<\/p>\n
(continuare din num\u0103rul trecut)<\/p>\n
Preot AL. ST\u0102NCIULESCU B\u00c2RDA<\/p>\n
ELEMENTE DE DREPT PENAL<\/p>\n
\n
5.1. Infrac\u0163iunile \u015fi \u00eencadrarea lor juridic\u0103<\/strong><\/p>\n \n Codul penal austriac este bogat \u00een prevederi \u015fi reglement\u0103ri privind infrac\u0163iunile de toate felurile \u015fi combaterea acestora, \u00eens\u0103, pe baza materialului documentar de care dispunem, ne vom m\u0103rgini doar la c\u00e2teva, dup\u0103 cum urmeaz\u0103:<\/p>\n 5.1.1. Avorturile \u015fi pruncuciderile <\/strong>sunt comb\u0103tute at\u00e2t de codul penal, de autorit\u0103\u0163ile civile \u015fi militare ale statului, c\u00e2t \u015fi de autorit\u0103\u0163ile biserice\u015fti. Episcopul Petru Vidac semnala c\u0103, mai ales \u00een zonele de grani\u0163\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 copiii cei legiui\u0163i, se z\u0103mislesc mul\u0163i din leg\u0103turi nelegiuite \u015fi necanonice. Dintre ace\u015ftia prea pu\u0163in au \u015fansa de a se na\u015fte \u015fi de a cre\u015fte s\u0103n\u0103to\u015fi \u015fi a ajunge la maturitate. Mul\u0163i sunt uci\u015fi \u00een p\u00e2ntecele maicilor lor prin tot felul de metode empirice, care pun \u00een pericol \u015fi via\u0163a mamelor, al\u0163ii sunt omor\u00e2\u0163i la na\u015ftere \u015fi arunca\u0163i \u201e\u00een locurile publice\u201c. <\/em>Aceste infrac\u0163iuni trebuie \u00eempiedecate de urgen\u0163\u0103, \u201espre binele omenirii\u201c <\/em>\u015fi spre stoparea \u201eacestui grozav p\u0103cat \u015fi de Dumnezeu ur\u00e2t\u201c. <\/em>Infrac\u0163iunea era incriminat\u0103 de articolele opt \u015fi nou\u0103 din codul penal promulgat de \u00eemp\u0103r\u0103teasa Maria Tereza. Aceast\u0103 lege prevedea pedepse drastice pentru mamele care s-ar fi f\u0103cut vinovate de pruncucidere \u015fi avorturi. Pedepsele erau publice \u015fi duceau \u015fi la oprobiul public; p\u0103rin\u0163ii \u015fi rudele unor astfel de femei sau fete aveau obliga\u0163ia ca s\u0103 se \u00eengrijeasc\u0103 \u015fi s\u0103 fac\u0103 totul ca pruncul s\u0103 se nasc\u0103 \u015fi s\u0103 aib\u0103 toate condi\u0163iile necesare pentru a cre\u015fte \u015fi a se dezvolta; cei care cuno\u015fteau \u015fi t\u0103inuiau asemenea infrac\u0163iuni deveneau coautori ai infrac\u0163iunii \u015fi luau pedepse drastice. Episcopul transmitea toate aceste preciz\u0103ri preo\u0163ilor, pentru ca ei s\u0103 le prelucreze \u00een catehezele lor \u015fi s\u0103 le fac\u0103 astfel cunoscute enoria\u015filor lor, pentru a stopa fenomenul, care devenise \u00eengrijor\u0103tor \u00een 1816;<\/p>\n 5.1.2. Exploatarea minorilor <\/strong>constituia o infrac\u0163iune penal\u0103, cu toate c\u0103 rareori se punea \u00een practic\u0103. Mai mult, autorit\u0103\u0163ile religioase porunceau preo\u0163ilor s\u0103 fac\u0103 educa\u0163ia necesar\u0103 poporului ca s\u0103 nu foloseasc\u0103 la muncile c\u00e2mpului copii de v\u00e2rst\u0103 pre\u015fcolar\u0103 \u015fi \u015fcolar\u0103, mai cu seam\u0103 c\u00e2nd era vorba de fete[1]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 5.1.3. Darea \u015fi luarea de mit\u0103 <\/strong>era aspru pedepsit\u0103\u00a0 de legisla\u0163ia austriac\u0103 \u015fi de cea ungureasc\u0103. \u00cen 1785, preo\u0163ii erau aten\u0163iona\u0163i de episcop c\u0103, \u00een conformitate cu legisla\u0163ia \u00een vigoare, vor fi aspru pedepsi\u0163i, dac\u0103 vor da mit\u0103 pentru ob\u0163inerea unor func\u0163ii sau ranguri, fie \u00een stat, fie \u00een Biseric\u0103[2]<\/sup><\/sup><\/a>. Peste doi ani se revenea asupra acestei legi, preciz\u00e2ndu-se c\u0103 cei vinova\u0163i de dare sau luare de mit\u0103 \u00ee\u015fi pierd slujbele \u015fi sunt condamna\u0163i la ani grei de \u00eenchisoare[3]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 5.1.4. Be\u0163ia <\/strong>era comb\u0103tut\u0103 \u00een mod obi\u015fnuit de c\u0103tre preo\u0163i \u00een predicile lor \u015fi de ierarhi prin pastorale speciale dedicate acestui viciu \u2013 desigur, din punct de vedere al moralei cre\u015ftine \u2013, dar \u015fi prin legisla\u0163ia de stat, ceea ce ne face s\u0103 credem c\u0103 ea devenise un adev\u0103rat flagel social la cump\u0103na veacurilor XVIII\u2013XIX. Episcopul \u00een\u015ftiin\u0163a pe preo\u0163i c\u0103 legisla\u0163ia pedepse\u015fte aspru pe cei ce se \u00eembat\u0103 \u015fi mai ales pe cei care administreaz\u0103 b\u0103uturi alcoolice copiilor minori, pentru a-i adormi \u015fi a\u2011i lini\u015fti[4]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 5.1.5. M\u0103rturia mincinoas\u0103<\/strong> era aspru pedepsit\u0103. Nu cunoa\u015ftem textul de lege, ci doar din circulara episcopului\u00a0 Iosif \u015eacabent, din 11 mai 1787, afl\u0103m c\u0103 preotul Laz\u0103r Ioanovici din Eparhia Pancra\u0163ului \u00eendemnase pe enoria\u015ful s\u0103u, Vasile Donici, s\u0103 depun\u0103 m\u0103rturie mincinoas\u0103 \u00eenaintea organelor de judecat\u0103. Din aceast\u0103 cauz\u0103, Vasile Donici a fost condamnat la patru ani de \u201erobie \u015fi \u00een lan\u0163uri a \u015f\u0103dea\u201c, <\/em>iar preotul Laz\u0103r Ioanovici la aceea\u015fi pedeaps\u0103, \u00eens\u0103 a murit \u00eenainte de isp\u0103\u015fire[5]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 5.1.6. Ho\u0163ia<\/strong> era o infrac\u0163iune des \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een documentele cercetate \u015fi nu vom cita fiecare caz \u00een parte. Remarc\u0103m \u00eens\u0103 faptul c\u0103 \u00een 1800 se \u00eenmul\u0163iser\u0103 ho\u0163ii, t\u00e2lharii \u015fi \u0163iitorii la drumul mare, iar \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia luase m\u0103suri drastice \u00eempotriva lor. Episcopia punea \u00een vedere preo\u0163ilor c\u0103, dac\u0103 s-ar descoperi vreunul din ei c\u0103 s-ar deda la asemenea \u00eendeletniciri, ori s-ar \u00eempreuna cu astfel de oameni, i-ar g\u0103zdui sau s-ar \u00eemprieteni \u00een vreun fel, s-ar caterisi[6]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen multe cazuri sunt solicita\u0163i preo\u0163ii s\u0103 ajute la identificarea\u00a0 \u015fi prinderea infractorilor. Erau jefui\u0163i particularii, dar uneori \u015fi bisericile[7]<\/sup><\/sup><\/a>. Au fost \u00eens\u0103 cazuri, c\u00e2nd unii preo\u0163i s-au implicat \u00een asemenea infrac\u0163iuni[8]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen pastorala sa din 25 aprilie 1805, episcopul Iosif \u015eacabent comb\u0103tea ho\u0163ia, lotrii \u015fi haiducii. C\u0103uta s\u0103 conving\u0103 poporul ca s\u0103 dema\u015fte pe astfel de \u201enelegiui\u0163i\u201c,<\/em> ba chiar s\u0103-i prind\u0103. \u00cen acest sens, d\u0103 exemplul unui sat de l\u00e2ng\u0103 Lipova, unde, la venirea lotrilor, satul s-a ridicat cu mic cu mare, b\u0103rba\u0163i \u015fi femei, t\u00e2n\u0103r \u015fi b\u0103tr\u00e2n, bolnav \u015fi s\u0103n\u0103tos, \u00een frunte cu preotul \u015fi cneazul satului \u015fi au ucis pe acei lotri. Drept recompens\u0103, \u00eemp\u0103ratul a scutit satul pe un an \u00eentreg de impozite \u015fi biruri, le-a dat ajutor s\u0103-\u015fi zideasc\u0103 biseric\u0103, preotului i-a d\u0103ruit un colan de aur, iar cneazului unul de argint[9]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen 1806, varmeghia (jandarmeria \u2013 n.n.) din Timi\u015foara oferea 1.000 de florini pentru prinderea, vii sau mor\u0163i, a doi ho\u0163i din Seca\u015f, care f\u0103cuser\u0103 mult\u0103 pagub\u0103 locuitorilor din zon\u0103 \u015fi st\u0103p\u00e2nirii. La acea dat\u0103 ho\u0163ii se \u00eenmul\u0163iser\u0103[10]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 5.1.7. T\u0103inuirea infractorilor <\/strong>este o infrac\u0163iune de mare gravitate, at\u00e2t \u00een timp de pace, c\u00e2t \u015fi \u00een vreme de r\u0103zboi. Erau viza\u0163i \u00een special cei ce uneltiser\u0103 \u00eempotriva or\u00e2nduirii de stat, \u00eempotriva \u00eemp\u0103ratului \u015fi aceasta mai ales dup\u0103 R\u0103scoala lui Horea era pus\u0103 \u00een aplicare \u00een mod deosebit. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103, dup\u0103 \u00een\u0103bu\u015firea r\u0103scoalei, mul\u0163i dintre r\u0103scula\u0163i se ascunseser\u0103 \u015fi erau ajuta\u0163i de popula\u0163ie s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103. Erau aten\u0163iona\u0163i preo\u0163ii s\u0103 nu se \u00eenscrie \u00een r\u00e2ndul unor astfel de t\u0103inuitori, fiindc\u0103 pedepsele sunt deosebit de aspre. Asemenea \u00eendemnuri erau obliga\u0163i s\u0103 le fac\u0103 \u015fi enoria\u015filor lor ori de c\u00e2te ori aveau prilejul. Cel ce ar fi ascuns \u00een casa proprie, ori ar fi hr\u0103nit pe unul care se sustr\u0103gea pedepsei legii, ori ar fi t\u0103inuit locul unde s-ar fi ascuns un astfel de om, era socotit complice al aceluia \u015fi pedeapsa lui era egal\u0103 cu a infractorului, \u00een cazul \u00een care fapta era descoperit\u0103[11]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 5.1.8. Trecerile ilegale peste grani\u0163\u0103 (emigr\u0103ri \u015fi imigr\u0103ri). <\/strong>Din documentele analizate, distingem dou\u0103 pozi\u0163ii oficiale fa\u0163\u0103 de aceste infrac\u0163iuni, \u00een func\u0163ie de contextul politic intern \u015fi interna\u0163ional. Sunt perioade c\u00e2nd imigr\u0103rile nu sunt socotite infrac\u0163iuni \u015fi nu sunt pedepsite ca atare. Era un fel de eludare oficial\u0103 a legii, fiindc\u0103 interesele politice ale momentului o cereau. Astfel, \u00een timpul r\u0103zboiului austro-turc, era semnalat un puternic val de imigr\u0103ri \u00een zona Banatului. Veneau grupuri mari de cre\u015ftini ortodoc\u015fi \u201eoameni de leagea noastr\u0103\u201c)<\/em> din \u201e\u0162ara Turceasc\u0103\u201c,<\/em> uneori sate \u00eentregi cu preo\u0163ii lor \u00een frunte ca s\u0103 se stabileasc\u0103 \u00een Banat. Autorit\u0103\u0163ile \u00eei priveau cu bun\u0103voin\u0163\u0103 \u015fi \u00eens\u0103rcinau preo\u0163ii s\u0103 conving\u0103 poporul ca s\u0103 acorde tot sprijinul unor astfel de imigran\u0163i. Preo\u0163ii erau obliga\u0163i s\u0103 dea voie preo\u0163ilor imigran\u0163i s\u0103 oficieze slujbe \u00een bisericile locale, fie singuri, fie \u00eempreun\u0103 cu preotul locului, iar popula\u0163ia s\u0103 g\u0103zduiasc\u0103 \u015fi s\u0103 ajute cu cele necesare pe noii veni\u0163i[12]<\/sup><\/sup><\/a>. Aceast\u0103 atitudine binevoitoare avea drept scop repopularea unor zone din care popula\u0163ia fugise adesea datorit\u0103 frecventelor incursiuni \u015fi jafuri turce\u015fti, iar pe de alt\u0103 parte s\u0103 contribuie la sporul demografic. Epidemiile de cium\u0103 \u015fi de holer\u0103 din secolul XVIII \u015fi desele r\u0103zboaie f\u0103cuser\u0103 s\u0103 se piard\u0103 multe vie\u0163i omene\u015fti \u015fi de aceea repopularea era foarte necesar\u0103. Desigur c\u0103 cei mai mul\u0163i dintre imigran\u0163i erau rom\u00e2ni din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi Moldova, dar \u015fi s\u00e2rbi \u015fi bulgari, care \u00ee\u015fi luau lumea \u00een cap din cauza fiscalit\u0103\u0163ii \u015fi nedrept\u0103\u0163ilor de tot felul ce li se f\u0103ceau. \u00cen alte perioade se aplica legea \u00eentru totul, fiindc\u0103 interesele politice o cereau. Astfel, \u00een 1818 epidemia de cium\u0103 devenise at\u00e2t de periculoas\u0103 \u00een Banat, \u00eenc\u00e2t documentele analizate semnaleaz\u0103 emigr\u0103ri ale popula\u0163iei \u00een afara grani\u0163elor pentru a sc\u0103pa de flagel. Curios, \u00eens\u0103 c\u0103, \u00een acela\u015fi timp, existau \u015fi imigr\u0103ri. Nici gr\u0103nicerii nu mai opuneau rezisten\u0163\u0103 trecerilor peste grani\u0163\u0103, \u00een\u0163eleg\u00e2nd pericolul. Lucrul acesta alarma autorit\u0103\u0163ile, care \u00eencercau cu disperare s\u0103 ia m\u0103suri de stopare. Preo\u0163ii erau aten\u0163iona\u0163i ca \u00een predicile lor \u015fi \u00een discu\u0163iile cu enoria\u015fii s\u0103 fac\u0103 educa\u0163ia cuvenit\u0103 ca s\u0103 fie oprit fenomenul trecerilor ilegale peste grani\u0163\u0103. Pedepsele erau mari pentru astfel de infrac\u0163iuni. \u201ePedeapsa era \u00eenlegiuit\u0103 pentru v\u0103t\u0103marea ciumei\u201c<\/em>[13]<\/sup><\/sup><\/a>,<\/em> tocmai spre a stopa r\u0103sp\u00e2ndirea epidemiei. Protopopul Nicolae Stoica de Ha\u0163eg, pentru a fi mai conving\u0103tor, \u00eentr-una din circularele sale c\u0103tre preo\u0163ii din subordine, spunea: \u201eGrani\u0163a s-o p\u0103zeasc\u0103, de streini s\u0103 se fereasc\u0103 ca de foc s\u0103 se apere, c\u0103ci nu numai c\u0103-\u015fi pot aduce ciuma acas\u0103 \u00een gloate, \u00een sat \u015fi \u00een \u0163ar\u0103, nu numai c\u0103 se vor duce \u00een grea robie s\u0103 nu vad\u0103 soarele, ci s\u0103 \u015ftie c\u0103 bl\u0103st\u0103mul \u0163\u0103ri(i) \u015fi aicea \u015fi (\u00een) haia lume <\/em>(\u00een lumea cealalt\u0103 \u2013 n.n.) \u00eel va ajunge\u201c<\/em>[14]<\/sup><\/sup><\/a>. Nu numai de groaza epidemiilor treceau oamenii grani\u0163a \u00eentr-o parte sau alta, ci erau situa\u0163ii c\u00e2nd f\u0103ceau acest lucru pentru un c\u00e2\u015ftig mai bun. Veneau unii din Oltenia s\u0103 lucreze \u00een Banat. Chiar preo\u0163ii erau p\u00e2r\u00e2\u0163i de autorit\u0103\u0163ile de grani\u0163\u0103 \u00een 1826 c\u0103 primesc imigran\u0163i trecu\u0163i ilegal grani\u0163a, pe care nu-i declar\u0103 la autorit\u0103\u0163i \u015fi-i angajeaz\u0103 ca slugi. Orice persoan\u0103 str\u0103in\u0103, care venea \u00een zon\u0103 trebuia s\u0103 aib\u0103 acte \u00een regul\u0103 \u015fi pa\u015faport \u015fi s\u0103 fie luat \u00een eviden\u0163a organelor gr\u0103nicere\u015fti[15]<\/sup><\/sup><\/a>. Preo\u0163ii erau aten\u0163iona\u0163i \u00een mod special, ca s\u0103 respecte legile privind regimul str\u0103inilor \u015fi al trecerilor peste grani\u0163\u0103[16]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 5.1.9. Contrabanda. <\/strong>\u00cen 1857 autorit\u0103\u0163ile erau \u00eengrijorate de <\/strong>contrabanda ce se f\u0103cea \u00een zona de grani\u0163\u0103. Se aducea \u00een mod clandestin sare din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, dar \u015fi vite, care se vindeau cu pre\u0163uri sc\u0103zute \u00een Banat. Contrabandi\u015ftii recurgeau fie la mituirea gr\u0103nicerilor, fie la p\u0103c\u0103lirea lor, fie, uneori, chiar la for\u0163\u0103, \u00eenregistr\u00e2ndu-se incidente grave pe zona de grani\u0163\u0103. Erau obliga\u0163i preo\u0163ii s\u0103 fac\u0103 poporului educa\u0163ia cuvenit\u0103 pentru a nu se mai ocupa cu contrabanda. Se f\u0103ceau amenin\u0163\u0103ri dure privind pedepsele ce urmau s\u0103 se aplice contrabandi\u015ftilor[17]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 5.1.10. Sabotajul ma\u015finii de r\u0103zboi imperiale <\/strong>era o practic\u0103 des \u00eent\u00e2lnit\u0103 la popula\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 din Banat. Nefiind de acord cu perioadele excesiv de lungi ale stagiului militar obligatoriu, cu nesf\u00e2r\u015fitele campanii militare, nenum\u0103ratele r\u0103zboaie care marcau fiecare genera\u0163ie, rom\u00e2nii recurgeau la o metod\u0103 abil\u0103 de sabotaj. T\u0103iau degetul ar\u0103t\u0103tor de la m\u00e2na dreapt\u0103 b\u0103ie\u0163ilor c\u00e2nd erau mici. Din cauza aceasta nu mai puteau fi \u00eenrola\u0163i, fiindc\u0103 nu puteau trage cu arma. Erau solicita\u0163i preo\u0163ii s\u0103 intervin\u0103 \u015fi s\u0103 fac\u0103 poporului educa\u0163ia corespunz\u0103toare, ca s\u0103 nu mai repete asemenea infrac\u0163iuni penale, care puteau fi deferite tribunalelor mar\u0163iale[18]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 5.1.11. Dezert\u0103rile<\/strong> din armat\u0103 erau foarte frecvente la cump\u0103na secolelor XVIII\u2013XIX. \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia \u00eencerca s\u0103 mascheze fenomenul, d\u00e2nd tot mai dese gra\u0163ieri (\u201egeneral pardon\u201c)<\/em> pentru asemenea infractori. Cei care se \u00eentorceau la regimentele din care dezertaser\u0103 erau ierta\u0163i (VIII, f. 11 r.\u201312 v.).<\/p>\n 5.2. Legisla\u0163ia penal\u0103 privind tulburarea ordinei publice \u015fi r\u0103sturnarea or\u00e2nduirii de stat<\/strong>. Documentele analizate, a\u015fa cum am mai spus, vin, \u00een cea mai mare parte, de la autorit\u0103\u0163ile politice, militare \u015fi biserice\u015fti. \u00cen ele se cuprind ordine, sfaturi, \u00eendemnuri \u015fi sanc\u0163iuni. \u00cen ele se surprinde pozi\u0163ia autorit\u0103\u0163ilor fa\u0163\u0103 de evenimentele politice \u015fi sociale, pozi\u0163ie prezentat\u0103 cu destul\u0103 diploma\u0163ie, pentru a crea st\u0103rile de spirit necesare, favorabile oficialit\u0103\u0163ii. Evenimentele \u00eensele, pozi\u0163ia maselor de \u0163\u0103rani \u015fi t\u00e2rgove\u0163i, c\u00e2t \u015fi a osta\u015filor se disting cu mult\u0103 greutate prin documentele respective. Tocmai de aceea este necesar\u0103 mult\u0103 aten\u0163ie \u015fi pruden\u0163\u0103 \u00een \u00een\u0163elegerea \u015fi interpretarea documentelor. De cele mai multe ori faptele sunt prezentate dispersat, f\u0103r\u0103 continuitate, iar alteori doar f\u0103r\u00e2me din ele. Pentru \u00een\u0163elegerea plenar\u0103 a evenimentelor trebuie folosite surse externe, care s\u0103 completeze imaginea acelor fenomene istorice. Poate unele momente cruciale din istoria rom\u00e2nilor, \u00een general, \u015fi a b\u0103n\u0103\u0163enilor, \u00een special, sunt insuficient prezentate. Cu toate acestea, ne facem o datorie de onoare de a scoate la lumin\u0103 aceste cr\u00e2mpeie de istorie, care pot contribui la marea istorie a rom\u00e2nilor \u015fi a sud-estului european.<\/p>\n 5.2.1. Ecourile R\u0103scoalei lui Horea, Clo\u015fca \u015fi Cri\u015fan<\/strong> sunt foarte slabe \u00een documente. Este o stratagem\u0103 a autorit\u0103\u0163ilor de a nu da amploare zvonurilor. Mai mult, interesul oficialit\u0103\u0163ilor era de a reduce la minimum \u015ftirile privitoare la revolu\u0163ie, pentru a nu molipsi \u015fi zona Banatului. Totu\u015fi, \u015ftirile circulau nu numai \u00een Banat, ci \u00een \u00eentreaga Europ\u0103. Lipsa unor mijloace de informare, c\u00e2t \u015fi zvonurile tenden\u0163ioase creau o imagine deformat\u0103 cu privire la cele ce se \u00eent\u00e2mplau \u00een Transilvania. Cauzele care determinaser\u0103 ridicarea transilv\u0103nenilor se reg\u0103seau \u00een mare parte \u00een via\u0163a satelor b\u0103n\u0103\u0163ene. Horea d\u0103duse semnalul de pornire al r\u0103fuielilor cu st\u0103p\u00e2nirea. Revolu\u0163ia lui se \u00eentindea cu iu\u0163eala marilor incendii asupra \u00eentregii Transilvanii, amenin\u0163\u00e2nd cu trecerea \u015fi \u00een zonele limitrofe. Teama autorit\u0103\u0163ilor era unanim\u0103. Se temeau de cei ce dezl\u0103n\u0163uiser\u0103, dar \u015fi de cei care, aparent, erau pa\u015fnici. Prin autoritatea bisericeasc\u0103, cea politic\u0103 \u00eencerca s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 spiritele din Banat. A\u015fa, bun\u0103oar\u0103, la 10 noiembrie 1784, episcopul Vichentie de la V\u00e2r\u015fe\u0163 sf\u0103tuia preo\u0163ii \u015fi credincio\u015fii din eparhia sa s\u0103 se str\u0103duiasc\u0103 pentru pace \u015fi bun\u0103 convie\u0163uire \u00een interiorul cr\u0103imii ungure\u015fti, s\u0103 se roage pentru pacea \u015fi tihna st\u0103p\u00e2nilor r\u00e2ndui\u0163i de Dumnezeu \u015fi s\u0103 ia aminte la nes\u0103buin\u0163ele \u201evecinilor din Ardeal\u201c<\/em>[19]<\/sup><\/sup><\/a>. Pastorala de Cr\u0103ciun a aceluia\u015fi an era alc\u0103tuit\u0103 pe tema reg\u0103sirii oii pierdute, revenirii la calea cea bun\u0103, supunerii fa\u0163\u0103 de st\u0103p\u00e2nire, rug\u0103ciunii pentru st\u0103p\u00e2nitori, pacea etc.[20]<\/sup><\/sup><\/a> Izolarea pe care o doreau autorit\u0103\u0163ile pentru Banat nu putea fi posibil\u0103. \u00cen condi\u0163iile \u00een care se producea R\u0103scoala din Transilvania, \u015ftirile nu puteau fi oprite. Ele circulau cu viteza fulgerului, din om \u00een om, sfid\u00e2nd st\u0103p\u00e2nirea. Banatul nu avea acela\u015fi statut, \u00een cadrul imperiului, ca Transilvania. El fusese declarat domeniu al coroanei \u015fi proprietate personal\u0103 a \u00eemp\u0103ratului chiar de la 1718. Din aceast\u0103 cauz\u0103 num\u0103rul nobililor era foarte redus, legisla\u0163ia se aplica cu mai mult\u0103 pruden\u0163\u0103 \u015fi \u00eeng\u0103duin\u0163\u0103 dec\u00e2t \u00een Transilvania. Pozi\u0163ia geopolitic\u0103 a Banatului \u00eei crea \u015fi o serie de avantaje fa\u0163\u0103 de alte provincii. \u00cen acela\u015fi timp, controlul autorit\u0103\u0163ii asupra popula\u0163iei era mult mai intens, orice mi\u015fcare \u015fi diversiune fiind \u00een\u0103bu\u015fit\u0103 de timpuriu. \u00cen timpul R\u0103scoalei lui Horea panica se \u00eentinde \u015fi asupra st\u0103p\u00e2nirii din Banat. De la \u00eenceputul lunii noiembrie 1784, comitatul de Cara\u015f cere insistent armat\u0103 suplimentar\u0103 pentru st\u0103vilirea extinderii revolu\u0163iei \u015fi acolo. \u00cen fiecare sat se constituie str\u0103ji de-a lungul hotarelor, pentru a nu l\u0103sa s\u0103 p\u0103trund\u0103 elemente, care ar fi putut instiga masele la revolt\u0103. Autorit\u0103\u0163ile militare, civile \u015fi biserice\u015fti depun eforturi pentru lini\u015ftirea popula\u0163iei[21]<\/sup><\/sup><\/a>. \u015etirile despre mersul revolu\u0163iei p\u0103trundeau totu\u015fi. Ele ajungeau \u015fi p\u00e2n\u0103 la cadrele armatei. Se fac disloc\u0103ri de trupe din Banat, menite a \u00een\u0103bu\u015fi R\u0103scoala din Transilvania. Nicolae Stoica de Ha\u0163eg nota \u00een Cronica Banatului<\/strong> cu stilul s\u0103u laconic: \u201eHora, Clo\u0163a \u00een Ardeal asupra ne\u0103me\u015filor rebelie r\u0103dic\u00eend, re\u0103le f\u0103c\u00eend ce\u0103te de oameni s\u0103 scula. \u015ei nu numai reghimentele de regula\u015f a lui Oros, ce \u015fi grani\u0163a de poteri s\u0103 scul\u0103 \u015fi mul\u0163i oameni prindea \u015fi-i \u00eenchidea. Gheneralul nostru Papila, pre porunc\u0103, \u00eendat\u0103 cu comisariu, auditoriu, maioru Cleber cu un batalion, d\u00eend brigada gheneralului Jenei al Pancevii, la Ardeal s\u0103 dus\u0103r\u0103. 4 companii au intrat, 2 la Marga au stat, unde, dintr\u0103 2 companii de fraicori, volintiri au adunat. \u015ei Papila din Sibii \u00een De\u0103va comision \u0163inea\u201c<\/em>[22]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/em> Sosirea trupelor de gr\u0103niceri din Banat \u00een zona Ha\u0163egului nu aveau s\u0103 lini\u015fteasc\u0103 autorit\u0103\u0163ile de acolo. Dimpotriv\u0103. Iat\u0103 ce scria vicecolonelul Karp: \u201eVin gr\u0103niceri din Banat, adic\u0103 rom\u00e2ni \u00eempotriva rom\u00e2nilor. Urmarea va fi c\u0103 aceia vor veni cu fel de fel de sfaturi, cu care vor st\u00e2rni din nou oamenii \u00eenclina\u0163i spre lini\u015fte \u015fi ascultare \u015fi cu at\u00e2t mai mult pe cei nesupu\u015fi \u015fi furio\u015fi. Dac\u0103 la ace\u015ftia se va al\u0103tura \u015fi mili\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103, pe ei, nobilii, buc\u0103\u0163i \u00eei vor face. Dar \u015fi dac\u0103 nu vor face-o, teama r\u0103m\u00e2ne \u015fi ei nicic\u00e2nd nu vor avea o bucat\u0103 gustoas\u0103 \u015fi un somn lini\u015ftit. Rom\u00e2nii netem\u00e2ndu-se, nici pr\u0103zile nu se vor putea scoate de la ei, nici la supunere nu pot fi \u00eendupleca\u0163i. Vicecomitele s\u0103 insiste s\u0103 se trimit\u0103 mili\u0163ie regulat\u0103, iar aceia, dac\u0103 e nevoie s\u0103 vin\u0103, s\u0103 fie trimi\u015fi \u00een alt\u0103 parte, c\u0103ci ei nicic\u00e2nd nu vor lini\u015fti poporul. Doar \u015fi cei de aici, \u00een care mai e un pic de s\u00e2nge nobil, vorbesc, strig\u0103 pe str\u0103zi de acelea de se \u00eengroze\u015fte omul. \u0162\u0103r\u0103nimea a \u00eenceput s\u0103 vorbeasc\u0103 \u015fi despre husari c\u0103 ar ie\u015fi din Ha\u0163eg s\u0103 taie nobilimea, dar dac\u0103 va vedea venind pe solda\u0163ii rom\u00e2ni din Banat, ce va judeca, ce va crede\u201c<\/em>[23]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen locul trupelor dislocate au fost aduse altele din Ungaria. \u00cen zonele de grani\u0163\u0103 ale Banatului vor fi apoi, dup\u0103 \u00een\u0103bu\u015firea revolu\u0163iei din Transilvania, deporta\u0163i cei condamna\u0163i de instan\u0163e cu evacuarea din Ardeal. Abia \u00een 18 noiembrie 1787 episcopul Iosif de V\u00e2r\u015fe\u0163 anun\u0163a preo\u0163ilor hot\u0103r\u00e2rea guvernului de a ierta pe to\u0163i acei preo\u0163i care au \u00eenvinuiri \u201ecriminalice\u015fti\u201c,<\/em> c\u0103 sunt repu\u015fi \u00een drepturi[24]<\/sup><\/sup><\/a>. Printre capii revolu\u0163iei \u00een Transilvania \u015fi instigatorii din satele b\u0103n\u0103\u0163ene se num\u0103rau \u015fi preo\u0163ii. Chiar dac\u0103 nu se implicaser\u0103 direct \u00een evenimente, ei se f\u0103ceau vinova\u0163i prin lipsa de activitate pastoral\u0103 \u015fi educativ\u0103, ceea ce a dus la \u201es\u0103lb\u0103ticirea norodului rum\u0103nesc\u201c<\/em>[25]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 5.2.2. Haiducia<\/strong> este una dintre cele mai reprezentative forme de rezisten\u0163\u0103 \u015fi de lupt\u0103 din istoria poporului rom\u00e2n. Pe tema haiduciei s-a scris mult \u00een cultura rom\u00e2n\u0103[26]<\/sup><\/sup><\/a>. Nu este specific\u0103 rom\u00e2nilor, fiind \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u015fi la alte popoare, \u00een special la cele din sud-estul european \u015fi Peninsula Balcanic\u0103. Opresiunea turceasc\u0103, austriac\u0103 sau ruseasc\u0103 au generat reac\u0163ii puternice din partea popoarelor supuse, printre acestea fiind \u015fi haiducia. Exist\u0103 numeroase documente \u015fi mai cu seam\u0103 un folclor foarte bogat \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103. Haiducii au c\u0103p\u0103tat, \u00een imagina\u0163ia \u015fi c\u00e2ntecul poporului, o aur\u0103 romantic\u0103, de balad\u0103, \u00een timp ce autorit\u0103\u0163ile foloseau toate mijloacele de care dispuneau pentru a-i reprima, pentru a-i compromite. A\u015fa vom \u00eent\u00e2lni, spre exemplu, \u00een documentele din arhiva Protoieriei de Mehadia denumirea de \u201elotri\u201c<\/em>, \u201eho\u0163i\u201c<\/em> \u015fi r\u0103uf\u0103c\u0103tori pentru haiducii destul de numero\u015fi, care s\u0103l\u0103\u015fluiau prin mun\u0163ii \u015fi p\u0103durile Banatului. Uneori aria lor de r\u0103sp\u00e2ndire era mult mai mare, dac\u0103 avem \u00een vedere c\u0103 \u00een 1787 se semnalau grup\u0103ri masive de haiduci \u015fi \u00een p\u0103durile Cra\u015fovei[27]<\/sup><\/sup><\/a>. Aceea\u015fi tactic\u0103, acelea\u015fi denumiri vom \u00eent\u00e2lni \u015fi \u00een documentele oficiale privitoare la haiduci din Principatele Rom\u00e2ne. Haiducii au fost cei care au men\u0163inut aprins\u0103 facla luptei \u015fi rezisten\u0163ei f\u0103\u0163i\u015fe, armate, \u00een intervalul dintre r\u0103scoale \u015fi revolu\u0163ii. Ei au fost cei care au f\u0103cut o serie de corecturi, de drept\u0103\u0163i \u015fi de speran\u0163e politice \u015fi sociale. Haiducii au fost oamenii care au preferat riscuri imense \u015fi priva\u0163iuni pentru a r\u0103m\u00e2ne oameni liberi. Din r\u00e2ndurile lor s-au ridicat figuri de conduc\u0103tori deosebit de capabili, eroi legendari, care au luptat nu numai \u00een timp de pace propriu-zis\u0103, ci \u015fi \u00een vremea r\u0103scoalelor, revolu\u0163iilor \u015fi r\u0103zboaielor pentru dreptate social\u0103 \u015fi independen\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103. Unii dintre haiduci se desprindeau din sate, p\u0103r\u0103sindu-\u015fi familiile \u015fi lu\u00e2nd drumul codrilor. Al\u0163ii proveneau dintre dezertorii din armat\u0103, ori dintre evada\u0163ii din \u00eenchisori \u015fi ocne. Despre cei din Banat vorbe\u015fte \u015fi Nicolae Stoica de Ha\u0163eg \u00een Cronica Banatului<\/strong>: \u201e\u015ei \u00een Banat lotrii a s\u0103 puia \u00eencepur\u0103. La Colenou\u015fi, \u00een r\u00e2turi, cu b\u0103l\u0163i mari, erau: Neiculi\u0163\u0103, Frunz\u0103-Verde, Tuf\u0103, iar\u0103 la Ui-Palanca, pre Dun\u0103re, ni\u015fte ceacovenii, Malenici, Miat, B\u00eerca, iar\u0103 aicea, \u00een Halm\u0103ji, la Sopot, un Neac\u015fa cu un c\u0103it\u0103zan, Iovan \u015fi un muceri\u015fan, Pau Negru. Pre ace\u015fti \u00eencep\u0103tori de re\u0103le prinz\u00eendu-i, \u00eei sp\u00eenzurar\u0103 la satele lor\u201c<\/em>[28]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen timpul ocupa\u0163iilor militare turce\u015fti din 1740\u20131741 sunt semnalate cete de haiduci din satele de pe culoarul Timi\u015f-Cerna. Unii dintre ei, \u201ec\u0103r\u0103\u015fove\u0103ni, b\u00e2rzoveani, pogonice\u0103ni, bistre\u0103ni, cu teregove\u0103ni\u201c<\/em> se al\u0103turau turcilor pentru a lupta contra austriecilor. Al\u0163ii erau pe \u201eapa Bistra, \u00een Chiz\u0103t\u0103u \u015fi-ntr-alte sate\u201c<\/em>[29]<\/sup><\/sup><\/a>. Dintre haiducii b\u0103n\u0103\u0163eni, Nicolae Stoica ne mai vorbe\u015fte de c\u0103pitanii Tr\u0103il\u0103, Micl\u0103u, Mergea, Pata\u015fan, Cuzma[30]<\/sup><\/sup><\/a>, Stroe Duicu din Cornereva[31]<\/sup><\/sup><\/a>. Se semnaleaz\u0103 \u015fi treceri de haiduci din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u00een Banat[32]<\/sup><\/sup><\/a>. Nicolae Stoica de Ha\u0163eg mai aminte\u015fte de haiduci \u015fi \u00een Cronica Mehadiei \u015fi a B\u0103ilor Herculane<\/strong>[33]<\/sup><\/sup><\/a>. Aici aminte\u015fte \u015fi de c\u0103pitanii de haiduci Tr\u0103il\u0103 \u015fi Micl\u0103u. Haiducia lua de multe ori amploare, cum este \u00een vremea \u00een care izbucnise Revolu\u0163ia Francez\u0103. Tot Nicolae Stoica de Ha\u0163eg ne vorbe\u015fte de adev\u0103rate confrerii haiduce\u015fti, rom\u00e2no-s\u00e2rbe\u015fti, care ac\u0163ionau pe suprafe\u0163e mari, st\u00e2rnind teama st\u0103p\u00e2nirii. Decretele de gra\u0163iere ce se d\u0103deau adesea pentru \u201elotri\u201c<\/em> dovedesc tocmai panica ce o produceau haiducii \u00een r\u00e2ndul st\u0103p\u00e2nilor. Prin gra\u0163iere se spera c\u0103 mul\u0163i vor abandona haiducia \u015fi vor reveni la via\u0163a domestic\u0103[34]<\/sup><\/sup><\/a>. <\/strong>Documentele din arhiva Protoieriei Mehadia, care vorbesc despre fenomenul haiduciei sunt relativ pu\u0163ine, dar suficiente ca s\u0103 ne conving\u0103 de amploarea \u015fi importan\u0163a lui. Documentele proveneau de la autorit\u0103\u0163ile biserice\u015fti din V\u00e2r\u015fe\u0163 \u015fi ele erau un r\u0103spuns imediat la indica\u0163iile date de c\u0103tre st\u0103p\u00e2nirea politic\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd aceste documente atest\u0103 existen\u0163a haiduciei[35]<\/sup><\/sup><\/a>. Afl\u0103m din ele despre felul cum ac\u0163ionau haiducii, \u201eprin p\u0103duri \u015fi la locuri ascuns\u0103 merg\u00e2nd \u00eentru adunare supt\u0103 vr<\/em>(e)un oc\u00e2rmuitori cu g\u0103nd de t\u0103lh\u0103rie stau \u015fi \u00eentru sine cu leg\u0103tueli dup\u0103 oarecare a\u015f\u0103z\u0103m\u00e2nturi aceasta ca o r\u00e2nduial\u0103 deschilin\u0103 vie\u0163i<\/em>(i) aleg\u201c<\/em>. Ei \u201estricau\u201c<\/em> pe locuitori, dar \u015fi pe \u201evie\u0163uitori p\u0103stori\u201c<\/em>[36]<\/sup><\/sup><\/a>. Ac\u0163ionau cel mai mult prim\u0103vara[37]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen 1800 atacaser\u0103, \u00eentre Mehadia \u015fi Caransebe\u015f, \u201ecasa \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103 \u015fi luaser\u0103 to\u0163i banii\u201c<\/em>[38]<\/sup><\/sup><\/a>. Existau situa\u0163ii c\u00e2nd preo\u0163ii erau implica\u0163i direct \u00een fenomenul haiduciei, ca participan\u0163i la ac\u0163iunile \u201elotrilor\u201c<\/em>. A\u015fa, bun\u0103oar\u0103, este semnalat cazul preotului Ioan Manta, parohul din Giurgiova, care participase la jefuirea \u201ecasei \u00eemp\u0103r\u0103te\u015fti\u201c<\/em> din 1800. Al\u0163i preo\u0163i erau implica\u0163i ca gazde \u015fi t\u0103inuitori ai haiducilor[39]<\/sup><\/sup><\/a>. Afl\u0103m din aceste documente numele a doi haiduci din Saca\u015f, Martin Jurlesca \u015fi Filip Todorescu, care ac\u0163ionau \u00een preajma anului 1806[40]<\/sup><\/sup><\/a>. Autorit\u0103\u0163ile emiteau decrete de gra\u0163iere, iar \u00een cazul \u00een care haiducii se predau, puteau s\u0103 se prezinte preotului \u015fi acesta \u00eei ducea la organele civile sau militare, \u00een vederea reabilit\u0103rii[41]<\/sup><\/sup><\/a>. R\u0103m\u00e2nea permanent\u0103 porunca episcopal\u0103 dat\u0103 tuturor preo\u0163ilor de a folosi orice prilej \u015fi \u00een predicile \u015fi catehezele lor s\u0103 combat\u0103 haiducia, ho\u0163ia \u015fi orice alte asemenea abateri de la lege[42]<\/sup><\/sup><\/a>. Autorit\u0103\u0163ile instituiau premii mari pentru prinderea unor haiduci renumi\u0163i[43]<\/sup><\/sup><\/a> \u015fi recompensau generos pe cei care colaborau cu autorit\u0103\u0163ile pentru prinderea unor astfel de inamici ai st\u0103p\u00e2nirii[44]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 5.2.3. Ecourile Revolu\u0163iei Franceze.<\/strong> Dintre toate mi\u015fc\u0103rile politico-sociale care au zguduit lumea sf\u00e2r\u015fitului de veac XVIII \u015fi \u00eenceputul celui de-al XIX-lea, Revolu\u0163ia Francez\u0103 a avut ecoul cel mai puternic prin amploarea, dezideratele \u015fi realiz\u0103rile sale. Promov\u00e2nd libertatea, egalitatea na\u0163iunilor \u015fi indivizilor, unitatea na\u0163ional\u0103, consolidarea con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale, eliminarea privilegiilor de tip feudal, democratizarea institu\u0163ional\u0103 \u015fi a puterii de stat, r\u0103sp\u00e2ndirea culturii \u00een r\u00e2ndul maselor, demnitatea uman\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103, vorbind aproape pentru prima dat\u0103 de \u201edrepturile omului \u015fi ale cet\u0103\u0163eanului\u201c<\/em>[45]<\/sup><\/sup><\/a>, Revolu\u0163ia Francez\u0103 punea bazele societ\u0103\u0163ii de tip modern \u00een Europa. Ea a f\u0103cut s\u0103 sufle un v\u00e2nt prevestitor de libertate peste Europa \u015fi peste statele civilizate ale lumii de atunci, iar undele acestui seism istoric au declan\u015fat imediat sau \u00een deceniile urm\u0103toare energii umane uria\u015fe, care au f\u0103cut s\u0103 schimbe at\u00e2t h\u0103r\u0163ile politico-administrative ale lumii, c\u00e2t \u015fi mentalit\u0103\u0163ile indivizilor \u015fi popoarelor. Revolu\u0163ia Francez\u0103 a dovedit lumii \u00eentregi c\u0103 Bastilia, acest simbol al \u00eenc\u0103tu\u015f\u0103rii, poate \u015fi trebuie spulberat din drumul spre mai bine, a dovedit c\u0103 m\u0103rimurile zilei sunt efemere \u015fi nu pot \u00eempiedica mersul omenirii spre progres. Ideile Revolu\u0163iei Franceze s-au propagat greoi \u00een ideologia rom\u00e2neasc\u0103 din cauza posibilit\u0103\u0163ilor de informare de care dispunea societatea european\u0103 de la sf\u00e2r\u015fitul secolului XVIII, pe de o parte, iar pe de alta, luptei sus\u0163inute a guvernelor europene de a \u00eempiedica p\u0103trunderea informa\u0163iilor \u015fi influen\u0163elor. Cu toate acestea, r\u0103sunetul evenimentelor franceze a p\u0103truns p\u00e2n\u0103 \u00een cele mai \u00eendep\u0103rtate col\u0163uri ale Europei, fiindc\u0103 g\u0103sea terenul prielnic, exista starea de spirit propice, cum ar fi spus Nicolae Iorga. Excluz\u00e2nd particularit\u0103\u0163ile specifice, cauzele Revolu\u0163iei Franceze se puteau reg\u0103si cu u\u015furin\u0163\u0103 \u00een toate statele europene, iar setea de reforme sociale \u015fi politice era pretutindeni foarte acut\u0103. Sc\u00e2nteia a izbucnit \u00een Fran\u0163a, dar incendiul n-a putut s\u0103 se extind\u0103 simultan, ci treptat, \u00een ritmul po\u015ftalioanelor cu cai, nu al undelor her\u0163iene, dup\u0103 expresia lui R\u00e9ne R\u00e9mond[46]<\/sup><\/sup><\/a>. Era vremea descompunerii marilor imperii, vremea \u00een care vechile sisteme politico-administrative de tip medieval nu mai f\u0103ceau fa\u0163\u0103 noilor cerin\u0163e, pe care le impunea societatea european\u0103 tot mai numeroas\u0103 \u015fi evoluat\u0103. Sf\u00e2r\u015fitul secolului XVIII era vremea \u00een care individul \u00eencepea s\u0103 se emancipeze, s\u0103 ias\u0103 din izolarea \u00een care-l \u00eencorsetase sistemul politico-social al vremii. \u015ei sub aspect religios, la sf\u00e2r\u015fitul secolului XVIII se simte o \u00eenviorare a activit\u0103\u0163ii de evanghelizare a lumii nou descoperite. Ideea universalit\u0103\u0163ii cre\u015ftinismului este repus\u0103 \u00een circula\u0163ie cu mai mult\u0103 st\u0103ruin\u0163\u0103. Interesul europenilor se \u00eendreapt\u0103 spre Asia, America \u015fi Africa, nu numai pentru a le smulge bog\u0103\u0163iile, ci \u015fi pentru a le cuceri spiritual, cultural. Totu\u015fi, \u00een conformitate cu vechile concep\u0163ii, spiritualul, religiosul, nu mai putea predomina \u015fi dirigui \u00eentreaga activitate uman\u0103. Era necesar\u0103, a\u015fadar, o restructurare de pozi\u0163ii, o reechilibrare de for\u0163e politico-religioase. Aceasta avea loc mai mult \u00een lumea romano-catolic\u0103, dar nici \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc nu era absent\u0103. Elementul religios trebuia s\u0103-\u015fi revizuiasc\u0103 principiile, s\u0103 se adapteze noilor situa\u0163ii pentru a putea supravie\u0163ui. Clerul ortodox rom\u00e2n nu avea numai rolul de a adresa rug\u0103ciuni lui Dumnezeu, de liturghisitor, ci el, prin for\u0163a lucrurilor, c\u0103p\u0103ta un rol deosebit de important pe plan politic, cultural, social \u015fi economic. De aceea, \u00een dezvoltarea istoric\u0103 a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, trebuie s\u0103 se \u0163in\u0103 seama \u015fi de contribu\u0163ia Bisericii \u00een acest sens. De\u015fi au fost autori care au vorbit de ignoran\u0163a clerului rom\u00e2n de la sf\u00e2r\u015fitul secolului XVIII \u015fi \u00eenceputul secolului XIX[47]<\/sup><\/sup><\/a>, cercet\u0103rile sistematice \u015fi realiste ulterioare au dovedit contrariul. Puzderia de manuscrise \u015fi tip\u0103rituri din perioada respectiv\u0103, crea\u0163iile artistice \u015fi \u015ftiin\u0163ifice ale clerului din Principatele Rom\u00e2ne din epoca luminismului dovedesc contrariul. Interesul episcopului Chesarie al R\u00eemnicului de a achizi\u0163iona Enciclopedia Francez\u0103<\/strong> cu o sum\u0103 enorm\u0103 pentru vremea aceea nu era un aspect sporadic, \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. Dovedea setea de cunoa\u015ftere a unei anumite elite a clerului superior. Dar nu numai at\u00e2t! Grade mai mici ale clerului dovedeau acela\u015fi interes: c\u0103lug\u0103rii Dionisie Eclesiarhul, Naum R\u00eemniceanu, Eufrosin Poteca \u015fi mul\u0163i al\u0163ii, al\u0103turi de Petru Maior, Timotei Cipariu, Inochetie Micu-Klein, Dimitrie \u0162ichindeal, Nicolae Stoica de Ha\u0163eg, ca s\u0103 amintim doar c\u00e2\u0163iva, erau c\u0103rturari vesti\u0163i ai vremii lor, iar multe dintre lucr\u0103rile acestora sunt socotite \u015fi azi monumente ale culturii rom\u00e2ne\u015fti. Ideile europene, luministe \u015fi revolu\u0163ionare, aveau multiple c\u0103i de p\u0103trundere \u00een Principate: \u201epe calea culturii, mai \u00eent\u00eei, prin carte, publica\u0163ii, reviste, gazete, franceze mai \u00eenainte de toate, dar \u015fi germane, italiene, prin studio\u015fii rom\u00e2ni \u00een str\u0103in\u0103tate, \u00een Fran\u0163a, Italia, Austria, prin c\u0103l\u0103torii apuseni, consulii, secretarii diplomatici, profesorii, preceptorii, mai ales francezi, \u00een familii\u201c.<\/em> O alt\u0103 filier\u0103 \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi Moldova era cea greceasc\u0103: \u015fcoala, profesorii, negustorii greci care cutreierau Europa. \u00cen Banat \u00eent\u00e2lnim influen\u0163ele germane \u015fi austriece, dar nu \u00een ultimul r\u00e2nd cele s\u00e2rbe\u015fti, prin care se men\u0163inea jurisdic\u0163ia bisericeasc\u0103. Sunt contamina\u0163i de filozofia luminist\u0103 \u00een Principate fanario\u0163ii \u00een\u015fi\u015fi, mul\u0163i dintre ei reformatori, autori ai mai multor reforme. \u00cen Transilvania \u015fi Banat influen\u0163ele luministe erau mult mai puternice datorit\u0103 leg\u0103turilor mult mai str\u00e2nse pe care le avea Imperiul Habsburgic cu Europa, c\u00e2t \u015fi datorit\u0103 deschiderilor spre cultur\u0103 promovate de unii \u00eemp\u0103ra\u0163i de la Viena. La acestea am ad\u0103uga sistemul de pastorale \u015fi circulare, prin care se comunicau preo\u0163ilor \u015fi, prin ei, maselor de credincio\u015fi, principalele evenimente interne \u015fi externe, c\u00e2t \u015fi pozi\u0163ia oficial\u0103 fa\u0163\u0103 de evenimentele care aveau loc \u00een imperiu \u015fi \u00een lume. Prin aceste pastorale se lua atitudine, se prelucra \u015fi se explica pozi\u0163ia autorit\u0103\u0163ilor, \u00eencerc\u00e2nd prin aceasta s\u0103 se creeze o anumit\u0103 stare de spirit, o anumit\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 politic\u0103. Am putea zice c\u0103 acesta din urm\u0103, la vremea respectiv\u0103, era principalul mijloc prin care masele rom\u00e2ne\u015fti din Principate luau cuno\u015ftin\u0163\u0103 direct\u0103 \u015fi destul de rapid\u0103 cu evenimentele \u015fi ideologia oficial\u0103. Toate aceste c\u0103i erau accesibile tuturor clericilor sau numai unei elite a acestora. Dionisie Eclesiarhul m\u0103rturise\u015fte c\u0103 la re\u015fedin\u0163a episcopal\u0103 \u015fi nu numai acolo studia gazetele \u015fi se informa, iar unele dintre \u015ftiri le include \u00een Hronograful<\/strong> s\u0103u[48]<\/sup><\/sup><\/a>. Asemenea Nicolae Stoica de Ha\u0163eg avea acces la unele publica\u0163ii care circulau \u00een r\u00e2ndul ofi\u0163erilor austrieci din zona Mehadiei, sau afla ve\u015fti din Europa de la cei ce veneau la cur\u0103 balnear\u0103 la Herculane[49]<\/sup><\/sup><\/a>. Asemenea posibilit\u0103\u0163i de informare aveau mul\u0163i din cadrul elitei clerului superior \u015fi inferior rom\u00e2nesc. Mai mult, afl\u0103m c\u0103 un Dionisie Eclesiarhul, \u00eempreun\u0103 cu prietenul s\u0103u, Naum R\u00eemniceanu, \u00eenso\u0163ind pe episcopul lor, colind\u0103 o parte din Europa fumeg\u00e2nd\u0103. Eufrosin Poteca, \u00een vremea studiilor sale, ca bursier rom\u00e2n, cutreier\u0103 Europa, ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la Paris. S\u0103 ad\u0103ug\u0103m interesul lui Iacob Stamati din Moldova de a tip\u0103ri \u00een propria sa tipografie romane fran\u0163uze\u015fti, pe Amfilohie Hotiniul, interesat \u00een mod special de Revolu\u0163ia Francez\u0103, sau pe Veniamin Costachi, mitropolitul Moldovei, atent \u015fi subtil cunosc\u0103tor al scenei politice europene. Toate acestea, amintite \u00een treac\u0103t, la care s-ar putea ad\u0103uga multe alte fapte, dovedesc c\u0103 evenimentele din Europa, \u00een general, \u015fi cele din Fran\u0163a, \u00een special, de la cump\u0103na veacurilor XVIII\u2013XIX, au \u00eendreptat aten\u0163ia intelectualit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti spre noi orizonturi. \u00cen\u00a0 vremea Revolu\u0163iei Franceze \u015fi imediat dup\u0103 aceea autorit\u0103\u0163ile din Principate \u015fi \u00een special din Viena \u015fi Buda-Pesta se str\u0103duiau s\u0103 zugr\u0103veasc\u0103 evenimentele din Fran\u0163a drept semne apocaliptice, oper\u0103 a lui antihrist, menit\u0103 s\u0103 distrug\u0103 bisericile, credin\u0163a \u00een Dumnezeu, proprietatea privat\u0103, institu\u0163iile tradi\u0163ionale, s\u0103 instaureze dezordinea, anarhia. Autorit\u0103\u0163ile \u00eembr\u0103\u0163i\u015fau \u00eentru totul ideile contrarevolu\u0163iei franceze, prin care c\u0103utau s\u0103 se denigreze evenimentele \u015fi ra\u0163iunea acestora, tocmai pentru a produce confuzii \u00een mentalitatea maselor, pentru a le trezi repulsia fa\u0163\u0103 de \u201enebuniile blestematului popul fran\u0163uzesc\u201c<\/em>. Autorit\u0103\u0163ile foloseau biserica drept curea de transmisie \u00een propagarea ideilor ostile revolu\u0163iei, tocmai pentru a putea s\u0103 mobilizeze trupe, s\u0103 str\u00e2ng\u0103 ajutoare, s\u0103 cheme la rug\u0103ciune pentru izb\u00e2nda trupelor austriece \u015fi aliate contra revolu\u0163ionarilor. Contrarevolu\u0163ia g\u0103sea teren prielnic astfel pentru a-\u015fi lansa \u00eentregul s\u0103u arsenal propagandistic. Guvernele politice ale Europei \u00ee\u015fi d\u0103deau seama c\u0103 Revolu\u0163ia este sc\u00e2nteia care poate s\u0103 incendieze o lume, este jalonul dintre dou\u0103 epoci istorice \u015fi se str\u0103duiau nu numai s\u0103 opreasc\u0103 adev\u0103rul de a p\u0103trunde peste grani\u0163ele lor, ci \u015fi s\u0103 fac\u0103 din proprii lor supu\u015fi ni\u015fte contrarevolu\u0163ionari convin\u015fi. Dac\u0103 ne referim numai la fondul de documente \u00een discu\u0163ie, surprindem cu u\u015furin\u0163\u0103 acest aspect. R\u0103zboaiele turco-austriece p\u0103reau interminabile, p\u0103trunderea trupelor turce\u015fti \u00een Banat fiind frecvent\u0103 \u015fi devastatoare. Cu toate acestea, \u00een arhiva cu pricina \u00eent\u00e2lnim un num\u0103r foarte mic de documente, care amintesc de aceste flageluri. Revolu\u0163ia Francez\u0103 era, departe, practic neglijabil\u0103 ca pericol militar \u015fi strategic pentru zona Banatului; cu toate acestea, se emit unsprezece circulare, dintre care unele, fiind destul de mari \u015fi cu indica\u0163ia de a se citi de mai multe ori \u00een fiecare biseric\u0103, \u00eembrac\u0103 aspect de pastoral\u0103. Pericolul turcesc era un pericol s\u0103-i zicem \u201eclasic\u201c<\/em>, cu toate acestea, pericolul francez includea \u00een sine arma cea mai periculoas\u0103 a vremii, Ideea, \u015fi aceasta trebuia f\u0103cut\u0103 inofensiv\u0103 c\u00e2t mai era timp. Lumea veche f\u0103cea eforturi disperate s\u0103 dezamorseze noua arm\u0103, c\u0103ci explozia ei ar fi antrenat dup\u0103 sine explozii \u00een lan\u0163, care n-ar mai fi putut s\u0103 fie controlate. Masele populare p\u0103reau docile, ascult\u0103toare \u015fi supuse. P\u0103rintele citea de la amvon ceea ce-i poruncea \u00een scris vl\u0103dica de la V\u00e2r\u015fe\u0163 ori de la Carlovi\u0163, \u00ee\u015fi d\u0103dea obolul s\u0103u c\u00e2nd i se cerea, nu pentru c\u0103 vrea cu orice pre\u0163 s\u0103 nu fie poporul francez r\u0103zvr\u0103tit, ci pentru c\u0103 \u015ftia c\u0103-n armata alia\u0163ilor se afl\u0103 \u015fi p\u0103rintele, fratele, so\u0163ul, fiul s\u0103u, luat de acas\u0103 for\u0163at \u015fi \u00eenrolat \u00een armia imperial\u0103. \u00cengenunchea \u015fi se ruga nu pentru ca \u201edr\u0103gu\u0163ul de \u00eemp\u0103rat\u201c<\/em> al Vienei s\u0103 ias\u0103 triumf\u0103tor \u015fi s\u0103-\u015fi mai adauge o coroan\u0103, ci pentru via\u0163a, s\u0103n\u0103tatea \u015fi integritatea celor dragi du\u015fi departe, pe c\u00e2mpul de b\u0103t\u0103lie. Am putea spune c\u0103 nu era opozi\u0163ie fa\u0163\u0103 de politica oficial\u0103 a st\u0103p\u00e2nirii? Nu. Categoric nu. Dincolo de informa\u0163iile bine cenzurate \u015fi atent difuzate de st\u0103p\u00e2nire privind evenimentele din Fran\u0163a, \u00een popor p\u0103trundeau pe cele mai diferite c\u0103i \u015ftirile privind adev\u0103rata situa\u0163ie. Popoarele oprimate \u00een\u0163elegeau astfel c\u0103 francezii nu sunt demoniza\u0163i, ci oameni cu acelea\u015fi necazuri \u015fi nevoi ca ale lor, c\u0103 nu sunt nebuni \u015fi anarhi\u015fti, ci li s-a umplut paharul suferin\u0163ei \u015fi al r\u0103bd\u0103rii. Cauzele Revolu\u0163iei Franceze erau \u015fi cauzele care \u00eendemnau pe to\u0163i cei oprima\u0163i \u015fi nedrept\u0103\u0163i\u0163i ai vie\u0163ii s\u0103 spun\u0103 un \u201enu\u201c<\/em> hot\u0103r\u00e2t condi\u0163iei lor mizere, s\u0103 le aprind\u0103 speran\u0163ele \u015fi for\u0163ele latente, s\u0103-i ridice pe ei \u00een\u015fi\u015fi \u00eempotriva propriului lor opresor. Dac\u0103 ne-am opri numai la documentele \u00een discu\u0163ie \u015fi tot am \u00een\u0163elege c\u0103 opozi\u0163ia era nu numai prezent\u0103, ci \u015fi destul de puternic\u0103 \u00een r\u00e2ndurile maselor populare din Banat \u015fi Transilvania, de pild\u0103. Era nevoie s\u0103 se emit\u0103 ordine \u015fi pastorale arhiere\u015fti, prin care s\u0103 se combat\u0103 numeroasele dezert\u0103ri din armat\u0103 \u015fi \u00eencerc\u0103rile multora de a se sustrage serviciului militar prin provocarea voluntar\u0103 de infirmit\u0103\u0163i grave propriului lor corp. Se semnalau plec\u0103ri \u00een pribegie, \u00een special \u00een haiducie, treceri frauduloase ale grani\u0163elor, sustrageri f\u0103\u0163i\u015fe sau deghizate de la rechizi\u0163ion\u0103ri pentru armat\u0103. Clerul ortodox, \u00een special gradele inferioare, cele care veneau \u00een contact direct cu masele populare, trebuiau s\u0103 aib\u0103 un rol duplicitar; pe de o parte, s\u0103 dea glas ordinelor \u015fi dispozi\u0163iilor st\u0103p\u00e2nirii biserice\u015fti \u015fi politice, pe de alta, s\u0103 r\u0103spund\u0103 propriilor lor necesit\u0103\u0163i ideologice de a sluji ob\u015ftea din care f\u0103ceau parte. E firesc ca documentele \u00een acest sens s\u0103 nu existe, sau s\u0103 fie extrem de pu\u0163ine, dar faptele sunt reale. Este de remarcat pozi\u0163ia unor intelectuali din r\u00e2ndurile clericilor, mai pruden\u0163i, dar destul de inteligen\u0163i ca s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 situa\u0163iei. Ne g\u00e2ndim la Nicolae Stoica de Ha\u0163eg \u015fi la Dionisie Eclesiarhul. \u00cen cronicile lor se poate observa, pe de o parte, pozi\u0163ia duplicitar\u0103 a autorit\u0103\u0163ilor, pe de alta, inten\u0163ia lor de a fi cinsti\u0163i cu ei \u00een\u015fi\u015fi \u015fi cu cititorii. Ei nu scriau cronicile respective pentru sertar, ci le destinau tiparului. Erau intelectuali lumina\u0163i ai vremii, care cuno\u015fteau dincotro bat v\u00e2nturile ideologice, \u015ftiau c\u0103 cenzura oficial\u0103 este vigilent\u0103 \u015fi de aceea procedau \u00een consecin\u0163\u0103. Dac\u0103 \u00een documentele care fac parte din arhiva Protoieriei de Mehadia protopopul Nicolae Stoica de Ha\u0163eg avea de aproape trei ori mai multe privind Revolu\u0163ia Francez\u0103 fa\u0163\u0103 de cele privind r\u0103zboiul austro-turc, respectiv jafurile turce\u015fti \u00een Banat, el dedic\u0103 peste 75% din Cronica Banatului<\/strong> campaniilor antiotomane, iar Revolu\u0163iei Franceze c\u00e2teva r\u00e2nduri. La fel procedeaz\u0103 \u015fi Dionisie Eclesiarhul, dar nu punem la \u00eendoial\u0103 c\u0103 ei erau \u00een cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103 cu privire la cele ce se \u00eent\u00e2mplau \u00een Europa. \u00cemp\u0103rt\u0103\u015feau pozi\u0163ia oficial\u0103 fa\u0163\u0103 de evenimentele cu pricina, dat at\u00e2t c\u00e2t s\u0103 poat\u0103 trece v\u0103mile cenzurii. Spun\u00e2nd mai mult, atr\u0103geau aten\u0163ia cititorului, \u00eei trezeau interesul fa\u0163\u0103 de evenimente, \u00eei conturau o pozi\u0163ie, o concep\u0163ie. Scriind doar c\u00e2teva r\u00e2nduri, evenimentul trecea neobservat! \u00cens\u0103\u015fi Fran\u0163a nu era str\u0103in\u0103 de speran\u0163ele rom\u00e2nilor \u2013 \u015fi nu numai de ale lor \u2013, ci c\u0103uta ea \u00eens\u0103\u015fi s\u0103 le stimuleze \u015fi s\u0103 le alimenteze. Dac\u0103 din 1793 poetul Avram Barcsay scria c\u0103 \u201esunt rom\u00e2ni, \u015fi aceasta nu-i poveste, \u015fi nici numai vreo spaim\u0103 a mea, care \u015ftiu Revolu\u0163ia Francez\u0103 f\u0103r\u0103 carte, \u015fi \u00eenc\u0103 o explic\u0103 \u015fi altora. Aceasta f\u0103r\u0103 emisari de acolo nu se poate, iar aceia \u00een provinciile vecine turce\u015fti <\/em>(Principatele Rom\u00e2ne \u2013 n.n.) umbl\u0103 cu tot curajul. Ceea ce se \u00eentinde u\u015for la un popor \u015fi a\u015fa ap\u0103sat sau nemul\u0163umit at\u00e2t la noi <\/em>(\u00een Transilvania \u015fi Banat \u2013 n.n), c\u00e2t \u015fi la turci\u201c<\/em>[50]<\/sup><\/sup><\/a>, mai t\u00e2rziu avea s\u0103 prind\u0103 propor\u0163ii deosebite. A\u015fa se explic\u0103 faptul c\u0103 un preot rom\u00e2n ortodox din Bihor era raportat autorit\u0103\u0163ilor c\u0103 spusese \u00een predica sa c\u0103 \u201ee acum lumea francez\u0103, de-ar aduce numai Dumnezeu \u00een aceste p\u0103r\u0163i pe francezi\u201c<\/em>[51]<\/sup><\/sup><\/a>. A\u015fa se explic\u0103 \u015fi imaginea hiperbolizant\u0103 a lui Napoleon \u00een folclorul rom\u00e2nesc. Desigur c\u0103 Revolu\u0163ia Francez\u0103 \u015fi apoi ridicarea lui Napoleon constituiau un examen greu de trecut pentru autorit\u0103\u0163ile vremii din toate \u0163\u0103rile Europei. Chiar oamenii destul de pruden\u0163i \u00ee\u015fi c\u0103lcau pe inim\u0103 \u015fi-l socoteau pe Napoleon ca pe un nou Alexandru Macedon. Ne g\u00e2ndim la Dionisie Eclesiarhul \u015fi Naum R\u00eemniceanu. Revolu\u0163ia Francez\u0103 nu avea posibilit\u0103\u0163i materiale \u015fi nici chiar interes, cum avea s\u0103 observe Nicolae Iorga[52]<\/sup><\/sup><\/a>, de a-\u015fi face propagand\u0103 \u00een \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne; nu avea acelea\u015fi posibilit\u0103\u0163i cu contrarevolu\u0163ia francez\u0103. Revolu\u0163ia trebuia s\u0103-\u015fi apere cu disperare propria pozi\u0163ie \u00een fa\u0163a atacurilor interne \u015fi externe; contrarevolu\u0163ia avea nevoie de alia\u0163i pentru a reprima Revolu\u0163ia. Revolu\u0163ia devenea du\u015fmanul comun al tuturor imperiilor \u015fi tocmai de aceea acestea \u00ee\u015fi uneau for\u0163ele pentru a o reprima. Poarta Otoman\u0103 \u015fi Patriarhia Ecumenic\u0103 aveau \u015fi ele interesul, spre exemplu, la fel ca \u015fi Curtea de la Viena, s\u0103 st\u0103vileasc\u0103 p\u0103trunderea ideilor occidentale \u00een general \u015fi a celor franceze, revolu\u0163ionare, \u00een special, \u00een Principate. A\u015fa cum am mai spus, dac\u0103 nu le puteau opri, \u00eencercau cel pu\u0163in s\u0103 le denatureze pentru a le discredita. Prin colaborarea puterii politice cu cea bisericeasc\u0103 la Constantinopol au rezultat c\u00e2teva bro\u015furi de popularizare, puse sub numele lui \u201eAntim, patriarhul Ierusalimului\u201c,<\/em> \u00een realitate scrise de c\u0103lug\u0103rul Athanasie din Paros. \u00cen aceste bro\u015furi-enciclice, dou\u0103 cunoscute p\u00e2n\u0103 acum, erau comb\u0103tute ideile Revolu\u0163iei Franceze, care erau considerate subversive pentru ordinea de stat \u015fi canonic\u0103. Lucr\u0103rile au circulat \u00een manuscris sau sub forma tip\u0103riturilor grece\u015fti, fiind traduse \u015fi tip\u0103rite apoi \u00een Moldova (1816, 1822) \u015fi \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103[53]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cens\u0103\u015fi traducerea \u015fi tip\u0103rirea lor \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u00een trei edi\u0163ii dovede\u015fte cu prisosin\u0163\u0103, pe de o parte, amploarea influen\u0163elor occidentale, respectiv franceze, iar de data aceasta agita\u0163ia st\u0103p\u00e2nirii fa\u0163\u0103 de o astfel de situa\u0163ie. Contrarevolu\u0163ia francez\u0103, sus\u0163inut\u0103 sub toate aspectele de guvernele europene, nu a avut rezultatele scontate \u00een ideologia maselor populare \u015fi nici \u00eentr-a clerului rom\u00e2n. Dimpotriv\u0103, faptul c\u0103 noua Fran\u0163\u0103 \u00eenfrunt\u0103 scaunul papal, \u00eencurajeaz\u0103 mi\u015fc\u0103rile de emancipare eclesiastic\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103 din Transilvania \u015fi Banat. Semnalul rede\u015ftept\u0103rilor de acest gen \u00eel d\u0103 renumitul Supplex Libellus Valachorum<\/strong> din 1791, document cu ad\u00e2nci semnifica\u0163ii, care urm\u0103rea solu\u0163ionarea pe cale pa\u015fnic\u0103, diplomatic\u0103, a problemelor rom\u00e2ne\u015fti[54]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen fruntea comitetului de redactare figurau doi episcopi transilv\u0103neni, ilumini\u015fti prin excelen\u0163\u0103, care, \u00een numele libert\u0103\u0163ii \u015fi egalit\u0103\u0163ii proclamate la Paris, cereau egalitatea na\u0163iunii rom\u00e2ne cu celelalte na\u0163ionalit\u0103\u0163i, transformarea administra\u0163iei interne a Transilvaniei \u00eentr-o form\u0103 care aminte\u015fte de \u00eemp\u0103r\u0163irile noi create \u00een Fran\u0163a, ridic\u00e2ndu-se chiar problema \u00eent\u00e2iet\u0103\u0163ii na\u0163ionalit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti pe baza majorit\u0103\u0163ii[55]<\/sup><\/sup><\/a>. Acest document deschide drum larg unei adev\u0103rate avalan\u015fe de memorii \u015fi peti\u0163ii c\u0103tre Curtea de la Viena \u015fi alte foruri cu putere de decizie[56]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen toate aceste memorii \u2013 \u015fi nu numai \u00een ele \u2013 se simte duhul \u201esecolului\u201c,<\/em> spiritul francez al rede\u015ftept\u0103rilor na\u0163ionale. Masele populare, acest erou uria\u015f \u2013 anonim p\u00e2n\u0103 mai ieri \u2013, al istoriei este pus \u00een prim-plan al interesului. Intelectualitatea progresist\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 devine interesat\u0103 de situa\u0163ia \u0163\u0103r\u0103nimii \u015fi t\u00e2rgove\u0163ilor, a micilor meseria\u015fi \u015fi a sold\u0103\u0163imii, a tuturor categoriilor \u015fi st\u0103rilor sociale inferioare. Compasiunea fa\u0163\u0103 de greut\u0103\u0163ile vie\u0163ii \u015fi revolta fa\u0163\u0103 de nedrept\u0103\u0163ile epocii revin cu regularitate \u00een scrierile lor. Ideile de libertate, egalitate \u015fi unitate na\u0163ional\u0103 sunt frecvente \u00een scrierile \u015fi ideologia intelectualit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, \u00een general, \u015fi a clerului, \u00een special, aceasta \u00eenscriind-se pe linia unor vechi \u015fi ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinate tradi\u0163ii ideologice. Sub influen\u0163a spiritului european al vremii se caut\u0103 emanciparea individului \u015fi a societ\u0103\u0163ii prin cultur\u0103, prin \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi carte. \u00cen acest context nu trebuie s\u0103 ne surprind\u0103 c\u0103-l vom \u00eent\u00e2lni pe mitropolitul Iacob Stamati din Moldova, care, c\u0103l\u0103uzit de ideile lui Montesquieu, elaboreaz\u0103, \u00een 1803, un proiect de reform\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u00een Moldova. Documentele ce le red\u0103m mai jos fac parte din cele ale Protoieriei Mehadia. Ele sunt circulare \u015fi pastorale venite de la Episcopia de V\u00e2r\u015fe\u0163, de care, canonic \u015fi administrativ, apar\u0163inea \u015fi Protoieria Mehadia p\u00e2n\u0103 la 1865, c\u00e2nd s-a \u00eenfiin\u0163at Episcopia Caransebe\u015fului. De fapt, ele apar\u0163in episcopului Iosif Ioanovici \u015eacabent, fost episcop de Pancra\u0163, apoi de Bacica (Novi Sad), care a p\u0103storit la V\u00e2r\u015fe\u0163 \u00een perioada 1786\u20131805. Ele exprimau \u00eens\u0103 voin\u0163a \u015fi indica\u0163iile date de c\u0103tre st\u0103p\u00e2nirea politic\u0103 de la Viena. Aparent sunt documente biserice\u015fti, \u00een esen\u0163\u0103 \u00eens\u0103, ele pot fi considerate ca documente politice de mare subtilitate, ni\u015fte canale prin care ideologii Cur\u0163ii de la Viena \u00eencercau, pe de o parte, s\u0103 denatureze evenimentele din Fran\u0163a, iar pe de alt\u0103 parte, s\u0103 m\u0103reasc\u0103 \u00eencrederea \u015fi adeziunea poporului fa\u0163\u0103 de \u201edr\u0103gu\u0163ul\u201c<\/em> de \u00eemp\u0103rat al Imperiului Habsburgic. Francezii se ridicau, conform documentelor \u00een discu\u0163ie, \u00eempotriva Bisericii, a lui Dumnezeu, a propriet\u0103\u0163ii private, a ordinei \u015fi moralei. Recrut\u0103rile de trupe din Imperiul Habsburgic, masarea for\u0163elor la grani\u0163ele occidentale, campanile \u00eempotriva armatelor franceze, rug\u0103ciunile pentru reu\u015fita trupelor austriece \u015fi ajutoarele care se str\u00e2ngeau pentru armat\u0103 aveau menirea de a convinge poporul de