<\/p>\n
Dup\u0103 cum se \u015ftie, anul 2012 a fost proclamat drept An omagial al Sf\u00e2ntului Maslu \u015fi al \u00eengrijirii bolnavilor. \u00cen num\u0103rul trecut al revistei noastre am prezentat Taina Sf\u00e2ntului Maslu \u015fi importan\u0163a ei. \u00cen cele ce urmeaz\u0103 ne vom referi la semnifica\u0163ia suferin\u0163ei umane \u015fi problematica \u00eengrijirii bolnavilor. Dup\u0103 cum se \u015ftie, \u00een istoria Bisericii au existat numeroase institu\u0163ii de binefacere, iar printre acestea spitalele (nosocomiile cum erau denumite \u00een vechime) au ocupat un rol important. \u00cen Biserica R\u0103s\u0103ritean\u0103, Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare este primul Sf\u00e2nt P\u0103rinte al Bisericii R\u0103s\u0103ritene care a \u00eenfiin\u0163at multe spitale, ceea ce a devenit o tradi\u0163ie mai t\u00e2rziu. La noi \u00een \u0163ar\u0103, activitatea spitaliceasc\u0103 a fost legat\u0103 de m\u0103n\u0103stirile \u00een jurul c\u0103rora au ap\u0103rut a\u015fa-zisele bolni\u0163e, pentru ca ulterior s\u0103 se construiasc\u0103 adev\u0103ratele spitale. \u00cen a doua jum\u0103tate a secolului al XVIII-lea se poate vorbi despre un fenomen, \u015fi anume apari\u0163ia spitalelor \u00eentre\u0163inute de marile m\u0103n\u0103stiri, fenomen ilustrat de ini\u0163iativele stare\u0163ului Paisie Velicicovschi de la Neam\u0163. Dup\u0103 Decembrie 1989, s-au re\u00eenfiin\u0163at \u00een spitale posturile de preo\u0163i slujitori care au contribuit mereu la alinarea suferin\u0163elor suflete\u015fti ale bolnavilor. Putem considera c\u0103 de o mare importan\u0163\u0103 se bucur\u0103 ast\u0103zi asisten\u0163a spiritual\u0103 a bolnavului din spital.<\/p>\n
Actul medical are, pe l\u00e2ng\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tura \u015ftiin\u0163ific\u0103, o puternic\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 etico-psihologic\u0103. \u00cen lupta cu boala, participarea pacientului nu se reduce la o simpl\u0103 complian\u0163\u0103 terapeutic\u0103, la a \u00een\u0163elege s\u0103 respecte indica\u0163iile medicului, ci la un act de voin\u0163\u0103 proprie de \u00eencredere \u015fi de credin\u0163\u0103. Efectele, uneori miraculoase \u00een boli considerate incurabile, nu pot fi explicate dec\u00e2t prin interven\u0163ia credin\u0163ei. \u00cens\u0103\u015fi denumirea profan\u0103 a st\u0103rii de suferin\u0163\u0103 din perspectiva celui ce o tr\u0103ie\u015fte, aceea de \u201epacient\u201c, vine din limba latin\u0103 \u015fi \u00eenseamn\u0103 \u201ecel ce rabd\u0103\u201c ar\u0103t\u00e2nd atitudinea sau conduita cu care omul trebuie s\u0103 \u00eenfrunte toate \u00eencerc\u0103rile \u015fi suferin\u0163ele, trupe\u015fti sau suflete\u015fti.<\/p>\n
Fiecare \u00eencercare, suferin\u0163\u0103 sau boal\u0103 nu trebuie \u00een\u0163eleas\u0103 ca o pedeaps\u0103 implacabil\u0103 a lui Dumnezeu asupra noastr\u0103. Mult mai folositor \u00eei este cre\u015ftinului aflat pe patul de suferin\u0163\u0103 s\u0103 descopere cauzele ei naturale sau morale \u015fi s\u0103 \u00eencerce, cu ajutorul medicilor trupe\u015fti \u015fi suflete\u015fti, at\u00e2t c\u00e2t \u00eei mai st\u0103 \u00een putin\u0163\u0103, s\u0103 \u00eentoarc\u0103 situa\u0163ia \u00een favoarea sa, vremelnic\u0103 sau ve\u015fnic\u0103. S\u0103 \u00eencerce, \u00een primul r\u00e2nd, s\u0103 \u00eenl\u0103ture cauzele care au produs\u2011o, dac\u0103 acest lucru mai este posibil, ori s\u0103 le limiteze efectele printr-o conduit\u0103 plin\u0103 de discern\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n
Lucrul cel mai important \u00eentr-o suferin\u0163\u0103, oricare ar fi aceasta, de la cele mai u\u015foare \u015fi scurte \u015fi p\u00e2n\u0103 la cele mai grele \u015fi fatale, este a-i p\u0103trunde ad\u00e2ncile ei ra\u0163iuni, a \u00eencerca s\u0103 \u00eei afl\u0103m cauzele, manifest\u0103rile \u015fi modurile de izb\u0103vire din ele. Suferin\u0163ele sunt asemenea unor semnale de alarm\u0103 \u015fi avarie \u00een via\u0163a noastr\u0103, care ne anun\u0163\u0103 c\u0103 unele lucruri nu sunt la locul lor \u015fi nu sunt a\u015fa cum ar trebui ele s\u0103 fie. Prin urmare, \u00een orice necaz sau boal\u0103, omul nu trebuie s\u0103 se considere un nedrept\u0103\u0163it \u00eencercat f\u0103r\u0103 motiv \u015fi mai greu dec\u00e2t are el puterea de a suporta, ci s\u0103 se \u00eentrebe de ce s-au ivit \u00een via\u0163a sa aceste \u00eencerc\u0103ri, din ce cauze, iar acestea odat\u0103 aflate, s\u0103 \u00eencerce s\u0103 le limiteze, p\u00e2n\u0103 la \u00eenl\u0103turarea lor deplin\u0103.\u00a0 Dac\u0103 omul nu are o bun\u0103 r\u00e2nduial\u0103 a vie\u0163ii sale, o cump\u0103tare \u015fi chibzuin\u0163\u0103 a tuturor trebuin\u0163elor lui \u015fi a modului de \u00eemplinire a lor, \u00een vederea progresului duhovnicesc, ajunge mai t\u00e2rziu s\u0103 regrete aceast\u0103 lips\u0103 de discern\u0103m\u00e2nt spiritual. Cu alte cuvinte, excesele tinere\u0163ii \u015fi ale adolescen\u0163ei se resimt dramatic la maturitate \u015fi b\u0103tr\u00e2ne\u0163e. Dac\u0103 nu am avut un bun control asupra vie\u0163ii noastre atunci c\u00e2nd acest lucru ne-ar fi fost \u00een putin\u0163\u0103, vom avea de \u00eendurat multe priva\u0163iuni \u015fi dureri mai t\u00e2rziu. Dac\u0103 omul nu a postit, nu s-a \u00eenfr\u00e2nat, nu a tr\u0103it cump\u0103tat atunci c\u00e2nd ar fi putut face acest lucru, c\u00e2nd puterile trupe\u015fti \u015fi spirituale \u00eel ajutau, va avea de suferit mai t\u00e2rziu pentru aceste gre\u015feli, iar izb\u0103virea nu-i va mai putea veni de la un trup sleit de puterile sale prin excese \u015fi dezechilibre. Lipsa ostenelilor \u015fi a nevoin\u0163elor de voie, liber asumate conduce la primirea celor din nevoie de \u00eendreptare \u015fi \u00eentoarcere, de poc\u0103in\u0163\u0103 \u015fi m\u00e2ntuire. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, suferin\u0163ele mai sunt socotite \u015fi \u201etoiagul Judec\u0103torului\u201c, o form\u0103 a \u201ecert\u0103rii pedagogice\u201c a lui Dumnezeu, spre m\u00e2ntuirea noastr\u0103. A\u015fadar, nu c\u00e2rtirea sau \u00eempotrivirea sunt atitudinea corect\u0103 \u00een starea de suferin\u0163\u0103, ci identificarea rapid\u0103 a sursei ei, precum \u015fi a mijloacelor medicale \u015fi spirituale de u\u015furare a ei. Asumarea crucii, aflarea \u201efilosofiei\u201c lor, adic\u0103 a \u00een\u0163elege cauzele, limitele, dar \u015fi mijloacele de u\u015furare a suferin\u0163ei, fie chiar \u015fi numai din punct de vedere spiritual, printr-o conduit\u0103 plin\u0103 de credin\u0163\u0103 \u015fi speran\u0163\u0103 cre\u015ftin\u0103, le u\u015fureaz\u0103 ap\u0103sarea. Refuzul sau \u00eencercarea de neacceptare a lor \u00eenmul\u0163e\u015fte durerea. Din acest motiv,\u00a0 Sf\u00e2ntul Isaac Sirul spune c\u0103 \u201er\u0103bdarea \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163e\u015fte durerea\u201c, \u00een sensul c\u0103 \u00een\u0163elegerea profundelor semnifica\u0163ii ale bolii ne ajut\u0103 s\u0103 o purt\u0103m cu n\u0103dejde, \u00een timp ce prin \u00eempotrivirea fa\u0163\u0103 de ea, ne \u00eempov\u0103r\u0103m singuri durerea.<\/p>\n
S-a constatat medical c\u0103 fiecare persoan\u0103 \u00ee\u015fi tr\u0103ie\u015fte suferin\u0163a \u00eentr-un mod absolut personal, \u00een func\u0163ie de arhitectura ei sufleteasc\u0103, de structura emo\u0163ional\u0103 proprie. Acelea\u015fi boli, \u00een acelea\u015fi stadii de evolu\u0163ie, produc totu\u015fi efecte diferite \u015fi sunt suportate \u00een mod deosebit. Pentru unii, chiar \u015fi cea mai mic\u0103 suferin\u0163\u0103 este considerat\u0103 o damnare, un necaz de nedep\u0103\u015fit, \u00een timp ce al\u0163ii, mult \u00eencerca\u0163i, se bucur\u0103 pentru fiecare clip\u0103 \u00een care durerile lor \u00eengrozitoare par a se fi u\u015furat c\u00e2tu\u015fi de pu\u0163in, dac\u0103 nu prin vreo terapie miraculoas\u0103, m\u0103car printr-o abordare duhovniceasc\u0103 \u015fi optimist\u0103 a \u015fanselor de vindecare.<\/p>\n
Odat\u0103 con\u015ftientizate, cauzele suferin\u0163elor sale \u015fi resim\u0163ite efectele lor, un bun cre\u015ftin trebuie s\u0103 cear\u0103 ajutorul medicilor trupe\u015fti, dar mai ales al \u201eDoctorului \u015fi T\u0103m\u0103duitorului trupurilor \u015fi al sufletelor noastre\u201c, trebuie s\u0103 solicite lucrarea m\u00e2ng\u00e2ietoare a sfin\u0163i\u0163ilor slujitori, prin mijloacele de vindecare trupeasc\u0103 \u015fi sufleteasc\u0103, \u00eentre care exceleaz\u0103 rug\u0103ciunea. \u00cenv\u00e2rto\u015farea omului \u00eens\u0103, c\u0103utarea de \u201e\u0163api isp\u0103\u015fitori\u201c, \u00eencercarea de a-\u015fi refuza propria condi\u0163ie \u015fi suferin\u0163\u0103, c\u00e2rtirea \u015fi \u00eempotrivirea fa\u0163\u0103 de propria-i situa\u0163ie \u015fi fa\u0163\u0103 de Dumnezeu \u00eei ad\u00e2ncesc durerea, nu doar fizic\u0103, ci \u015fi spiritual\u0103, \u015fi nu doar \u00een lumea aceasta, ci \u00een ve\u015fnicie. Pe bun\u0103 dreptate, s-a spus c\u0103 valoarea unui om se demonstreaz\u0103 prin cantitatea de suferin\u0163\u0103 pe care acesta poate s\u0103 o suporte cu demnitate sau c\u0103 \u201esufletele tari rabd\u0103 \u00een t\u0103cere\u201c. Ceea ce nu trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi piard\u0103 omul niciodat\u0103, \u00een necaz \u015fi suferin\u0163\u0103, sunt \u00eencrederea nestr\u0103mutat\u0103 \u00een Dumnezeu, speran\u0163a statornic\u0103 \u00een ajutorul Lui, convingerea ferm\u0103 c\u0103 toate suferin\u0163ele prezente, oric\u00e2t de multe \u015fi de grele ar fi ele, se vor \u00eencheia odat\u0103 \u015fi odat\u0103, cel mai t\u00e2rziu \u00eempreun\u0103 cu ultima p\u00e2lp\u00e2ire a vie\u0163ii sale, dar c\u0103, dup\u0103 toate aceste \u00eencerc\u0103ri \u015fi ca urmare a \u00eentoarcerii \u015fi a c\u0103in\u0163ei sale, \u00eel va a\u015ftepta r\u0103splata cea nepieritoare \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia iubirii ve\u015fnice \u015fi a luminii ne\u00eenserate, o \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie \u015fi o lume \u00een care nu vor mai exista durere, \u00eentristare \u015fi suspinare, ci fericirea ve\u015fnic\u0103 a comuniunii cu Dumnezeu \u015fi cu \u201eprietenii\u201c S\u0103i.<\/p>\n
Semnificativ este faptul c\u0103 P\u0103rin\u0163ii ortodoc\u015fi nu pot separa termenul de boal\u0103 de tema general\u0103 a suferin\u0163ei. Totodat\u0103, folosesc cuvinte precum \u201ep\u0103cat\u201c, \u201epedeaps\u0103\u201c \u015fi \u201er\u0103splat\u0103\u201c, f\u0103r\u0103 a avea \u00een vedere \u00een\u0163elesurile date de societatea modern\u0103. De pild\u0103, p\u0103catul este o \u00eenc\u0103lcare a legii dumnezeie\u015fti. Dar, \u00een g\u00e2ndirea patristic\u0103, el este mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, este un act de tr\u0103dare, o necredin\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de iubirea lui Dumnezeu pentru om \u015fi o \u00eenc\u0103lcare arbitrar\u0103 a comuniunii sfinte dintre Dumnezeu \u015fi om. \u00centr-o lume tot mai secularizat\u0103, avem nevoie cu to\u0163ii, mai cu seam\u0103 cei care poart\u0103 \u201ecrucea\u201c suferin\u0163ei, a necazurilor, de \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i pentru a primi cununa pentru p\u0103timirea lor. Dac\u0103 pentru necredincio\u015fi boala este lipsit\u0103 de sens, fiind o piedic\u0103 \u00een fuga lor dup\u0103 desf\u0103t\u0103rile trupe\u015fti, pentru cre\u015ftini, boala poate fi un prilej de cur\u0103\u0163ire sufleteasc\u0103. De pild\u0103, Sf\u00e2ntul Ambrozie scria despre atitudinea cre\u015ftin\u0103 \u00een fa\u0163a bolii, urm\u0103toarele: \u201edac\u0103 nevoia o cere, un om \u00een\u0163elept va primi cu bucurie neputin\u0163a trupeasc\u0103, d\u00e2ndu-\u015fi chiar \u015fi \u00eentregul s\u0103u trup la moarte pentru Hristos. (\u2026) Dac\u0103 s\u0103n\u0103tatea lui va fi afectat\u0103, acest om nu se va sim\u0163i r\u0103nit \u00een suflet sau sf\u00e2\u015fiat de suferin\u0163a trupeasc\u0103. El este m\u00e2ng\u00e2iat de lupta pentru des\u0103v\u00e2r\u015fire \u00een virtu\u0163i\u2026 To\u0163i cei bolnavi s\u0103 caute rug\u0103ciunea altora, ca s\u0103 se fac\u0103 s\u0103n\u0103to\u015fi; astfel ca, prin rug\u0103ciunea altora, partea bolnav\u0103 a trupului \u015fi cl\u0103tin\u0103rile pa\u015filor faptelor noastre s\u0103 se fac\u0103 s\u0103n\u0103toase. (\u2026) Lua\u0163i \u00een urechi, voi cei ce sunte\u0163i bolnavi, dac\u0103 voi\u0163i s\u0103 v\u0103 rec\u0103p\u0103ta\u0163i s\u0103n\u0103tatea, nu lep\u0103da\u0163i cu nici un chip rug\u0103ciunea. C\u0103uta\u0163i rug\u0103ciunea altora, chema\u0163i Biserica s\u0103 se roage pentru voi, \u015fi Dumnezeu, c\u0103ut\u00e2nd la Biseric\u0103, v\u0103 va da ceea ce ar fi putut s\u0103 v\u0103 refuze\u201c (Sf\u00e2ntul Ambrozie, Scrieri exegetice,<\/strong> colec\u0163ia P\u0103rin\u0163i \u015fi Scriitori Biserice\u015fti, Editura Institutului Biblic \u015fi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 2002, p. 73).<\/p>\n \u00censu\u015fi M\u00e2ntuitorul nostru Iisus Hristos ne-a \u00eenv\u0103\u0163at: \u201ecere\u0163i \u015fi vi se va da; c\u0103uta\u0163i \u015fi ve\u0163i afla; bate\u0163i \u015fi vi se va deschide; c\u0103 oricine cere, prime\u015fte\u201c (Matei 7, 7\u20138). De aceea, se cuvine ca atunci c\u00e2nd ne afl\u0103m \u00een dureri, s\u0103 ne rug\u0103m pentru \u00een\u0163elegerea bolii noastre, pentru suportarea cu r\u0103bdare \u015fi pentru izb\u0103virea de ea, dac\u0103 a\u015fa este voia sf\u00e2nt\u0103 a lui Dumnezeu. Este bine s\u0103 cerem rug\u0103ciunile altora \u015fi \u00een special ale Bisericii, pentru c\u0103 \u201emult poate rug\u0103ciunea st\u0103ruitoare a dreptului\u201c (Iacob 5, 16); \u015fi marea rug\u0103ciune a Bisericii pentru cei bolnavi este slujba Sf\u00e2ntului Maslu. Prezen\u0163a preotului \u00een spitale devine astfel o necesitate \u015fi un element esen\u0163ial \u00een lupta cu boala. Biserica\u00a0 aduce pentru credincio\u015fi un lucru evident. \u00cengrijirea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii este un remediu temporar, care poate doar s\u0103 amelioreze, \u015fi nu s\u0103 alunge suferin\u0163a uman\u0103. Vindecarea bolii \u015fi vindecarea mor\u0163ii \u00eens\u0103\u015fi nu pot veni dec\u00e2t din unirea cu Dumnezeu \u015fi credin\u0163a \u00een Dumnezeu este cea care \u00eendep\u0103rteaz\u0103 suferin\u0163a. Cu alte cuvinte, Biserica face parte din \u00eens\u0103\u015fi ra\u0163iunea de a exista a spitalului, iar preotul devine astfel indispensabil \u00een a \u00eenarma bolnavul cu arsenalul de lupt\u0103 \u00eempotriva bolii \u015fi a angoasei mor\u0163ii. \u00cen acela\u015fi timp, constituie un exemplu de etic\u0103 medical\u0103 d\u00e2nd suflet spitalului, care devine astfel o institu\u0163ie uman\u0103 \u015fi nu o \u201esimpl\u0103 uzin\u0103 de s\u0103n\u0103tate\u201c. Preo\u0163ii pomenesc pe Sfin\u0163ii Doctori f\u0103r\u0103 de argin\u0163i Cosma \u015fi Damian, Chir \u015fi Ioan, Pantelimon \u015fi Ermolae, f\u0103c\u0103torii de minuni, \u015fi pe to\u0163i sfin\u0163ii doctori f\u0103r\u0103 de argin\u0163i. Ace\u015fti sfin\u0163i ofer\u0103 exemple de iubire absolut\u0103, de unire \u00eentre medicin\u0103 \u015fi credin\u0163\u0103, iar vindec\u0103rile miraculoase nu sunt altceva dec\u00e2t expresia rela\u0163iei \u00eentre material \u015fi spiritual. Astfel, spitalul nu poate exista dac\u0103 nu trateaz\u0103 pacientul ca pe o persoan\u0103 integral\u0103, definit \u015fi prin spiritualitatea sa, iar Biserica \u00een spital d\u0103 suflet acestuia prin asisten\u0163a spiritual\u0103 pe care o acord\u0103 pacientului \u015fi prin valorile morale pe care le promoveaz\u0103. \u00cen concluzie, numai pun\u00e2nd boala \u00een leg\u0103tur\u0103 cu divinitatea putem trece mai u\u015for peste suferin\u0163\u0103, \u00een\u0163eleg\u00e2ndu-i astfel rolul de t\u0103m\u0103duitoare a sufletului. Dar oare reu\u015fim s\u0103 ajungem la aceast\u0103 cunoa\u015ftere?<\/p>\n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Dup\u0103 cum se \u015ftie, anul 2012 a fost proclamat drept An omagial al Sf\u00e2ntului Maslu \u015fi al \u00eengrijirii bolnavilor. \u00cen num\u0103rul trecut al revistei noastre am prezentat Taina Sf\u00e2ntului Maslu \u015fi importan\u0163a ei. \u00cen cele ce urmeaz\u0103 ne vom referi … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti