\u015ful poate \u00eenv\u0103\u0163a de la albin\u0103, de la furnic\u0103[32]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Tot de pedagogia divin\u0103 \u0163ine felul cum Dumnezeu r\u0103spunde cererilor noastre. Astfel, c\u00e2nd El ne vede c\u0103 nu suntem \u00abpironi\u0163i\u00bb cu totul de cele p\u0103m\u00e2nte\u015fti, atunci ni le d\u0103 \u015fi pe acelea. \u00abC\u00e2nd ne vede c\u0103 prefer\u0103m pe cele duhovnice\u015fti, atunci ne d\u0103 \u015fi pe cele trupe\u015fti. Mai \u00eenainte nu ni le d\u0103, ca nu cumva s\u0103 smulgem pe cele duhovnice\u015fti\u00bb[33]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Pedagogia divin\u0103 este deopotriv\u0103 una a faptelor. Sau, cum spune Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur, \u00abcor\u0103bierul, atunci c\u00e2nd \u00ee\u015fi ia al\u0103turi un ucenic, \u00eei arat\u0103 desigur cum s\u0103 \u0163in\u0103 c\u00e2rma, dar adaug\u0103 \u015fi cuvintele la fapt\u0103 \u015fi nu vorbe\u015fte doar, nici nu ac\u0163ioneaz\u0103 f\u0103r\u0103 vorbe. La fel \u015fi constructorul. C\u00e2nd ia \u00een preajm\u0103 pe cel ce vrea s\u0103 \u00eenve\u0163e cum se ridic\u0103 zidul, \u00eei arat\u0103 \u015fi cu fapta, dar \u015fi cu cuvintele\u00bb[34]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Un al doilea factor al educa\u0163iei este <\/strong>dasc\u0103lul – preotul, p\u0103storul de suflete. <\/strong>Sfin\u0163ii Trei Ierarhi descriu pe larg personalitatea dasc\u0103lului.<\/em> <\/strong>\u00a0Exemplul este \u00censu\u015fi Hristos, Dasc\u0103lul tuturor \u015fi modelul educatorilor cre\u015ftini. De aici, nevoia str\u0103daniei preotului, oglindit\u0103 cu claritate \u00een lucr\u0103rile Sfin\u0163ilor Trei Ierarhi, de a lucra pentru ridicarea sa moral\u0103, de a se apropia de modelul des\u0103v\u00e2r\u015fit, de M\u00e2ntuitorul, ca astfel s\u0103 fie vrednic de a \u00eendruma pe cre\u015ftini pe calea m\u00e2ntuirii sufletelor lor[35]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Sfin\u0163ii Trei Ierarhi sunt dasc\u0103li prin voca\u0163ie, sim\u0163ind \u00een sufletul lor \u00eendemnul de a-i \u00eenv\u0103\u0163a pe semeni cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu. Simt c\u0103 acesta este rostul vie\u0163ii lor \u015fi menirea lor \u00een lume \u015fi \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie se angajeaz\u0103 cu toate puterile lor. Sunt creatori ne\u00eentrecu\u0163i de valori morale \u015fi mai ales religioase. Ei \u00een\u015fi\u015fi \u00eentruchipeaz\u0103 realizarea acestor valori morale, prin cur\u0103\u0163enia vie\u0163ii, nu \u00een \u00eemprejur\u0103ri limitate \u00een timp. De aici vine \u015fi entuziasmul lor \u00een propov\u0103duirea ideii c\u0103 binele poate fi realizat de orice cre\u015ftin. S\u0103 mai ad\u0103ug\u0103m \u00een\u0163elegerea, r\u0103bdarea \u015fi \u00eeng\u0103duin\u0163a lor, tactul pedagogic \u015fi dragostea pentru p\u0103stori\u0163i, \u00eensu\u015firi ale adev\u0103ratului p\u0103stor de suflete, \u00eensu\u015firi realizate \u00een practic\u0103 de Sfin\u0163ii Trei Ierarhi[36]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Dasc\u0103lul este chemat s\u0103-i \u00eenve\u0163e pe to\u0163i oamenii. Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur reaminte\u015fte c\u0103 Hristos a gr\u0103it tuturor, f\u0103r\u0103 deosebire. \u00abDup\u0103 cum sem\u0103n\u0103torul nu face deosebire \u00eentre p\u0103m\u00e2ntul pe care \u00eel lucreaz\u0103, ci arunc\u0103 f\u0103r\u0103 alegere semin\u0163ele, tot a\u015fa \u015fi El nu face deosebire, ci vorbe\u015fte tuturor\u00bb. [37]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare vorbe\u015fte \u015fi despre tactul pedagogic al dasc\u0103lului, zic\u00e2nd: \u00abCel ce iube\u015fte pe Dumnezeu, are datoria de a se purta cu dragoste fa\u0163\u0103 de aceia pe care \u00eei instruie\u015fte \u015fi cu mult\u0103 \u00een\u0163elepciune \u015fi zel s\u0103 se \u00eengrijeasc\u0103 de fiecare [38]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n \u00censu\u015firea de c\u0103p\u0103t\u00e2i a dasc\u0103lului cre\u015ftin este iubirea sa pentru credincio\u015fii pe care este silit s\u0103 \u00eei certe. De aceea, Sf\u00e2ntul P\u0103rinte spunea: \u00abC\u00e2nd vreunul dintre voi cade \u00een p\u0103cat, atunci \u015fi \u00een somn acesta \u00eemi apare \u00een fa\u0163a ochilor\u2026 Dimpotriv\u0103, ce m\u00e2ng\u00e2iere \u00eemi umple sufletul, c\u00e2nd sunte\u0163i pl\u0103cu\u0163i Domnului\u00bb. Ideea de durere, pe care Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur o simte c\u00e2nd \u00eei mustr\u0103 pe al\u0163ii, este o \u00eensu\u015fire important\u0103 a dasc\u0103lului, ce pune suflet \u00een lucrarea sa. \u015ei totu\u015fi, solu\u0163iile adeseori aspre, pe care el le aplic\u0103, ce aduc cu ele frica de pedeaps\u0103, dau roade, fiind precum focul ce tope\u015fte p\u0103catele. Alte calit\u0103\u0163i ale preotului, ca \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, sunt: dispre\u0163ul laudelor \u015fi puterea lui \u00een cuv\u00e2nt, puterea de a trece peste critici \u015fi invidie, purt\u00e2ndu-se cu credincio\u015fii cum se poart\u0103 un p\u0103rinte cu copiii lui mici[39]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Sfin\u0163ii Trei Ierarhi au pus un accent deosebit pe rolul \u015fi pilda dasc\u0103lului<\/em>, pe virtutea celui care \u00eenva\u0163\u0103, care trebuie s\u0103 fie, cum spune Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare, \u00abmodel de via\u0163\u0103, lege \u00eensufle\u0163it\u0103 \u015fi regul\u0103 de virtute\u00bb. Sau, cum \u00eendeamn\u0103 Sf\u00e2ntul Grigorie Teologul pe unul dintre dasc\u0103lii cre\u015ftini: \u00abS\u0103 devii tu \u00eensu\u0163i lumina \u015fi a\u015fa s\u0103 luminezi\u00bb. Desigur, ca \u00een orice domeniu, dar mai ales \u00een cel al form\u0103rii duhovnice\u015fti a cre\u015ftinilor, exemplul viu al celui ce \u00eenva\u0163\u0103 are o importan\u0163\u0103 aparte. Sfin\u0163ii Trei Ierarhi au fost educatori de prim\u0103 m\u00e2n\u0103 pentru oamenii de toate v\u00e2rstele \u015fi \u00een toate situa\u0163iile. Via\u0163a lor, at\u00e2t de bogat\u0103 \u00een experien\u0163e \u015fi realiz\u0103ri, a constituit un model \u015fi un drum luminos pentru ucenici \u015fi pentru genera\u0163iile tinere, nu numai de cre\u015ftini, ci \u015fi de p\u0103g\u00e2ni, ce le-au urmat pilda. Arta vorbirii de care Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur s-a \u00eenvrednicit, sau str\u0103lucirea lucr\u0103rilor Sf\u00e2ntului Vasile cel Mare au fost \u00eempletite cu evlavia lor cald\u0103 \u015fi cu nem\u0103surata iubire de semeni[40]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Sfin\u0163ii Trei Ierarhi s-au dat pe ei ca pilde de tr\u0103ire a vie\u0163ii cre\u015ftine autentice. Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare cere dasc\u0103lului s\u0103 se fac\u0103 pe sine psaltire duhovniceasc\u0103, ce face, dar \u015fi \u00eenva\u0163\u0103, ad\u0103ug\u00e2nd propria sa pild\u0103. Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur vorbe\u015fte mult mai pe larg despre exemplul pe care dasc\u0103lul cre\u015ftin trebuie s\u0103 \u00eel dea. C\u0103ci \u00abceilal\u0163i oameni, de-ar p\u0103c\u0103tui de mii de ori, pot dob\u00e2ndi iertare. Dar dasc\u0103lul, dac\u0103 p\u0103c\u0103tuie\u015fte, este lipsit de orice ap\u0103rare \u015fi va primi cea mai mare pedeaps\u0103\u00bb[41]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Dasc\u0103lul cre\u015ftin are o munc\u0103 cu un rol bine precizat, o munc\u0103 deloc mic\u0103 \u015fi ne\u00eensemnat\u0103, de\u015fi ea se face cu cuv\u00e2ntul. Munca dasc\u0103lului presupune multe osteneli \u015fi de aceea, vrednic este lucr\u0103torul de plata sa[42]<\/sup><\/sup><\/a>. Pedeapsa celui care calc\u0103 legea este cu at\u00e2t mai mare, cu c\u00e2t c\u0103lc\u0103torul este pus el \u00eensu\u015fi s\u0103-i \u00eenve\u0163e pe al\u0163ii. Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur caracterizeaz\u0103 pe \u00abun adev\u0103rat conduc\u0103tor de oameni\u00bb ca fiind \u00abneiert\u0103tor cu el \u00eensu\u015fi \u015fi aspru judec\u0103tor al faptelor lui, iar cu cei de sub conducerea lui, iert\u0103tor \u015fi bl\u00e2nd.\u00bb[43]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Sf\u00e2ntul P\u0103rinte cere dasc\u0103lului s\u0103 se caracterizeze prin vrednicia credin\u0163ei sale \u015fi dragoste fa\u0163\u0103 de ucenici[44]<\/sup><\/sup><\/a>. Dincolo de acestea, reu\u015fita sa \u0163ine de metod\u0103 \u015fi de al\u0163i factori, uneori externi, cum au fost greut\u0103\u0163ile pe care Sfin\u0163ii Apostoli le-au \u00eent\u00e2mpinat \u00een lucrarea lor \u00eenv\u0103\u0163\u0103toreasc\u0103[45]<\/sup><\/sup><\/a>. El trebuie s\u0103 fac\u0103 totul pentru m\u00e2ntuirea semenilor, l\u0103s\u00e2nd la o parte pe toate ale sale. Sf\u00e2ntul Apostol Pavel \u00eensu\u015fi se nume\u015fte pe sine \u00abservul\u00bb tuturor. Fiindc\u0103 \u00abnimic nu poate stimula at\u00e2t de mult pe discipol, ca aceea de a fi convins c\u0103 dasc\u0103lul s\u0103u se \u00eengrije\u015fte de el, c\u0103 este nelini\u015ftit de el, ceea ce este un semn de dragoste ne\u0163\u0103rmurit\u0103\u00bb[46]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare insist\u0103 asupra rolului preotului ca p\u0103stor de suflete, <\/em>a \u00eensemn\u0103t\u0103\u0163ii slujirii preo\u0163e\u015fti, pe care o aseam\u0103n\u0103 cu slujirea \u00eengereasc\u0103, \u00eendemn\u00e2nd pe preo\u0163i s\u0103 arate fric\u0103 de Dumnezeu.\u00bb[47]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Ca \u015fi ceilal\u0163i doi Sfin\u0163i Ierarhi, Sf\u00e2ntul Grigorie Teologul a meditat \u00eendelung asupra Tainei preo\u0163iei, consider\u00e2nd-o ca fiind o tain\u0103 at\u00e2t de sublim\u0103 \u015fi care implic\u0103 o r\u0103spundere at\u00e2t de mare \u015fi de sf\u00e2nt\u0103, \u00eenc\u00e2t s-a considerat la \u00eenceput nevrednic de a o primi. \u00cen discursul \u00abDespre fuga sa \u00een Pont\u00bb, el expune idealul preo\u0163iei \u015fi obliga\u0163iile ce decurg de aici, dup\u0103 regulile retoricii clasice, \u00een 52 de capitole, de la anul 362[48]<\/sup><\/sup><\/a>. Despre cur\u0103\u0163enia moral\u0103 a preotului, Sf\u00e2ntul P\u0103rinte \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 el trebuie, \u00eentocmai ca argintul sau aurul, \u00abs\u0103 nu sune fals\u00bb, s\u0103 nu aib\u0103 sunet de aram\u0103, s\u0103 nu aib\u0103 vreun g\u00e2nd sau vreo fapt\u0103 rea \u00ab[49]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Definind preo\u0163ia, spune despre ea c\u0103 este \u00abarta de a conduce pe om, fiin\u0163a cea mai complex\u0103 \u015fi cea mai felurit\u0103 \u00een g\u00e2nd \u015fi \u00een fapt\u0103, este arta artelor \u015fi \u015ftiin\u0163a \u015ftiin\u0163elor\u00bb. Este comparat\u0103 preo\u0163ia cu medicina, \u00ab\u015ftiin\u0163a vindec\u0103rii trupurilor\u00bb. Medicina este grea, dar preo\u0163ia este \u015fi mai grea, c\u0103ci se ocup\u0103 cu sufletul, \u00abcare este din Dumnezeu \u015fi dumnezeiesc\u00bb. Preotul are menirea de a observa \u015fi a vindeca purt\u0103rile oamenilor, patimile, via\u0163a, voin\u0163a lor. \u00abMedicina se ocup\u0103\u2026 mai mult cu cele ce se v\u0103d. Preo\u0163ia \u00eens\u0103 se str\u0103duie\u015fte s\u0103 vindece pe omul cel ascuns al inimii\u00bb[50]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Preotul pune \u00een valoare pentru credincio\u015fi tezaurul \u00eenv\u0103\u0163\u0103turilor Bisericii noastre, motiv pentru care este chemat mai \u00eent\u00e2i el s\u0103 le cunoasc\u0103[51]<\/sup><\/sup><\/a> \u015fi s\u0103 le aplice \u00een \u00eemprejur\u0103rile vie\u0163ii. Prin aceasta, preotul nu adaug\u0103 nimic la acele \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi, ci face o munc\u0103 de transmitere pe \u00een\u0163elesul credincio\u015filor. M\u00e2ntuitorul s-a \u00eengrijit de preg\u0103tirea Sfin\u0163ilor Apostoli care, la r\u00e2ndul lor, au l\u0103sat urma\u015fi care s\u0103 le continue peste veacuri aceast\u0103 activitate de propov\u0103duire a cuv\u00e2ntului \u015fi de \u00eendrumare a cre\u015ftinilor[52]<\/sup><\/sup><\/a>. Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur este con\u015ftient c\u0103 responsabilitatea aceasta revine \u00een sens strict ierahiei biserice\u015fti. C\u00e2nd t\u00e2lcuie\u015fte cuvintele: \u00abLua\u0163i aminte la voi \u015fi la turma \u00eentru care Duhul Sf\u00e2nt v-a pus pe voi episcopi\u00bb, arat\u0103 c\u0103 de aici vine datoria clericilor de a se \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i ne\u00eencetat pe ei \u00een\u015fi\u015fi[53]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur nu ignor\u0103 nevoia preg\u0103tirii profesionale a preotului. Fiindc\u0103, spre a-i putea \u00eenv\u0103\u0163a pe al\u0163ii, trebuie s\u0103 fie mai \u00eent\u00e2i el preg\u0103tit. Spre a se face mai bine \u00een\u0163eles, d\u0103 ca exemplu pe conduc\u0103torul de oaste care, pentru a fi un bun general, trebuie s\u0103 fi fost mai \u00eenainte un soldat bun[54]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Una dintre condi\u0163iile pe care p\u0103storul de suflete trebuie s\u0103 o \u00eendeplineasc\u0103 este cea a cur\u0103\u0163iei sale morale, f\u0103r\u0103 de care sfaturile sale nu au t\u0103rie \u015fi nu determin\u0103 voin\u0163a cre\u015ftinilor la ac\u0163iune. Pentru a-\u015fi \u00eemplini misiunea, se cere ca preotul s\u0103 fie caracterizat prin cele mai alese \u00eensu\u015firi morale, prin \u00een\u0163elepciune, bl\u00e2nde\u0163e, dragoste, r\u0103bdare, \u00eenfr\u00e2nare etc. Nevoia cur\u0103\u0163eniei suflete\u015fti a preotului este exprimat\u0103 cu limpezime de Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur[55]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n \n (va urma)<\/p>\n \n \n \n \n \n \n \n \n \n \n \n
<\/p>\n
\n