{"id":527,"date":"2013-06-10T22:17:19","date_gmt":"2013-06-10T22:17:19","guid":{"rendered":"http:\/\/altarul-banatului.ro\/?page_id=527"},"modified":"2013-06-10T22:17:19","modified_gmt":"2013-06-10T22:17:19","slug":"comuniunea-bisericii-la-sfantul-vasile-cel-mare-i","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/?page_id=527","title":{"rendered":"Comuniunea Bisericii la Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare (I)"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

\u00a0Arhim. dr. Teofan Mada<\/p>\n

\u00a0Temelia g\u00e2ndirii ecumenice a Sf\u00e2ntului Vasile este ecleziologia lui. \u00cen acest demers punctul de plecare \u00eel reprezint\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura paulin\u0103, dup\u0103 care Biserica este \u201etrupul lui Hristos\u201d[1]<\/sup><\/sup><\/a>. To\u0163i suntem aduna\u0163i \u00eentr-un trup \u201eav\u00e2nd cap pe Hristos\u201d, el fiind desigur \u201ecap al Bisericii \u015fi noi m\u0103dulare unii altuia\u201d[2]<\/sup><\/sup><\/a>. Din acest motiv to\u0163i constituim o fr\u0103\u0163ietate \u015fi, prin urmare, nu numai c\u0103 nu putem fi separa\u0163i \u015fi diviza\u0163i, ci avem datoria s\u0103 fim uni\u0163i, s\u0103 comp\u0103timim pe cel\u0103lalt \u015fi s\u0103 ne vindec\u0103m unul altuia necazurile \u015fi r\u0103nile \u00een Biseric\u0103[3]<\/sup><\/sup><\/a>. Hristos face loc Duhului de-via\u0163\u0103-f\u0103c\u0103tor \u00een trupul S\u0103u eclezial. Acest semn trinitar se \u00eenscrie \u00een istorie ca \u201etain\u0103 a lui Hristos\u201d. Dumnezeu Tat\u0103l \u00eempline\u015fte revela\u0163ia \u00een Hristos \u00eentruc\u00e2t El \u00eenseamn\u0103 \u201eUnsul\u201d \u015fi \u201eacest nume arat\u0103 pe Tat\u0103l ca pe Cel ce unge, pe Fiul ca pe Cel ce prime\u015fte ungerea \u015fi pe Duhul Sf\u00e2nt ca ungerea \u00eens\u0103\u015fi\u201d[4]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Termenul pe care Sf\u00e2ntul Vasile \u00eel folose\u015fte cel mai adesea pentru a desemna comunit\u0103\u0163ile de cre\u015ftini este \u201eBiserica\u201d, \u201eBisericile lui Dumnezeu\u201d. \u00cen mod cert nu se refer\u0103 numai la simplele sinaxe liturgice, ci \u015fi la grupul de cre\u015ftini care locuie\u015fte \u00eentr-o localitate[5]<\/sup><\/sup><\/a>. Ar fi nepotrivit s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 autorul nostru folose\u015fte termenul \u03ad\u03ba\u03ba\u03bb\u03b7\u03c3\u03af\u03b1<\/em> cu trimitere la \u0392iserica universal\u0103 sau la cea local\u0103. \u00cen lucr\u0103rile sale, Sf\u00e2ntul Vasile nu manifest\u0103 nicio con\u015ftientizare a unei astfel de distinc\u0163ii, c\u0103ci pentru el fiecare grup local nu este dec\u00e2t manifestarea unei realit\u0103\u0163i universale \u2013 realitatea de a fi atins \u015fi smuls la un moment dat de lucrarea salvatoare, m\u00e2ntuitoare \u015fi proniatoare a lui Dumnezeu Tat\u0103l, de dragul omului, prin Fiul \u015fi \u00een Duhul Sf\u00e2nt[6]<\/sup><\/sup><\/a>. Biserica este trupul lui Hristos \u015fi comuniunea Duhului Sf\u00e2nt. \u201eUnde este prezent Sf\u00e2ntul Duh, acolo se afl\u0103 \u015fi Hristos \u015fi unde este Hristos, acolo este evident c\u0103 e de fa\u0163\u0103 \u015fi Tat\u0103l.\u201d[7]<\/sup><\/sup><\/a><\/p>\n

Biserica e prezentat\u0103 ca \u201ecetate a lui Dumnezeu\u201d, care cuprinde \u201etoat\u0103 crea\u0163ia ra\u0163ional\u0103, de la puterile suprafire\u015fti p\u00e2n\u0103 la sufletele omene\u015fti, apar\u0163in\u00e2nd celor ce se g\u0103sesc \u00een ceruri, dar \u015fi credincio\u015filor de pe p\u0103m\u00e2nt, fiind ea \u00eensufle\u0163it\u0103 prin Duhul Sf\u00e2nt\u201d[8]<\/sup><\/sup><\/a>. Ca lucrare a lui Dumnezeu Atot\u0163iitorul, Biserica nu poate fi limitat\u0103 la o singur\u0103 etnie, o singur\u0103 cultur\u0103 sau o singur\u0103 clas\u0103 social\u0103. Nu poate fi nici circumscris\u0103 spa\u0163ial[9]<\/sup><\/sup><\/a>. Prin esen\u0163a sa, Biserica asigur\u0103 locul, posibilitatea \u015fi oportunitatea pentru oameni de a-\u015fi redescoperi natura \u015fi voca\u0163ia comun\u0103[10]<\/sup><\/sup><\/a>, astfel \u00eenc\u00e2t cei care erau str\u0103ini, \u00eenainte de chemare, unul fa\u0163\u0103 de cel\u0103lalt din cauza diferen\u0163elor sociale, culturale \u015fi na\u0163ionale s\u0103 poat\u0103 deveni \u201eprin lucrarea Bisericii obi\u015fnui\u0163i unul cu cel\u0103lalt \u00een iubire\u201d[11]<\/sup><\/sup><\/a>. Prin urmare, scopul Bisericii cre\u015ftine \u015fi scopul general al existen\u0163ei umane converg: am\u00e2ndou\u0103 constau \u00een a fi pov\u0103\u0163uit \u00een totalitate de Dumnezeu[12]<\/sup><\/sup><\/a>. Vom avea \u00een vedere doar acele lucr\u0103ri \u00een care se fac trimiteri la Biseric\u0103 \u015fi la structura ei slujitoare. Din lipsa unei cronologii exacte a scrierilor lui Vasile, le putem revizui doar \u00eentr-o ordine aproximativ\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Contra lui Eunomie <\/em>1-3<\/strong><\/p>\n

Una dintre cele mai timpurii scrieri \u2013 care trebuie luate \u00een vedere \u015fi \u00een care apare cuv\u00e2ntul \u201eBiseric\u0103\u201d \u2013 este Contra lui Eunomie<\/em>, C\u0103r\u0163ile 1-3, scrise circa \u00een 364. Planul general al lucr\u0103rii este s\u0103 combat\u0103 \u00eencercarea lui Eunomie de a-i \u00eenv\u0103\u0163a pe cre\u015ftini adev\u0103rurile din categoriile aristoteliene \u015fi de a expune cre\u015ftinilor pericolul care poate urma din \u00eenc\u0103lcarea ideilor filosofice asupra \u201esimplit\u0103\u0163ii\u201d exprim\u0103rii credin\u0163ei ecleziale[13]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

\u00cenainte de a-\u015fi scrie apologiile, Sf\u00e2ntul Vasile a luat parte la dezbaterea public\u0103 \u00eempreun\u0103 cu semi-arienii la Sinodul de la Constantinopol, \u00een ianuarie 360, dar aparent f\u0103r\u0103 a atrage prea mult\u0103 aten\u0163ie. Astfel, tratatele \u00eempotriva lui Eunomie constituie prima sa contribu\u0163ie major\u0103 la ap\u0103rarea cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii ortodoxe. Ra\u0163iunea de a scrie aceast\u0103 lucrare apologetic\u0103 a fost de a proteja credin\u0163a membrilor comunit\u0103\u0163iilor ortodoxe de sofistic\u0103rile ariene eretice.<\/p>\n

Ceea ce deriv\u0103 din primele paragrafe ale primei apologii \u00eempotriva lui Eunomie este con\u015ftiin\u0163a Sf\u00e2ntului Vasile a unei Biserici cl\u0103dite pe \u201esimplitatea\u201d \u015fi unitatea m\u0103rturiei evanghelice \u015fi a tradi\u0163iei apostolice[14]<\/sup><\/sup><\/a>. Autorul nostru nu consider\u0103 reflec\u0163ia teologic\u0103 un scop \u00een sine, ci un \u201emijloc de cunoa\u015ftere a adev\u0103rului<\/em>\u201d[15]<\/sup><\/sup><\/a>. Sinodul I ecumenic \u015fi Sf\u00e2ntul Atanasie cel Mare reprezint\u0103 Tradi\u0163ia Bisericii. Eunomiu, f\u0103r\u0103 a adopta sau accepta Tradi\u0163ia Bisericii, a purces de unul singur la crearea unei alte concep\u0163ii teologice eronate. Prin sublinierea importan\u0163ei simplit\u0103\u0163ii, Vasile \u00ee\u015fi arat\u0103 opozi\u0163ia fa\u0163\u0103 de orice reelaborare sau rescriere \u201esubiectiv\u0103\u201d a formulelor ecleziale primite de la genera\u0163iile anterioare de sfin\u0163i. El a ar\u0103tat c\u0103 nena\u015fterea nu este firea lui Dumnezeu-Tat\u0103l, ci modul de a exista, raportul Lui la altcineva, adic\u0103 la Fiul \u015fi la Duhul. Natura sau fiin\u0163a este inaccesibil\u0103, n-o putem caracteriza sau defini. Cu alte cuvinte, \u00eensu\u015firile de nen\u0103scut \u015fi n\u0103scut nu arat\u0103 ce<\/em> exist\u0103 (natura), ci cum<\/em> exist\u0103. Tat\u0103l exist\u0103 ca nen\u0103scut, Fiul ca n\u0103scut. A\u015fa \u00eenainteaz\u0103, treptat, Vasile \u00een cunoscuta sa teologie cu care explic\u0103 existen\u0163a celor trei ipostasuri (persoane) ale Unuia Dumnezeu. El nu se opune at\u00e2t de mult cunoa\u015fterii, c\u00e2t arogan\u0163ei \u015fi \u00eenfumur\u0103rii pe care un om ca Eunomie le afi\u015feaz\u0103 prin punerea sub semnul \u00eentreb\u0103rii a viabilit\u0103\u0163ii formulelor anterioare ale tradi\u0163iei sfinte \u015fi prin \u00eencercarea de a le \u00eenlocui cu altele care \u00eei apar\u0163in.[16]<\/sup><\/sup><\/a> Un alt lucru care iese \u00een eviden\u0163\u0103 \u00een tratatul marelui ierarh este con\u015ftiin\u0163a lui puternic\u0103 asupra centralit\u0103\u0163ii persoanei divino-umane a lui Iisus Hristos \u00een Iconomia m\u00e2ntuirii. Numai prin Hristos poate exista acces la adev\u0103rata cunoa\u015ftere[17]<\/sup><\/sup><\/a>. Oamenii care nu cred \u00een dumnezeirea lui Hristos sunt, a\u015fa cum au fost, mor\u0163i \u015fi f\u0103r\u0103 fiin\u0163\u0103[18]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

\u00cen lucrarea \u00cempotriva lui Eunomiu <\/em>a fost nevoit s\u0103 \u00eenfrunte \u015fi o alt\u0103 problem\u0103, creat\u0103 de Eunomiu \u00eensu\u015fi. Argumentul s\u0103u de baz\u0103 cu care voia s\u0103 arate c\u0103 Fiul este posterior Tat\u0103lui \u2013 \u015fi nu deofiin\u0163\u0103 cu El \u2013 duce \u015fi la o alt\u0103 concluzie. De vreme ce \u00eensu\u015firea \u201enen\u0103scut\u201d a lui Dumnezeu-Tat\u0103l \u00eenseamn\u0103 fiin\u0163a Lui \u015fi de vreme ce noi, cu mintea noastr\u0103, ajungem la conceptele de \u201en\u0103scut\u201d \u015fi \u201enena\u015ftere\u201d, aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 noi cunoa\u015ftem \u00een chip deplin \u00eens\u0103\u015fi fiin\u0163a lui Dumnezeu. Nimic mai grav pentru spiritualitatea \u015fi ethosul Bisericii.[19]<\/sup><\/sup><\/a><\/p>\n

Scopul principal al antropologiei cre\u015ftine este dob\u00e2ndirea cunoa\u015fterii lui Dumnezeu, proces prin care omul \u00een\u0163elege c\u00e2t mai deplin sensul vie\u0163ii \u015fi al destinului lui \u015fi \u00eentreprinde \u00eentru Hristos un demers ve\u015fnic spre asem\u0103nare<\/em>. Noi experiem din Dumnezeu numai lucr\u0103rile Lui variate, referitoare la lume, la rela\u0163ia cu noi. Acestea sunt lucr\u0103ri active ale lui Dumnezeu, lucr\u0103ri vii din jurul fiin\u0163ei Lui[20]<\/sup><\/sup><\/a>, cu ajutorul c\u0103rora Dumnezeirea se manifest\u0103 dinamic, lucr\u0103tor \u015fi \u00eensufle\u0163itor \u00een afar\u0103 \u015fi prin care se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte oamenilor via\u0163a dumnezeiasc\u0103[21]<\/sup><\/sup><\/a>. Cunoa\u015fterea lui Dumnezeu pe care o dob\u00e2nde\u015fte cineva prin natur\u0103<\/em> e calitativ inferioar\u0103 fa\u0163\u0103 de aceea ce provine din cunoa\u015fterea de sine luminat\u0103 de har<\/em>, fiindc\u0103 cine a \u00eenv\u0103\u0163at despre sine \u00een Hristos, vede \u00eenl\u0103untrul s\u0103u \u015fi e \u00eenv\u0103\u0163at el \u00eensu\u015fi de \u00een\u0163elepciunea necuprins\u0103 a lui Dumnezeu. Astfel nu mai are nevoie de o alt\u0103 cunoa\u015ftere natural\u0103 revelat\u0103[22]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Omul cunoa\u015fte str\u0103lucirea firii dumnezeie\u015fti, adic\u0103 lucr\u0103rile sau energiile lui Dumnezeu. Se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte de ele, dar r\u0103m\u00e2ne \u00eentr-o des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 necunoa\u015ftere a fiin\u0163ei dumnezeie\u015fti. Astfel se m\u00e2ntuie\u015fte \u015fi se \u00eendumnezeie\u015fte dup\u0103 lucrare (particip\u0103 la har, la lucr\u0103rile sau energiile dumnezeie\u015fti), \u015fi nu dup\u0103 fiin\u0163\u0103 sau fire (nu particip\u0103 la fiin\u0163a dumnezeiasc\u0103), c\u0103ci atunci ar ajunge dumnezeu dup\u0103 sau prin fire, ar fi \u00eentocmai ceea ce este Dumnezeu-Tat\u0103l, Fiul \u015fi Duhul. Energiile alc\u0103tuiesc rela\u0163iile lui Dumnezeu cu lumea creat\u0103, rela\u0163ii care se manifest\u0103 prin atribute sau nume. Eunomie concepe numele<\/em> ca forme vide<\/em>, iar interdependen\u0163ele lor, drept sinonime; Sf\u00e2ntul Vasile opune acestui esen\u0163ialism al nominalului un realism moderat, \u00een care numele exprim\u0103 rela\u0163ii reale ale lui Dumnezeu cu lumea[23]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Progresul \u00een cunoa\u015ftere al min\u0163ii nu este altceva dec\u00e2t o \u00eenaintare spre o \u00een\u0163elegere suficient\u0103 a lui Dumnezeu[24]<\/sup><\/sup><\/a>. \u201eNoi sus\u0163inem c\u0103-L cunoa\u015ftem pe Dumnezeul nostru prin energii; de esen\u0163a \u00eens\u0103\u015fi nu confirm\u0103m c\u0103 ne-am apropiat. Fiindc\u0103 energiile Lui ni se adreseaz\u0103 nou\u0103, pe c\u00e2nd esen\u0163a Lui r\u0103m\u00e2ne inaccesibil\u0103.\u201d[25]<\/sup><\/sup><\/a>.\u00a0 Potrivit lui Grigorie de Nyssa, teologia negativ\u0103 ne obi\u015fnuie\u015fte cu distan\u0163a m\u00e2ntuitoare pe care n-o putem trece: \u201eConceptele cuget\u0103rii pl\u0103smuiesc idolii lui Dumnezeu, dar numai uimirea \u00een\u0163elege ceva.\u201d[26]<\/sup><\/sup><\/a><\/p>\n

Cunoa\u015fterea, credin\u0163a \u015fi adorarea \u00een Biseric\u0103 sunt trei func\u0163ii nedesp\u0103r\u0163ite ce se influen\u0163eaz\u0103 reciproc. De la credin\u0163\u0103 suntem condu\u015fi la cunoa\u015fterea lui Dumnezeu, iar de la aceasta, la credin\u0163\u0103[27]<\/sup><\/sup><\/a>. Cunoa\u015fterea \u015fi credin\u0163a sunt dou\u0103 laturi ale aceleia\u015fi unit\u0103\u0163i; ele provin din prezen\u0163a Lui atotputernic\u0103, providen\u0163ial\u0103 \u00een crea\u0163ie[28]<\/sup><\/sup><\/a>. Un al treilea stadiu \u00eel constituie adorarea lui Dumnezeu, pe care Sf\u00e2ntul ierarh o caracterizeaz\u0103 prin termenii \u201e\u00eenchinare\u201d, \u201elaud\u0103\u201d, \u201eslav\u0103\u201d, prin care credin\u0163a \u015fi cunoa\u015fterea \u00ee\u015fi g\u0103sesc scopul lor teologic \u015fi sensul lor cel mai ad\u00e2nc[29]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

O caracteristic\u0103 a \u00een\u0163elegerii de c\u0103tre Vasile a rolului Bisericii \u00een stabilirea adev\u0103rului este includerea vechilor autorit\u0103\u0163i \u00een apologii[30]<\/sup><\/sup><\/a>. Folosirea autorit\u0103\u0163ilor este izbitoare mai ales \u00een a treia carte, \u00een care afirma\u0163ia principal\u0103 c\u0103 Duhul nu este o creatur\u0103 este extras\u0103 \u00een \u00eentregime dintr-o dovad\u0103 liturgic\u0103[31]<\/sup><\/sup><\/a>. \u201e\u00cenv\u0103\u0163\u0103tura despre Treime este \u00abexperiabil\u0103\u00bb pentru cre\u015ftinul ortodox \u00eenainte de toate prin textele liturgice\u201d[32]<\/sup><\/sup><\/a>. Liturghia este pentru Sf\u00e2ntul ierarh o \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 a adev\u0103rului. \u00centreaga tradi\u0163ie d\u0103 liturghiei un loc de referin\u0163\u0103 consider\u00e2nd-o drept o teologie esen\u0163ial\u0103, exprim\u0103 o credin\u0163\u0103 primit\u0103 sau precede propunerea unei dogme. \u201eO str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 une\u015fte dogma \u015fi cultul, inseparabile \u00een con\u015ftiin\u0163a Bisericii\u201d[33]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

2. Biserica \u015fi structura sa harismatic\u0103 \u00een Omilii<\/em><\/strong><\/p>\n

Vasile era dasc\u0103l prin fire \u015fi prin educa\u0163ie.[34]<\/sup><\/sup><\/a> \u00cenv\u0103\u0163\u0103tura se f\u0103cea \u00een Biseric\u0103, \u00een catedral\u0103. \u00cenv\u0103\u0163\u0103ceii erau foarte mul\u0163i \u015fi de tot felul: clerici, b\u0103rba\u0163i \u015fi femei din toate p\u0103turile sociale, cu carte sau f\u0103r\u0103. Ascult\u0103torii omiliilor Sf\u00e2ntului Vasile apar\u0163ineau unor clase \u015fi meserii diferite, clasa s\u0103rac\u0103 fiind predominant\u0103. Printre oamenii care asistau la predica lui erau arhitec\u0163i, constructori, negustori, fermieri, solda\u0163i, probabil membri ai Bisericii \u015fi de asemenea asce\u0163i de tipul familial \u015fi chinovial.[35]<\/sup><\/sup><\/a> Adesea \u00eel ascultau \u015fi ereticii, b\u0103nuitori, gata s\u0103-i pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri \u00een\u015fel\u0103toare, gata s\u0103 ias\u0103 \u015fi s\u0103-l critice, ne\u00een\u0163eleg\u00e2nd ad\u00e2ncul spuselor lui. Catehumenii par s\u0103 fi constituit majoritatea membrilor Bisericii care apar\u0163ineau la acel moment tuturor acelor c\u0103r\u0103ri ale vie\u0163ii men\u0163ionate \u00eenainte cu excep\u0163ia clerului \u015fi asce\u0163ilor. Astfel, majoritatea omiliilor Sf\u00e2ntului Vasile pot fi interpretate ca \u00eendemnuri spre Botez \u015fi, prin urmare, spre acceptarea vie\u0163ii ascetice.<\/p>\n

\u00centr-adev\u0103r, Omilia <\/em>11, cronologic vorbind, prima dintre cele care vor fi rev\u0103zute aici, trateaz\u0103 subiectul invidiei. Probabil c\u0103 r\u0103spunz\u00e2nd practic unei asemenea teme, Sf\u00e2ntul Vasile a f\u0103cut o digresiune despre structura harismatic\u0103 a Bisericii.[36]<\/sup><\/sup><\/a> Unii dintre slujitorii s\u0103i \u2013 obiceiul fiind atunci cel \u00een care mai multe predici erau adresate credincio\u015filor cu o singur\u0103 ocazie \u2013 sau chiar unii dintre membrii comunit\u0103\u0163ii ecleziale l-au invidiat pentru harul minunatei sale elocven\u0163e. \u00cen orice caz, ceea ce autorul nostru spune este c\u0103 nici \u00eenzestr\u0103rile naturale, nici bog\u0103\u0163iile, nici slava, nici puterea nu sunt scopuri \u00een sine, ci instrumente ale virtu\u0163ii[37]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Ele asigur\u0103 doar binecuv\u00e2ntarea dac\u0103 sunt folosite cu scopul de a-i sluji \u015fi folosi pe cei apropia\u0163i. Darurile lui Dumnezeu au scopul s\u0103-l \u00eenal\u0163e pe om de la a fi spre \u201ea fi des\u0103v\u00e2r\u015fit\u201d (\u03c4\u03b5\u03bb\u03b5\u03b9\u03bf\u03cd\u03c3\u03b8\u03b1\u03b9<\/em>), adic\u0103 spre starea asem\u0103n\u0103rii<\/em>, aceast\u0103 mi\u015fcare fiind continu\u0103 \u015fi \u00een acord absolut cu nevoile cele mai profunde ale naturii umane. \u00cen\u0163elepciunea practic\u0103, \u00een mod deosebit, \u015fi competen\u0163a de a interpreta cuvintele lui Dumnezeu sunt instrumente \u015fi haruri ale Duhului Sf\u00e2nt date spre binele celorlal\u0163i.\u201eEste binele t\u0103u, \u015fi pentru tine fratele t\u0103u a fost \u00eenzestrat cu darul pred\u0103rii, numai dac\u0103 e\u015fti dornic s\u0103-l accep\u0163i… De ce refuzi atunci s\u0103 \u00ee\u0163i \u00eemprumu\u0163i vesel urechile cuv\u00e2ntului spiritual at\u00e2t de abundent \u00een Biseric\u0103, rev\u0103rs\u00e2nd \u00eenainte ca un r\u00e2u, din inima evlavioas\u0103 plin\u0103 de haruri ale Duhului?\u201d[38]<\/sup><\/sup><\/a><\/p>\n

Perse, harurile sunt instrumente menite mai mult s\u0103-i ajute pe ceilal\u0163i dec\u00e2t s\u0103 fie doar posedate[39]<\/sup><\/sup><\/a>. Darurile nu s-au dat o singur\u0103 dat\u0103, ci ele se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc continuu \u00een cursul istoriei, mai ales \u00een timpurile eshatologice, c\u00e2nd se vor ar\u0103ta cele mai mari daruri ale iubirii dumnezeie\u015fti. Lec\u0163ia pentru Biseric\u0103 transmis\u0103 prin aceast\u0103 remarc\u0103 ne\u00eensemnat\u0103 este c\u0103, la fel ca posesiunile materiale, darurile spirituale trebuie s\u0103 fie \u015fi ele privite nu ca bunuri personale, ci ca proprietate a tuturor. Credinciosul, \u00een sensul propriu al cuv\u00e2ntului, nu poate spune c\u0103 posed\u0103 darurile, ci c\u0103 \u015fi le familiarizeaz\u0103. Aceasta presupune transfigurarea analoag\u0103 a omului duhovnicesc, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 armonizeze ajutorul primit de Sus cu acceptarea lui liber\u0103[40]<\/sup><\/sup><\/a>. \u201eNici lui Dumnezeu nu-I place ceea ce se face din obliga\u0163ie, ci ceea ce se \u00eempline\u015fte pentru virtute. Virtutea se realizeaz\u0103 prin voin\u0163a liber\u0103 \u015fi nu prin constr\u00e2ngere.\u201d[41]<\/sup><\/sup><\/a><\/p>\n

Omilia <\/em>3 \u0163ine de instrumentalitatea logosului ca mijloc de comunicare a oamenilor.[42]<\/sup><\/sup><\/a> Fiecare cre\u015ftin care este chemat la slujire poate vedea lucrarea pe care o s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte ca o chemare dumnezeiasc\u0103. Sf\u00e2ntul Vasile aprob\u0103 exercitarea multor me\u015fte\u015fuguri \u00een Biseric\u0103. El recunoa\u015fte \u00een me\u015fte\u015fuguri \u201ecapacit\u0103\u0163i creative\u201d[43]<\/sup><\/sup><\/a>, iar Sf\u00e2ntul Grigorie Teologul, ca unul ce a fost preocupat de orient\u0103rile profesionale, observ\u0103: \u201eceea ce-i potrivit firii conduce la succes, iar ceea ce-i opus naturii aduce insuccesul\u201d[44]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Nu are importan\u0163\u0103 ce profes\u0103m, importan\u0163\u0103 are ca ceea ce facem s\u0103 fie f\u0103cut pentru slava dumnezeiasc\u0103[45]<\/sup><\/sup><\/a>. Aceste me\u015fte\u015fuguri, a c\u0103ror introducere este \u00een alt\u0103 parte atribuit\u0103 perioadei de dup\u0103 C\u0103dere, sunt bine privite ca fiind realiz\u0103ri nemaipomenite ale min\u0163ii umane[46]<\/sup><\/sup><\/a>. Produsele materiale \u015fi bog\u0103\u0163ia \u00een general \u0163intesc folosirea individual\u0103 \u015fi egoist\u0103[47]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen ciuda caracteristicii lor de a nu fi \u201enoi\u201d sau \u201eale noastre\u201d, ci lucruri \u201edin jurul nostru\u201d, ele sunt folosite de Vasile ca stimulente pentru a-i \u00eenveseli pe s\u0103raci \u015fi nevoia\u015fi[48]<\/sup><\/sup><\/a>. Totu\u015fi, ele ar trebui s\u0103 fie puse \u00een perspectiva cerin\u0163elor Scripturii. Tot ce exist\u0103 bun \u015fi folositor \u00een lume provine de la Dumnezeu, Lui \u00cei apar\u0163ine \u015fi bog\u0103\u0163ia, care se d\u0103 anumitor oameni, a\u015fa \u00eenc\u00e2t prin intermediul unei administr\u0103ri drepte a ei s\u0103-i ajute \u015fi pe cei nevoia\u015fi[49]<\/sup><\/sup><\/a>. Sf\u00e2ntul Vasile simte c\u0103 fiecare ucenic al Logosului este un slujitor responsabil de una dintre activit\u0103\u0163ile cerute de Scriptur\u0103[50]<\/sup><\/sup><\/a>. \u201e\u00cen marea cas\u0103, care este Biserica, nu exist\u0103 doar vasele fiec\u0103rui rege \u2013 din aur, argint, lemn sau p\u0103m\u00e2nt \u2013 ci \u015fi nenum\u0103rate me\u015fte\u015fuguri. \u00centr-adev\u0103r, casa lui Dumnezeu, adic\u0103 Biserica lui Dumnezeu, ad\u0103poste\u015fte v\u00e2n\u0103tori, c\u0103l\u0103tori, arhitec\u0163i, constructori, fermieri, p\u0103stori, atle\u0163i \u015fi solda\u0163i.\u201d[51]<\/sup><\/sup><\/a>Sf\u00e2ntul Vasile atribuie apoi un \u00een\u0163eles mai profund fiec\u0103rei ocupa\u0163ii \u00een parte, interpret\u00e2ndu-le simbolic, ca semnific\u00e2nd mari taine[52]<\/sup><\/sup><\/a>. Cel bogat, \u00een casa lui Dumnezeu, este iconom<\/em> al bog\u0103\u0163iei Lui: \u201edac\u0103 face uz de cele prezente \u00eentr-un mod bun \u015fi conform cu ra\u0163iunea dreapt\u0103 \u015fi e iconomul celor pe care Dumnezeu le d\u0103ruie\u015fte \u015fi adun\u0103 pentru desf\u0103tarea individual\u0103, [el] e \u00eendrept\u0103\u0163it s\u0103 fie l\u0103udat \u015fi iubit pentru comportamentul lui comunitar \u015fi iubitor de frate.\u201d[53]<\/sup><\/sup><\/a>; iar \u00een acest mod \u201edevine slujitor bunului Dumnezeu, iconom al celor \u00eempreun\u0103-robi\u201d[54]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Vasile pune ca temelie a rela\u0163iilor sociale ale persoanelor filantropia[55]<\/sup><\/strong><\/sup><\/a>, iubirea fa\u0163\u0103 de semeni, care inspir\u0103 realizarea lucrurilor, al c\u0103ror scop este \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea moral\u0103 \u015fi \u00eengrijirea material\u0103 a celor \u00een nevoin\u0163\u0103[56]<\/sup><\/strong><\/sup><\/a>. \u00cen Epistola <\/em>18 autorul nostru arat\u0103 c\u0103 satisfacerea cerin\u0163elor materiale este binecuv\u00e2ntat\u0103 de Dumnezeu \u00een m\u0103sura \u00een care produc\u0163ia material\u0103 creeaz\u0103 prin munc\u0103 sentimente de \u00eemplinire[57]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Tema Bisericii drept cas\u0103 este dezvoltat\u0103 \u015fi \u00een Omilia la Psalmul <\/em>29. Biserica este noua cas\u0103 a lui David, construit\u0103 de Hristos. \u201eRe\u00eennoirea Bisericii trebuie \u00een\u0163eleas\u0103 ca o re\u00eennoire a min\u0163ii, care are loc prin Duhul Sf\u00e2nt \u00een fiecare, individual, dintre cei care alc\u0103tuiesc trupul Bisericii lui Hristos.\u201d[58]<\/sup><\/sup><\/a> Din nou, Omilia la Psalmul <\/em>48 reprezint\u0103 Biserica ad\u0103postind oameni de pe toate c\u0103r\u0103rile \u015fi cu diferite scopuri \u00een via\u0163\u0103, \u201eastfel \u00eenc\u00e2t nimeni s\u0103 nu fie l\u0103sat f\u0103r\u0103 ajutor.\u201d[59]<\/sup><\/sup><\/a> Prin harul Duhului Sf\u00e2nt oameni de toate rasele \u015fi culturile sunt chema\u0163i s\u0103-i umple treptele. Printre func\u0163iile Bisericii \u00een istorie este descris\u0103 ca fiind cea de a nivela diferen\u0163ele rasiale, culturale sau de origine. Tuturor ni s-a desemnat un scop comun: s\u0103 ne str\u0103duim s\u0103 fim \u00eendruma\u0163i de Dumnezeu.<\/p>\n

\u00cen Omilia la Psalmul <\/em>44, Biserica este tratat\u0103 dintr-o perspectiv\u0103 hristologic\u0103.[60]<\/sup><\/sup><\/a> Omilia rela\u0163ioneaz\u0103 cuvintele psalmului cu diferite aspecte ale divinit\u0103\u0163ii \u015fi umanit\u0103\u0163ii lui Hristos: Hristos Cuv\u00e2ntul Tat\u0103lui (393 A), Hristos Omul uns de Duhul Sf\u00e2nt (405 A), Hristos Omul \u015fi Biserica, trupul s\u0103u (397 C), cuvintele \u015fi propov\u0103duitorii Bibliei (396 C, 401 A). Potrivit acestei omilii, fiecare credincios este un membru al trupului lui Hristos[61]<\/sup><\/sup><\/a>. Biserica este singurul porumbel perfect al lui Hristos \u201ecare permite intrarea de-a dreapta lui Hristos acelora care se remarc\u0103 prin fapte bune, discern\u00e2nd \u00eentre bine \u015fi r\u0103u, a\u015fa cum un p\u0103stor discerne oaia de capr\u0103.\u201d[62]<\/sup><\/sup><\/a> Apoi autorul nostru vorbe\u015fte despre sufletul care nu este supus p\u0103catului, pe care el \u00eel nume\u015fte \u00eemp\u0103r\u0103teasa \u015fi mireasa ce st\u0103 de-a dreapta \u201eCuv\u00e2ntului nup\u0163ial\u201d.[63]<\/sup><\/sup><\/a> \u201eA\u015fa cum \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile nu sunt toate de acela\u015fi fel, ci sunt diverse \u015fi multicolore, compromi\u0163\u00e2nd zicerile morale, naturale \u015fi mistice, Scriptura spune c\u0103 \u015fi mireasa este multicolor\u0103.\u201d[64]<\/sup><\/sup><\/a><\/p>\n

\u00centorc\u00e2ndu-se la Biseric\u0103, Sf\u00e2ntul Vasile se refer\u0103 la ea ca mireasa lui Hristos \u015fi fiica \u00cemp\u0103ratului \u00eenfiat\u0103 din iubire[65]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen cuvintele psalmistului, Dumnezeu cheam\u0103 Biserica s\u0103 se lepede de \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile demonilor \u015fi s\u0103 se dedice \u00een schimb studiului, observ\u0103rii \u015fi \u00eemplinirii poruncilor. Din iubire pentru Dumnezeu, Biserica devine fiica Lui[66]<\/sup><\/sup><\/a>. Numai dup\u0103 ce mintea Bisericii a fost purificat\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile rele \u015fi m\u00e2ndria sa a fost \u00eenvins\u0103 prin supunerea la m\u0103rturisirea smerit\u0103 a Evangheliei, atunci dob\u00e2nde\u015fte o minte capabil\u0103 s\u0103 se ridice de la contemplarea lumii v\u0103zute la recunoa\u015fterea Creatorului s\u0103u.[67]<\/sup><\/sup><\/a> De\u015fi el pune pe seama Bisericii multe dintre atribu\u0163iile lui Hristos-Omul, Vasile sus\u0163ine c\u0103 nu Biserica, ci Hristos drept cap al Bisericii este obiectul vener\u0103rii cre\u015ftine[68]<\/sup><\/sup><\/a>. Biserica nu este doar \u00eenzestrat\u0103 cu cuvinte, ci \u015fi cu multe fapte, prin urmare este capabil\u0103 s\u0103 aduc\u0103 fecioare la \u00cemp\u0103rat, dar numai fecioare care se \u0163in aproape de mireasa \u00cemp\u0103ratului \u015fi \u201enu se abat de la r\u00e2nduiala eclezial\u0103.\u201d[69]<\/sup><\/sup><\/a><\/p>\n

\u00cen contextul Bisericii generate de proclamarea cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu, Sf\u00e2ntul Vasile \u00eei vede pe Patriarhii Vechiului Testament ca P\u0103rin\u0163i ai Bisericii \u201edeoarece pentru ei, \u00eentru Hristos, au fost n\u0103scu\u0163i copii ce f\u0103ceau lucrarea lui Avraam.\u201d[70]<\/sup><\/sup><\/a> La sf\u00e2r\u015fitul acestei lungi expozi\u0163ii, Sf\u00e2ntul ierarh \u00eei invit\u0103 pe ascult\u0103torii lui s\u0103 cugete asupra m\u0103re\u0163iei autorit\u0103\u0163ii Bisericii \u00een formarea \u015fi chemarea prin\u0163ilor de peste tot din lume, adic\u0103 a sfin\u0163ilor[71]<\/sup><\/sup><\/a>. Pentru ei, \u00eentreaga Biseric\u0103 \u2013 mireasa lui Hristos \u2013 este o mam\u0103, de care to\u0163i oamenii \u00ee\u015fi aduc aminte prin m\u0103rturisirea lor a mul\u0163umirii \u015fi a faptelor bune.[72]<\/sup><\/sup><\/a> Sfin\u0163ii se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc de pe acum de o pregustare a eternit\u0103\u0163ii lui Dumnezeu, devin \u00eendumnezei\u0163i, \u201ef\u0103r\u0103 \u00eenceput\u201d \u015fi \u201ef\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit\u201d. Sf\u00e2ntul Vasile spune c\u0103 \u201ecel ce se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte de harul lui Hristos se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte de slava Lui ve\u015fnic\u0103\u201d[73]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

\u00cen Omiliile la Psalmul <\/em>45 \u015fi 59, Sf\u00e2ntul Vasile aplic\u0103 printre altele Bisericii \u015fi no\u0163iunea stoic\u0103 de ora\u015f, \u201eo comunitate constituit\u0103 \u015fi administrat\u0103 dup\u0103 lege\u201d.[74]<\/sup><\/sup><\/a> Totu\u015fi, Biserica este numai un anumit tip de ora\u015f, adic\u0103 \u201efortificat de credin\u0163a care o \u00eenv\u0103luie\u201d \u015fi un s\u0103la\u015f \u201e\u00eenveselit de s\u0103l\u0103\u015fluirea Duhului Sf\u00e2nt\u201d[75]<\/sup><\/sup><\/a>. No\u0163iunea polisului grecesc este aplicat\u0103 at\u00e2t comunit\u0103\u0163ii istorice c\u00e2t \u015fi celei eshatologice[76]<\/sup><\/sup><\/a>. Cea din urm\u0103 este oarecum identificat\u0103 cu \u201eBiserica celor care (aici pe p\u0103m\u00e2nt) \u00ee\u015fi men\u0163in conversa\u0163ia cu cerul.\u201d[77]<\/sup><\/sup><\/a> Vorbind de altfel despre \u00eendumnezeire, nu trebuie s\u0103 uit\u0103m c\u0103 se va \u00eentregi, se va \u00eemplini la sf\u00e2r\u015fit, \u201epentru c\u0103 vederea fa\u0163\u0103-n fa\u0163\u0103 a lui Dumnezeu \u015fi cunoa\u015fterea des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 vor fi date conform cu f\u0103g\u0103duin\u0163a existent\u0103 \u00een veacul ve\u015fnic celor vrednici s\u0103 le accepte.\u201d[78]<\/sup><\/sup><\/a><\/p>\n

Omilia la Psalmul <\/em>59 aduce \u015fi ideea c\u0103 tradi\u0163iei Bisericii cre\u015ftine \u00eei apar\u0163in c\u0103r\u0163ile Vechiului Testament care au fost de fapt scrise mai mult cu scopul de a le servi cre\u015ftinilor (\u201ecei care au acceptat schimbarea\u201d) dec\u00e2t evreilor[79]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Dup\u0103 Omilia la Psalmul <\/em>28, de\u015fi exist\u0103 o continuitate dogmatic\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 Testamente, dup\u0103 venirea lui Hristos, Biserica este singura \u201ecurte sf\u00e2nt\u0103\u201d unde Dumnezeu ar trebui s\u0103 fie adorat \u015fi venerat[80]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen aceea\u015f omilie, singagoga evreiasc\u0103 este numit\u0103 \u201eparasinagog\u0103\u201d \u2013 adunare ilicit\u0103.[81]<\/sup><\/sup><\/a><\/p>\n

Omilia la Psalmul <\/em>33 prezint\u0103 ideea de cre\u015ftini asemenea copiilor n\u0103scu\u0163i din \u00eenv\u0103\u0163\u0103mintele apostolice \u015fi a instruirii ecleziale; vorbe\u015fte \u015fi despre leg\u0103tura dintre iubire, pace \u015fi armonie care \u00eei aduce \u00eempreun\u0103 pe cei mai puternici membri cu cei mai slabi.[82]<\/sup><\/sup><\/a> C\u00e2t de puternic\u0103 \u00eens\u0103 este atrac\u0163ia iubitoare c\u0103tre Dumnezeu \u015fi unde ne trimite? De multe ori are at\u00e2ta putere, \u00eenc\u00e2t apare ca \u201edorul sufletului ad\u00e2nc \u015fi greu de st\u0103p\u00e2nit\u201d.[83]<\/sup><\/sup><\/a><\/p>\n

Omiliile la Hexaimeron<\/em>, \u0163inute \u00eentr-un moment de relativ calm, \u00een jurul anului 378, prilejuiesc doar ni\u015fte observa\u0163ii generale. Omiliile sunt un chip deosebit pentru intrarea \u00een \u201econtempla\u0163ia natural\u0103\u201d. Forma omiliilor arat\u0103 c\u0103 Vasile era un \u015flefuitor al cuv\u00e2ntului \u015fi nu era deloc indiferent fa\u0163\u0103 de sunetul cuvintelor \u015fi corectitudinea lor lingvistic\u0103. Dar nu aceasta reprezint\u0103 unica sa preocupare. Cuv\u00e2ntul \u00eei este dens \u015fi plin, are via\u0163\u0103, putere \u015fi nerv. Vocabularul este bogat \u015fi alc\u0103tuirea supl\u0103, potrivit cu ceea ce voie\u015fte s\u0103 arate; \u015ftie s\u0103 fie simplu, precis, dar \u015fi maiestuos \u015fi me\u015fte\u015fugit; apropriat, dar \u015fi serios, sobru, elevat \u015fi grandios. Preocuparea lor principal\u0103 este \u201eedificarea\u201d ascult\u0103torilor (Bisericii), despre a c\u0103ror fapte bune Sf\u00e2ntul Vasile prezint\u0103 o relatare a originilor universului \u00eentemeiat\u0103 \u00een mare pe citirea Genezei \u00een lumina ideilor \u015ftiin\u0163ifice contemporane vremii.[84]<\/sup><\/sup><\/a> Mai mult chiar dec\u00e2t s\u0103 fac\u0103 cunoscute teoriile filosofice, obiectivul lui Vasile este de a ar\u0103ta c\u0103 relatarea lui Moise despre originea vie\u0163ii \u00een univers este mai de \u00eencredere dec\u00e2t cea a filosofilor greci.[85]<\/sup><\/sup><\/a> \u00cenc\u0103 din expozi\u0163iile la psalmi, l-am v\u0103zut pe Vasile acord\u00e2nd Bisericii autoritatea de a discerne \u00eentre ceea ce este bine \u015fi viabil \u015fi ceea ce este r\u0103u \u015fi inacceptabil. Acela\u015fi lucru este sus\u0163inut \u015fi \u00een privin\u0163a cunoa\u015fterii adev\u0103rului. Numai Biserica, \u015fi prin urmare numai cre\u015ftinul care a fost purificat de patimi \u015fi ignoran\u0163\u0103, are o minte capabil\u0103 s\u0103 cunoasc\u0103 \u015fi s\u0103 decid\u0103 care relatare cosmogonic\u0103 este adev\u0103rat\u0103.<\/p>\n

S-au f\u0103cut multe obiec\u0163ii \u015fi poate se mai pot face multe altele \u00een ceea ce prive\u015fte supozi\u0163iile, tratarea \u015ftiin\u0163ei \u015fi metodele Sf\u00e2ntului Vasile[86]<\/sup><\/sup><\/a>. Poate c\u0103 ar trebui s\u0103 ne amintim c\u0103 pentru el mai mult dec\u00e2t pentru oricine altcineva, \u015ftiin\u0163a nu a fost un domeniu neutru, nici un grup independent, ci a fost o parte a unei viziuni mai largi despre lume, mai generale, care a implicat acceptarea \u015fi respingerea unei cauze finale[87]<\/sup><\/sup><\/a>. Pentru c\u0103, dup\u0103 cum le-a \u00een\u0163eles, specula\u0163iile filosofice ale intelectualilor greci i-au f\u0103cut pe mul\u0163i dintre ei s\u0103-L nege pe Dumnezeu; Vasile, \u00een Hexaimeronul<\/em> s\u0103u, a \u00eencercat s\u0103-i discrediteze din acest motiv \u00een ochii auditoriului s\u0103u[88]<\/sup><\/sup><\/a>. Pentru mul\u0163i istorici din Apus, imaginea Bisericii exprimat\u0103 de o astfel de polemic\u0103 nu ar fi una de deschidere \u015fi dialog cu lumea oamenilor de \u015ftiin\u0163\u0103, ci una care este de departe determinat\u0103 de preten\u0163iile superiorit\u0103\u0163ii teologice[89]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen tradi\u0163ia patristic\u0103 ortodox\u0103 cuno\u015ftin\u0163ele \u015ftiin\u0163ifice \u015fi cele ce se refer\u0103 eventual la Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 \u015fi la tradi\u0163ia Bisericii coexist\u0103 \u00eentr-o rela\u0163ie func\u0163ional\u0103. Se convinge repede cineva dac\u0103 vede Omiliile<\/em> la Genez\u0103 ale Sf\u00e2ntului Vasile cel Mare \u015fi Sf\u00e2ntului Grigorie de Nyssa, precum \u015fi Expunerea exact\u0103 a credin\u0163ei ortodoxe<\/em> a Sf\u00e2ntului Ioan Damaschin. Vasile cel Mare \u015fi Grigorie de Nyssa, sprijini\u0163i pe opiniile \u015ftiin\u0163ifice contemporane, chiar \u015fi-n teoriile lor ne spun cine<\/em> a f\u0103cut cosmosul (inspira\u0163ie dumnezeiasc\u0103 adev\u0103rat\u0103), dar \u015fi cum<\/em> s-a f\u0103cut cosmosul (adev\u0103r \u015ftiin\u0163ific). A\u015fa extind nara\u0163iunea din Genez\u0103. Vasile cel Mare spune categoric c\u0103 Dumnezeu l-a \u00eenzestrat pe om cu ra\u0163iune, ca s\u0103 cerceteze asemenea adev\u0103ruri ce se refer\u0103 la modul na\u015fterii lumii (cosmosului)[90]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Dar Vasile a ar\u0103tat c\u0103 frumuse\u0163ea naturii este totuna cu rosturile puse de Dumnezeu \u00een fiecare lucru din natur\u0103 sau, altfel spus, cu ra\u0163iunile dumnezeie\u015fti ale acestora. Orice lucru zidit de Dumnezeu este foarte bun deoarece Dumnezeu ne vorbe\u015fte prin el. Dac\u0103 privim lucrurile ca pe expresii ale cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu, atunci nu doar c\u0103 nu-L vom confunda pe Dumnezeu cu natura, dar vom \u015fi spori \u00een dragostea noastr\u0103 c\u0103tre Dumnezeu. Vasile a \u00eencercat s\u0103 arate leg\u0103tura care exist\u0103 \u00eentre frumuse\u0163e \u015fi Dumnezeu, o frumuse\u0163e ce na\u015fte admira\u0163ia \u015fi uimirea. Aceasta este lec\u0163ia naturii create de Dumnezeu, pe care nu ne-o d\u0103 nicio filosofie \u015fi niciun mit. Dumnezeul revela\u0163iei nu a zidit nimic f\u0103r\u0103 rost \u015fi f\u0103r\u0103 frumuse\u0163e. Aceasta este descoperirea dumnezeiasc\u0103 cuprins\u0103 \u00een Scriptur\u0103, descoperire pe care Dumnezeu \u00censu\u015fi ne-a d\u0103ruit-o.[91]<\/sup><\/sup><\/a> De aceea filosofia este nebunie, cum spune Apostolul Pavel. \u00cens\u0103 \u015fi filosofia \u015ftie multe taine minunate ale naturii \u015fi ale omului. De aceea o vom folosi cu m\u0103sur\u0103 \u015fi discernere.<\/p>\n

Teologia \u015fi organizarea celor nou\u0103 omilii la cele \u015fase zile ale facerii sunt crea\u0163ia sa proprie. Fire\u015fte, folosind tot felul de cuno\u015ftin\u0163e pertinente la acea dat\u0103, de la filosofie \u015fi fizic\u0103 p\u00e2n\u0103 la astrologie \u015fi psihologie, a izbutit s\u0103-i \u00eent\u0103reasc\u0103 spiritual pe auditori. Profesorul Stelianos Papadopoulos spune c\u0103 aceast\u0103 omilie \u201ele-a ar\u0103tat c\u0103 pozi\u0163ia credinciosului fa\u0163\u0103 de lume nu este str\u0103in\u0103 de ordinea lumii \u015fi de logica omului. Altfel spus, le-a dat argumentele cu care puteau \u00eenfrunta atacurile p\u0103g\u00e2nilor. Nu le d\u0103dea credin\u0163\u0103. Le-o spunea limpede: argumentele logice sunt foarte mici \u00een compara\u0163ie cu credin\u0163a, ne\u00eensemnate fa\u0163\u0103 de aceasta\u201d.[92]<\/sup><\/sup><\/a> F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, cuno\u015ftin\u0163ele \u015ftiin\u0163ifice folosite de Vasile \u00een explicarea crea\u0163iei lumii sunt ast\u0103zi mai pu\u0163in valabile.[93]<\/sup><\/sup><\/a> \u015etiin\u0163a este ea \u00eens\u0103\u015fi \u00eentr-o ne\u00eentrerupt\u0103 dep\u0103\u015fire de sine, \u00een c\u0103utarea de noi frontiere. \u00cens\u0103 adev\u0103rul, pe care atunci dasc\u0103lul nostru \u00eel \u00eenve\u015fm\u00e2nta \u00een ea, r\u0103m\u00e2ne mereu acela\u015fi. Credincio\u015fii care l-au audiat s-au \u00eent\u0103rit \u00een credin\u0163\u0103, s-au \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it l\u0103untric, s-a aprins \u00een ei dragostea de Dumnezeu. To\u0163i erau cuprin\u015fi de dorin\u0163a de a tr\u0103i zi de zi via\u0163a Bisericii, care \u00eei transformase. Aceasta are importan\u0163\u0103, ceea ce r\u0103m\u00e2ne, ceea ce ajut\u0103 la m\u00e2ntuire. M\u00e2ntuirea este memoria noastr\u0103 sf\u00e2nt\u0103. Celelalte se pierd \u00een curgerea istoriei, sunt date uit\u0103rii.<\/p>\n

\n

(va urma)<\/p>\n

\n

\n

\n

\n

\n


<\/p>\n
\n
\n

[1]<\/sup><\/sup><\/a>1\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u0399\u03c9\u03ac\u03bd\u03bd\u03b7\u03c2 \u039a\u03b1\u03c1\u03bc\u03af\u03c1\u03b7\u03c2, \u0397 \u0395\u03ba\u03ba\u03bb\u03b7\u03c3\u03b9\u03bf\u03bb\u03bf\u03b3\u03af\u03b1 \u03c4\u03c9\u03bd \u03a4\u03c1\u03b9\u03ce\u03bd \u0399\u03b5\u03c1\u03b1\u03c1\u03c7\u03ce\u03bd<\/em>, \u0391\u03b8\u03ae\u03bd\u03b1, 1961, p. 7.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[2]<\/sup><\/sup><\/a>2\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sf. Vasile cel Mare, Extensiunea termenilor<\/em>, 7, 2, PG 31, 929 c.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[3]<\/sup><\/sup><\/a>3\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u0393\u03b5\u03c1\u03ac\u03c3\u03b9\u03bc\u03bf\u03c2 \u039a\u03bf\u03bd\u03b9\u03b4\u03ac\u03c1\u03b7\u03c2, \u039f \u039c\u03ad\u03b3\u03b1\u03c2 \u0392\u03b1\u03c3\u03af\u03bb\u03b5\u03b9\u03bf\u03c2 \u03c0\u03c1\u03cc\u03c4\u03c5\u03c0\u03bf\u03bd \u03bf\u03b9\u03ba\u03bf\u03c5\u03bc\u03b5\u03bd\u03b9\u03ba\u03bf\u03cd \u03b5\u03ba\u03ba\u03bb\u03b7\u03c3\u03b9\u03b1\u03c3\u03c4\u03b9\u03ba\u03bf\u03cd \u03b7\u03b3\u03ad\u03c4\u03bf\u03c5<\/em>, \u0391\u03b8\u03ae\u03bd\u03b1, 1966, p. 170-171.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[4]<\/sup><\/sup><\/a>4\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sf. Vasile cel Mare, Despre Sf\u00e2ntul Duh<\/em> 12, 28.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[5]<\/sup><\/sup><\/a>5\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A se vedea de exemplu La psalmul<\/em> 45 \u015fi 59. \u00cen cel de-al patrulea secol, despre Biseric\u0103 drept organizare (societate) care rivalizeaz\u0103 cu statul, a se vedea A. Momigliano, The Conflict between Paganism and Christianity in the Fourth Century <\/em>(Oxford, 1963), pp. 9 \u015fi urm.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[6]<\/sup><\/sup><\/a>6\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A se vedea La psalmul<\/em> 48.1; Epistola<\/em> 161.1; Despre dreptatea lui Dumnezeu<\/em> 1:653 A-B; Epistola<\/em> 243:1 \u015fi capitolele 8 \u015fi 9 ale c\u0103r\u0163ii Despre Sf\u00e2ntul Duh<\/em>.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[7]<\/sup><\/sup><\/a>7\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Contra Sabelienilor, Arie \u015fi Anomie<\/em> 5, PG 31, 609 C.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[8]<\/sup><\/sup><\/a>8\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La Psalmul<\/em> 45, 4, PG 29, 421 c.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[9]<\/sup><\/sup><\/a>9\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A se vedea Epistola<\/em> 161:1; La\u00a0 psalmul<\/em> 59.2:464 B-C.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[10]<\/sup><\/sup><\/a>10<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 A se vedea Asceticon, Regula mare<\/em> 2,1:908 B \u015fi urm; La\u00a0 psalmul<\/em> 44.2:392 Af.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[11]<\/sup><\/sup><\/a>11<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 La psalmul<\/em> 48.1:433 C-D.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[12]<\/sup><\/sup><\/a>12<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 La psalmul<\/em> 48.1, a se vedea Despre dreptate<\/em> 2:656 Af.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[13]<\/sup><\/sup><\/a>13<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Contra lui Eunomiu<\/em> 1.1: 497A \u015fi urm; 5:516B \u015fi urm.; 9:532. Cf. Kelly, Early Christian Doctrines<\/em>, p. 249.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

\n<\/div>\n

\n

[15]<\/sup><\/sup><\/a>15<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Contra lui Eunomiu<\/em>, 1, 1, PG 29, 500 ab.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[16]<\/sup><\/sup><\/a>16<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 A se vedea Contra lui Eunomiu<\/em> 1.3:505-508; 2.30:641A; 7:584B. Cf. Epistola <\/em>52.1a.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[17]<\/sup><\/sup><\/a>17<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0 A se vedea Contra lui Eunomiu<\/em> 1.26:569C. Cf. Despre Sf\u00e2ntul Duh<\/em> 17-19. La psalmul<\/em> 28.3:288-B.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[18]<\/sup><\/sup><\/a>18<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 A se vedea Contra lui Eunomiu<\/em> 2.19: 612B-C.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[19]<\/sup><\/sup><\/a>19<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Aceast\u0103 concluzie amintea de Clement al Alexandriei, care credea c\u0103 gnosticul cre\u015ftin cunoa\u015fte adev\u0103rul precum \u00eel cunoa\u015fte Hristos \u00censu\u015fi. Clement \u00eens\u0103 era \u00eenfluen\u0163at de gnosticism. Ceva asem\u0103n\u0103tor se petrecea \u015fi cu Eunomiu, care astfel dovedea c\u0103 este tributar filosofiei religioase sau chiar gnosticismului. Iar \u00een aceast\u0103 chestiune Vasile este foarte clar \u015fi precis. Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 \u015fi Sf\u00e2nta Tradi\u0163ie tr\u0103iau necuprinderea lui Dumnezeu, incomprehensibilitatea Lui.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[20]<\/sup><\/sup><\/a>20<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Pr. D. St\u0103niloae,<\/strong> Via\u0163a \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura Sf\u00e2ntului Grigorie Palama<\/em>, Bucure\u015fti, 1993, p. 225.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[21]<\/sup><\/sup><\/a>21<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Energiile necreate exist\u0103 \u00eenainte de crea\u0163ie: \u201ecum vom \u00een\u0163elege<\/em>, spune Sf. Vasile cel Mare, cele de dincolo de veacuri? Care erau lucr\u0103rile Lui \u00eenainte de crea\u0163ia inteligibil\u0103? C\u00e2te haruri s-au cobor\u00e2t din El asupra crea\u0163iei? Care este puterea Lui rev\u0103rsat\u0103 peste veacurile ce aveau s\u0103 vin\u0103? C\u0103ci ea exist\u0103 \u015fi preexist\u0103 \u015fi coexist\u0103 cu Tat\u0103l \u015fi Fiul \u00eenainte de veacuri.<\/em>\u201d: Epistola 234, 1, PG 32, 869 a.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[22]<\/sup><\/sup><\/a>22<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 \u0394\u03b7\u03bc\u03ae\u03c4\u03c1\u03b9\u03bf\u03c2 \u03a4\u03c3\u03ac\u03bc\u03b7\u03c2, \u0397 \u03c0\u03c1\u03c9\u03c4\u03bf\u03bb\u03bf\u03b3\u03af\u03b1 \u03c4\u03bf\u03c5 \u039c. \u0392\u03b1\u03c3\u03b9\u03bb\u03b5\u03af\u03bf\u03c5<\/em>, \u0398\u03b5\u03c3\u03c3\u03b1\u03bb\u03bf\u03bd\u03af\u03ba\u03b7, 1970, p. 112.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[23]<\/sup><\/sup><\/a>23<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Argument<\/em>, 1, 5-7, PG 29, 513c- 525a.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[24]<\/sup><\/sup><\/a>24<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Cf. Epistola<\/em> 233, 1, PG 32, 864cd-865a.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[25]<\/sup><\/sup><\/a>25<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Epistola<\/em> 234, C\u0103tre Amfilohie de Iconium<\/em> 1, PG 32, 869 AB.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[26]<\/sup><\/sup><\/a>26<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Sf. Grigorie de Nyssa, Via\u0163a lui Moise<\/em>, PG 44, 377 B. La C\u00e2ntarea C\u00e2nt\u0103rilor<\/em>, PG 44, 1028 D.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[27]<\/sup><\/sup><\/a>27<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Cf. Epistola<\/em> 235, 1, PG 32, 872 a.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[28]<\/sup><\/sup><\/a>28<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Cf. Epistola <\/em>233, 1, PG 32, 865 a.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[29]<\/sup><\/sup><\/a>29<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 \u0393\u03b5\u03ce\u03c1\u03b3\u03b9\u03bf\u03c2 \u039c\u03b1\u03c1\u03c4\u03b6\u03ad\u03bb\u03bf\u03c2, \u039f\u03c5\u03c3\u03af\u03b1 \u03ba\u03b1\u03b9 \u03b5\u03bd\u03ad\u03c1\u03b3\u03b5\u03b9\u03b1\u03b9 \u03c4\u03bf\u03c5 \u0398\u03b5\u03bf\u03cd \u03ba\u03b1\u03c4\u03ac \u03c4\u03bf\u03bd \u039c\u03ad\u03b3\u03b1 \u0392\u03b1\u03c3\u03af\u03bb\u03b5\u03b9\u03bf\u03bd<\/em>, \u0398\u03b5\u03c3\u03c3\u03b1\u03bb\u03bf\u03bd\u03af\u03ba\u03b7, 1993, p. 140.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[30]<\/sup><\/sup><\/a>30<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 A se vedea Contra lui Eunomiu<\/em> 2.5:585B-C; 19:612C; 1.3:508A (\u201emul\u0163i cre\u015ftini\u2026 \u00eenzestra\u0163i cu tot felul de haruri spirituale\u201d).<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[31]<\/sup><\/sup><\/a>31<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 A se vedea \u00een mod deosebit Contra lui Eunomiu <\/em>\u00a03.2-3:657C \u015fi urm.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[32]<\/sup><\/sup><\/a>32<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 K.C. Felmy, Dogmtica experien\u0163ei ecleziale<\/em>, Sibiu, 1999, Ed. Deisis, trad. Pr. Ioan Ic\u0103, p. 94.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[33]<\/sup><\/sup><\/a>33<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 V. Lossky, \u00c0 l\u2019image et \u00e0 la ressemblance de Dieu<\/em>, Paris, 1967, p. 193. Despre adunarea cre\u015ftin\u0103 \u015fi liturghie, a se vedea I.H. Dalmais, Les liturgies d\u2019Orient<\/em>. Rites et Symboles<\/em>, Paris, 1980 etc.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[34]<\/sup><\/sup><\/a>34<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 P.J. Fedwick (ed.), Basil of Caesarea: Christian, Humanist, Ascetic <\/em>(2 vol., Toronto, 1981), vol. 1, p. 414-417.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[35]<\/sup><\/sup><\/a>35<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Prezen\u0163a clerului pare s\u0103 apar\u0103 \u00een Omilia<\/em> 3.5. A se vedea \u015fi remarca despre Omilia<\/em> 11.5.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[36]<\/sup><\/sup><\/a>36<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 P.J. Fedwick, The Church and the charisma of leadership \u00een Basil of Cezareea<\/em>, Toronto, 1979, p. 7.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[37]<\/sup><\/sup><\/a>37<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Omilia<\/em> 11.5:381 C-D.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[38]<\/sup><\/sup><\/a>38<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Ibidem, 384D.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[39]<\/sup><\/sup><\/a>39<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Un g\u00e2nd similar este exprimat \u00een Interoga\u0163ia <\/em>3:495A.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[40]<\/sup><\/sup><\/a>40<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 \u0394. \u03a4\u03c3\u03ac\u03bc\u03b7\u03c2, \u0395\u03b9\u03c3\u03b1\u03b3\u03c9\u03b3\u03ae \u03c3\u03c4\u03b7 \u03c3\u03ba\u03ad\u03c0\u03c8\u03b7 \u03c4\u03c9\u03bd \u03a0\u03b1\u03c4\u03ad\u03c1\u03c9\u03bd \u03c4\u03b7\u03c2 \u039f\u03c1\u03b8\u03cc\u03b4\u03bf\u03be\u03b7\u03c2<\/em>, (\u0398\u03b5\u03c3\u03c3\u03b1\u03bb\u03bf\u03bd\u03af\u03ba\u03b7, 1972), p. 183-185.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[41]<\/sup><\/sup><\/a>41<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Sf. Vasile cel Mare, Omilia c\u0103 Dumnezeu nu este cauza relelor<\/em> 7, PG 31, 345 A.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[42]<\/sup><\/sup><\/a>42<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Omilia <\/em>3.1.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[43]<\/sup><\/sup><\/a>43<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 PG 29, 17.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[44]<\/sup><\/sup><\/a>44<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 PG 37, 289.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[45]<\/sup><\/sup><\/a>45<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 \u0391\u03b8\u03b1\u03bd\u03ac\u03c3\u03b9\u03bf\u03c2 \u0393\u03b5\u03c1\u03bf\u03bc\u03af\u03c7\u03b1\u03bb\u03bf\u03c2, \u0397 \u03ba\u03bf\u03b9\u03bd\u03c9\u03bd\u03b9\u03ba\u03ae \u03c3\u03ba\u03ad\u03c8\u03b9\u03c2 \u03c4\u03bf\u03c5 \u039c\u03b5\u03b3\u03ac\u03bb\u03bf\u03c5 \u0392\u03b1\u03c3\u03b9\u03bb\u03b5\u03af\u03bf\u03c5<\/em>, Conferin\u0163\u0103 \u00een 30 ian. 1981 la Universitatea Aristotelis din Tesalonic, p. 20.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[46]<\/sup><\/sup><\/a>46<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Cf. Omilia<\/em> 9.9:394 A-B.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[47]<\/sup><\/sup><\/a>47<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 C\u0103tre cei boga\u0163i<\/em>, 3, PG 31, 285 c.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[48]<\/sup><\/sup><\/a>48<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Omilia <\/em>3.3. Cf. Regula mare<\/em> 55:1044B.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[49]<\/sup><\/sup><\/a>49<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 C\u0103tre cei boga\u0163i<\/em>, 2, PG 31, 285 ab.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[50]<\/sup><\/sup><\/a>50<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 P.J. Fedwick, The Church and the charisma of leadership \u00een Basil of Cezareea<\/em>, p. 8.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[51]<\/sup><\/sup><\/a>51<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Omilia <\/em>3.4; a se vedea \u015fi Omilia <\/em>8.8:328B.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[52]<\/sup><\/sup><\/a>52<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Omilia <\/em>3.4. Pentru o procedur\u0103 similar\u0103, a se vedea La psalmul <\/em>28.1:281 A-B; 29.1:308; 48.1:433B.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[53]<\/sup><\/sup><\/a>53<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Despre invidie<\/em>, 5, PG 31, 384 a.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[54]<\/sup><\/sup><\/a>54<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 \u0395\u03b9\u03c2 \u03c4\u03bf \u039a\u03b1\u03b8\u03b5\u03bb\u03ce \u03bc\u03bf\u03c5 \u03c4\u03b1\u03c2 \u03b1\u03c0\u03bf\u03b8\u03ae\u03ba\u03b1\u03c2<\/em> 2.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[55]<\/sup><\/sup><\/a>55<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 \u0394. \u039b\u03bf\u03c5\u03ba\u03ac\u03c4\u03bf\u03c5, \u039f\u03b9 \u03c4\u03c1\u03b5\u03b9\u03c2 \u0399\u03b5\u03c1\u03ac\u03c1\u03c7\u03b5\u03c2 \u03ba\u03b1\u03b9 \u03bf \u039b\u03b1\u03ca\u03ba\u03cc\u03c2 \u0392\u03c5\u03b6\u03b1\u03bd\u03c4\u03b9\u03bd\u03cc\u03c2 \u0392\u03af\u03bf\u03c2<\/em>, \u0399\u03c9\u03ac\u03bd\u03bd\u03b9\u03bd\u03b1, 1967, p. 5.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[56]<\/sup><\/sup><\/a>56<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Cuv\u00e2nt ascetic<\/em>, 1, PG 31, 649 b.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[57]<\/sup><\/sup><\/a>57<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Epistola<\/em> 18, PG 32, 281 c.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[58]<\/sup><\/sup><\/a>58<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 La psalmul <\/em>29.1:308 A.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[59]<\/sup><\/sup><\/a>59<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 La psalmul <\/em>48.1:433B.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[60]<\/sup><\/sup><\/a>60<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 P.J. Fedwick, The Church and the charisma of leadership \u00een Basil of Cezareea<\/em>, p. 8.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[61]<\/sup><\/sup><\/a>61<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 La psalmul <\/em>44.5:397 D.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[62]<\/sup><\/sup><\/a>62<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Ibidem, 9:408C. Autoritatea de a discerne binele de r\u0103u este atribuit\u0103 \u00een Moralia<\/em> 80:15:865 unui membru al Bisericii, conduc\u0103torul cuv\u00e2ntului, care \u00een trup execut\u0103 func\u0163ia ochiului.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[63]<\/sup><\/sup><\/a>63<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 La psalmul <\/em>44.9:408 A-C.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[64]<\/sup><\/sup><\/a>64<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Ibidem.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[65]<\/sup><\/sup><\/a>65<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 La psalmul <\/em>44.10:409 A; 11:412C..<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[66]<\/sup><\/sup><\/a>66<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 La psalmul\u00a0 <\/em>44.10: 409 A-B.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[67]<\/sup><\/sup><\/a>67<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Ibid. 10:409 A.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[68]<\/sup><\/sup><\/a>68<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Ibid. 10:409 C.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[69]<\/sup><\/sup><\/a>69<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Ibid. 11:411 C-D.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[70]<\/sup><\/sup><\/a>70<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Ibid. 12:413 B.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[71]<\/sup><\/sup><\/a>71<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Ibid. 12:413 C.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[72]<\/sup><\/sup><\/a>72<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Ibid. 12:413 D.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[73]<\/sup><\/sup><\/a>73<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Despre Sf\u00e2ntul Duh<\/em>, 15 PG 32, 132b.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[74]<\/sup><\/sup><\/a>74<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 La psalmul <\/em>45.4:421 C-D; 59.4:468B. Despre sursele acestei defini\u0163ii, a se vedea A. Harnack, History of Dogma<\/em> (New York, 1961), 2:81-82 (ideea platonic\u0103 din Republica<\/em> g\u0103sit\u0103 la Origen); \u015fi E. Hatch, The Influence of Greek Ideas on Christianity <\/em>(New York, 1956), p. 211, nr. 5: \u201eDefini\u0163ia stoic\u0103 a polisului a fost sistemul \u015fi mul\u0163imea oamenilor guverna\u0163i de lege<\/em>\u201d, cf. P. Scazzo, Reminiscenze della Polis platonica nel cenobio di s. Basilio<\/em> (Milano, 1970).<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[75]<\/sup><\/sup><\/a>75<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 La psalmul<\/em> 59.4:468 B; 45.4:421 C.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[76]<\/sup><\/sup><\/a>76<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 La psalmul<\/em> 45.4:421 B-C.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[77]<\/sup><\/sup><\/a>77<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Ibid., 4:421 C; 8:428C-429A. Ca paralel\u0103 la aceste pasaje, a se vedea Regula mare<\/em> 5:920B \u015fi urm., \u015fi 8:933D.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[78]<\/sup><\/sup><\/a>78<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Despre credin\u0163\u0103<\/em> 2, PG 31, 681 A.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[79]<\/sup><\/sup><\/a>79<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 La psalmul<\/em> 59.2:461B; a se vedea La psalmul<\/em> 1.2:213A. Despre ideea \u201eschimb\u0103rii\u201d \u00een sensul progresului de la imperfec\u0163iune la des\u0103v\u00e2r\u015fire, a se vedea La psalmul<\/em> 44.1-2; 388; Despre credin\u0163\u0103<\/em> 2:681B.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[80]<\/sup><\/sup><\/a>80<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 La psalmul <\/em>28.3:288 A-C, cf. \u015fi Contra lui Eunomiu <\/em>1.26:569 C.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[81]<\/sup><\/sup><\/a>81<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Despre \u00een\u0163elesul parasinagogii, a se vedea Epistola<\/em> 188.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[82]<\/sup><\/sup><\/a>82<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 La psalmul <\/em>33.8:369A-B.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[83]<\/sup><\/sup><\/a>83<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Extensiunea termenilor<\/em>, \u00eentreb. 2, 1, PG 31, 909 C.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[84]<\/sup><\/sup><\/a>84<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 A se vedea G. Florovsky, \u201eThe idea of Creation in Christian Philosophy\u201d \u00een Studia Patristica<\/em> 6 (1952), p. 53-77.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[85]<\/sup><\/sup><\/a>85<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Cf. J. Callahan, \u201eGreek Philosophy and the Cappadocian Cosmology\u201d \u00een Dumbarton Oaks Papers<\/em> 12 (1958), pp. 31-57.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[86]<\/sup><\/sup><\/a>86<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 A se vedea studiul lui Y. Courtonne, Saint Basile et l\u2019hell\u00e9nisme<\/em> (Paris, 1934), \u015fi introducerea lui S. Giet la edi\u0163ia lui despre Vasile Hexaimeron (<\/em>Paris, 1968), p. 32 \u015fi urm., \u00een spec. 43 \u015fi urm.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[87]<\/sup><\/sup><\/a>87<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 A se vedea Spidlik, Sophiologie<\/em>, p. 143 \u015fi urm.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[88]<\/sup><\/sup><\/a>88<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 A se vedea Hexaimeron <\/em>1.3.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[89]<\/sup><\/sup><\/a>89<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Totu\u015fi, aceasta este doar o judecat\u0103 istoric\u0103. Obiectivul lui Vasile era de natur\u0103 religioas\u0103 mai degrab\u0103 dec\u00e2t sociologic\u0103. Despre atitudinea lui Vasile fa\u0163\u0103 de \u015ftiin\u0163a greac\u0103, a se vedea \u03a0\u03b1\u03bd. \u03a7\u03c1\u03ae\u03c3\u03c4\u03bf\u03c5, \u039f \u039c. \u0392\u03b1\u03c3\u03af\u03bb\u03b5\u03b9\u03bf\u03c2 \u03ba\u03b1\u03b9 \u03b7 \u0395\u03bb\u03bb\u03b7\u03bd\u03b9\u03ba\u03ae \u03c0\u03b1\u03b9\u03b4\u03b5\u03af\u03b1<\/em>, \u0392\u0391\u03a3\u0399\u039b\u0395\u0399\u0391\u03a3, \u0398\u03b5\u03c3\u03c3\u03b1\u03bb\u03bf\u03bd\u03af\u03ba\u03b7, 1979; \u039d\u03b9\u03ba\u03cc\u03bb\u03b1\u03bf\u03c2 \u039c\u03b1\u03c4\u03c3\u03bf\u03cd\u03ba\u03b1\u03c2, \u0399\u03c3\u03c4\u03bf\u03c1\u03af\u03b1 \u03c4\u03b7\u03c2 \u0392\u03c5\u03b6\u03b1\u03bd\u03c4\u03b9\u03bd\u03ae\u03c2 \u03a6\u03b9\u03bb\u03bf\u03c3\u03bf\u03c6\u03af\u03b1 \u03bc\u03b5 \u03c0\u03b1\u03c1\u03ac\u03c1\u03c4\u03b7\u03bc\u03b1 \u03c3\u03c4\u03bf \u03c3\u03c7\u03bf\u03bb\u03b1\u03c3\u03c4\u03b9\u03ba\u03b9\u03c3\u03bc\u03cc \u03c4\u03bf\u03c5 \u0394\u03c5\u03c4\u03b9\u03ba\u03bf\u03cd \u039c\u03b5\u03c3\u03b1\u03af\u03c9\u03bd\u03b1<\/em>, \u0398\u03b5\u03c3\u03c3\u03b1\u03bb\u03bf\u03bd\u03af\u03ba\u03b7, 1994; \u0399. \u0396\u03b7\u03b6\u03b9\u03bf\u03cd\u03bb\u03b1, \u0395\u03bb\u03bb\u03b7\u03bd\u03b9\u03c3\u03bc\u03cc\u03c2 \u03ba\u03b1\u03b9 \u03a7\u03c1\u03b9\u03c3\u03c4\u03b9\u03b1\u03bd\u03b9\u03c3\u03bc\u03cc\u03c2 \u03ba\u03b1\u03c4\u03ac \u03c4\u03bf\u03c5\u03c2 \u03c4\u03c1\u03b5\u03b9\u03c2 \u03c0\u03c1\u03ce\u03c4\u03bf\u03c5\u03c2 \u03b1\u03b9\u03ce\u03bd\u03b5\u03c2 \u03c3\u03c4\u03b7\u03bd \u03b9\u03c3\u03c4\u03bf\u03c1\u03af\u03b1 \u03c4\u03bf\u03c5 \u0395\u03bb\u03bb\u03b7\u03bd\u03b9\u03ba\u03bf\u03cd \u0388\u03b8\u03bd\u03bf\u03c5\u03c2<\/em>, \u0391\u03b8\u03ae\u03bd\u03b1, 1995; Courtonne, S. Basile et l\u2019hellenisme<\/em>, \u015fi E. Amand de Mendieta, \u201eThe Official Attitude of Basil of Caesarea as a Christian Bishop towards Greek Philosophy and Science\u201d, \u00een D. Baker, ed., The Orthodox Churches and the West<\/em> (Oxford, 1976), pp. 25-49. Vasile trebuie judecat \u00een contextul vremii lui \u015fi al culturii de atunci, de care nu era str\u0103in. Libaniu \u00eel aseam\u0103n\u0103 pe Vasile cu Platon \u015fi Demostene, iar \u00een una dintre epistolele sale m\u0103rturise\u015fte m\u0103re\u0163ia \u015fi superioritatea lui Vasile. Fotie, un alt mare ierarh luminat \u015fi vizionar al Bisericii, observ\u0103: \u201eMarele Vasile este des\u0103v\u00e2r\u015fit \u00een toate cele scrise de el\u2026 Este primul \u00een claritate \u015fi \u00een redarea sensurilor\u2026 Este iubitorul poeziei, al melodiei \u015fi al str\u0103lucirii\u2026 \u015fi cred c\u0103 nu este inferior niciunui scriitor clasic, nici lui Platon \u015fi nici lui Demostene\u201d (PG 103, 420-421).<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[90]<\/sup><\/sup><\/a>90<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 La Exaimeron<\/em>, PG 29, 5-29.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[91]<\/sup><\/sup><\/a>91<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Lucrarea aceasta era sf\u00e2nt\u0103 \u015fi dumnezeiasc\u0103, pentru c\u0103 reprezenta expresia autentic\u0103 a adev\u0103rului. A\u015fadar, nu e de mirare c\u0103 Sf\u00e2ntul Grigorie Teologul consider\u0103 cuvintele teologiei lui Vasile deopotriv\u0103 cu cuvintele pe care Moise le-a s\u0103pat \u00een piatr\u0103, cu c\u0103l\u0103uzirea lui Dumnezeu. \u015ei aici \u015fi acolo c\u0103l\u0103uze\u015fte \u015fi lumineaz\u0103 acela\u015fi Dumnezeu.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[92]<\/sup><\/sup><\/a>92<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 Stelianos Papadopoulos, Via\u0163a Sf\u00e2ntului Vasile cel Mare<\/em> (Bucure\u015fti, 2003), Ed. Bizantin\u0103, p. 179.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[93]<\/sup><\/sup><\/a>93<\/sup>\u00a0\u00a0\u00a0 S\u0103 nu se nedumereasc\u0103 cel care va lectura Hexaimeronul<\/em> dac\u0103 \u00een paginile acestor omilii va g\u0103si concep\u0163ii filosofice ori cosmologice \u00eenvechite. Aceste concep\u0163ii reprezentau pentru filosofii acelei vremi adev\u0103rul, iar Vasile, din preocuparea de a fi contemporan cu problemele culturale ale secolului al IV-lea, le folosea doar ca un ve\u015fm\u00e2nt al adev\u0103rului. \u015ei, prin firea lor, limbajul ori haina de exprimare se \u00eenveche\u015fte.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0Arhim. dr. Teofan Mada \u00a0Temelia g\u00e2ndirii ecumenice a Sf\u00e2ntului Vasile este ecleziologia lui. \u00cen acest demers punctul de plecare \u00eel reprezint\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura paulin\u0103, dup\u0103 care Biserica este \u201etrupul lui Hristos\u201d[1]. To\u0163i suntem aduna\u0163i \u00eentr-un trup \u201eav\u00e2nd cap pe Hristos\u201d, el … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-527","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/527","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=527"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/527\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":528,"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/527\/revisions\/528"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=527"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}