<\/p>\n
\u00a0\u00a0 Preot drd. Stelian Alin Dumitru<\/p>\n
I. Sf\u00e2ntul Grigorie Palama \u2013 personalitate duhovniceasc\u0103 \u015fi teologic\u0103\u00a0\u00a0 a sec. al XIV-lea.<\/strong><\/p>\n \u00cen coordonatele unei m\u0103rturii \u015fi a unei vie\u0163i \u00eempl\u00e2ntate \u00een tr\u0103irea Duhului \u00eel g\u0103sim pe Sf\u00e2ntul Grigorie Palama, str\u0103lucit teolog al experien\u0163ei, tr\u0103itor \u00een lumina iradiant\u0103 a Duhului Sf\u00e2nt, cinstit\u0103 \u201etr\u00e2mbi\u0163\u0103 \u00een chip armonios str\u0103lucitoare a teologiei\u201d[2]<\/a> \u015fi \u201efiu al dumnezeie\u015ftii \u015fi ne\u00eenseratei Lumini\u201d[3]<\/a>.<\/p>\n Sf\u00e2ntul Grigorie Palama s-a n\u0103scut \u00een anul 1296 la Constantinopol, \u00eentr-o familie ale c\u0103rei origini se reg\u0103sesc \u00een Asia Mic\u0103. Tat\u0103l s\u0103u, Constantin, era membru al senatului \u015fi consilier intim al \u00eemp\u0103ratului bizantin Andronic II, fiind ales de c\u0103tre \u00eemp\u0103rat ca dasc\u0103l al nepotului s\u0103u, Andronic III. La v\u00e2rsta de 7 ani r\u0103m\u00e2ne orfan de tat\u0103, iar \u00eempreun\u0103 cu fra\u0163ii s\u0103i, doi b\u0103ie\u0163i \u015fi dou\u0103 fete, va primi o educa\u0163ie aleas\u0103 la palatul imperial al lui Andronic II, atent supravegheat de c\u0103tre mama sa, Vale.<\/p>\n Astfel, Grigorie, cel mai mare dintre copii, va studia \u015ftiin\u0163ele profane, respectiv gramatica \u015fi retorica, dar \u015fi fizica, logica \u015fi \u015ftiin\u0163ele aristotelice, iscusin\u0163a sa \u00een \u00eensu\u015firea acestora fiind recunoscut\u0103 \u015fi de c\u0103tre Teodor Metokites, marele logof\u0103t \u015fi celebrul scriitor al vremii, care \u00een urma unei dispute publice \u00een prezen\u0163a \u00eemp\u0103ratului pe marginea tratatului de logic\u0103 a lui Aristotel, avea s\u0103 remarce : \u201e\u00censu\u015fi Aristotel dac\u0103 ar fi fost prezent \u015fi l-ar fi auzit pe acesta, cred c\u0103 l-ar fi l\u0103udat nu pu\u0163in.\u201d[4]<\/a> Acest episod s-a petrecut atunci c\u00e2nd Sf\u00e2ntul Grigorie Palama\u00a0 avea 17 ani. M. Jugie se \u00eendoie\u015fte de autenticitatea acestui detaliu din biografia Sf\u00e2ntului Grigorie Palama, avans\u00e2nd opinia c\u0103 \u201eFilotei a avut grij\u0103 s\u0103 ne spun\u0103 c\u0103 \u00eel studia pe Aristotel, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 pentru a r\u0103spunde adversarilor lui Palama care aduceau \u00een discu\u0163ie insuficienta sa preg\u0103tire filosofic\u0103 sau cei care \u00eel acuzau de neoplatonism\u201d[5]<\/a>. Aceast\u0103 pozi\u0163ie este \u00eens\u0103 v\u0103dit confesional\u0103 specific\u0103 recept\u0103rii \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii palamite de c\u0103tre teologia catolic\u0103.<\/p>\n \u00cenc\u0103 din vremea \u00een care se \u00eendeletnicea cu studiile profane, Sf\u00e2ntul Grigorie n-a \u00eencetat s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cu monahii isiha\u015fti, care coborau \u00een cetatea Constantinopolului. \u00cen acest sens avem consemnat\u0103 o m\u0103rturie c\u0103 printre ace\u015fti dasc\u0103li \u00een ale isihiei \u015fi trezviei se afl\u0103 \u015fi Sf\u00e2ntul Teolipt al Filadelfiei. La v\u00e2rsta de 21 de ani\u00a0 p\u0103r\u0103se\u015fte Constantinopolul, \u00eempreun\u0103 cu cei doi fra\u0163i ai s\u0103i, \u015fi se \u00eendreapt\u0103 spre Muntele Athos. Pe drum fac un popas pentru a ierna la o m\u0103n\u0103stire din \u0163inutul Traciei, vatra monastic\u0103 Papikion. Aici a intrat \u00eentr-o disput\u0103 teologic\u0103 cu a\u015fa numi\u0163ii monahi bogomili sau mesalieni[6]<\/a>, care locuiau \u00een vecin\u0103tatea sih\u0103striei unde s-a stabilit Sf\u00e2ntul Grigorie Palama. M. Jugie[7]<\/a> crede c\u0103 acest detaliu biografic este inserat de Filotei cu o inten\u0163ie foarte precis\u0103: punerea la ad\u0103post \u00een fa\u0163a acuza\u0163iilor viitoare de mesalianism, care veneau din partea opozan\u0163ilor lui Palama. J. Meyendorff, la r\u00e2ndu-i, \u015fi el crede c\u0103 este \u201egreu de verificat istoricitatea acestei relat\u0103rii\u201d[8]<\/a>.<\/p>\n \u00cen prim\u0103vara anului 1317 Sf\u00e2ntul Grigorie Palama pleac\u0103 la Muntele Athos, l\u00e2ng\u0103 lavra Vatopedului, ucenicind pe l\u00e2ng\u0103 vestitul isihast Nicodim. Sub conducerea lui va duce o via\u0163\u0103 de post, de priveghere, de \u00eenfr\u00e2nare \u015fi de rug\u0103ciune ne\u00eentrerupt\u0103. Dup\u0103 moartea p\u0103rintelui s\u0103u duhovnicesc pe la 1321, Sf\u00e2ntul Grigorie se retrage la m\u0103n\u0103stirea Marea Lavr\u0103 a Sf\u00e2ntului Atanasie, petrec\u00e2nd, timp de trei ani de zile \u00een taina cur\u0103\u0163irii omului l\u0103untric \u015fi \u00een zidirea inimii ca s\u0103la\u015f preafrumos al virtu\u0163ii[9]<\/a>. Dup\u0103 al\u0163i trei ani, pe la 1324, se a\u015feaz\u0103 \u00eentr-un loc retras numit Glosia, unde un grup de monahi isiha\u015fti exercitau asceza \u015fi rug\u0103ciunea min\u0163ii sub c\u0103l\u0103uzirea unui monah Grigorie, originar din\u00a0 Constantinopolul. Din pricina incursiunilor vehemente ale turcilor \u00een Athos, isiha\u015ftii sunt nevoi\u0163i s\u0103 se refugieze \u00een Tesalonic \u00een anul 1326. Aici va fi hirotonit preot, retr\u0103g\u00e2ndu-se \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i prieteni monahi, la schitul Veria, \u00een Tracia. Dup\u0103 cinci ani de nevoin\u0163\u0103, \u00een anul 1331, este nevoit s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u0163inutul din cauza incursiunilor s\u00e2rbilor \u015fi s\u0103 se re\u00eentoarc\u0103 la Athos, \u00een schitul Sf\u00e2ntului Sava. \u00cen acest loc de ad\u00e2nc\u0103 isihie \u015fi nevoin\u0163\u0103, Sf\u00e2ntul Grigorie Palama a primit de la Dumnezeu \u00een vedenie trei harisme: a str\u0103vederii, a cuv\u00e2ntului \u015fi a scrisului.<\/p>\n Rodul acestor harisme suprafire\u015fti a fost concretizat \u00een primele scrieri-tratate, cu caracter isihast \u015fi filocalic: 1) Cuv\u00e2nt despre via\u0163a minunat\u0103 \u015fi \u00eentocmai cu \u00eengerii a Cuviosului \u015fi de Dumnezeu purt\u0103torului nostru P\u0103rinte Petru care s-a nevoit ca ascet \u00een Sf\u00e2ntul Munte Athos<\/em> (1333)[10]<\/a>, un adev\u0103rat program-manifest de vie\u0163uire isihast\u0103 \u015fi 2) Cuv\u00e2nt despre intrarea \u00een Sf\u00e2nta Sfintelor \u015fi despre via\u0163a deiform\u0103 aici Atotpreacuratei St\u0103p\u00e2nei noastre de Dumnezeu N\u0103sc\u0103toarei \u015fi Pururi Fecioarei Maria<\/em>[11]<\/a>,<\/em> un portret al tr\u0103s\u0103turilor interioare isihaste \u015fi neptice ale N\u0103sc\u0103toarei de Dumnezeu.<\/p>\n Datorit\u0103 calit\u0103\u0163ilor sale duhovnice\u015fti, Sf\u00e2ntul Grigorie Palama este chemat la egumenatul m\u0103n\u0103stirii Esfigmenou, dar nu a stat aici dec\u00e2t un an, ca la sf\u00e2r\u015fitul lui 1335, s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la Marea Lavr\u0103.<\/p>\n \u00cen acest interval de timp, pe scena lumii teologice, apare umanistul \u015fi filosoful Varlaam din Calabria[12]<\/a>, care sose\u015fte dup\u0103 1325 \u00een Tesalonic, mai apoi este chemat la Constantinopol de c\u0103tre prietenul s\u0103u Ioan Cantacuzino. Aici devine monah \u015fi poart\u0103 discu\u0163ii din partea \u00eemp\u0103ratului cu doi c\u0103lug\u0103ri dominicani despre unirea celor dou\u0103 Bisericii. Acum Varlaam scrie \u00eempotriva ereziei latine despre Filioque celebrele sale Tratate \u00eempotriva latinilor<\/em>[13]<\/a>.<\/em><\/p>\n Sf\u00e2ntul Grigorie Palama a reac\u0163ionat extrem de prompt fa\u0163\u0103 de discu\u0163iile din Constantinopol, din prim\u0103vara lui 1335[14]<\/a> \u015fi fa\u0163\u0103 de textele lui Varlaam \u00eempotriva latinilor, redact\u00e2nd cele Dou\u0103 tratate apodictice despre purcederea Duhului Sf\u00e2nt <\/em>(1335)[15]<\/a>. Obiec\u0163ia principal\u0103 a Sf\u00e2ntului Grigorie Palama a fost utilizarea metodei dialectice \u00een materie de teologie de c\u0103tre Varlaam, incrimin\u00e2nd toate concesiile doctrinare despre purcederea Duhului Sf\u00e2nt. Acestora le-au urmat dou\u0103 scrisori, adresate lui Akindynos \u015fi Varlaam, redactate pe la 1336 \u015fi 1337, \u00een con\u0163inutul c\u0103rora reia teza patriarhului Grigorie Cipriotul (1283-1284) despre \u201eodihna etern\u0103 a Duhului \u00een Fiul\u201d[16]<\/a>. \u00cen acest context \u00eencepe Varlaam o campanie de contestare \u015fi persiflare a experien\u0163ei luminii necreate ca rod al desp\u0103timirii \u015fi rug\u0103ciunii ne\u00eencetate.<\/p>\n Sf\u00e2ntul Grigorie Palama este chemat de prietenul s\u0103u Isidor la Tesalonic pentru a lua atitudine teologic\u0103 \u015fi duhovniceasc\u0103 fa\u0163\u0103 de aceste elucubra\u0163ii ra\u0163ional-filosofice ale lui Varlaam. \u00cen urma refuzului invita\u0163iei la conciliere a lui Varlaam, Sf\u00e2ntul Grigorie Palama redacteaz\u0103 \u00een prim\u0103vara lui 1338 Triada I<\/em>[17]<\/a> Pentru cei care se lini\u015ftesc \u00eentru sfin\u0163enie, <\/em>av\u00e2nd ca teme centrale: 1. dimensiunea axiologic\u0103 a \u015ftiin\u0163elor profane; 2. p\u0103strarea min\u0163ii \u00een trup \u015fi 3. despre lumin\u0103 \u015fi iluminare, despre des\u0103v\u00e2r\u015firea \u00eentru Hristos. \u00cen acela\u015fi an a redactat Triada II, <\/em>de aceast\u0103 dat\u0103 dispun\u00e2nd de textele \u015fi tratatele lui Varlaam. Aceast\u0103 Triad\u0103 <\/em>are drept centru de dezbatere raportul dintre gnoseologia isihast\u0103 \u015fi cea filosofic\u0103, despre rug\u0103ciune \u015fi despre caracterul necreat al luminii dumnezeie\u015fti.<\/p>\n Varlaam va replica printr-un al doilea r\u00e2nd de trei tratate \u00eendreptate \u00eempotriva isiha\u015ftilor, intitulate Contra mesalienilor, <\/em>prin intermediul c\u0103rora \u00eei acuza de mesalianism. Sf\u00e2ntul Grigorie a contrareplicat printr-o alt\u0103 suit\u0103 de Triade III<\/em>[18]<\/a>, <\/em>care abordeaz\u0103 problematica \u00eendumnezeirii \u015fi a theoptiei. Ulterior, \u00een octombrie 1340, Varlaam merge la Constantinopol, cer\u00e2nd condamnarea de c\u0103tre sinod a isihasmului. \u00cen aceste condi\u0163ii, Sf\u00e2ntul Grigorie, al\u0103turi de Isidor din Tesalonic, va merge la Athos, unde a redactat Tomosul Aghioritic<\/em>[19]<\/a>, o adev\u0103rat\u0103 microsintez\u0103 a doctrinei palamite, cu care inten\u0163iona s\u0103 se prezinte \u00een fa\u0163a sinodului. Acesta era semnat de c\u0103tre conduc\u0103torii centrelor monahale din Athos \u015fi aprobat de c\u0103tre episcopul Iacob de Ierissos \u00een martie 1341. Ulterior, re\u00eentorc\u00e2ndu-se \u00een Tesalonic, Sf\u00e2ntul Grigorie ob\u0163ine \u015fi acordul monahilor de aici, tomosul respectiv fiind trimis patriarhului.<\/p>\n La \u00eenceputul anului 1341, Sf\u00e2ntul Grigorie Palama \u2013 \u00eempreun\u0103 cu Isidor \u015fi cu Marcu \u2013 va merge la Constantinopol \u00een calitate de acuzat, \u00een urma denun\u0163ului lui Varlaam, la Sinodul isihast din 10 iunie 1341, <\/em>\u0163inut \u00een sala catehumenilor din Sf\u00e2nta Sofia, \u00een prezen\u0163a \u00eemp\u0103ratului Andronic III, a patriarhului Ioan Calecas, \u00een calitate de pre\u015fedinte, \u015fi a altor personalit\u0103\u0163i. Sinodul d\u0103 c\u00e2\u015ftig de cauz\u0103 isiha\u015ftilor \u015fi , implicit, lui Palama, f\u0103r\u0103 a redacta un tom, din dorin\u0163a de a potoli disputa, condamn\u00e2ndu-l pe Varlaam \u015fi interzic\u00e2nd orice fel de dezbateri pe teme dogmatice.<\/p>\n \u00centre timp, la doar patru zile dup\u0103 sinod, survine moartea \u00eemp\u0103ratului Andronic III, conducerea imperiului fiind preluat\u0103 de o regen\u0163\u0103, al c\u0103rei lider principal a fost marele domestic Ioan VI Cantacuzino, dar fa\u0163\u0103 de acesta s-a format o opozi\u0163ie \u00een numele lui Ioan V Paleologul, format\u0103 din \u00eemp\u0103r\u0103teasa Ana de Savoya, marele duce Alexie Apokaukos \u015fi patriarhul Ioan Calecas. Toate aceste rivalit\u0103\u0163i interne au declan\u015fat fatalul r\u0103zboi civil din Imperiul Bizantin (1341-1347).<\/p>\n \u00cen iulie-august are loc un nou sinod \u00een urma atacurilor lui Akindynos, isiha\u015ftii reu\u015find s\u0103 ob\u0163in\u0103 un tom de dezaprobare a lui Varlaam pentru sinodul din 10 iunie 1341. \u00cen octombrie 1341 Ioan Cantacuzino este demis din postul de regent, iar patriarhul Calecas \u00eel sprijin\u0103 astfel pe Akindynos s\u0103-l atace \u00een scris pe Sf\u00e2ntul Grigorie Palama. Acesta a contracarat scrierile akindynite printr-o serie de tratate dogmatice, motiv\u00e2ndu-\u015fi pozi\u0163iile sale teologice, care sunt ancorate \u00een tradi\u0163ia patristic\u0103 a Bisericii.<\/p>\n Patriarhul Calecas \u00eel suspecta pe Sf\u00e2ntul Grigorie Palama de coresponden\u0163\u0103 cu Ioan Cantacuzino \u015fi fra\u0163ii Asan, ceea ce a atras decizia, promulgat\u0103 \u00eentr-un sinod antiisihast (iunie 1342), de a i se arde toate tratatele, scrise dup\u0103 august 1341[20]<\/a>. Sf\u00e2ntul Grigorie Palama \u00eempreun\u0103 cu \u015fase prieteni sunt \u00eentemni\u0163a\u0163i din ordinul Patriarhului Calecas \u00een diverse m\u0103n\u0103stiri, ca apoi s\u0103 fie transferat \u00een arestul palatului imperial (aprilie-mai 1343 – februarie 1347), de unde a redactat celebrele \u015fapte Antirretice \u00eempotriva lui Akindynos<\/em>[21]<\/a>.<\/em> \u00cen acest timp un sinod antiisihast \u0163inut la 4 noiembrie 1344 \u00eel excomunic\u0103 pe Sf\u00e2ntul Grigorie Palama.<\/p>\n \u00cen momentul \u00een care Akindynos este hirotonit diacon de patriarhul Calecas, senatul s-a \u00eentrunit, declar\u00e2nd ilegal\u0103 hirotonia, iar \u00een cadrul unui sinod \u0163inut \u00een 8-9 februarie 1347 este depus Calecas \u015fi Akindynos excomunicat, iar Sf\u00e2ntul Grigorie Palama este declarat ap\u0103r\u0103tor al dreptei credin\u0163e. Acum reu\u015fe\u015fte Ioan Cantacuzino s\u0103 devin\u0103 co-\u00eemp\u0103rat, eliber\u00e2ndu-l pe Sf\u00e2ntul Grigorie Palama \u015fi cei \u015fase ierarhi \u00eenchi\u015fi. Isidor, aderent al Sf\u00e2ntului Grigorie Palama, este ales patriarh, iar la numai c\u00e2teva zile este hirotonit ca mitropolit al Tesalonicului \u00eensu\u015fi Sf\u00e2ntul Grigorie. \u00cencerc\u00e2nd s\u0103-\u015fi ocupe scaunul mitropolitan, Sf\u00e2ntul Grigorie Palama este refuzat \u00een ora\u015f de partida zelo\u0163ilor, fidel\u0103 dinastiei paleologilor \u015fi refractar\u0103 tuturor cantacuzinilor.<\/p>\n Se retrage la Muntele Athos unde st\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1349 c\u00e2nd \u00eencearc\u0103 din nou s\u0103 intre \u00een Tesalonic, dar din nou nu este primit, merg\u00e2nd \u00een insula Lemnos ca mitropolit.<\/p>\n \u00cen 1351 Sf\u00e2ntul Grigorie Palama este primit \u00een Tesalonic \u015fi recunoscut ca mitropolit al acestui ora\u015f, dar din nou p\u0103r\u0103se\u015fte ora\u015ful pentru a participa la sinodul din 1351, la care a fost condamnat \u015fi anatemizat Nichifor Gregoras, cel care preluase de la Akindynos atitudinea ostil\u0103 fa\u0163\u0103 de distinc\u0163ia palamit\u0103 dintre fiin\u0163\u0103 \u015fi energii \u00een Dumnezeu. \u00cen cadrul sinodului din 1351 a fost redactat celebrul Tomos dogmatic[22]<\/a>, care constituie documentul oficial teologic \u015fi duhovnicesc al doctrinei despre energiile necreate \u015fi fiin\u0163iale. \u00centors de la lucr\u0103rile sinodului, Sf\u00e2ntul Grigorie Palama este \u00eempiedicat din nou s\u0103 intre \u00een Tesalonic, de data aceasta de c\u0103tre Ioan V Paleologul, care \u00eencheiase o alian\u0163\u0103 cu \u015etefan Du\u015fan, dar dup\u0103 trei luni de stat la Athos este primit \u00een ora\u015f, c\u00e2nd cei doi \u00eemp\u0103ra\u0163i s-au \u00eemp\u0103cat. La sf\u00e2r\u015fitul lui 1352 sau \u00eenceputul lui 1353 a trecut printr-o boal\u0103 destul de grea. Neref\u0103cut complet, se va \u00eendrepta spre Constantinopol pentru a mijloci, \u00een mod oficial, \u00eemp\u0103carea dintre cei doi \u00eemp\u0103ra\u0163i, \u00eens\u0103 pe drum corabia va fi capturat\u0103 la Gallipoli de turcii otomani, iar Sf\u00e2ntul Grigorie luat prizonier. Captivitatea lui Palama[23]<\/a> a durat un an de zile, fiind eliberat \u00een urma banilor pl\u0103ti\u0163i de s\u00e2rbi drept r\u0103scump\u0103rare.<\/p>\n Revenit la Constantinopol, Sf\u00e2ntul Grigorie Palama, \u00een prezen\u0163a \u00eemp\u0103ratului Ioan V Paleologul \u015fi a legatului papal Paul de Smyrna, are o disput\u0103 teologic\u0103 cu Nichifor Gregoras pe tema energiilor necreate[24]<\/a>.<\/p>\n \u00cen vara lui 1355, Sf\u00e2ntul Grigorie Palama se \u00eentoarce \u00een Tesalonic, unde va redacta alte trei tratate \u00eendreptate \u00eempotriva lui Nichifor Gregoras, \u00een care a sus\u0163inut distinc\u0163ia dintre fiin\u0163\u0103 \u015fi energii, iar la Constantinopol va scrie dou\u0103 tratate despre purcederea Sf\u00e2ntului Duh.<\/p>\n La \u00eenceputul anului 1359 s-a \u00eemboln\u0103vit grav, trec\u00e2nd la cele ve\u015fnice la 13 noiembrie 1359[25]<\/a>, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 63 de ani \u015fi doisprezece ani \u015fi jum\u0103tate de arhierie.\u00a0 Sinodul din 1368, la care a fost condamnat Prohor Kydones, prin tomosul s\u0103u decreteaz\u0103 cinstirea oficial\u0103 a Sf\u00e2ntului Grigorie Palama \u00een tot spa\u0163iul ortodox[26]<\/a>.<\/p>\n Prin Sf\u00e2ntul Grigorie Palama, spiritualitatea ortodox\u0103 isihast\u0103 a primit o fundamentare teologic\u0103 definitiv\u0103, ceea ce i-a asigurat continuitatea \u00een toate \u0163\u0103rile ortodoxe.<\/p>\n \n II.<\/strong> Rug\u0103ciunea \u015fi vederea apofatic\u0103 a luminii dumnezeie\u015fti la Sf\u00e2ntul Grigorie Palama.<\/strong><\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n Rug\u0103ciunea cu adev\u0103rat des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 este rug\u0103ciunea curat\u0103, adic\u0103 aceea pe care o face mintea c\u00e2nd a ajuns la capacitatea de a alunga u\u015for \u015fi pentru mult\u0103 vreme orice g\u00e2nduri \u00een vreme ce se roag\u0103. Dar la aceast\u0103 capacitate ajunge omul numai dup\u0103 ce a dob\u00e2ndit libertatea de patimi. Pe culmile sale, rug\u0103ciunea este curat\u0103 prin faptul c\u0103 nu mai are nici un obiect \u015fi nu mai folose\u015fte nici un cuv\u00e2nt, ci mintea adunat\u0103 din toate este con\u015ftient\u0103 c\u0103 se afl\u0103 fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu Dumnezeu; de aceea se mai nume\u015fte \u015fi rug\u0103ciunea min\u0163ii.[27]<\/a><\/p>\n Neg\u00e2nd posibilitatea unei cunoa\u015fteri supranaturale a lui Dumnezeu \u015fi afirm\u00e2nd ca singur izvor al acestei cunoa\u015fteri \u015ftiin\u0163a ra\u0163ional\u0103, Varlaam nu mai recunoa\u015fte rug\u0103ciunii vreun rol \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103. Pozi\u0163ia sa contravenea \u00eens\u0103 flagrant \u00eentregii tradi\u0163ii a Bisericii \u015fi spiritului \u00eensu\u015fi al cre\u015ftinismului. Spiritualitatea ortodox\u0103 poseda de la Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i o mo\u015ftenire \u00een care rug\u0103ciunea \u015fi teologia (cunoa\u015fterea lui Dumnezeu) nu constituiau domenii independente. \u00cen aceast\u0103 perspectiv\u0103, cunoa\u015fterea cea mai \u00eenalt\u0103 a lui Dumnezeu nu este cea ra\u0163ional\u0103, prin f\u0103pturi, prin deduc\u0163ie, c\u0103ci atunci \u00een\u0163elep\u0163ii elini ar fi cunoscut pe Dumnezeu mai bine dec\u00e2t cre\u015ftinismul[28]<\/a>, ci unirea cu Dumnezeu \u00een rug\u0103ciunea curat\u0103.<\/p>\n Vederea slavei dumnezeie\u015fti se realizeaz\u0103 prin rug\u0103ciune. F\u0103c\u00e2nd o ierarhizare a felurilor rug\u0103ciunii, Sf\u00e2ntul Grigorie Palama zice c\u0103 mintea, dep\u0103\u015find primele dou\u0103 trepte, \u201eiese \u00eentreag\u0103 din toate cele ce sunt, \u00een vremea rug\u0103ciunii curate. Aceast\u0103 ie\u015fire (\u03b5\u03ba\u03c4\u03b1\u03c3\u03b9\u03c2) este cu mult mai \u00eenalt\u0103 dec\u00e2t teologia prin nega\u0163ie. Ea e proprie celor ajun\u015fi la nep\u0103timire. Dar \u00eenc\u0103 nu are loc unirea, p\u00e2n\u0103 ce M\u00e2ng\u00e2ietorul nu va lumina de sus celui ce se roag\u0103, \u015fez\u00e2nd \u00een foi\u015forul v\u00e2rfurilor naturale \u015fi a\u015ftept\u00e2nd f\u0103g\u0103duin\u0163a Tat\u0103lui \u015fi p\u00e2n\u0103 ce nu-l va r\u0103pi astfel prin descoperire spre vederea luminii\u201d[29]<\/a>.<\/p>\n Sf\u00e2ntul Grigorie Palama cunoa\u015fte astfel, ca o treapt\u0103 superioar\u0103 teologiei negative, un apofatism mai deplin \u015fi mai existen\u0163ial, realizat prin rug\u0103ciunea curat\u0103 sau des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103. Teologia negativ\u0103 intelectual\u0103, considerat\u0103 de Varlaam modul culminant al cunoa\u015fterii lui Dumnezeu, apare astfel ca o prim\u0103 form\u0103 de apofatism. Ei \u00eei este superioar\u0103 un apofatism mai \u00eenalt, cel al rug\u0103ciunii curate, urmat \u015fi acesta de o a treia treapt\u0103, cea mai de sus, \u015fi anume de apofatismul vederii dumnezeie\u015fti. R\u0103pit\u0103 dincolo de limitele omenescului, mintea ajunge la vederea luminii dumnezeie\u015fti, vedere ce se poate numi apofatism de gradul al treilea, \u00een sensul c\u0103, pe de o parte, acea lumin\u0103, de\u015fi are un con\u0163inut pozitiv de cunoa\u015ftere mai presus de cunoa\u015ftere apofatic\u0103, nu poate fi cuprins\u0103 \u00een concepte \u015fi exprimat\u0103 \u00een cuvinte, iar pe de alt\u0103 parte, c\u0103 mai sus de aceea lumin\u0103 este fiin\u0163a divin\u0103, care r\u0103m\u00e2ne cu totul inaccesibil\u0103. Analiz\u00e2nd textele areopagitice pe care se baza Varlaam, Sf\u00e2ntul Grigorie Palama dovede\u015fte c\u0103 Dionisie atunci c\u00e2nd vorbe\u015fte de tenebrele supraluminoase, nu le nume\u015fte tenebre pentru c\u0103 nu ar fi nici o lumin\u0103 \u00een ele, ci pentru c\u0103 sunt o prea mare abunden\u0163\u0103 de lumin\u0103.[30]<\/a><\/p>\n \u00cen tradi\u0163ia r\u0103s\u0103ritean\u0103, rug\u0103ciunea n-a fost niciodat\u0103 conceput\u0103 ca o activitate exclusiv sufleteasc\u0103. \u00cen concep\u0163ia biblic\u0103, omul \u2013 trup \u015fi suflet \u2013 apare \u00eentotdeauna ca o unitate indivizibil\u0103. Biserica primelor veacuri n-a putut cugeta excluderea trupului de la unirea cu Dumnezeu prin rug\u0103ciune. \u00centruparea Fiului lui Dumnezeu a fost socotit\u0103 temeiul de neclintit al acestei concep\u0163ii pozitive despre trup[31]<\/a>. \u00cen acest cadru, tradi\u0163ia r\u0103s\u0103ritean\u0103 a afirmat \u00eentotdeauna c\u0103 prin adev\u0103rata rug\u0103ciune omul \u00eentreg accede la lumina harului.<\/p>\n Mo\u015ftenitori ai acestei tradi\u0163ii, isiha\u015ftii promovau, ca pe ceva de sine \u00een\u0163eles, rug\u0103ciunea psiho-fizic\u0103. Varlaam atac\u0103 \u00eens\u0103 acest fel de rug\u0103ciune, sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 \u201ecel ce se ocup\u0103 cu rug\u0103ciunea trebuie s\u0103 dea odihn\u0103 sim\u0163urilor\u201d[32]<\/a> \u015fi c\u0103 o lucrare comun\u0103 sufletului \u015fi trupului n-ar fi altceva dec\u00e2t o atragere a sufletului \u00een \u00eentuneric[33]<\/a>. El accepta participarea la rug\u0103ciune a sim\u0163urilor nepasionale, ca vederea \u015fi auzul, dar nicidecum conlucrarea p\u0103r\u0163ii pasionale. Practic aceasta \u00eensemna o lovitur\u0103 ra\u0163ionalist\u0103 dat\u0103 ascezei r\u0103s\u0103ritene \u015fi de aceea este \u015fi numit Varlaam de c\u0103tre Palama \u201e\u00eenv\u0103\u0163\u0103tor al nelucr\u0103rii\u201d[34]<\/a>. Acestui spiritualism abstract, teologul isihast \u00eei opune concep\u0163ia cre\u015ftin\u0103 despre m\u00e2ntuirea omului \u00eentreg, despre \u00eendumnezeirea nu numai a sufletului, ci \u015fi a trupului. Sf\u00e2ntul Grigorie Palama aduce preciz\u0103ri \u015fi \u00een ce prive\u015fte rolul trupului \u00een lucrarea adev\u0103ratei rug\u0103ciuni precum \u015fi a roadelor pe care aceasta le revars\u0103 \u00een trup. El arat\u0103 c\u0103 trupul ne-a fost dat pentru a fi colaborator al sufletului \u015fi organ de manifestare a acestuia. Nu toate lucr\u0103rile sim\u0163urilor sunt rele, c\u0103ci exist\u0103 deosebire \u00eentre sim\u0163urile mi\u015fcate din afar\u0103 \u015fi cele determinate din\u0103untru. Cele din urm\u0103 nu numai c\u0103 nu \u00eempiedic\u0103 concentrarea \u00een\u00a0 rug\u0103ciune, ci o ajut\u0103[35]<\/a>. \u201eDeci nu mintea rupt\u0103 de omul total vede pe Dumnezeu, de\u015fi ea are rolul conduc\u0103tor \u00een conducerea omului spre aceast\u0103 vedere. Dumnezeu e tr\u0103it de omul total, concret, dar purificat; purificat nu \u00een sensul golirii de con\u0163inutul sim\u0163urilor, ci \u00een sensul purit\u0103\u0163ii lor\u201d[36]<\/a>.<\/p>\n Implicarea trupului \u00een actul rug\u0103ciunii dob\u00e2nde\u015fte un caracter aparte \u00een metodele isihaste privind rug\u0103ciunea inimii sau a min\u0163ii, numit\u0103 \u015fi \u201erug\u0103ciunea lui Iisus\u201d. Astfel, modul ideal de realizare a rug\u0103ciunii permanente se va defini ca adunarea min\u0163ii \u00een inim\u0103 pentru ca de acolo s\u0103 \u00eenal\u0163e ne\u00eentrerupt, la \u00eenceput \u00een cuvinte, iar \u00eentr-o faz\u0103 mai \u00eenaintat\u0103 numai dup\u0103 sens, scurta rug\u0103ciune a numelui lui Iisus: \u201eDoamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluie\u015fte-m\u0103 pe mine p\u0103c\u0103tosul\u201d.<\/p>\n Prin controlul respira\u0163iei \u015fi rostirea rug\u0103ciunii \u00een ritmul ei se urm\u0103rea concentrarea aten\u0163iei. Propriu-zis aceasta se inten\u0163ioneaz\u0103: cugetarea s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 asupra sa, renun\u0163\u00e2nd la orice obiect definit. Iar cum pe sine nu se poate sesiza, i se d\u0103 ca preocupare, dup\u0103 ce s-a retras de la toate, g\u00e2ndul la Iisus Hristos. \u00cen orice caz, metoda psiho-fizic\u0103 nu este dec\u00e2t un mijloc spre concentrarea aten\u0163iei, spre \u201ep\u0103zirea inimii\u201d, care, \u201ede\u015fi e o condi\u0163ie necesar\u0103 a rug\u0103ciunii adev\u0103rate, nu constituie nici esen\u0163a, nici scopul ei ultim\u201d[37]<\/a>. A\u015fa au \u00een\u0163eles-o isiha\u015ftii, iar nu, cum mai cred unii p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi ca pe un fel de yoghism cre\u015ftin care ar permite intrarea automat\u0103 \u00een contact cu Dumnezeu, ca \u015fi cum harul ar depinde de o tehnic\u0103 natural\u0103[38]<\/a>.<\/p>\n \u00cen fa\u0163a atacurilor lui Varlaam, Sf\u00e2ntul Grigorie Palama ap\u0103r\u0103 pe cei ce se folosesc de asemenea mijloace auxiliare, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 a le socoti absolut necesare, ci doar folositoare \u00een oarecare m\u0103sur\u0103 pentru \u00eencep\u0103tori. \u201eIar a \u00eendemna mai ales pe \u00eencep\u0103tori \u2013 spune el \u2013 s\u0103 priveasc\u0103 asupra lor \u015fi s\u0103-\u015fi m\u00e2ne prin respira\u0163ie mintea \u00een\u0103untru, nu e ceva de reprobat (\u2026) Aceasta, p\u00e2n\u0103 ce, \u00eenaint\u00e2nd cu ajutorul lui Dumnezeu \u015fi f\u0103c\u00e2ndu-\u015fi mintea \u00een stare s\u0103 nu mai caute la cele din jurul ei \u015fi s\u0103 nu se amestece cu ele, vor putea s-o concentreze \u00een chip sigur asupra unei g\u00e2ndiri unitare\u201d[39]<\/a>. Astfel\u00a0 rug\u0103ciunea lui Iisus devine rug\u0103ciunea mintal\u0103, c\u00e2nd nu mai este nevoie de cuvinte, nici de metode, ci mintea este ocupat\u0103 de ea ne\u00eencetat \u00eempreun\u0103 cu inima.<\/p>\n Exist\u0103 un urcu\u015f \u00een rug\u0103ciune, de care ne vorbe\u015fte Sf\u00e2ntul Grigorie. \u201e C\u0103ci \u2013 zice el \u2013 \u00een rug\u0103ciune mintea leap\u0103d\u0103 treptat leg\u0103turile cu cele ce sunt, \u00eent\u00e2i pe cele care o leag\u0103 de cele de ru\u015fine, rele \u015fi \u00een general stric\u0103cioase, apoi pe cele care o leag\u0103 de cele ce sunt la mijloc \u015fi prefac pe om spre mai r\u0103u sau spre mai bine, potrivit cu scopul cu care le folose\u015fte, pentru care e toat\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura \u015fi cuno\u015ftin\u0163a lor (\u2026) Apoi, dup\u0103 ce mintea a lep\u0103dat cu \u00eencetul aceste leg\u0103turi ca \u015fi cele cu lucrurile mai \u00eenalte dec\u00e2t acestea, iese \u00eentreag\u0103 din cele ce sunt, \u00een vremea rug\u0103ciunii curate. Aceast\u0103 ie\u015fire este cu mult mai \u00eenalt\u0103 dec\u00e2t teologia prin nega\u0163ie\u201d[40]<\/a>.<\/p>\n Sf\u00e2ntul Grigorie Palama arat\u0103 c\u0103 lumina de pe Tabor n-a fost numai slava trupului, ci slava naturii dumnezeie\u015fti, care, unit\u0103 \u00een unul din ipostasele ei cu acel trup, a a\u015fezat \u00een el toat\u0103 slava \u015fi str\u0103lucirea ei. Isiha\u015ftii socotesc lumina str\u0103lucire \u015fi har dumnezeiesc, v\u0103zut\u0103 nev\u0103zut \u015fi cunoscut\u0103 ne\u00een\u0163eles, numai prin experien\u0163\u0103. Ace\u015ftia \u015ftiu c\u0103 nu este fiin\u0163a lui Dumnezeu, care este ne\u00eemp\u0103rt\u0103\u015fibil\u0103 \u015fi neajuns\u0103, dar nici \u00eenger nu este, c\u0103ci are \u00eensu\u015firi dumnezeie\u015fti. Aceast\u0103 lumin\u0103 \u015fi slav\u0103 nu este numai a unei singure Persoane din Treime, ci a tuturor Celor trei, pentru c\u0103 este a naturii dumnezeie\u015fti. Dac\u0103 energiile pot fi numite lumin\u0103, acest lucru nu are loc doar prin analogie cu lumina material\u0103, ci pentru c\u0103 apar \u00een timpul contempla\u0163iei ca o realitate inefabil\u0103 ce poate fi numit\u0103 \u00een modul cel mai potrivit lumin\u0103. \u00cen m\u0103sura \u00een care Dumnezeu Se descoper\u0103 pe Sine \u015fi se face cunoscut prin energiile Sale (\u03b4\u03c5\u03bd\u03b1\u03bc\u03b5\u03b9\u03c2), prin atributele Sale dinamice, El este lumin\u0103[41]<\/a>. Astfel, misterul omului se dezleag\u0103 prin misterul \u00eendumnezeirii, ca eveniment haric \u015fi ascetic al fiin\u0163ei \u00een peregrinarea efemer\u0103 pe acest p\u0103m\u00e2nt. \u00cendumnezeirea omului prin energiile necreate \u015fi fiin\u0163iale este adev\u0103rata esen\u0163\u0103 a antropologiei ortodoxe. Pentru Sf\u00e2ntul Grigorie Palama, \u00eendumnezeirea[42]<\/a>, ca voca\u0163ie definitiv\u0103 \u015fi unic\u0103 a omului, nu este o simpl\u0103 metafor\u0103 teologic\u0103, realismul ei rezid\u0103 \u00een d\u0103ruirea \u015fi prezen\u0163a triipostatic\u0103 a lui Dumnezeu prin energiile fiin\u0163iale \u015fi necreate. Numai dimensiunea ascetic\u0103 a \u00eendumnezeirii poate anestezia \u015fi spulbera, cu adev\u0103rat, r\u0103ul \u015fi p\u0103catul din via\u0163a omului. Asceza ca desp\u0103timire de tot ceea ce denatureaz\u0103 de la \u00eemplinirea complet\u0103 \u015fi \u00eenfrumuse\u0163area des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 a sufletului prin exerci\u0163iul haric al virtu\u0163ilor este premiza, prin excelen\u0163\u0103, a \u00eendumnezeirii. F\u0103r\u0103 lupta cu patimile, cu tot ceea ce stinge lumina discern\u0103m\u00e2ntului \u015fi a ra\u0163iunii, antropologia r\u0103m\u00e2ne un simplu \u015fi artificial discurs despre om. \u00cendumnezeirea nu este o simpl\u0103 ac\u0163ionare a vreunei dimensiuni poten\u0163iale existente \u00een noi, ci este un dar suprafiresc d\u0103ruit omului de Dumnezeu. Este o lucrare\/energie a Persoanelor Treimice. Fiind o lucrare\/energie a Treimii, \u00eendumnezeirea are un caracter necreat, a\u015fa cum necreate sunt \u015fi ipostasurile dumnezeirii. Virtu\u0163ile nu procur\u0103 \u00eendumnezeirea, ci cel mult, \u015flefuiesc sufletul pentru a c\u0103p\u0103ta harul tainic al \u00eendumnezeirii. Fiind un dar al lui Dumnezeu, \u00eendumnezeirea nu poate fi perceput\u0103 ca o recompens\u0103 pentru asceza pe care o s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte sufletul \u015fi trupul nostru. De aceea\u00a0 Sf\u00e2ntul Grigorie Palama delimiteaz\u0103, \u00een chip duhovnicesc, raportul dintre virtu\u0163i \u015fi \u00eendumnezeire: \u201eHarul \u00eendumnezeirii este mai presus de fire, de virtute \u015fi de cunoa\u015ftere, iar dup\u0103 Sf\u00e2ntul Maxim, toate cele asemenea sunt infinit departe de aceasta. C\u0103ci orice virtute \u015fi imitare a lui Dumnezeu de c\u0103tre noi \u00eel face potrivit pe cel care le posed\u0103 pentru unirea dumnezeiasc\u0103, \u00eens\u0103 harul s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte aceast\u0103 unire negr\u0103it\u0103 (\u2026) Atunci c\u00e2nd vei auzi c\u0103 Dumnezeu vine \u00een noi prin intermediul virtu\u0163ilor sau c\u0103 se s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte \u00een noi prin aducerea aminte, s\u0103 nu crezi \u00een mod simplu, c\u0103 \u00eendumnezeirea este dob\u00e2ndirea virtu\u0163ilor, ci harul \u015fi str\u0103lucirea lui Dumnezeu care ne vine prin virtu\u0163i\u201d[43]<\/a>.<\/p>\n Deplin \u00eentemeiat\u0103 hristologic, soteriologic \u015fi misteriologic, teologia palamit\u0103 despre cunoa\u015fterea mai \u00eenalt\u0103 a lui Dumnezeu prin rug\u0103ciune \u015fi vedere, \u00eei ofer\u0103 credinciosului cadrul autentic al implic\u0103rii integrale, cu trup \u015fi suflet, \u00eentr-un efort de realizare a virtu\u0163ilor \u015fi des\u0103v\u00e2r\u015firii \u00een Hristos, al c\u0103rei singur hotar, cum zice Sf\u00e2ntul Grigorie de Nyssa, este acela c\u0103 nu are hotar[44]<\/a> ca o cre\u015ftere ne\u00eencetat\u0103 \u00een cunoa\u015fterea \u015fi dragostea lui Hristos \u015fi \u00eentreolalt\u0103. \u00cendumnezeirea, ca proces al \u00eenfierii, al \u00eembr\u0103c\u0103rii \u00een har \u015fi dep\u0103\u015fire a tuturor nedes\u0103v\u00e2r\u015firilor firii umane, este epectatic\u0103 \u00een con\u0163inutul ei. Sf\u00e2r\u015fitul ei este nem\u0103rginirea, dorul nestins de a urca perpetuu \u00een slav\u0103. Este mergerea din slav\u0103 \u00een slav\u0103 \u00eenspre Dumnezeul slavei celei negr\u0103ite. Niciodat\u0103 cel \u00eendumnezeit nu va putea spune: am prea mult\u0103 lumin\u0103 ca s\u0103 mai pot primi ceva.<\/p>\n Teologia Sf\u00e2ntului Grigorie Palama era o \u201eteologie a faptelor\u201d; \u00een vremurile noastre ne putem apropia din ce \u00een ce mai mult de \u201eteologia faptelor\u201d, unica teologie ortodox\u0103 plenar\u0103, biblic\u0103, patristic\u0103, \u00een deplin\u0103 conformitate cu g\u00e2ndirea Bisericii[45]<\/a>.<\/p>\n Sf\u00e2ntul Grigorie Palama r\u0103m\u00e2ne peste veacuri acela\u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor \u015fi \u00eendrum\u0103tor \u00een dorin\u0163a noastr\u0103 de a teologhisi din inima \u015fi din sufletul Bisericii, nu din afara ei.<\/p>\n \n Summary<\/strong>:<\/p>\n \n Fully founded from christological, soteriological and mysteriological point of view, the palamite theology about the higher knowledge about God through pray and view offers to the believer the authentic framework for the full body and soul involvement in an effort to create the virtues and completion into Christ.<\/p>\n The palamite theology is, by excellency, the representative of the non-antagonistic dimension between identity and otherness, because God can be encountered, lived and felt only as a fully assertion and synergy between them. The relation between the two faces of the same Godly reality is a perichoretical one. God always remains the same in His essence. His identity as essence is not diminished when \u201cHe gets out of Himself\u201d in order to offer Himself to the being through the uncreated and being-related energies and which are the icon of the absolute otherness of God.<\/p>\n The theology of St. Gregory Palamas is a \u201ctheology of facts\u201d, the only orthodox theology which is exquisite, biblical, patristical and fully compliant with the judgement of the Church.<\/p>\n \n \n \n \n \n \n \n \n [1]<\/sup><\/sup><\/a>\u2009 Acest\u0103 lucrare a fost alc\u0103tuit\u0103 sub \u00eendrumarea Pr. prof.dr. Nicolae Chif\u0103r, care \u015fi-a dat acordul pentru publicare, \u00een cadrul cursurilor doctorale din cadrul Facult\u0103\u0163ii de Teologie \u201eAndrei \u015eaguna\u201d din Sibiu.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [2]<\/sup><\/sup><\/a>\u2009 Slujb\u0103 pentru cel \u00eentre sfin\u0163i P\u0103rintelui nostru Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului, F\u0103c\u0103torul de minuni \u015fi Noul Teolog <\/em>\u00een Grigorie Palama, Tomosuri dogmatice. Via\u0163a. Slujba. Scrieri I, <\/em>Editura Deisis, Sibiu, 2009, p. 668. Aceast\u0103 slujb\u0103 a fost alc\u0103tuit\u0103 de patriarhul Filotei Kokkinos.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [3]<\/sup><\/sup><\/a>\u2009 Ibidem, <\/em>p. 669.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [4]<\/sup><\/sup><\/a>\u2009Patriarhul Filotei Kokkinos, Cuv\u00e2nt despre via\u0163a Sf\u00e2ntului Grigorie Palama,<\/em> \u00een Grigorie Palama, Tomosuri dogmatice\u2026<\/em>, p. 469. <\/em><\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [5]<\/sup><\/sup><\/a>\u2009 Martin Jugie, Palamas, <\/em>\u00een \u201e Dictionnaire de th\u00e9ologie catolique\u201d, <\/em>tom. XI\/2, Paris, 1932, col. 1735.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [6]<\/sup><\/sup><\/a>\u2009 O abordare remarcabil\u0103 \u015fi exhaustiv\u0103 a raportului dintre isiha\u015fti \u015fi bogomili sau mesalieni vom g\u0103si \u00een: A. Rigo, Monaci esicasti e monaci bogomili, <\/em>Firenze, 1987.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [7]<\/sup><\/sup><\/a>\u2009Martin Jugie, Palamas, <\/em>\u00een \u201e Dictionnaire de th\u00e9ologie catolique\u201d\u2026,<\/em>col. 1736. <\/em><\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [8]<\/sup><\/sup><\/a>\u2009 J. Meyendorff, Introduction\u00a0 \u00e0 \u013e \u00e9tude de Gr\u00e9goire Palamas <\/em>(Patristica Sobornensia 3), Paris, Les \u0116ditions du Seuil, 1959, p. 51.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [9]<\/sup><\/sup><\/a>\u2009Patriarhul Filotei Kokkinos, Cuv\u00e2nt despre via\u0163a Sf\u00e2ntului Grigorie Palama,<\/em> \u00een Grigorie Palama, Tomosuri dogmatice\u2026<\/em>, p. 482.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [10]<\/sup><\/sup><\/a>\u2009 Tradus\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u015fte de diac. Ioan I. Ic\u0103\u00a0 jr., \u00een Grigorie Palama, Fecioara Maria \u015fi Petru Athonitul \u2013 prototipuri ale vie\u0163ii isihaste \u015fi alte scrieri duhovnice\u015fti, Scrieri II, <\/em>Editura Deisis, Sibiu, 2005, p. 289-322.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [11]<\/sup><\/sup><\/a>\u2009 Ibidem, <\/em>p. 173-216.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [12]<\/sup><\/sup><\/a>\u2009 Despre Varlaam a se vedea studiul lui A. Fyrigos, Dalla controversia palamitica alla polemica esicastica <\/em>(con un edizione critica delle Epistole greche di Barlaam), Roma, Antonianum, 2005.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [13]<\/sup><\/sup><\/a>\u2009 Barlaam Calabro, Opere contra I latini I-II <\/em>(Studia e Testi 347-348), introduzione, storia dei testi edizione critica, traduzione e indici a cura di Antonio Fyrigos, Citt\u00e0 del Vaticano, 1998.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [14]<\/sup><\/sup><\/a>\u2009 Robert Sinkewicz, A new interpretation for the first episode in the Controversy between Barlaam the Calabrian and Gregory Palamas, \u00een \u201eThe Journal of Theological Studies\u201d, 31, 1980, p. 494.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [15]<\/sup><\/sup><\/a>\u2009 Traducere \u00een rom\u00e2ne\u015fte: Sf\u00e2ntul Grigorie Palama, Opera complet\u0103 I, Cuvintele doveditoare despre purcederea Duhului Sf\u00e2nt, <\/em>traducere, note, studiu introductiv de Pr. Cristian Chivu, Editura Patristic\u0103, 2005.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [16]<\/sup><\/sup><\/a>\u2009 Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu,\u00a0 Patrologie \u015fi literatur\u0103 postpatristic\u0103<\/em>, vol. III, Editura Basilica <\/em>a Patriarhiei Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 2010, p. 301.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [17]<\/sup><\/sup><\/a>\u2009 Ultimele dou\u0103 tratate ale Triadei I sunt traduse de p\u0103rintele D. St\u0103niloae (Pr. Prof. Dumitru St\u0103niloae, Via\u0163a \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura\u00a0 Sf\u00e2ntului Grigorie Palama, <\/em>EIBMBOR, Bucure\u015fti, 2006, p. 263-333).<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [18]<\/sup><\/sup><\/a>\u2009 Ultimele dou\u0103 tratate ale Triadei III sunt traduse de p\u0103rintele D. St\u0103niloae (Pr. Prof. Dumitru St\u0103niloae, Filocalia VII, <\/em>EIBMBOR, Bucure\u015fti, 1977, p. 223-373).<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [19]<\/sup><\/sup><\/a>\u2009 Traducere \u00een rom\u00e2n\u0103: Tomosul Aghioritic, <\/em>\u00een Filocalia VII<\/em>\u2026, p. 412-423; Tomosul Aghioritic \u00een ap\u0103rarea isiha\u015ftilor(august 1340), <\/em>\u00een Grigorie Palama, Tomosuri dogmatice<\/em>\u2026, p. 155-164.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [20]<\/sup><\/sup><\/a>\u2009 J. <\/em>Darrouz\u00e8s, Les regestes de 1310 \u00e0 1376,<\/em>(Les regestes des actes du patriarcat de Constantinopole I, Les actes des patriarches, fasc. V), Paris, Institute Fran\u00e7ais \u010f \u0116tudes Byzantines, 1977, n\u00b0 2233, p. 183.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [21]<\/sup><\/sup><\/a>\u2009Unul din cele \u015fapte Antirretice a fost tradus de p\u0103rintele St\u0103niloae: Antireticul al cincilea contra celor scrise de Achindin \u00eempotriva luminii harului \u015fi a harismelor duhovnice\u015fti, <\/em>\u00een <\/em>\u00a0Pr. Prof. Dumitru St\u0103niloae, Via\u0163a \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura\u00a0 Sf\u00e2ntului Grigorie Palama\u2026, <\/em>p. 373-452.<\/em><\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [22]<\/sup><\/sup><\/a>\u2009 Tomosul Sinodului constantinopolitan din mai-august 1351 \u00eempotriva lui Nichifor Gregoras, <\/em>\u00een Grigorie Palama, Tomosuri dogmatice<\/em>\u2026, p. 271-332.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n
<\/p>\n
\n