<\/p>\n
Preot dr. Ionel Popescu, Iosefinul ortodox. Contribu\u0163ii monografice,<\/strong> Editura \u00cenvierea, Timi\u015foara, 2010, 244 p.<\/p>\n Cum se arat\u0103 \u00een frumoasa Recomandare semnat\u0103 de \u00ce.P.S. Dr. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, monografia P\u0103rintelui vicar administrativ al Eparhiei Timi\u015foarei (\u015fi concomitent conduc\u0103tor al parohiei Timi\u015foarei Iosefin) se constituie \u00eentr\u2011o \u00eensemnat\u0103 surs\u0103 de documentare pentru speciali\u015fti, fiind \u00een acela\u015fi timp \u201e\u015fi o carte de vizit\u0103 a l\u0103ca\u015fului de cult descris \u015fi a parohiei din care face parte\u201c.<\/p>\n Iar P.S. Episcop-vicar Paisie subliniaz\u0103 faptul \u2013 \u00een Cuv\u00e2ntul \u00eenainte \u2013 c\u0103 \u201e\u00een aceast\u0103 prim\u0103 catedral\u0103 a Timi\u015foarei a fost \u00eentronizat primul episcop al re\u00eenfiin\u0163atei Episcopii a Timi\u015foarei (1939), apoi tot ea a fost folosit\u0103 ca biseric\u0103 destinat\u0103 slujirii Episcopilor-vicari ai Arhiepiscopiei Timi\u015foara: Timotei Seviciu, Daniel Ciobotea, Lucian Mic \u015fi, actualmente, Paisie Ion, to\u0163i purt\u00e2nd titlul de Lugojanul\u201c.<\/p>\n Nu mai pu\u0163in importante sunt reflec\u0163iile D\u2011lui prof. univ. Victor Neumann, din finalul c\u0103r\u0163ii de fa\u0163\u0103, \u00een pagini intitulate Parohia Iosefin \u015fi biserica \u201eNa\u015fterea Maicii Domnului\u201c. Istoria unui loca\u015f simbolic al ortodoxiei Timi\u015foarei<\/em> (pp. 239\u2013242), cu concluzia c\u0103 lucrarea prezent\u0103 \u201eeste o m\u0103rturie inconfundabil\u0103 a meritelor unei preo\u0163imi \u00eenzestrat\u0103 cu talent \u015fi \u00een\u0163elepciune, dedicat\u0103 valorific\u0103rii plenare a crea\u0163iei predecesorilor\u201c.<\/p>\n Cuprinsul acestei remarcabile monografii este extrem de variat \u015fi foarte bine documentat; amintim selectiv urm\u0103toarele titluri: geneza parohiei \u00een cauz\u0103, capela \u015fi casa parohial\u0103, biserica \u201eNa\u015fterea Maicii Domnului\u201c \u015fi pictura ei, corul, societatea social-filantropic\u0103 \u201eSf\u00e2nta Maria\u201c \u015fi alte ac\u0163iuni caritabile, tipografia (temporar\u0103), biblioteca \u015fi arhiva, clericii deserven\u0163i de\u2011a lungul timpului, lucr\u0103rile de dotare \u015fi reamenajare.<\/p>\n \u00cel felicit\u0103m sincer pe P\u0103rintele-autor pentru aceste deosebit de reu\u015fite \u201econtribu\u0163ii monografice\u201c; activitatea publicistic\u0103 a P.C. Sale (\u015fi nu numai) se afl\u0103 men\u0163ionat\u0103 \u00een paginile 152\u2013155. Este o lucrare aparte, ce se cite\u015fte cu viu interes nu doar de \u201ebunii credincio\u015fi\u201c, poporenii Parohiei Iosefin c\u0103rora le este dedicat\u0103, ci \u015fi de orice iubitor de istorie, cultur\u0103 \u015fi art\u0103 eclesiologic\u0103. Apreciem, \u00een \u00eencheiere, \u015fi valoroasa ilustra\u0163ie cu care este \u00eenzestrat\u0103 actuala carte.<\/p>\n Preot prof. univ. dr. VASILE MUNTEAN<\/p>\n Prof. dr. Adrian Murg, Soteriologia scrierilor lucanice, <\/em><\/strong>Editura Universit\u0103\u0163ii \u201eAurel Vlaicu\u201c, Arad, 2011, 326 p.<\/p>\n Astfel se intituleaz\u0103 teza de doctorat (apreciat\u0103 de comisie cu calificativul magna cum laude<\/em>) a P\u0103rintelui prof. dr. Adrian Murg, de la Facultatea de Teologie din Arad, ap\u0103rut\u0103 la Editura Universit\u0103\u0163ii \u201eAurel Vlaicu\u201c (Arad, 2011, 326 p.).<\/p>\n Lucrarea r\u0103spunde unei necesit\u0103\u0163i de studiu, mai pu\u0163in abordat \u00een bibliografia rom\u00e2neasc\u0103, privind aspectul teologic al scrierilor lucanice, av\u00e2nd ca tem\u0103 central\u0103 m\u00e2ntuirea.<\/p>\n Privind cuprinsul<\/em> c\u0103r\u0163ii, spre a oferi o imagine general\u0103 asupra soteriologiei lucanice, prezentul studiu se deschide cu un capitol preliminar<\/em> (pp. 23\u201342), \u00een care este analizat\u0103 utilizarea vocabularului soteriologic derivat din tema verbului a m\u00e2ntui<\/em> \u015fi a ideilor soteriologice prezentate \u00een Evanghelia copil\u0103riei<\/em> (Luca, cap. 1\u20132).<\/p>\n Prima parte a lucr\u0103rii (pp. 43\u201371) se intituleaz\u0103 Dumnezeu M\u00e2ntuitorul<\/em> \u015fi examineaz\u0103 aspectul teocentric al soteriologiei lucanice, concretizat \u00een planul divin de m\u00e2ntuire, urm\u0103rind dezvoltarea acestei teme \u00een toat\u0103 opera Sf\u00e2ntului Luca. Partea cea mai extins\u0103 a lucr\u0103rii (pp. 73\u2013229), Iisus M\u00e2ntuitorul<\/em>, \u00eencepe printr-o analiz\u0103 a predicii inaugurale a lui Iisus (Luca 4, 16\u201330), care este definitorie pentru Persoana M\u00e2ntuitorului \u015fi a con\u0163inutului m\u00e2ntuirii \u00een Evanghelie. Urm\u0103toarele patru capitole trateaz\u0103 principalele direc\u0163ii \u00een care se manifest\u0103 lucrarea de \u201eslobozire\u201c jubiliar\u0103 a lui Iisus: eliberarea de sub st\u0103p\u00e2nirea lui satana, vindecarea de boli, iertarea p\u0103catelor \u015fi izb\u0103virea de agresiunea socio-economic\u0103. Urmeaz\u0103 o sec\u0163iune de leg\u0103tur\u0103 \u00eentre Evanghelie \u015fi Fapte, \u00een care se subliniaz\u0103 continuitatea dintre cele dou\u0103 \u201ecuvinte\u201c ale Sf\u00e2ntului Luca \u015fi \u00een\u0163elesurile principale ale m\u00e2ntuirii \u00een Faptele Apostolilor. \u00cen capitolul Iisus M\u00e2ntuitorul \u00een Faptele Apostolilor<\/em> este prezentat\u0103 perspectiva hristologic\u0103 a acestei c\u0103r\u0163i \u2013 care este aceea a divinit\u0103\u0163ii lui Iisus \u015fi mijloacele prin care Hristos m\u00e2ntuie\u015fte lumea. \u00cen partea a treia (pp. 231\u2013268), M\u00e2ntuirea ca lucrare a Duhului Sf\u00e2nt \u015fi participare la via\u0163a Bisericii<\/em>, sunt explorate aspectele pnevmatologice \u015fi eclesiologice ale m\u00e2ntuirii. Ultima parte (pp. 269\u2013296) este dedicat\u0103 aspectului subiectiv al m\u00e2ntuirii, referindu-se la ceea ce trebuie s\u0103 fac\u0103 omul pentru a-\u015fi \u00eensu\u015fi m\u00e2ntuirea. Este analizat\u0103 mai \u00eent\u00e2i ini\u0163iativa divin\u0103 \u015fi apoi r\u0103spunsul omului, av\u00e2nd patru etape: ascultarea propov\u0103duirii apostolice, credin\u0163a, poc\u0103in\u0163a, Botezul.<\/p>\n Pentru ca dezbaterea temei s\u0103 fie mai bine \u00een\u0163eleas\u0103, la sf\u00e2r\u015fitul fiec\u0103rui capitol sunt prezentate concluziile par\u0163iale ale studiului, iar Concluziile generale<\/em> sintetizeaz\u0103 \u00eentregul con\u0163inut al lucr\u0103rii.<\/p>\n Dup\u0103 cum remarc\u0103 coordonatorul \u015ftiin\u0163ific al prezentei teze de doctorat, P\u0103rintele profesor dr. Vasile Mihoc, \u201eBibliografia<\/em>, bogat\u0103 \u015fi selectat\u0103 cu grij\u0103, reflect\u0103 serioasa documentare a lucr\u0103rii. De altfel, aceasta este evident\u0103 pe tot parcursul lucr\u0103rii. Autorul ne ofer\u0103, printre altele, rezultatul unei explor\u0103ri serioase, din perspectiv\u0103 critic\u0103, a unei vaste bibliografii asupra temei. La care se adaug\u0103, \u00een mod fericit, contribu\u0163iile sale proprii de p\u0103trundere \u015fi de sistematizare ale unor importante aspecte exegetic-teologice\u2026 Sunt tot at\u00e2tea motive pentru care lucrarea merit\u0103 aten\u0163ie, at\u00e2t din partea cercet\u0103torilor, c\u00e2t \u015fi din partea oric\u0103rui cititor interesat de \u00een\u0163elegerea m\u00e2ntuirii \u00een Hristos \u015fi \u00een Biserica Sa\u201c (p. 16).<\/p>\n Av\u00e2nd cinstea de a participa \u00een comisia de sus\u0163inere a prezentei teze de doctorat, referindu-m\u0103 la contribu\u0163ia acestui studiu, am ar\u0103tat c\u0103 meritul lui rezid\u0103 \u00een faptul c\u0103 prezint\u0103 m\u00e2ntuirea ca mesaj central al Evangheliei, precum \u015fi modul \u00een care era \u00een\u0163eleas\u0103 m\u00e2ntuirea \u00een epoca apostolic\u0103, eviden\u0163iind varia\u0163iile de nuan\u0163\u0103 \u015fi de con\u0163inut \u00een care era \u00een\u0163eleas\u0103 \u015fi abordat\u0103 m\u00e2ntuirea \u00eentr-o anumit\u0103 Biseric\u0103 local\u0103 sau \u00eentr-o anumit\u0103 epoc\u0103 istoric\u0103. Apare astfel modul particular \u00een care este \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat\u0103 m\u00e2ntuirea, reflect\u00e2nd pozi\u0163ia proprie teologic\u0103 a Sf\u00e2ntului Luca, precum \u015fi necesit\u0103\u0163ile duhovnice\u015fti specifice comunit\u0103\u0163ii c\u0103reia el se adreseaz\u0103.<\/p>\n O alt\u0103 contribu\u0163ie important\u0103 a prezentei lucr\u0103ri se refer\u0103 la modul dezbaterii unitare a celor dou\u0103 scrieri lucanice, \u00een sensul c\u0103 acestea prezint\u0103, \u00eentr\u2011o reciprocitate unitar\u0103, organic\u0103 \u015fi func\u0163ional\u0103, ideea m\u00e2ntuirii. \u00cen acest mod unitar al dezbaterii, autorul surprinde nuan\u0163ele specific lucanice privind m\u00e2ntuirea, raport\u00e2ndu-le at\u00e2t la evangheli\u015ftii sinoptici, c\u00e2t \u015fi la Evanghelistul Ioan \u015fi la epistolele pauline.<\/p>\n Chez\u0103\u015fia abord\u0103rii \u015ftiin\u0163ifice a lucr\u0103rii este dat\u0103 de cele patru metode exegetice utilizate \u00een dezbaterea ei, \u015fi anume: critica sau analiza redact\u0103rii, critica izvoarelor, critica formelor \u015fi critica nara\u0163iunii.<\/p>\n De fapt, tema \u00eens\u0103\u015fi reprezint\u0103 o importan\u0163\u0103 cu totul excep\u0163ional\u0103 pentru teologie, fiindc\u0103 m\u00e2ntuirea constituie elementul central \u015fi esen\u0163ial \u00een jurul c\u0103ruia se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00eentreaga \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 \u015fi via\u0163\u0103 cre\u015ftin\u0103. Astfel, pe temelia \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii evanghelice se ridic\u0103 edificiul vie\u0163ii moral-duhovnice\u015fti a hristoformiz\u0103rii pnevmatice, spre a se ajunge la acel theosis<\/em>, \u00eentr-o desf\u0103\u015furare dinamic\u0103 \u015fi epectatic\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu aceast\u0103 via\u0163\u0103 \u015fi continu\u00e2nd \u00een comuniunea ve\u015fnic\u0103 cu Dumnezeu, atunci c\u00e2nd \u201eEl va fi totul \u00een toate\u201c (I Corinteni 15, 28). \u00cen felul acesta, tema m\u00e2ntuirii \u00een scrierile lucanice st\u0103 la baza teologiei dogmatice \u015fi a spiritualit\u0103\u0163ii Bisericii noastre.<\/p>\n Ca urmare, salut\u0103m cu mult\u0103 bucurie apari\u0163ia acestei c\u0103r\u0163i, recomand\u00e2nd-o spre lectur\u0103 celor dornici s\u0103 cunoasc\u0103 \u015fi s\u0103 ad\u00e2nceasc\u0103, \u00een via\u0163a lor cre\u015ftineasc\u0103, idealul m\u00e2ntuirii \u00een Hristos \u015fi \u00een Biseric\u0103, prin lucrarea Sf\u00e2ntului Duh, a\u015fa cum rezult\u0103 din teologia scrierilor lucanice.<\/p>\n Preot prof. univ. dr. SORIN COSMA<\/p>\n Ionel Popescu, Iosefinul ortodox. Contribu\u0163ii monografice, <\/strong>Editura \u00cenvierea, Arhiepiscopia Timi\u015foarei, Timi\u015foara, 2012, 242 p.<\/p>\n Preocupat deopotriv\u0103 de misiunea pastoral\u0103, administrativ\u0103 \u015fi cultural\u0103 a parohiei Timi\u015foara Iosefin, unde activeaz\u0103 de mai bine de un deceniu, P\u0103rintele dr. Ionel Popescu, vicar administrativ, dedic\u0103 \u201ectitorilor bisericii \u015fi bunilor no\u015ftri credincio\u015fi\u201c o nou\u0103 contribu\u0163ie monografic\u0103 referitoare la biserica \u201eNa\u015fterea Maicii Domnului\u201c, analiz\u00e2nd via\u0163a \u015fi activitatea, pe multiple planuri, desf\u0103\u015furat\u0103 \u00een jurul acestei prime catedrale timi\u015forene, \u201eun adev\u0103rat monument de art\u0103 religioas\u0103 contemporan\u0103, dar \u015fi un loc cu profunde reverbera\u0163ii spirituale pentru ora\u015ful Timi\u015foara \u015fi \u00eentreaga eparhie\u201c, cum spune \u00cenaltpreasfin\u0163itul P\u0103rinte Mitropolit Nicolae \u00een cuv\u00e2ntul de Recomandare<\/em> a c\u0103r\u0163ii.<\/p>\n Dup\u0103 cum sugereaz\u0103 \u00eens\u0103\u015fi dedica\u0163ia autorului, prezenta monografie este structurat\u0103 \u00een dou\u0103 p\u0103r\u0163i. Prima parte<\/em> evoc\u0103 trecutul istoric al parohiei, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 \u201eparohia Timi\u015foara Principele Carol sau Iosefin s-a n\u0103scut din dragostea jertfelnic\u0103 fa\u0163\u0103 de Dumnezeu, de Biseric\u0103 \u015fi neam a vrednicilor credincio\u015fi Lenca \u015fi Iacob Marian \u015fi urmarea neobositelor st\u0103ruin\u0163e depuse de mecenatul Emanuil Ungureanu, \u00eemplinite \u00een chip admirabil de primul preot paroh \u015fi ctitor de biserici, Ioan Imbroane\u201c (p. 25). \u00cen acest cadru al trecutului istoric, sunt prezentate ini\u0163iativele administrative, culturale, social-filantropice, pastoral-misionare institu\u0163ionalizate \u015fi desf\u0103\u015furate prin r\u00e2vna preo\u0163ilor \u015fi enoria\u015filor acestei parohii, precum: capela parohial\u0103, casa parohial\u0103, biserica Na\u015fterea Maicii Domnului, pictura, morm\u00e2ntul Domnului, chivotul \u015fi tronul arhieresc, Societatea filantropic\u0103 Sf\u00e2nta Maria (1929\u20131948), sesia parohial\u0103, catedrala episcopal\u0103, tipografia parohial\u0103, biblioteca \u015fi arhiva, precum \u015fi activit\u0103\u0163ile pastoral-misionare \u015fi culturale (pp. 27\u2013178). Acest ultim aspect coreleaz\u0103 organic \u015fi func\u0163ional trecutul de prezentul istoric al vie\u0163ii biserice\u015fti din aceast\u0103 parohie, omi\u0163\u00e2nd golul l\u0103sat de regimul comunist ateu.<\/p>\n Partea a doua<\/em> a acestei prezent\u0103ri monografice (pp. 179\u2013216) \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 noile \u00eempliniri ale vie\u0163ii biserice\u015fti, mai ales din ultimul deceniu, privind: demisolul l\u0103ca\u015fului de cult, parcul \u015fi curtea bisericii, aleea personalit\u0103\u0163ilor, cantina social\u0103 a parohiei, comunitatea credincio\u015filor cu deficien\u0163e de auz \u015fi vorbire, Funda\u0163ia \u201ePreot Ioan Olariu\u201c, alte activit\u0103\u0163i filantropice, lucr\u0103ri de dotare \u015fi reamenajare (2001\u20132012).<\/p>\n Multiplele evenimente \u015fi personalit\u0103\u0163i evocate \u00een paginile lucr\u0103rii sunt ilustrate sugestiv cu fotografii documentare<\/em>, menite s\u0103 readuc\u0103 \u00een actualitate trecutul istoric corelat cu prezentul \u00een continua sa devenire\u2026<\/p>\n La toate acestea se adaug\u0103 rezumatul<\/em> lucr\u0103rii, redactat \u00een trei limbi de circula\u0163ie interna\u0163ional\u0103 (englez\u0103, francez\u0103, german\u0103), fapt care \u00eei confer\u0103 calitatea de ghid istoric bisericesc, complet\u00e2nd cu mult succes pe cel din anul 2002, pus \u00een circula\u0163ie de acela\u015fi autor.<\/p>\n Dup\u0103 cum concluzioneaz\u0103 at\u00e2t de pertinent reputatul istoric, prof. Victor Neumann, \u00een Postfa\u0163a<\/em> lucr\u0103rii, \u201edin multiplele date, nume \u015fi evenimente inserate \u00een cartea Iosefinul Ortodox. Contribu\u0163ii monografice,<\/strong> din \u00eentreaga nara\u0163iune se observ\u0103 cum timpul, energia, talentul \u015fi fapta \u00eendrumate de credin\u0163\u0103 au fost acelea ce au dus la \u00eemplinirea unui foarte frumos proiect. \u00cenfiin\u0163area parohiei Iosefin, ridicarea bisericii, \u00eembog\u0103\u0163irea lor de-a lungul deceniilor, sunt o str\u0103lucit\u0103 pild\u0103 a efortului \u00eentru binele comun, a articul\u0103rii vie\u0163ii comunitar-urbane timi\u015forene. \u00cendrept\u0103\u0163it\u0103 m\u00e2ndrie a enoria\u015filor ce se reculeg \u00een sf\u00e2ntul loca\u015f de cult, a tuturor acelora ce pre\u0163uiesc investi\u0163iile suflete\u015fti, intelectuale \u015fi materiale, parohia Timi\u015foara-Iosefin \u015fi biserica Na\u015fterea Maicii Domnului<\/em> demonstreaz\u0103 cum anume \u00een durata medie \u015fi lung\u0103 a istoriei se poate contura o adev\u0103rat\u0103 oper\u0103 dedicat\u0103 cunoa\u015fterii prin rug\u0103ciune \u015fi spiritualizare\u201c (pp. 241\u2013242).<\/p>\n Temeluit pe o vast\u0103 informare documentar\u0103 de arhiv\u0103 \u015fi bibliografic\u0103 exhaustiv\u0103, de foarte bun\u0103 calitate, prezenta lucrare se constituie ca cel de al \u015faselea volum purt\u00e2nd semn\u0103tura P\u0103rintelui dr. Ionel Popescu (dintre care trei ca \u015fi coautor), al\u0103turi de \u00eenc\u0103 30 de publica\u0163ii (studii, articole \u015fi bro\u015furi) \u2013 dintre care dou\u0103 \u00een limba german\u0103 \u015fi una \u00een limba s\u00e2rb\u0103 \u2013, pe m\u0103sur\u0103 s\u0103-l recomande ca cercet\u0103tor atent, asiduu \u015fi permanent ata\u015fat misiunii sale pastorale, administrative \u015fi c\u0103rtur\u0103re\u015fti.<\/p>\n Preot prof. univ. dr. SORIN COSMA<\/p>\n Nikolai Berdiaev, Filosofia lui Dostoievski,<\/strong> traducere din limba rus\u0103 de Radu P\u0103rp\u0103u\u0163\u0103, Editura Institutului European, Ia\u015fi, 1992.<\/p>\n Volumul lui Nikolai Berdiaev scris \u00een 1923, despre Filosofia lui Dostoievski,<\/strong> constituie cu siguran\u0163\u0103, una dintre cele mai valoroase intrepret\u0103ri a operei scrise de Dostoievski. A ap\u0103rut \u00een limba rom\u00e2n\u0103 datorit\u0103 lui Radu P\u0103rp\u0103u\u0163\u0103 \u00een anul 1992 la Editura Institutul European din Ia\u015fi. Cartea con\u0163ine nou\u0103 capitole consistente care analizeaz\u0103 principalele teme care se desprind din lucr\u0103rile scriitorului rus.<\/p>\n Primul capitol al lucr\u0103rii creioneaz\u0103 profilul spiritual al lui Dostoievski, pornind de la premisa c\u0103 Dostoievski a fost un geniu apar\u0163in\u00e2nd na\u0163iunii ruse: \u201eOrice geniu nu este interna\u0163ional, ci na\u0163ional, \u015fi exprim\u0103 general-omenescul \u00een ceea ce este na\u0163ional, iar acest lucru este foarte clar, c\u00e2nd este vorba despre Dostoievski. El este tipic rusesc, geniu rus p\u00e2n\u0103 \u00een str\u0103funduri, cel mai rus dintre marii scriitori na\u0163ionali\u2026\u201c[1]<\/sup><\/sup><\/a>. Cu capacitate creatoare extraordinar\u0103, Dostoievski a reu\u015fit s\u0103-\u015fi exprime \u00een romanele sale, cele mai profunde idei, spre deosebire de al\u0163i g\u00e2nditori, care nu au avut o asemenea capacitate de a reda propriile idei, \u00eentr\u2011o manier\u0103 at\u00e2t de limpede: \u201eDostoievski apar\u0163ine acelor scriitori care au reu\u015fit s\u0103 se dezv\u0103luie pe sine \u00een crea\u0163ia lor. \u00cen crea\u0163ia lui se oglindesc toate contradic\u0163iile spiritului, toate profunzimile sale f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit. Pentru el, crea\u0163ie nu e, ca \u00een cazul multora, o acoperire a ceea ce are loc \u00een str\u0103funduri. El nu t\u0103inuie\u015fte nimic \u015fi de aceea a reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 descoperiri uimitoare despre om\u201c[2]<\/sup><\/sup><\/a>. Berdiaev face \u015fi o interesant\u0103 compara\u0163ie \u00eentre Dostoievski, \u201eunul dintre cei mai inteligen\u0163i scriitori ai literaturii universale\u201c[3]<\/sup><\/sup><\/a> cu al\u0163i titani ai literaturii. Tolstoi, de exemplu \u201eeste \u00eenzestrat cu o minte greoaie, liniar\u0103, aproape plat\u0103\u201c[4]<\/sup><\/sup><\/a>, iar Goethe \u201ecel mai mare dintre cei mari, nu a fost \u00eenzestrat cu o asemenea ascu\u0163ime\u201c[5]<\/sup><\/sup><\/a> \u015fi numai Shakespeare s-ar putea compara cu geniul literaturii ruse.<\/p>\n Al doilea capitol al c\u0103r\u0163ii este intitulat \u201eOmul\u201c \u015fi \u00ee\u015fi propune s\u0103 fac\u0103 o introducere \u00een antropologia dostoievskian\u0103, care este de fapt centrul filosofiei lui: \u201eDostoievski a avut doar un singur interes devorator, o singur\u0103 tem\u0103, c\u0103reia i s-a d\u0103ruit cu toate for\u0163ele sale creatoare. Aceast\u0103 tem\u0103 este omul \u015fi destinul s\u0103u. Nu putea s\u0103 nu frapeze exclusivitatea antropologismului \u015fi antropocentrismului la Dostoievski, care a fost absorbit numai de problemele omului\u201c[6]<\/sup><\/sup><\/a>. Antropologia dostoievskian\u0103 este una str\u00e2ns legat\u0103 de ponirologie \u015fi de problema libert\u0103\u0163ii. De fapt, spune Berdiaev, libertatea este str\u00e2ns legat\u0103 de suferin\u0163\u0103, iar aceast\u0103 dilectic\u0103 libertate-suferin\u0163\u0103, traverseaz\u0103 \u00eentrega oper\u0103 a lui Dostoievski: \u201eSe pare c\u0103 nimeni \u00een istoria universal\u0103 nu s-a raportat la om ca Dostoievski. \u015ei \u00een cel din urm\u0103 om, \u00een cea mai cumplit\u0103 c\u0103dere, se p\u0103streaz\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea lui Dumnezeu. Iubirea dostoievskian\u0103 fa\u0163\u0103 de om nu a fost una umanist\u0103. El a reunit \u00een aceast\u0103 iubire o nem\u0103rginit\u0103 comp\u0103timire cu un anumit grad de cruzime, a propov\u0103duit pentru om calea suferin\u0163ei. Aceasta se leag\u0103 de faptul c\u0103 \u00een centrul con\u015ftiin\u0163ei sale antropologice se afl\u0103 ideea libert\u0103\u0163ii. F\u0103r\u0103 libertate, nu exist\u0103 om. Dialectica lui Dostoievski este una a destinului libert\u0103\u0163ii. Dar calea libert\u0103\u0163ii este calea suferin\u0163ei. Iar omul trebuie s\u0103 o r\u0103zbat\u0103. Ca s\u0103 \u00een\u0163elegem tot ceea ce a dezv\u0103luit Dostoievski despre om trebuie s\u0103 acord\u0103m aten\u0163ie no\u0163iunilor sale de libertate \u015fi de r\u0103u\u201c[7]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Libertatea constituie tema capitolului al treilea \u015fi este totodat\u0103 una dintre cele mai spinoase probleme care l-au fr\u0103m\u00e2ntat pe romancierul rus. \u00cen proza pe care a scris-o \u00een mod genial, Dostoievski, a reu\u015fit s\u0103-l pun\u0103 pe om \u00een cele mai dificile ipostaze, s\u0103-l \u00eencerce cu cele mai crunte lovituri pentru a-l determina s\u0103 aleag\u0103 \u00een mod liber. Libertatea nu este numai una dintre cele mai mari binecuv\u00e2nt\u0103ri cu care a fost \u00eenzestetrat omul, ci \u015fi o chinuitoare povar\u0103: \u201eLibertatea este pentru el antropodicee \u015fi teodicee totodat\u0103, \u00een ea trebuie c\u0103utat\u0103 justificarea omului, dar \u015fi a lui Dumnezeu. Tot procesul universal este o problem\u0103 dat\u0103 pe tema libert\u0103\u0163ii, o tragedie legat\u0103 de \u00eendeplinirea acestei teme. Dostoievski cerceteaz\u0103 destinul omului l\u0103sat \u00een libertate. \u00cel intereseaz\u0103 doar omul pornit pe calea libert\u0103\u0163ii, destinul s\u0103u \u00een libertate \u015fi libert\u0103\u0163ile din om. Toate romanele sale sunt tragedii, experimente ale libert\u0103\u0163ii umane. Omul \u00eencepe s\u0103-\u015fi manifeste rebel libertatea, gata de orice suferin\u0163\u0103, de nebunie, numai s\u0103 se simt\u0103 liber. \u00cen acela\u015fi timp caut\u0103 libertatea ultim\u0103, capital\u0103\u201c[8]<\/sup><\/sup><\/a>. Berdiaev consider\u0103 c\u0103 numai cre\u015ftinismul i-a oferit omului posibilitatea de a se considera liber, pe c\u00e2nd g\u00e2ndirea greac\u0103 cu schemele sale ra\u0163ionale limita orizontul omului: \u201eNumai cre\u015ftinismul i-a dat omului libertate, prima libertate \u015fi ultima libertate. \u00cen cre\u015ftinism s-au descoperit, nu numai libertatea celui de-al doilea Adam, n\u0103scut de om a doua oar\u0103 \u00eentru spirit, dar \u015fi libertatea primului Adam, nu doar libertatea binelui, dar \u015fi cea a r\u0103ului. G\u00e2ndirea greac\u0103 a admis doar libertatea ra\u0163ional\u0103. Cre\u015ftinismul a descoperit de asemenea baza ira\u0163ional\u0103 a libert\u0103\u0163ii\u201c. Eroii din romanele lui Dostoievski experimenteaz\u0103 cele mai profunde fa\u0163ete ale libert\u0103\u0163ii: de la starea de sclavie la cea de sublim, de la ur\u00e2t la frumuse\u0163e \u015fi de la experien\u0163a imanent\u0103 la adev\u0103rul eliberator etern.<\/p>\n Capitolul patru cerceteaz\u0103 problema r\u0103ului \u00een opera lui Dostoievski. R\u0103ul este o tem\u0103 str\u00e2ns legat\u0103 de problema libert\u0103\u0163ii omului, pentru c\u0103 libertatea \u00een\u0163eles\u0103 \u00een mod gre\u015fit poate provoca alegerea r\u0103ului, iar \u00eenf\u0103ptuirea r\u0103ului atrage pedeapsa, fie uman\u0103 fie cea divin\u0103: \u201eEl a profetizat nu numai comp\u0103timirea, dar \u015fi suferin\u0163a. A \u00eendemnat la suferin\u0163\u0103 \u015fi a crezut \u00een for\u0163a m\u00e2ntuitoare a suferin\u0163ei. Omul e o fiin\u0163\u0103 responsabil\u0103. Iar suferin\u0163a omului nu este nevinovat\u0103. Suferin\u0163a e legat\u0103 de r\u0103u. R\u0103ul e legat de libertate. De aceea libertatea tinde spre suferi\u0163\u0103. Calea libert\u0103\u0163ii este calea suferi\u0163ei. \u00centotdeauna exist\u0103 ispita de a salva omul de suferi\u0163e, priv\u00e2ndu-l de libertate. Dostoievski este un apologet al libert\u0103\u0163ii. El propune omului s\u0103 ia suferin\u0163a drept o consecin\u0163\u0103 inevitabil\u0103. Cruzimea lui Dostoievski e conex\u0103 cu aceast\u0103 accep\u0163ie a libert\u0103\u0163ii dus\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t\u201c[9]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Capitolul al cincilea este dedicat cu generozitate temei iubirii. Iubirea dintre b\u0103rbat \u015fi femeie apare ca tem\u0103 secundar\u0103 \u00een romanele lui Dostoievski. Accentul cade \u00een primul r\u00e2nd pe iubirea cre\u015ftin\u0103, care este una izb\u0103vitoare: \u201eCre\u015ftinismul \u00eenseamn\u0103 religia iubirii. Dostoievski a considerat cre\u015ftinismul, \u00een primul r\u00e2nd, ca o religie a iubirii. \u00cen \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile stare\u0163ului Zosima, \u00een cuget\u0103rile religioase, r\u0103zle\u0163ite \u00een diferite locuri ale operelor sale, se simte duhul cre\u015ftinismului lui Ioan. Hristosul rus al lui Dostoievski este \u00eenainte de toate prevestitorul iubirii infinite. Dar, la fel cum \u00een iubirea dintre b\u0103rbat \u015fi femeie se dezvolt\u0103 o contradic\u0163ie tragic\u0103, contradic\u0163ia apare \u015fi \u00een cazul iubirii \u00eentre oameni \u00een general. Dostoievski a avut remarcabila intui\u0163ie c\u0103 iubirea de om \u015fi de umanitate poate s\u0103 fie f\u0103r\u0103 Dumnezeu. Nu orice iubire fa\u0163\u0103 de om \u015fi fa\u0163\u0103 de umanitate este cre\u015ftin\u0103\u201c[10]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Exist\u0103 \u015fi o iubire mincinoas\u0103 care nu are un final constructiv pentru om: \u201eA iubi omul f\u0103r\u0103 Dumnezeu, \u00eenseamn\u0103 a-l socoti Dumnezeu. \u00cen acest caz, pe om \u00eel pa\u015fte ideea omului-Dumnezeu, care nimice\u015fte omul, \u00eel transform\u0103 \u00een propriul s\u0103u instrument. Astfel, iubirea fa\u0163\u0103 de om devine imposibil\u0103, dac\u0103 nu exist\u0103 iubirea fa\u0163\u0103 de Dumnezeu. \u015ei Ivan Karamazov spune c\u0103 este imposibil s\u0103-\u0163i iube\u015fti aproapele. Umanismul antihristic este mincinos, e o iubire de oameni am\u0103gitoare. Ideea omului-Dumnezeu distruge omul, numai ideea Dumnezeu-omului \u00eel eternizeaz\u0103. Iubirea atee, antihristic\u0103, fa\u0163\u0103 de om \u015fi umanitate este tema central\u0103 a Legendei Marelui Inchizitor [\u2026] Iubirea dintre b\u0103rbat \u015fi femeie, dintre oameni, devine iubire atee, atunci c\u00e2nd libertatea spiritual\u0103 se pierde, c\u00e2nd dispare nemurirea \u015fi ve\u015fnicia. Adev\u0103rata iubire afirm\u0103 eternitatea\u201c[11]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Capitolul \u015fase trateaz\u0103 tema: \u201eRevolu\u0163ia \u015fi socialismul\u201c. Berdiaev sus\u0163ine c\u0103 Dostoievski s-a g\u00e2ndit \u00een primul r\u00e2nd la o revolu\u0163ie spiritual\u0103, pentru c\u0103 revolu\u0163iile provocate numai de oameni au neajunsul de a crea alte revolu\u0163ii \u015fi contra-revolu\u0163ii: \u201eNu i-a pl\u0103cut revolu\u0163ia fiindc\u0103 ea declan\u015feaz\u0103 \u00eentotdeauna robia, negarea libert\u0103\u0163ii spiritului \u2013 acesta este motivul principal. Din dragoste de libertate, el se revolt\u0103 \u00een planul ideilor \u00eempotriva \u00abrevolu\u0163iei\u00bb, demasc\u0103 toate cauzele ce duc la robie. \u00abRevolu\u0163ia\u00bb duce, de asemenea, la negarea egalita\u0163ii \u015fi fr\u0103\u0163iei \u00eentre oameni, la o inegalitate cumplit\u0103. Dostoievski d\u0103 \u00een vileag caracterul \u00een\u015fel\u0103tor al \u00abrevolu\u0163iei\u00bb. Niciodat\u0103 revolu\u0163ia nu realizeaz\u0103 ceea ce promite ini\u0163ial. \u00cen \u00abrevolu\u0163ie\u00bb, Antihristul \u00eel \u00eenlocuie\u015fte pe Hristos. Oamenii nu au voit s\u0103 se uneasc\u0103 \u00a0liber \u00eentru Hristos \u015fi de aceea se unesc cu for\u0163a \u00eentru Antihrist\u201c[12]<\/sup><\/sup><\/a>. Berdiaev sus\u0163ine c\u0103 socialismul are o nuan\u0163\u0103 milenarist\u0103 \u015fi c\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 se substituie cre\u015ftinismului: \u201eTemeiul interior al socialismului \u00eel constituie necredin\u0163a \u00een Dumnezeu, \u00een nemurire \u015fi \u00een libertatea spirtului uman. De aceea religia socialismului accept\u0103 toate cele trei ispite refuzate de Hristos \u00een pustie. Socialismul accept\u0103 ispita transform\u0103rii pietrelor \u00een p\u00e2ine, ispita miracolului social, ispita \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei acestei lumi. Religia socialismului nu e aceea a fiilor liberi ai lui Dumnezeu, ea se dezice de primatul spirtual al omului, este o religie a robilor necesit\u0103\u0163ii\u201c[13]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n \u015ei mai interesant\u0103 este opinia lui Berdiaev, dup\u0103 care Dostoievski considera \u00een \u201eLegenda Marelui Inchizitor\u201c din romanul Fra\u0163ii Karamazov,<\/strong> c\u0103 socialismul este de fapt un catolicism secularizat \u015fi \u00eensu\u015fi Papa s-a l\u0103sat ademenit de \u201e\u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia acestei lumi\u201c.<\/p>\n Capitolul al \u015faptelea este dedicat Rusiei \u015fi sufletului rusesc. Berdiaev merge pe urmele lui Dostoievski \u015fi prosl\u0103ve\u015fte na\u0163iunea rus\u0103 ca fiind una \u201epurt\u0103toare de Dumnezeu\u201c cu o \u201econ\u015ftiin\u0163\u0103 mesianic\u0103 \u015fi smerit\u0103\u201c[14]<\/sup><\/sup><\/a>. \u201eDostoievski a fost d\u0103ruit cu un har profetic care a fost adeverit de istorie. \u00cens\u0103, s-au adeverit \u00een principal, profe\u0163iile negative despre Rusia \u015fi poporul rus, nu cele pozitive. \u00abDemonii\u00bb este o carte profetic\u0103, ast\u0103zi e clar pentru to\u0163i. Dar multe din profe\u0163iile sale pozitive, ce au umplut \u00abJurnalul scriitorului\u00bb, n-au avut justificare. Ast\u0103zi este o adev\u0103rat\u0103 tortur\u0103 citirea paginilor despre Constantinopolul rus, despre \u0163arul alb \u015fi despre poporul rus ca unicul \u015fi exclusivul popor cre\u015ftin din lume. Asupra unui singur lucru a gre\u015fit radical Dostoievski \u015fi a profe\u0163it fals. El a afirmat c\u0103 intelectualitatea este inoculat\u0103 de ateism \u015fi socialism, \u00eens\u0103 a crezut c\u0103 poporul nu va accepta aceast\u0103 ispit\u0103, va r\u0103m\u00e2ne credincios Adev\u0103rului lui Hristos. A fost o abera\u0163ie a con\u015ftiin\u0163ei narodnice. Narodnicismul religios a diminuat darul s\u0103u profetic. Revolu\u0163ia a dezmin\u0163it narodnicismul religios rus, a dat jos masca iluziilor \u015fi \u00een\u015fel\u0103ciunii con\u015ftiin\u0163ei narodnice. \u00abNorodul\u00bb a lep\u0103dat cre\u015ftinismul, \u00abintelighen\u0163ia\u00bb \u00eencepe deja s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 cu fa\u0163a la cre\u015ftinism\u201c[15]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Legenda Marelui Inchizitor este interpretat\u0103 \u00een capitolul al optulea, cu men\u0163iunea c\u0103 se pleac\u0103 de la premisa c\u0103 aceasta constituie totu\u015fi o \u201eenigm\u0103\u201c. Berdiaev consider\u0103 c\u0103 \u201eMarele Inchizitor nu crede \u00een Dumnezeu, dar nici \u00een om. Acestea sunt dou\u0103 fa\u0163ete ale unei singure credin\u0163e. Pierz\u00e2nd credin\u0163a \u00een Dumnezeu, nu se mai poate crede \u00een om. Cre\u015ftinismul este religia divino-umanit\u0103\u0163ii. \u00cenainte de orice, Marele Inchizitor neag\u0103 ideea divino-umanit\u0103\u0163ii, a apropierii \u015fi coeziunii temeiurilor divine \u015fi umane \u00een libertate\u2026\u201c[16]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Filosofia lui Dostoievski,<\/strong> se \u00eencheie cu capitolul al nou\u0103lea, intitulat: Dostoievski \u015fi noi.<\/em> \u00cen mod paradoxal, crede Berdiaev, Dostoievski, de\u015fi a fost un mare cre\u015ftin, a p\u0103rut unora ca fiind demonic: \u201eOamenii tipului tolstoian nu numai c\u0103 nu-l \u00een\u0163eleg pe Dostoievski, dar au \u015fi o adevarat\u0103 aversiune fa\u0163\u0103 de el. Sufletele aflate mai aproape de monismul \u015fi ra\u0163ionalismul f\u0103r\u0103 asperit\u0103\u0163i tolstoian nu pot \u00een\u0163elege contradic\u0163iile tragice ale lui Dostoievski. Spiritul lui Dostoievski sperie \u015fi pare necre\u015ftin, ba chiar antihristic. Tolstoi ne apare ca un adev\u0103rat cre\u015ftin, credincios preceptelor evanghelice, fiindu-i str\u0103in\u0103, ca nim\u0103nui altcuiva, \u00eens\u0103\u015fi ideea m\u00e2ntuirii, lipsindu-i total sentimentul intim al lui Hristos\u201c[17]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Berdiaev, ca \u015fi al\u0163i mul\u0163i g\u00e2nditori ru\u015fi, \u00eel revendic\u0103 pe Dostoievski ca pe un mentor al genera\u0163iei lor, care i-a c\u0103l\u0103uzit \u015fi care i-a invitat s\u0103 exploreze abisurile sufletului omenesc pentru a \u00een\u0163elege care este adev\u0103rata menire a omului.<\/p>\n Preot drd. PETRI\u015eOR ZAHARIA<\/p>\n <\/p>\n [1]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem, <\/em>p. 10.<\/p>\n<\/div>\n [2]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 19.<\/p>\n<\/div>\n [3]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 21.<\/p>\n<\/div>\n [4]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 21.<\/p>\n<\/div>\n [5]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 21.<\/p>\n<\/div>\n [6]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 24.<\/p>\n<\/div>\n [7]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 41.<\/p>\n<\/div>\n [8]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 42.<\/p>\n<\/div>\n [9]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 69.<\/p>\n<\/div>\n [10]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 82.<\/p>\n<\/div>\n [11]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 84, sq.<\/p>\n<\/div>\n [12]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 88.<\/p>\n<\/div>\n [13]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 91.<\/p>\n<\/div>\n [14]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 104.<\/p>\n<\/div>\n [15]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 122.<\/p>\n<\/div>\n [16]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 125.<\/p>\n<\/div>\n [17]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 143.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Preot dr. Ionel Popescu, Iosefinul ortodox. Contribu\u0163ii monografice, Editura \u00cenvierea, Timi\u015foara, 2010, 244 p. Cum se arat\u0103 \u00een frumoasa Recomandare semnat\u0103 de \u00ce.P.S. Dr. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, monografia P\u0103rintelui vicar administrativ al Eparhiei Timi\u015foarei (\u015fi concomitent conduc\u0103tor al parohiei … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti
\n