<\/p>\n
\n
\n
La ini\u0163iativa \u0219i prin purtarea de grij\u0103 a Preafericitului P\u0103rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, Sf\u00e2ntul Sinod a aprobat \u00een \u015fedin\u0163a de lucru din data de 25 octombrie 2011 ca anul 2013 s\u0103 fie declarat ,, Anul omagial al Sfin\u0163ilor \u00cemp\u0103ra\u0163i Constantin \u015fi Elena\u201d, la \u00eemplinirea a 1 700 de ani de la Edictul de libertate religioas\u0103 de la Milano din anul 313. Ulterior, Cancelaria Sf\u00e2ntului Sinod a elaborat un program-cadru na\u021bional bisericesc pentru realizarea \u00een anul 2013 a proiectului liturgic, cultural \u0219i mediatic intitulat ,,2013 \u2013 Anul omagial al Sfin\u021bilor \u00cemp\u0103ra\u021bi Constantin \u0219i Elena \u00een Patriarhia Rom\u00e2n\u0103\u201d.\u00a0 Astfel s-a hot\u0103r\u00e2t ca \u00een primul semestru al anului 2013, tema va fi tratat\u0103 sub genericul \u201eSfin\u021bii \u00cemp\u0103ra\u021bi Constantin \u0219i Elena, promotori ai libert\u0103\u021bii religioase\u201d, urm\u00e2nd ca \u00een cel de- al doilea semestru al anului 2013, tema va fi tratat\u0103 complementar sub genericul \u201eSfin\u021bii \u00cemp\u0103ra\u021bi Constantin \u0219i Elena, sus\u021bin\u0103tori ai Bisericii\u201d. Totodat\u0103,\u00a0 \u00een luna octombrie\u00a0 a acestui an, la Palatul Patriarhiei va avea loc o \u0219edin\u021b\u0103 solemn\u0103 a Sf\u00e2ntului Sinod\u00a0 unde va fi organizat\u0103 o expozi\u021bie tematic\u0103 reprezent\u00e2nd pe Sfin\u021bii \u00cemp\u0103ra\u021bi Constantin \u0219i Elena, precum \u0219i biserici importante cu hramul. S-a mai hot\u0103r\u00e2t ca \u00een tot cursul anului 2013, agen\u021biile de pelerinaj ale Patriarhiei Rom\u00e2ne s\u0103 organizeze pelerinaje la Roma, Milano, Constantinopol, Ierusalim, Ni\u0219, precum \u0219i \u00een alte locuri unde se afl\u0103 vestigii ale ctitoriilor Sfin\u021bilor \u00cemp\u0103ra\u021bi Constantin \u0219i Elena.<\/p>\n
De altfel, dup\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015firea Sfintei Liturghii \u015fi a slujbei de Te Deum, din data de 1 ianuarie 2013, \u00een Catedrala Patriarhal\u0103, Preafericitul P\u0103rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne a proclamat \u00een mod oficial anul 2013 ca\u00a0An omagial al Sfin\u0163ilor \u00cemp\u0103ra\u0163i Constantin \u015fi Elena \u00een Patriarhia Rom\u00e2n\u0103<\/em>.\u00a0 Cu acest prilej,\u00a0 Preafericitul P\u0103rinte\u00a0 a rostit un cuv\u00e2nt de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 \u00een care a elogiat via\u0163a deosebit\u0103 a Sfin\u0163ilor \u00cemp\u0103ra\u0163i \u015fi a subliniat sprijinul deosebit acordat cre\u015ftinismului. ,,Proclamarea anului omagial al Sfin\u0163ilor \u00cemp\u0103ra\u0163i Constantin \u015fi Elena este \u00een primul r\u00e2nd motivat\u0103 de \u00eemplinirea a 1700 de ani de c\u00e2nd Sf\u00e2ntul \u00cemp\u0103rat Constantin a emis edictul de libertate religioas\u0103 de la Mediolan- a men\u021bionat Preafericirea Sa. Aceast\u0103 libertate religioas\u0103 pentru toate religiile a f\u0103cut ca \u015fi cre\u015ftinii s\u0103 nu mai fie persecuta\u0163i. \u00a0Sf\u00e2ntul Constantin cel Mare a fost\u00a0un om chemat de Dumnezeu pentru o schimbare deosebit\u0103 \u00een istoria Europei \u015fi a lumii \u00eentregi deoarece, a\u015fa cum spune troparul, el nu a primit chemarea de la oameni, ci de la Dumnezeu. \u00cen primul r\u00e2nd noi cinstim pe Sfin\u0163ii \u00cemp\u0103ra\u0163i Constantin \u015fi Elena pentru c\u0103 au fost m\u0103rturisitori ai lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu care S-a f\u0103cut om din iubire pentru oameni \u015fi pentru m\u00e2ntuirea lor. De asemenea, \u00eei cinstim ca fiind sus\u0163in\u0103tori \u015fi ajut\u0103tori ai Bisericii. Nu numai c\u0103 a eliberat pe episcopi \u015fi preo\u0163i din \u00eenchisoare, ci i-a \u015fi chemat s\u0103 ajute la formarea \u015fi educarea unei societ\u0103\u0163i noi cre\u015ftine.\u00a0Sfin\u0163ii \u00cemp\u0103ra\u0163i au fost nu numai ap\u0103r\u0103tori ai libert\u0103\u0163ii religioase, ci \u015fi buni cre\u015ftini, ap\u0103r\u0103tori ai demnit\u0103\u0163ii umane, ap\u0103r\u0103tori ai omului creat dup\u0103 chipul lui Dumnezeu, de aceea \u00cemp\u0103ratul Constantin a dat legi \u015fi decrete imperiale prin care a modificat legisla\u0163ia roman\u0103 p\u0103g\u00e2n\u0103 \u00een spirit cre\u0219tin. Deci, avem \u00een ei un model de via\u0163\u0103 cre\u015ftin\u0103, de ajutorare a Bisericii, de respectarea libert\u0103\u0163ii religioase, dar \u015fi a demnit\u0103\u0163ii umane; avem \u015fi rug\u0103tori \u00een ceruri. Ei sunt rug\u0103tori pentru noi \u015fi atunci c\u00e2nd trebuie s\u0103 d\u0103m o educa\u0163ie aleas\u0103 copiilor. Sf\u00e2nta Elena este model de mam\u0103 care d\u0103ruie\u015fte o educa\u0163ie luminat\u0103 de credin\u0163a \u00een Hristos care are ca temelia iubirea fa\u0163\u0103 de Dumnezeu \u015fi fa\u0163\u0103 de semeni. S\u0103 ne ajute Bunul Dumnezeu ca pentru rug\u0103ciunile Sfin\u0163ilor \u00cemp\u0103ra\u0163i Constantin \u015fi Elena, \u00een anul \u00een care am intrat 2013, s\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015fim \u015fi noi fapte bune pentru \u00eent\u0103rirea \u00een credin\u0163\u0103, pentru ajutorarea Bisericii, pentru ajutorarea societ\u0103\u0163ii noastre rom\u00e2ne\u015fti\u201d, a \u00eencheiat Preafericitul P\u0103rinte.<\/p>\n Dup\u0103 cum bine se \u0219tie, p\u0103rerile istoricilor asupra lui Constantin cel Mare sunt contradictorii. Biserica Ortodox\u0103 \u00eel cinsteste ca Sf\u00e2nt, iar cea Romano-Catolic\u0103 recunoaste c\u0103 e ,,Mare\u201d. \u00cen schimb Bisericile Protestante \u0219i unii cercet\u0103tori profani v\u0103d \u00een el doar un \u00eensemnat om politic, condus de interese personale \u0219i de stat, care a servit Biserica pentru a \u0219i-o aservi. \u00cens\u0103 majoritatea istoricilor, dintre cei mai obiectivi, apreciaz\u0103 favorabil pe Constantin cel Mare ca om de convingere religioas\u0103. De altfel, convertirea lui la cre\u0219tinism, nu poate fi total\u0103 dintru \u00eenceput, iar politica lui religioas\u0103 nu trebuie judecat\u0103 numai dup\u0103 unele acte. C\u00e2t prive\u0219te realitatea \u0219i sinceritaea convertirii lui la cre\u0219tinism, ea este evident\u0103, fiind m\u0103rturisit\u0103 de el \u00eensu\u0219i \u0219i de contemporanii lui. Se \u0219tie c\u0103 ini\u021bial religia lui era p\u0103g\u00e2n\u0103. Schimbarea suprinz\u0103toare a lui Constantin s-a produs \u00een ajunul luptei cu Maxen\u021biu din anul 312, \u0219i este interesant c\u0103 el atribuie victoria ob\u021binut\u0103 ajutorului lui Dumnezeu. Dup\u0103 istoricii cre\u0219tini, Eusebiu de Cezareea si Lactantiu, Constantin a v\u0103zut pe cer ziua, \u00een amiaza mare, o Cruce luminoas\u0103, deasupra soarelui cu inscrip\u021bia: ,,in hoc signo vinces\u201d. Noaptea, i s-a aratat, \u00een timpul somnului, Iisus Hristos, cu semnul crucii, pe care-l v\u0103zuse ziua pe cer, cer\u00e2ndu-i s\u0103-l puna pe steagurile solda\u021bilor ca s\u0103 le serveasc\u0103 drept semn protector \u00een lupte. Victoria a fost c\u00e2stigat\u0103, spune Lactantiu, cu ajutorul lui Dumnezeu, deoarece Constantin, ajung\u00e2nd \u00een apropierea Romei, nu avea dec\u00e2t 20.000 de solda\u021bi, iar Maxentiu 150.000 de solda\u021bi. Constantin a povestit mai t\u00e2rziu lui Eusebiu, sub jur\u0103m\u00e2nt, de semnele care i s-au ar\u0103tat \u015fi care l-au \u00eencredin\u021bat de puterea lui Hristos \u0219i l-au f\u0103cut s\u0103 treac\u0103 de partea cre\u0219tinilor. Dup\u0103 acest eveniment, Constantin s-a apropiat tot mai mult de cre\u0219tinism, convins fiind de valoarea religioas\u0103 \u0219i morala a acestuia, l-a ap\u0103rat \u0219i sus\u021binut continuu, declar\u00e2ndu-l ,,religio licita<\/em>\u201d \u00een Imperiul roman, recomand\u00e2ndu-l \u0219i impun\u00e2ndu-l tuturor.<\/p>\n \u00cen ceea ce prive\u0219te politica lui religioas\u0103, ea este <\/strong>caracterizat\u0103 mai ales de c\u00e2teva fapte de importan\u021b\u0103 major\u0103, dintre care amintim \u00a0<\/strong>Edictul de la Milan din anul 313 \u00a0prin\u00a0 care se asigura libertatea \u0219i victoria cre\u0219tinismului \u00een Imperiu. Din tolerant fa\u021b\u0103 de toate religiile, Constantin devine protector al cre\u0219tinismului. \u00cemp\u0103ratul acord\u0103 cre\u0219tinismului o serie de m\u0103suri favorabile prin care\u00a0 scute\u0219te pe clericii cre\u0219tini de obliga\u021bia grea \u0219i costisitoare a func\u021biunilor municipale,\u00a0acord\u0103 subven\u021bii importante pentru \u00eentre\u021binerea clerului, \u00eenl\u0103tur\u0103 din legile penale dispozi\u021bii \u0219i pedepse contrare spiritului cre\u0219tinismului ca r\u0103stignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul ro\u0219u). Constantin cel Mare a generalizat, ca zi de repaus \u00een Imperiu duminica.\u00a0Cultul cre\u0219tin a luat o mare dezvoltare, pelerinajul la Locurile Sfinte a luat un mare av\u00e2nt.\u00a0 \u00cen unele locuri, unde cre\u0219tinii erau \u00een majoritate, ei au luat templele p\u0103g\u00e2ne, le-au transformat \u00een biserici, le-au \u00eenchis sau chiar d\u0103r\u00e2mat.<\/p>\n Un mare rol a avut \u00eemp\u0103ratul Constantin \u00een alegerea unei noi re\u0219edin\u021be imperiale, astfel c\u0103 la 11 mai 330 a inaugurat\u00a0 Bizan\u0163ul, pe Bosfor, care a primit numele de Constantinopol \u2013 ora\u0219ul lui Constantin\u00a0 capitala de Imperiu cre\u0219tin, care trebuia s\u0103 arate aceasta, prin bisericile, monumentele \u0219i atmosfera sa. <\/strong>\u0218i convocarea Sinodului I ecumenic de la Niceea din 325 a fost una din ini\u021biativele l\u0103udabile ale sale, <\/strong>dovedind de fapt dorin\u021ba\u00a0 lui Constantin cel Mare de a ridica \u0219i de a ajuta Biserica, de a asigura unitatea cre\u0219tinismului \u0219i a face din aceasta unitate elementul de via\u021b\u0103 \u0219i de rezisten\u021b\u0103 al Imperiului. Acord\u00e2nd libertate, ajutor \u0219i privilegii cre\u0219tinismului, el a f\u0103cut din minoritatea urgisit\u0103, dispre\u021buit\u0103, persecutat\u0103, institu\u021bia cea mai \u00eensemnat\u0103. Cu ajutorul \u00eemp\u0103ratului, Biserica cre\u0219tin\u0103\u00a0 a intrat \u00eentr-un ,,secol de aur\u201d. Dup\u0103 ce\u00a0 primit botezul\u00a0 de la episcopul semiarian Eusebiu de Nicomidia \u0219i al\u0163i clerici, cu c\u00e2teva zile \u00eenainte de Rusalii, \u00een luna mai 337, cur\u00e2nd dupa aceea, la data de 22 mai, acela\u0219i an,\u00a0 \u00een Duminica Rusaliilor a trecut la cele ve\u0219nice \u0219i a fost \u00eengropat \u00een biserica Sfin\u021bii Apostoli din Constantinopol, ctitoria sa, cu mare fast. Pentru menitele sale \u0219i mai ales pentru marile servicii aduse cre\u0219tinismului, Biserica l-a cinstit\u00a0 \u00een chip deosebit, trec\u00eendu-l \u00een r\u00e2ndul Sfin\u021bilor \u0219i numindu-l ,,Cel \u00eentocmai cu Apostolii\u201d.<\/p>\n Amintim \u0219i faptul c\u0103 \u00een toate ac\u021biunile sale, \u00eemp\u0103ratul Constantin a fost sus\u021binut de mama sa, \u00eemp\u0103r\u0103teasa Elena, care a avut o \u00eenfluen\u021b\u0103 binefac\u0103toare asupra fiului s\u0103u. De numele ei este legat\u0103 aflarea Sfintei Cruci, pe care a fost r\u0103stignit M\u00e2ntuitorul Iisus Hristos. Din \u00eendemnul ei s-au f\u0103cut cercet\u0103ri am\u0103nun\u021bite, s-a d\u0103r\u00e2mat templul p\u0103g\u00e2n ce se zidise dup\u0103 r\u0103stignirea M\u00e2ntuitorului pe muntele Golgota \u0219i sub temelia lui s-a aflat, p\u0103strat neatins, Sf\u00e2ntul Morm\u00e2nt, s\u0103pat \u00een st\u00e2nc\u0103 \u0219i nu departe de el, dup\u0103 alte s\u0103p\u0103turi, au fost g\u0103site cele trei cruci de lemn de cedru, una a M\u00e2ntuitorului \u0219i celelalte ale celor doi t\u00e2lhari. Dup\u0103 ce a fost identificat\u0103 crucea pe care a fost r\u0103stignit M\u00e2ntuitorul, printr-o vindecare miraculoas\u0103 a unei femei, grav bolnave, prin atingerea ei de aceasta, Sf\u00e2nta Cruce a fost \u00een\u0103l\u021bat\u0103 de c\u0103tre Patriarhul Macarie al Ierusalimului, \u00een v\u0103zul a zeci de mii de credincio\u0219i, \u00een ziua de 14 septembrie anul 335 \u0219i a\u0219ezat\u0103 \u00een Biserica Sf\u00e2ntului Morm\u00e2nt din Ierusalim. Tot la locurile sfinte, \u00eemp\u0103r\u0103teasa Elena a \u00een\u0103l\u021bat biserici pentru \u00eenchinarea pelerinilor, \u00eenzestr\u00e2ndu-le cu tot ce era necesar.<\/p>\n Acestea sunt pe scurt vie\u021bile Sfin\u0163ilor \u00cemp\u0103ra\u021bi Constantin \u0219i Elena\u00a0 pe care Biserica noastr\u0103 \u00eei cinste\u0219te \u00een mod deosebit \u00een acest an \u00eenchinat lor. \u00cei\u00a0 cinstim\u00a0 nu pentru coroana lor p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, pe care timpul a risipit-o, ci pentru cununa cea cereasc\u0103, nepieritoare, pe care \u015fi-au agonisit-o prin credin\u021ba \u0219i faptele lor. Pr\u0103znuindu-i a\u0219a cum se cuvine, prin rug\u0103ciuni \u0219i c\u00e2nt\u0103ri de laud\u0103, ca pe ni\u0219te binepl\u0103cu\u021bi ai lui Dumnezeu, care s\u0103l\u0103\u0219luiesc acum \u00een loca\u0219urile de sus, s\u0103 caut\u0103m \u00eentotdeauna, s\u0103 lu\u0103m ca arm\u0103 de scut \u0219i de ap\u0103rare, crucea Domnului \u0219i cu puterea ei s\u0103 alung\u0103m toate ispitele \u0219i tot r\u0103ul, a\u0219a cum\u00a0 ace\u0219ti sfin\u021bi au biruit cu ajutorul Sfintei Cruci toat\u0103 puterea vr\u0103jma\u0219ului.\u00a0 \u00cen acela\u0219i timp, s\u0103-i chem\u0103m \u00een ajutor, prin rug\u0103ciunile noastre, rug\u00e2ndu-i s\u0103 mijloceasc\u0103 c\u0103tre Bunul Dumnezeu, cererea noastr\u0103 pentru ocrotirea sfintei noastre Biserici, pentru o via\u021b\u0103 mai bun\u0103, pentru lini\u0219tea \u0219i pacea \u00eentregii lumi.<\/p>\n \n \n \n \n \n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" La ini\u0163iativa \u0219i prin purtarea de grij\u0103 a Preafericitului P\u0103rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, Sf\u00e2ntul Sinod a aprobat \u00een \u015fedin\u0163a de lucru din data de 25 octombrie 2011 ca anul 2013 s\u0103 fie declarat ,, Anul omagial al Sfin\u0163ilor … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti