<\/p>\n
Protos. dr. NATHANAEL NEAC\u015eU<\/p>\n
Teologia sacramental\u0103 ortodox\u0103 nu cunoa\u015fte o dezvoltare dintre cele mai \u00eensemnate. Despre Sfintele Taine ale Bisericii se vorbe\u015fte relativ pu\u0163in \u00een plan teologic. Desigur, poate exista o explica\u0163ie \u00een aceea c\u0103 Sfintele Taine impun mai mult o tr\u0103ire, dec\u00e2t o theologhisire<\/em> a lor. De altfel, \u00eentreaga credin\u0163\u0103 drept sl\u0103vitoare se \u00eentemeiaz\u0103 mai mult pe practicarea \u015fi tr\u0103irea acesteia, dec\u00e2t pe exprimarea \u015fi explicarea ei[1]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen pofida acestui fapt, exist\u0103 \u00een Biseric\u0103 anumite momente c\u00e2nd recursul la teologie ca explicare a credin\u0163ei constituie un imperativ. Aceste momente sunt cerute, de cele mai multe ori, de \u00eendep\u0103rtarea de la adev\u0103rul revelat \u015fi de la tr\u0103irea autentic\u0103 a acestuia.<\/p>\n \u00centruc\u00e2t sesiz\u0103m o muta\u0163ie a sensului teologic \u015fi practic al Sfintei Taine a Maslului[2]<\/sup><\/sup><\/a>, redus\u0103 de cele mai multe ori la nivelul unui act simplist-ritualic cu efecte facile \u015fi imediate[3]<\/sup><\/sup><\/a>, ne propunem o sumar\u0103 incursiune asupra teologiei \u015fi finalit\u0103\u0163ii practice a acesteia.<\/p>\n Sfintele Taine nu sunt simple acte liturgice. Ele reprezint\u0103 modalitatea suprem\u0103 de unire a omului cu Creatorul lui, precum \u015fi mijlocul de vindecare a firii umane de r\u0103u, boal\u0103 \u015fi moarte. Aceasta pentru c\u0103 nu se poate \u00een\u0163elege unirea omului cu Ziditorul lui \u00een starea c\u0103zut\u0103 \u00een care se afl\u0103. Sfintele Taine nu sunt, \u00eens\u0103, acte sau momente solitare \u00een procesul de m\u00e2ntuire \u015fi sfin\u0163ire a omului, ele reprezint\u0103 dimpreun\u0103 cu Taina Bisericii expresia suprem\u0103 a lucr\u0103rii iconomice a M\u00e2ntuitorului Iisus Hristos. Prin urmare, pentru a \u00een\u0163elege sensul teologic al Sfintei Taine, \u00een general, \u015fi al Sf\u00e2ntului Maslu, \u00een special, va trebui s\u0103 ne \u00eendrept\u0103m aten\u0163ia spre trei realit\u0103\u0163i teologice ce o determin\u0103 pe aceasta \u00een chip direct. Vom putea \u00een\u0163elege Sf\u00e2nta Tain\u0103 a Maslului numai dac\u0103 ne vom opri foarte succint asupra a trei mari Taine ale existen\u0163ei: Omul, Iisus Hristos \u015fi Biserica[4]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Omul este o tain\u0103 minunat\u0103 fiind prima realitate creat\u0103 care anun\u0163a prin \u00eens\u0103\u015fi structura sa sensul suprem al existen\u0163ei: unirea dintre creat \u015fi necreat[5]<\/sup><\/sup><\/a>. Ea este o fiin\u0163\u0103 pl\u0103smuit\u0103 dup\u0103 chipul<\/em> lui Dumnezeu purt\u00e2nd \u00een sine at\u00e2t creatul, c\u00e2t \u015fi necreatul ca suflare de via\u0163\u0103<\/em> a lui Dumnezeu. Fiin\u0163a uman\u0103 avea \u00een sine toate premisele ce-l puteau conduce la \u00eemplinirea misiunii sale creaturale \u2013 asem\u0103narea dup\u0103 har<\/em>. \u00cen acest context, dat\u0103 fiind libertatea omului ca persoan\u0103, apare \u00een istorie nefericitul moment al c\u0103derii lui Adam, moment ce schimb\u0103 sensul \u015fi rostul crea\u0163iei \u015fi al omului. Omul c\u0103zut cunoa\u015fte binele \u015fi r\u0103ul, adic\u0103 fiin\u0163a \u015fi nefiin\u0163a din care a fost creat. Aceast\u0103 cunoa\u015ftere care devine pentru acesta o stare fiin\u0163ial\u0103, de fapt, \u00eel conduce la tr\u0103irea \u00een mod nemijlocit a r\u0103ului. R\u0103ul va constitui partea parazitar\u0103 a firii omului. Acest r\u0103ul l-a experiat omul \u00eent\u00e2i ca moarte sufleteasc\u0103 \u015fi rupere de Izvorul Vie\u0163ii \u2013 Dumnezeu, apoi ca stric\u0103ciune \u015fi corupere biologic\u0103, pentru ca \u00een final s\u0103 \u00eel cunoasc\u0103 deplin prin moartea sa trupeasc\u0103. Prin urmare, firea uman\u0103, dincolo de darurile fiin\u0163iale cu care a fost \u00eenzestrat\u0103 prin crea\u0163ie, este definit\u0103 \u015fi de stigmatele c\u0103derii. Cu alte cuvinte, omul \u00een starea postparadisiac\u0103 este un om ce cunoa\u015fte stric\u0103ciunea, boala (sufleteasc\u0103 \u015fi trupeasc\u0103), coruperea, \u015fi mai mult dec\u00e2t acestea moartea. Aceste realit\u0103\u0163i \u00eel urm\u0103resc din momentul c\u0103derii \u015fi \u00eel vor urm\u0103ri p\u00e2n\u0103 la consumarea istoriei \u00een actul ei eshatologic.<\/p>\n Acestea sunt premisele antropologice ale Sfintei Taine a Maslului. \u00cen\u0163elegerea corect\u0103 a acestei Taine a Bisericii este direct legat\u0103 de cunoa\u015fterea naturii \u015fi voca\u0163iei omului, precum \u015fi de consecin\u0163ele c\u0103derii suferite de firea uman\u0103. F\u0103r\u0103 cunoa\u015fterea acestor realit\u0103\u0163i Sf\u00e2nta Tain\u0103 a Maslului al c\u0103rui subiect este omul, prime\u015fte \u00een\u0163elesuri \u015fi forme practice str\u0103ine de credin\u0163a ortodox\u0103. Sf\u00e2nta Tain\u0103 a Maslului se s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte asupra unui subiect uman ce este creat dup\u0103 chipul <\/em>lui Dumnezeu fiind destinat \u00eendumnezeirii, subiect ce sufer\u0103 suflete\u015fte \u015fi trupe\u015fte ruperea sa de Dumnezeu prin p\u0103cat.<\/p>\n Sf\u00e2ntul Maslu, \u00eens\u0103, nu opereaz\u0103 asupra unei firi umane \u00een starea sa ultim\u0103. Cum bine \u015ftim, \u00een vederea restaur\u0103rii omului \u015fi a refacerii calit\u0103\u0163ii acestuia de chip al lui Dumnezeu, apare \u00een istorie \u015fi \u00een timp Fiul lui Dumnezeu \u2013 Logosul divin, Cel ce este \u015fi temeiul \u015fi fiin\u0163a Sfintelor Taine ale Bisericii \u015fi a Sf\u00e2ntului Maslu. Iisus Hristos, Fiu al Omului \u015fi al lui Dumnezeu, a doua mare Tain\u0103 a\u00a0 existen\u0163ei create, restaureaz\u0103 \u015fi t\u0103m\u0103duie\u015fte deplin firea uman\u0103 de toate suferin\u0163ele \u015fi imperfec\u0163iunile ei. Aceasta este, \u00eens\u0103, misiunea implicit\u0103 a lucr\u0103rii iconomice a lui Hristos. Motivul esen\u0163ial pentru care S-a \u00eentrupat Fiul lui Dumnezeu a fost \u00eendeplinirea voca\u0163iei genetice a omului, unirea creatului cu necreatul. Numai astfel crea\u0163ia \u00ee\u015fi poate justifica sensul ei, \u015fi numai \u00een acest mod \u015fi-ar putea consuma finalitatea. Identific\u0103m, astfel, \u00een lucrarea M\u00e2ntuitorului Hristos dou\u0103 momente principale: restaurarea<\/em> \u015fi unirea<\/em>. Aceste momente sunt foarte importante \u00een vederea \u00een\u0163elegerii Sfintelor Taine, \u00een general, \u015fi a Sf\u00e2ntului Maslu, \u00een special.<\/p>\n Iisus Hristos \u2013 Omul, pe de o parte, lucreaz\u0103 prin via\u0163a Sa p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 la dep\u0103\u015firea firii umane c\u0103zute (prin post, suferin\u0163\u0103, r\u0103stignire \u015fi pogor\u00e2rea la iad), iar pe de alta, ridic\u0103 firea uman\u0103 (prin \u00cenviere \u015fi \u00cen\u0103l\u0163are) pe culmile spirituale cele mai \u00eenalte a\u015fa cum a fost g\u00e2ndit acest fapt de \u00eensu\u015fi Ziditorul ei. Aceste dou\u0103 momente ale activit\u0103\u0163ii iconomice ale lui Hristos realizate \u00een Persoana unic\u0103 a lui Hristos devin momente \u015fi principii esen\u0163iale \u00een cadrul ultimei mari Taine a existen\u0163ei create \u2013 Biserica. Lucrarea Fiului lui Dumnezeu \u2013 Iisus Hristos, cum bine se \u015ftie, nu a avut un caracter subiectiv, Domnul Hristos nu a obligat pe om prin activitatea Sa s\u0103 se schimbe \u00een sensul unirii cu Dumnezeu, nici nu l-a restaurat desfiin\u0163\u00e2nd principiul primordial al crea\u0163iei \u2013 libertatea, ci a transferat tot ceea ce El realizase \u015fi ob\u0163inuse prin jertf\u0103 \u00een trupul S\u0103u, \u00een taina Bisericii. Prin\/\u00een Biseric\u0103 \u00eencepe restaurarea \u015fi unirea personal\u0103 a omului cu Dumnezeu. Biserica devine prin Hristos realitatea divino-uman\u0103 prelungit\u0103 \u00een Sfintele Taine[6]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Biserica nu este o realitate de static\u0103, de sine, ci poart\u0103 \u00een ea \u00eemplinirea mandatului primit de om la crea\u0163ie \u2013 sfin\u0163irea sau \u00eendumnezeirea. \u00cen acest sens Hristos \u00censu\u015fi instituite \u015fi activeaz\u0103 prin Duhul Sf\u00e2nt cobor\u00e2t \u00een lume la Cincizecime, Sfintele Taine ale Bisericii (Botez, Mirungere, Euharistie, Spovedanie, Maslul, Cununia \u015fi Hirotonia). Ele reprezint\u0103 consecin\u0163e directe ale activit\u0103\u0163ii m\u00e2ntuitoare \u015fi sfin\u0163itoare a lui Hristos. Pentru acest motiv Sfintele Taine, fie c\u0103 sunt instituite \u00een mod expres prin acte v\u0103zute, ori prin cuv\u00e2nt sau \u00een mod nev\u0103zut prin\/\u00een trupul \u015fi lucrarea Sa, constituie temeiurile insolubile ale sfin\u0163irii omului. Toate aceste Sfinte Taine, fie c\u0103 au caracter general (Botez, Mirungere, Euharistie), sau unul special (Hirotonie, Cununie) au drept scop dep\u0103\u015firea de c\u0103tre om a firii sale create (c\u0103zute) \u015fi unirea de c\u0103tre acela\u015fi om, dup\u0103 modelul lui Hristos, a firii sale cu firea dumnezeiasc\u0103 necreat\u0103. Sfintele Taine au, a\u015fadar, o func\u0163ie terapeutic\u0103 (spiritual-somatic\u0103) \u015fi una prin excelen\u0163\u0103 unificatoare[7]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Cunosc\u00e2nd aceste realit\u0103\u0163ii men\u0163ionate vom putea eviden\u0163ia \u00een cele ce urmeaz\u0103 c\u00e2teva aspecte privitoare la teologia \u015fi sensul sacramental al Sf\u00e2ntului Maslu.<\/p>\n Sf\u00e2ntul Maslu este determinat \u00een mod esen\u0163ial, dup\u0103 cum am putut observa, de o not\u0103 hristologic\u0103. Puterea\u00a0 t\u0103m\u0103duitoare a acestei taine provine din aceea c\u0103 Hristos este Cel ce a vindecat dint\u00e2i \u00een Trupul S\u0103u boala \u015fi suferin\u0163a firii omene\u015fti[8]<\/sup><\/sup><\/a>. Iisus Hristos este primul dintre oameni care tr\u0103ie\u015fte \u00een fiin\u0163a Sa omeneasc\u0103 Taina Sf\u00e2ntului Maslu. Firea uman\u0103 corupt\u0103 \u015fi supus\u0103 suferin\u0163ei este uns\u0103<\/em> prin harul Duhului Sf\u00e2nt de firea Sa dumnezeiasc\u0103 spre \u00eens\u0103n\u0103to\u015firea celei dint\u00e2i. Acest act ce se realizeaz\u0103 pe temeiul Ipostasului S\u0103u comun nu este, \u00eens\u0103, un act cu finalitate absolut\u0103, ci el vizeaz\u0103 dup\u0103 \u00eens\u0103n\u0103to\u015firea trupului \u015fi a firii Sale umane, ridicarea lor la m\u0103sura unei c\u00e2t mai depline \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firi de firea Sa dumnezeiasc\u0103. Finalitatea absolut\u0103 a actului t\u0103m\u0103duitor \u00een Hristos o reprezint\u0103 actul Schimb\u0103rii la Fa\u0163\u0103<\/em>, adic\u0103 transformarea trupului \u015fi a \u00eentregii fiin\u0163e umane dup\u0103 chipul energiilor Sale necreate. Pe aceste considerente putem sus\u0163ine faptul c\u0103 Sf\u00e2ntul Maslu \u00ee\u015fi are temeiul \u00een \u00eens\u0103\u015fi Persoana M\u00e2ntuitorului Hristos \u015fi c\u0103 scopul lui suprem \u00eel reprezint\u0103 ridicarea trupului uman \u015fi al \u00eentregii fiin\u0163e umane la \u00een\u0103l\u0163imea firii Sale dumnezeie\u015fti.<\/p>\n Cum Hristos prin Sf\u00e2ntul Duh r\u0103m\u00e2ne extins \u00een istorie \u015fi umanitate prin trupul S\u0103u \u00eendumnezeit \u00een Taina Bisericii, putem \u00een\u0163elege de ce Sf\u00e2ntul Maslu are \u015fi un profund caracter ecclesiologic. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor la s\u0103v\u00e2r\u015firea lui este necesar un num\u0103r de \u015fapte preo\u0163i, sau la nevoie trei. Este un prim aspect ce ne atrage aten\u0163ia c\u0103 Taina Sf\u00e2ntului Maslu revendic\u0103 \u00een s\u0103v\u00e2r\u015firea ei \u00eentreaga plirom\u0103 ecclesial\u0103[9]<\/sup><\/sup><\/a>. La rigoare, Sf\u00e2ntul Maslu ar trebui s\u0103v\u00e2r\u015fit \u00een continuarea Sfintei Liturghii[10]<\/sup><\/sup><\/a> cu participarea activ\u0103 a tuturor membrilor comunit\u0103\u0163ii locale la aceast\u0103 Sf\u00e2nt\u0103 Tain\u0103[11]<\/sup><\/sup><\/a>. Acesta este un principiu esen\u0163ial \u00een tr\u0103irea credin\u0163ei, ca la suferin\u0163a unuia din membrii Bisericii s\u0103 participe \u00eentregul sobor bisericesc \u2013 cler \u015fi popor: \u201eC\u00e2nd un m\u0103dular sufer\u0103 tot trupul sufer\u0103\u2026\u201c (I Corinteni 12, 26). Prin urmare, premisa teologic\u0103 esen\u0163ial\u0103 a Sf\u00e2ntului Maslu este Biserica[12]<\/sup><\/sup><\/a>. Cazurile c\u00e2nd Sf\u00e2ntul Maslu se s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte la casa bolnavului, ar trebui s\u0103 fie extensii ale particip\u0103rii \u015fi rug\u0103ciunii \u00eentregii comunit\u0103\u0163ii biserice\u015fti pe temeiul particip\u0103rii tuturor la Sf\u00e2nta Liturghie ce ar trebui s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 \u00een prealabil pentru cel bolnav.<\/p>\n Acest principiu salveaz\u0103 \u00een\u0163elegerea \u015fi tr\u0103irea autentic\u0103 a vie\u0163ii biserice\u015fti \u00een ansamblul ei. El ne fere\u015fte de o abordare gre\u015fit\u0103 a Sfintei Taine, \u00een general, \u015fi a Sf\u00e2ntului Maslu care potrivit unor concep\u0163ii eronate s-ar putea s\u0103v\u00e2r\u015fi \u00een aproape orice conjunctur\u0103 \u015fi la cererea unui membru al Bisericii indiferent dac\u0103 problemele aceluia se \u00eenscriu sau nu \u00een planul unui astfel de tratament duhovnicesc. Astfel, s-a ajuns ca Sf\u00e2ntul Maslu s\u0103 fie rupt de sensul lui ecclesiologic, de Sf\u00e2nta Liturghie \u015fi \u00een special de Sf\u00e2nta Euharistie. A devenit, de cele mai multe ori, o practic\u0103 izolat\u0103 \u015fi \u00een cele mai nefericite cazuri o \u00eendeletnicire obscur\u0103 cu multiple conota\u0163ii oculte. \u00cen taina Sf\u00e2ntului Maslu se descoper\u0103 celui doritor viitorul apropiat sau \u00eendep\u0103rtat, anumite fapte trecute cu efect \u00een prezent \u015fi viitor \u015f.a., fapte care denatureaz\u0103 actul credin\u0163ei \u015fi \u00eel deturneaz\u0103 de la scopul ei principal \u2013 m\u00e2ntuirea \u015fi sfin\u0163enia fiin\u0163ei umane.<\/p>\n Principiul ecclesiologic al Tainei Sf\u00e2ntului Maslu este cerut de realitatea esen\u0163ial\u0103 ce determin\u0103 de altfel \u00eentreaga lucrare a Bisericii \u2013 realitatea terapeutic-expiatoare \u015fi unificatoare. Sf\u00e2ntul Maslu are o finalitatea terapeutic\u0103, \u00eens\u0103 nu \u00een sine, ci din perspectiva unei rela\u0163ii c\u00e2t mai str\u00e2nse cu Dumnezeu \u015fi cu semenii. Din acest motiv, la suferin\u0163a unuia dintre membrii Bisericii trebuie s\u0103 participe \u00eentreaga plirom\u0103 bisericeasc\u0103, pentru c\u0103 \u00een acord cu aceast\u0103 comp\u0103timire, ca act al iubirii cre\u015ftine, se poate t\u0103m\u0103dui cel suferind, pe de o parte, \u015fi to\u0163i membrii Bisericii pot participa \u00eempreun\u0103 la bucuria revenirii lui active \u00een via\u0163a Bisericii, pe de alt\u0103 parte. Observ\u0103m, \u00een acest sens, faptul c\u0103 Sf\u00e2nta Tain\u0103 a Maslului \u015fi via\u0163a Bisericii \u00een general au un profund caracter ipostatic. Persoanele umane sunt dependente una de cealalt\u0103 \u015fi toate de rela\u0163ia ipostatic\u0103 cu Persoanele Sfintei Treimi. Numai prin participarea activ\u0103 la Sf\u00e2nta Tain\u0103 a Maslului (\u015fi la toate celelalte Sfinte Taine) membrii Bisericii vor ajunge s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 starea firii lor c\u0103zute determinat\u0103 \u00een special de egoism, vor ajuta \u00een mod concret la t\u0103m\u0103duirea trupeasc\u0103 \u015fi sufleteasc\u0103 a unui confrate de al lor, \u015fi, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, se vor uni \u00eentre ei \u015fi cu Dumnezeu dup\u0103 principiul iubirii dumnezeie\u015fti descoperite nou\u0103 prin \u00centruparea Fiului lui Dumnezeu.<\/p>\n \u00centemeia\u0163i pe aceste adev\u0103ruri nu putem accepta ca Sf\u00e2nta Tain\u0103 a Maslului s\u0103 devin\u0103 centrul formal al vie\u0163ii Bisericii, nici nu putem accepta \u00een\u0163elegerea lui ca pe un simplu act liturgic ce confer\u0103 celui doritor, \u00een mod nedefinit, s\u0103n\u0103tate trupeasc\u0103 \u015fi exonerare de problemele zilnice. Obiectivul terapeutic este unul implicit[13]<\/sup><\/sup><\/a>, motivul principal al Sfintei Taine a Maslului este, a\u015fa cum afl\u0103m \u015fi din rug\u0103ciunile ce se citesc \u00een cadrul acesteia, refacerea trupeasc\u0103 \u015fi sufleteasc\u0103 \u00een vederea restaur\u0103rii sale ca membru activ al Bisericii: \u201e\u2026ridic\u0103-l pe d\u00e2nsul din patul durerii \u015fi din a\u015fternutul chinuirii. D\u0103ruie\u015fte-l pe d\u00e2nsul s\u0103n\u0103tos \u015fi \u00eentreg Bisericii Tale, ca s\u0103 fie binepl\u0103cut \u0162ie \u015fi s\u0103 fac\u0103 voia Ta\u201c[14]<\/sup><\/sup><\/a>. Cu alte cuvine, scopul principal al Maslului este rela\u0163ia cu Dumnezeu prin \u00eemplinirea voii Sale, t\u0103m\u0103duirea este numai premisa acesteia[15]<\/sup><\/sup><\/a>. Schimbarea accentului, pus preponderent pe partea terapeutic\u0103 a Sf\u00e2ntului Maslu nu face altceva dec\u00e2t s\u0103 schimbe \u015fi sensul acestei Sfinte Taine. Ea este redus\u0103 la planul imediat al unei refaceri trupe\u015fti dup\u0103 care via\u0163a bisericeasc\u0103 a cre\u015ftinului nu pare a mai avea o importan\u0163\u0103 deosebit\u0103. Din acest motiv sunt mul\u0163i cre\u015ftini care particip\u0103 mai mult la Sfintele Masluri \u015fi rug\u0103ciuni de dezlegare dec\u00e2t la Sf\u00e2nta Liturghie. Tot din acest motiv Sf\u00e2nta Tain\u0103 a Maslului devine un act liturgic singular \u015fi izolat.<\/p>\n Principiul ecclesiologic al Sfintei Taine a Maslului determin\u0103 un alt principiu important, acela al particip\u0103rii sacramentale inclusive la via\u0163a Bisericii cu tot ce presupune ea. \u00cen cazul de fa\u0163\u0103 nu se poate \u00een\u0163elege \u015fi tr\u0103i corect Sf\u00e2nta Tain\u0103 a Maslului f\u0103r\u0103 o leg\u0103tur\u0103 organic\u0103 cu Sf\u00e2nta Tain\u0103 a M\u0103rturisirii[16]<\/sup><\/sup><\/a> sau a Poc\u0103in\u0163ei \u015fi cu cea a Sfintei Euharistii. Sf\u00e2nta Tain\u0103 a Maslului ofer\u0103 credinciosului, \u00een vederea unei c\u00e2t mai stabile rela\u0163ii duhovnice\u015fti cu Dumnezeu, t\u0103m\u0103duire de suferin\u0163ele trupe\u015fti \u015fi iertare de p\u0103cate. Iertarea de p\u0103cate, \u00eens\u0103, nu se atribuie printr-un act unilateral, ci \u00een acest act este presupus\u0103 \u015fi angajarea credinciosului. Sf\u00e2ntul Maslu presupune \u00een chip esen\u0163ial poc\u0103in\u0163a, adic\u0103 schimbarea min\u0163ii \u015fi a vie\u0163ii[17]<\/sup><\/sup><\/a>. Except\u00e2nd cazurile c\u00e2nd bolile trupe\u015fti sunt efecte ale unor r\u00e2nduieli pedagogice divine, de cele mai multe ori \u00eentre boal\u0103, suferin\u0163\u0103 \u015fi p\u0103cat exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 fiin\u0163ial-cauzal\u0103. P\u0103catul aduce \u00een suflet boala duhovniceasc\u0103 \u015fi mai apoi suferin\u0163a \u015fi boala trupeasc\u0103. Prin urmare, nu se poate \u00een\u0163elege Sf\u00e2ntul Maslu dec\u00e2t \u00een leg\u0103tur\u0103 imediat\u0103 cu Sf\u00e2nta Tain\u0103 a Poc\u0103in\u0163ei. F\u0103r\u0103 aceast\u0103 unitate practic\u0103, sacramental\u0103, cre\u015ftinul pierde din vedere at\u00e2t sensul \u015fi explica\u0163ia bolii \u015fi a suferin\u0163ei, c\u00e2t \u015fi sensul refacerii sale psiho-somatice. Cre\u015ftinul este chemat la participarea Sf\u00e2ntului Maslu prin schimbarea vie\u0163ii.<\/p>\n O alt\u0103 condi\u0163ie esen\u0163ial\u0103 \u00een vederea particip\u0103rii depline la Taina Sf\u00e2ntului Maslu este coroborarea ei \u00een chip obligatoriu cu Sf\u00e2nta Tain\u0103 a Euharistiei. Ca \u015fi \u00een cazul men\u0163ionat mai sus (Sf\u00e2ntul Maslu\u2013Sf\u00e2nta Spovedanie), \u015fi \u00eentre cele dou\u0103 Taine exist\u0103 o rela\u0163ie intern\u0103 esen\u0163ial\u0103, leg\u0103tur\u0103 explicat\u0103 prin faptul c\u0103 \u015fi una \u015fi cealalt\u0103 au ca scop t\u0103m\u0103duirea sau refacerea spiritual-trupeasc\u0103 \u015fi unirea cu Dumnezeu. Prin urmare, dac\u0103 t\u0103m\u0103duirea de suferin\u0163\u0103 este legat\u0103 de cur\u0103\u0163irea de p\u0103cate \u00een Taina Spovedaniei, scopul principal al Sf\u00e2ntului Maslu \u2013 acela de restabilire a unirii cu Dumnezeu \u2013 se atinge prin participarea la Sf\u00e2nta Euharistie. De altfel, culmea duhovniceasc\u0103 a \u00eentregii vie\u0163i ecclesiale o reprezint\u0103 Sf\u00e2nta Euharistie. Obligativitatea particip\u0103rii cre\u015ftinului ce sufer\u0103, at\u00e2t la Sf\u00e2nta Tain\u0103 a Spovedaniei, c\u00e2t \u015fi la Taina Euharistiei, ne fere\u015fte de \u00een\u0163elegerea \u015fi practicarea gre\u015fit\u0103 a Sf\u00e2ntului Maslu \u015fi a vie\u0163ii cre\u015ftine \u00een general.<\/p>\n Sf\u00e2nta Euharistie reprezint\u0103 continuitatea imediat\u0103 a Sf\u00e2ntului Maslu \u00eentruc\u00e2t orice boal\u0103 cunoa\u015fte \u00een plan terapeutic anumite etape. \u00cent\u00e2i identific\u0103m boala, fapt realizat prin Taina Sfintei Spovedanii, apoi o recunoa\u015ftem \u015fi ne poc\u0103im pentru starea la care am ajuns prin folosirea arbitrar\u0103 a libert\u0103\u0163ii noastre, accept\u0103m terapia validat\u0103 \u00een acest caz de autoritatea Bisericii (epitimii, canoane, rug\u0103ciuni, participarea la Tainele Bisericii \u2013 \u00een cazul nostru la Taina Sf\u00e2ntului Maslu), vindec\u0103m at\u00e2t c\u00e2t ne este \u00een putin\u0163\u0103 r\u0103nile suflete\u015fti \u015fi trupe\u015fti pe care le avem, pentru ca mai apoi s\u0103 trecem la ultima etap\u0103 ce ne confer\u0103 posibilitatea unei \u00eens\u0103n\u0103to\u015firi depline, transfuzia de s\u00e2nge (\u00eemprosp\u0103tat \u015fi s\u0103n\u0103tos) ce se realizeaz\u0103 \u00een cazul nostru prin \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea cu Sf\u00e2ntul Trup \u015fi S\u00e2nge a lui Hristos. Prin urmare, pacientul duhovnicesc nu poate face rabat de la aceast\u0103 r\u00e2nduial\u0103 strict\u0103 a Bisericii. Nu poate accepta numai terapia f\u0103r\u0103 o identificare a problemei duhovnice\u015fti \u015fi f\u0103r\u0103 o finalitate concret\u0103 a terapiei. Repet\u0103m, sensul Sf\u00e2ntului Maslu \u00eel constituie dincolo de t\u0103m\u0103duirea de boli \u015fi suferin\u0163e, \u00eent\u00e2lnirea \u015fi unirea real\u0103 cu Hristos[18]<\/sup><\/sup><\/a>. Acest fapt este \u00eentemeiat pe actul iconomic de m\u00e2ntuire \u015fi sfin\u0163ire a lumii \u015fi a oamenilor realizat de Hristos, act prin care \u00eent\u00e2i restaureaz\u0103 firea uman\u0103 c\u0103zut\u0103 (cruce, suferin\u0163\u0103, moarte), pentru ca ulterior s\u0103 o uneasc\u0103 \u00een chip deplin cu firea Sa dumnezeiasc\u0103 \u00een s\u00e2nul Sfintei Treimi (\u00cenviere \u015fi \u00cen\u0103l\u0163are).<\/p>\n \n * \u00a0* \u00a0*<\/p>\n \n Re\u0163inem, a\u015fadar, faptul c\u0103 Sf\u00e2nta Tain\u0103 a Maslului se \u00een\u0163elege \u00eentr-un plan teologic de ansamblu, plan ce vizeaz\u0103 \u00een special antropologia, hristologia \u015fi ecclesiologia. Ea se explic\u0103 numai din perspectiva firii umane corupte prin c\u0103derea \u00een p\u0103cat, av\u00e2nd \u00een vedere actul restaurator al lui Hristos prin lucrarea Sa iconomic\u0103 \u00een lume \u015fi cunosc\u00e2nd dimensiunea ecclesiologic\u0103 a m\u00e2ntuirii omului. Firea uman\u0103 se t\u0103m\u0103duie\u015fte \u00een Biseric\u0103 prin Sfintele Taine \u015fi \u00een rela\u0163ie direct\u0103 cu Iisus Hristos cel care dint\u00e2i a restaurat \u015fi vindecat firea Sa uman\u0103 \u00een Persoana unic\u0103 a Logosului \u00eentrupat. Sf\u00e2ntul Maslu nu poate fi \u00een\u0163eles teologic f\u0103r\u0103 aceste premise fundamentate.<\/p>\n Pe de alt\u0103 parte, apanajul \u015fi fundamentul teologic al Sfintei Taine a Maslului ne oblig\u0103 s\u0103 o practic\u0103m \u015fi s\u0103 o tr\u0103im \u00eentr-un anume mod. Este necesar\u0103, a\u015fa cum am subliniat, legarea ei de Sf\u00e2nta Tain\u0103 a M\u0103rturisirii \u015fi de cea a Sfintei Euharistii. De vreme ce scopul \u00eentrup\u0103rii Fiului lui Dumnezeu a fost restaurarea \u015fi unirea noastr\u0103 cu El, scopul general al Bisericii \u015fi implicit al Sfintei Taine a Maslului va trebui s\u0103 \u00eel constituie refacerea \u015fi sfin\u0163irea noastr\u0103 \u00eentr-o rela\u0163ie c\u00e2t mai deplin\u0103 cu El \u015fi cu \u00eentreaga Sf\u00e2nt\u0103 Treime.<\/p>\n [1]<\/sup><\/sup><\/a> Este \u015ftiut faptul c\u0103 Biserica nu a creat teologie de dragul teologiei, ci a dezvoltat \u015fi prezentat anumite realit\u0103\u0163i <\/em>ale credin\u0163ei \u00een acord cu necesit\u0103\u0163ile interne ale membrilor ei. Teologia hristologic\u0103, de exemplu, avea s\u0103 se dezvolte \u00een contextul r\u0103t\u0103cirilor cu privire la Persoana M\u00e2ntuitorului Hristos din sec. IV; triadologia \u015fi teologia icoanelor tot \u00eentr-un asemenea context istoric de r\u0103t\u0103cire \u015fi \u00eendep\u0103rtare de la dreapta credin\u0163\u0103. \u015ei exemplele \u00een acest sens pot continua.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [2]<\/sup><\/sup><\/a> Sf\u00e2nta Tain\u0103 a Maslului \u00ee\u015fi are originea \u00eentr-o tradi\u0163ie foarte veche. De\u015fi nu avem dovezi istorice putem crede c\u0103 ea se practica \u00eenc\u0103 din perioada apostolic\u0103. Este men\u0163ionat\u0103, \u00eens\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu sec. III\u2013IV. Origen (PG 12, 418), Eusebiu al Cezareei (PG 24, 268) \u015fi Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur (PG 48, 644), to\u0163i o men\u0163ioneaz\u0103 f\u0103c\u00e2nd referire la textul din Epistola Sf\u00e2ntului Apostol Iacob: \u201eEste cineva bolnav \u00eentre voi? S\u0103 cheme preo\u0163ii Bisericii \u015fi s\u0103 se roage pentru el, ung\u00e2ndu-l cu untdelemn, \u00een numele Domnului. \u015ei rug\u0103ciunea credin\u0163ei va m\u00e2ntui pe cel bolnav \u015fi Domnul \u00eel va ridica, \u015fi de va fi f\u0103cut p\u0103cate i se vor ierta lui\u201c (Iacob 5, 14\u201315). P\u00e2n\u0103 \u00een secolele XII\u2013XIII slujba Sf\u00e2ntului Maslu cunoa\u015fte transform\u0103ri \u015fi adapt\u0103ri finaliz\u00e2ndu-se \u00een forma pe care o avem ast\u0103zi.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [3]<\/sup><\/sup><\/a> A se vedea mai multe despre \u00een\u0163elegerea gre\u015fit\u0103 a Sf\u00e2ntului Maslu ca act mistagogic cu efecte magice la\u00a0 \u0399\u03c9\u03ac\u03bd\u03bd\u03bf\u03c5 \u03a6\u03bf\u03c5\u03bd\u03b4\u03bf\u03c5\u03bb\u03b7\u03c3, \u03a4\u03b5\u03bb\u03b5\u03c4\u03bf\u03c5\u03c1\u03b3\u03b9\u03ba\u03ac \u03b8\u03ad\u03bc\u03b1\u03c4\u03b1,<\/em> \u0391\u03b8\u03ae\u03bd\u03b1, 2002, p. 334.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [4]<\/sup><\/sup><\/a> Pentru o dimensiune eccelesiologic\u0103 \u015fi hristologic\u0103 a teologiei sacramentale ortodoxe a se vedea Dumitru St\u0103niloae, Teologia Dogmatic\u0103 Ortodox\u0103,<\/strong> Editura IBMBOR, 1997, pp. 6\u20137.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [5]<\/sup><\/sup><\/a> S\u00e2ntul Maxim M\u0103rturisitorul, Ambigua<\/em>, PG 91, 1308 B.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [6]<\/sup><\/sup><\/a> Dumitru St\u0103niloae, Fiin\u0163a tainelor \u00een cele trei confesiuni<\/em>, \u00een rev. \u201eOrtodoxia\u201c, nr. 1\/1956, p. 7.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [7]<\/sup><\/sup><\/a>\u00a0 Idem,<\/em> Teologia…,<\/strong> op. cit.<\/em>, p. 14.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [8]<\/sup><\/sup><\/a> Puterea t\u0103m\u0103duitoare a Sf\u00e2ntului Maslu este o continuare a puterii terapeutice a lui Hristos \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 oamenilor \u00eenc\u0103 din timpul vie\u0163ii Sale p\u0103m\u00e2nte\u015fti. Cf. \u039d\u03af\u03ba\u03bf\u03c2 \u039c\u03b1\u03c4\u03c3\u03bf\u03c5\u03ba\u03b1,\u00a0 \u0394\u03bf\u03b3\u03bc\u03b1\u03c4\u03b9\u03ba\u03ae \u03ba\u03b1\u03b9 \u03a3\u03c5\u03bc\u03b2\u03bf\u03bb\u03b9\u03ba\u03ae \u0398\u03b5\u03bf\u03bb\u03bf\u03b3\u03af\u03b1<\/em>, \u03b5\u03ba. \u03a0o\u03c5\u03c1\u03bd\u03b1\u03c1\u03b1, \u03c4\u03bf\u03bc. \u0392, \u0398\u03b5\u03c3\u03c3\u03b1\u03bb\u03bf\u03bd\u03af\u03ba\u03b7, 2003, p. 495.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [9]<\/sup><\/sup><\/a> \u0399\u03c9\u03ac\u03bd\u03bd\u03bf\u03c5 \u03a6\u03bf\u03c5\u03bd\u03b4\u03bf\u03c5\u03bb\u03b7, \u03a4\u03b5\u03bb\u03b5\u03c4\u03bf\u03c5\u03c1\u03b3\u03b9\u03ba\u03ac \u03b8\u03ad\u03bc\u03b1\u03c4\u03b1\u2026, <\/em>p. 331.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [10]<\/sup><\/sup><\/a> \u00cen acest sens vrednic\u0103 de remarcat este practica cu privirea la Sf\u00e2ntul Maslu din secolele X\u2013XI (cod. Sinai 973) care presupunea dup\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015firea slujbei Maslului celebrarea Sfintei Liturghii ce trebuia liturghisit\u0103 timp de \u015fapte zile de unul dintre cei \u015fapte preo\u0163i ce au participat la Taina Maslului. Pe de alt\u0103 parte, tot la fel de gr\u0103itoare \u00een sensul celor de mai sus este \u015fi practica potrivit c\u0103reia cei \u015fapte preo\u0163i care ar fi participat la Sf\u00e2ntul Maslu, ar fi trebuit s\u0103 slujeasc\u0103 to\u0163i \u00een prealabil la \u015fapte biserci diferite, Sf\u00e2nta Liturghie (cod. Sinai 973). Mesajul unor astfel de practici este unul v\u0103dit ecclesial. Cf. \u0399\u03c9\u03ac\u03bd\u03bd\u03bf\u03c5 \u03a6\u03bf\u03c5\u03bd\u03b4\u03bf\u03c5\u03bb\u03b7, \u039a\u03b5\u03af\u03bc\u03b5\u03bd\u03b1 \u039b\u03b5\u03b9\u03c4\u03bf\u03c5\u03c1\u03b3\u03b9\u03ba\u03ae\u03c2<\/em>…, p. 190.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [11]<\/sup><\/sup><\/a> \u00cen vechime, Sf\u00e2nta Tain\u0103 a Maslului se s\u0103v\u00e2r\u015fea \u00een cadrul Sfintei Liturghii. Cf. \u039a\u03b5\u03b9\u03bc\u03b5\u03bd\u03b1 \u039b\u03b9\u03c4\u03bf\u03c5\u03c1\u03b3\u03b9\u03ba\u03b7\u03c3 15, \u0391\u03ba\u03bf\u03bb\u03bf\u03c5\u03b8\u03af\u03b1 \u03c4\u03bf\u03c5 \u0395\u03c5\u03c7\u03b5\u03bb\u03b1\u03af\u03bf\u03c5<\/em>, \u0398\u03b5\u03c3\u03c3\u03b1\u03bb\u03bf\u03bd\u03af\u03ba\u03b7, 1978, pp. 86\u201387; vezi \u015fi \u0399\u03c9\u03ac\u03bd\u03bd\u03bf\u03c5 \u03a6\u03bf\u03c5\u03bd\u03b4\u03bf\u03c5\u03bb\u03b7, \u039a\u03b5\u03af\u03bc\u03b5\u03bd\u03b1 \u039b\u03b5\u03b9\u03c4\u03bf\u03c5\u03c1\u03b3\u03b9\u03ba\u03ae\u03c2<\/em>, \u03a4\u03b5\u03cd\u03c7\u03bf\u03c2 \u0392, \u0398\u03b5\u03c3\u03c3\u03b1\u03bb\u03bf\u03bd\u03af\u03ba\u03b7,\u00a0 p. 184.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [12]<\/sup><\/sup><\/a>\u00a0 Paul Evdochimov, f\u0103c\u00e2nd referire la caracterul ecclesial al Sfintei Taine a Maslului semnaleaz\u0103 faptul c\u0103 \u00een Biserica Rusiei aceasta poart\u0103 numele de \u201econciliaritate\u201c. Cf. Paul Evdokimov, \u00een Ortodoxia,<\/strong> Editura IBMBOR, Bucure\u015fti, 1996, p. 324.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [13]<\/sup><\/sup><\/a> De\u015fi p\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae nume\u015fte Sf\u00e2ntul Maslu \u201eTain\u0103 a trupului sau pentru \u00eens\u0103n\u0103to\u015firea trupului\u201c (Dumitru St\u0103niloae, Teologia…,<\/strong> op. cit.<\/em>, p. 137),\u00a0 nu se poate accepta o lucrare a Bisericii s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 doar dintr-o perspectiv\u0103 imanent\u0103 (s\u0103n\u0103tatea trupeasc\u0103), f\u0103r\u0103 o anumit\u0103 transcenden\u0163\u0103 duhovniceasc\u0103 necesar\u0103 oric\u0103rui act liturgic sau sacramental.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [14]<\/sup><\/sup><\/a> Molitfelnic, <\/strong>Editura IBMBOR, Bucure\u015fti, 1984, p. 138.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [15]<\/sup><\/sup><\/a> De acest fapt ne \u00eencredin\u0163eaz\u0103 \u015fi teologul Giani Colombo care afirm\u0103 c\u0103 prin Taina Maslului cre\u015ftinul prime\u015fte har pentru a trece peste dificult\u0103\u0163ile aduse de boal\u0103 \u015fi putere pentru a \u00eenainta pe cale m\u00e2ntuirii dimpreun\u0103 cu Hristos \u00een cadrul Bisericii. Cum putem \u00een\u0163elege de la acest teolog italian, Sf\u00e2ntul Maslu nu poate nici m\u0103car garanta vindecarea de anumite suferin\u0163e, planul principal fiind acela al rela\u0163iei m\u00e2ntuitoare cu Hristos. Giani Colombo, Onction des Malades,<\/em> \u00een\u00a0 Dictionnaire Encyclopedique de la Liturgie,<\/strong> vol. II, ed. Brepols, p. 115.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [16]<\/sup><\/sup><\/a>\u00a0 Despre o anumit\u0103 leg\u0103tur\u0103 dintre Sf\u00e2ntul Maslu \u015fi Sf\u00e2nta Spovedanie vorbe\u015fte \u015fi p\u0103rintele St\u0103niloe \u2013 Dumitru St\u0103niloae, Teologia…,<\/strong> op. cit., <\/em>p. 138; A se vedea tot pe aceast\u0103 tem\u0103 B. Dufour, <\/em>Le sacrament de penitence et le sacrament de l\u2019 onction des malades,<\/strong> \u00een Collectif, Le nouveau droit ecclesial. Commentaire du code de droit canonique,<\/strong> ed. Tardy, Paris, 1989.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [17]<\/sup><\/sup><\/a> Urm\u00e2nd Sf\u00e2ntului Ioan Gur\u0103 de Aur \u015fi lui Origen, teologul grec H. Andrutsos sus\u0163ine poc\u0103in\u0163a ca premis\u0103 a ungerii \u015fi particip\u0103rii la Sf\u00e2nta Tain\u0103 a Maslului. Cf. \u03a7\u03c1\u03ae\u03c3\u03c4\u03bf\u03c5 \u0391\u03bd\u03b4\u03c1\u03bf\u03c5\u03c4\u03c3\u03bf\u03c3, \u0394\u03bf\u03b3\u03bc\u03b1\u03c4\u03b9\u03ba\u03ae \u03c4\u03b7\u03c2 \u039f\u03c1\u03b8\u03bf\u03b4\u03cc\u03be\u03bf\u03c5 \u0391\u03bd\u03b1\u03c4\u03bf\u03bb\u03b9\u03ba\u03ae\u03c2 \u0395\u03ba\u03ba\u03bb\u03b7\u03c3\u03b9\u03ac\u03c2<\/em>, \u03b5\u03ba. \u0391\u03c3\u03c4\u03ae\u03c1, \u0391\u03b8\u03ae\u03bd\u03b1\u03b9, 1992, \u00a0p. 403.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [18]<\/sup><\/sup><\/a> Giani Colombo, Onction des Malades…,<\/em> p. 115.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Protos. dr. NATHANAEL NEAC\u015eU Teologia sacramental\u0103 ortodox\u0103 nu cunoa\u015fte o dezvoltare dintre cele mai \u00eensemnate. Despre Sfintele Taine ale Bisericii se vorbe\u015fte relativ pu\u0163in \u00een plan teologic. Desigur, poate exista o explica\u0163ie \u00een aceea c\u0103 Sfintele Taine impun mai mult … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti
<\/p>\n
\n