<\/p>\n
Prof. drd. LUCIAN VICTOR BABA<\/p>\n
Considera\u0163ii preliminare<\/strong><\/p>\n \u00a0Prima afirma\u0163ie a Sfintei Scripturi, ce se reg\u0103se\u015fte textual \u00een primul verset al Pentateuhului lui Moise, exprim\u0103 \u2013 dup\u0103 opinia a numero\u015fi exege\u0163i \u2013 faptul c\u0103 Dumnezeu a f\u0103cut lumea din nimic. \u00cen esen\u0163\u0103, acest nimic se fundamenteaz\u0103 pe ecstasisul Iubirii dumnezeie\u015fti fiin\u0163iale. A\u015fadar, putem spune c\u0103 Revela\u0163ia \u00eencepe cu o declara\u0163ie de iubire pe care Dumnezeu o face lumii, aduc\u00e2nd-o la existen\u0163\u0103, put\u00e2nd conchide \u00eempreun\u0103 cu Pascal c\u0103 \u201elumea este s\u0103rutul lui Dumnezeu dat nefiin\u0163ei\u201c.<\/p>\n Afirmarea iubirii ca ontologie este, deci, postulatul \u015fi resortul declan\u015f\u0103rii istoriei universale, care, dup\u0103 cum afirma Georges Dumezil, se constituie \u00eentr-o istorie eminamente a religiosului. \u015ei dac\u0103 istoria lumii e o istorie a religiozit\u0103\u0163ii, atunci nu e mai pu\u0163in adev\u0103rat c\u0103 cel mai profund (cronologic) izvor al ei este Vechiul Testament. Din aceast\u0103 constatare rezid\u0103 \u015fi importan\u0163a acestei prime p\u0103r\u0163i a Sfintei Scripturi \u00een receptarea epopeei soteriologice \u015fi misionare a umanit\u0103\u0163ii.<\/p>\n Dincolo de cadrul geografic-cultural \u00een care a fost apropriat, preemin\u00e2nd fundamental asupra \u201econcuren\u0163ei\u201c ideologice a resurselor literare mesopotamiene \u015fi egiptene vecine, Vechiul Testament are marele merit \u2013 merit ce se identific\u0103 \u00een marea majoritate a contextelor cu \u00eens\u0103\u015fi menirea sa \u2013 de a fi p\u0103strat \u00eentr-o form\u0103 de o relevan\u0163\u0103 neegalat\u0103 de nici un nivel inspira\u0163ional profan, istoria travaliului omenirii spre \u00eemplinirea \u00eenc\u0103 neb\u0103nuitelor \u015fi confuzelor sale idealuri. Exaltat p\u00e2n\u0103 la monism de mozaici, revendicat cu ardoarea originarului de musulmani, Vechiul Testament a fost totu\u015fi, \u00een fond, \u00eentotdeauna cre\u015ftin. \u00cenc\u0103 de la primele vocabule Hristos-Cuv\u00e2ntul a luat form\u0103 \u00een versetele sale. \u015ei nu-i este greu de constatat, celui care are bun\u0103voin\u0163a de a crede, c\u0103 Vechiul Testament \u0163\u00e2\u015fne\u015fte din unicul izvor al inspira\u0163iei divine, din piatra de temelie a unicei Legi, \u015fi curge firesc spre Iordanul revel\u0103rii Leg\u0103m\u00e2ntului din urm\u0103.<\/p>\n 1.1. Vechiul Testament \u2013 parte constitutiv\u0103 \u015fi integrant\u0103 \u201ePentru c\u0103 Dumnezeu nu s-a mul\u0163umit cu contemplarea lui proprie, ci prin mul\u0163imea bun\u0103t\u0103\u0163ii Sale a binevoit s\u0103 se fac\u0103 ceva care s\u0103 primeasc\u0103 binefacerile Sale \u015fi s\u0103 se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 din bun\u0103tatea Lui, aduce de la neexisten\u0163\u0103 la existen\u0163\u0103 \u015fi creeaz\u0103 Universul, at\u00e2t pe cele v\u0103zute, c\u00e2t \u015fi pe cele nev\u0103zute. \u00cen timp ce g\u00e2nde\u015fte creeaz\u0103 \u015fi g\u00e2ndul se face lucru, realiz\u00e2ndu-se prin Cuv\u00e2nt \u015fi des\u0103v\u00e2r\u015findu-se prin Duh\u201c[1]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Cea mai de seam\u0103 dintre creaturile Sale p\u0103m\u00e2nte\u015fti, \u00eencununarea sau coroana crea\u0163iei, veriga care reune\u015fte \u00een sine lumea material\u0103 \u015fi cea spiritual\u0103, sensibilul \u015fi inteligibilul, fiin\u0163a care particip\u0103, mai deplin dec\u00e2t \u00eengerii, la toate r\u00e2nduielile \u201ep\u0103m\u00e2ntului\u201c \u015fi \u201ecerului\u201c, omul, este introdus ultimul \u00een crea\u0163ie.<\/p>\n Fiind f\u0103cut dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea lui Dumnezeu (Facerea 1, 26), omul este deschis comuniunii cu Acesta; av\u00e2nd misiunea de a merge spre Dumnezeu prin crea\u0163ie, dar nu \u015fi s\u0103 lege cu El rela\u0163ii personale imediate prin for\u0163ele sale de creatur\u0103. Recunosc\u00e2ndu-L chiar pe calea naturii, ca un absolut personal \u00een care existen\u0163a noastr\u0103 \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte fundamentul s\u0103u, putem \u2013 \u015fi aceasta este suprema posibilitate a vie\u0163ii noastre \u00een aceast\u0103 lume \u2013 s\u0103 dorim raporturi personale cu Dumnezeu, neput\u00e2nd \u00eens\u0103 a ne ridica singuri la comuniunea cu El, dec\u00e2t dac\u0103 El nu vine mai \u00eent\u00e2i \u00een \u00eent\u00e2mpinarea noastr\u0103, dup\u0103 cum spune Sf\u00e2ntul Ioan Apostolul: \u201e\u00centru aceasta s-a ar\u0103tat dragostea lui Dumnezeu c\u0103tre noi, c\u0103 pe Fiul S\u0103u L-a trimis \u00een lume, ca prin El via\u0163\u0103 s\u0103 avem. \u00cen aceasta este dragostea, nu pentru c\u0103 noi am iubit pe Dumnezeu, ci fiindc\u0103 El ne-a iubit pe noi \u015fi a trimis pe Fiul S\u0103u jertf\u0103 pentru p\u0103catele noastre\u201c (I Ioan 4, 9\u201310). El ne \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte harul S\u0103u dumnezeiesc, care ne face ap\u0163i pentru comuniune \u015fi ne sus\u0163ine \u00een aceasta[2]<\/sup><\/sup><\/a>. Iar comuniunea presupune un raport personal al omului cu Dumnezeu, o \u00eent\u00e2lnire personal\u0103.<\/p>\n Din partea lui Dumnezeu aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire implic\u0103 o revela\u0163ie \u015fi o real\u0103 misiune, \u00een care El se face cunoscut \u015fi prezent real, lucr\u00e2nd prin harul S\u0103u \u00een noi, iar din partea omului aceasta presupune deschidere, purificare continu\u0103 de patimi \u015fi p\u0103cate \u015fi cre\u015ftere \u00een Hristos, \u00een Trupul S\u0103u, Biserica.<\/p>\n Via\u0163a religios-moral\u0103 a credincio\u015filor, ca \u015fi lucrarea pastoral-misionar\u0103 a preotului se fundamenteaz\u0103 pe Sf\u00e2nta Scriptur\u0103, ca parte a Sfintei Tradi\u0163ii. At\u00e2t Vechiul, c\u00e2t \u015fi Noul Testament constituie pentru cre\u015ftini pagini ale Revela\u0163iei divine, care sunt respectate \u015fi venerate, alc\u0103tuind adev\u0103rate \u00eendreptare de via\u0163\u0103 pentru cei ce \u00ee\u015fi iau osteneala s\u0103 p\u0103trund\u0103 sensul ad\u00e2nc pe care Dumnezeu \u00eel transmite omului prin intermediul aghiografilor inspira\u0163i de Sf\u00e2ntul Duh.<\/p>\n \u00cen Biserica Ortodox\u0103, Vechiul Testament face parte integrant\u0103 din Sf\u00e2nta Scriptur\u0103, prezent\u00e2nd o unitate des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 cu Noul Testament. Unitatea Revela\u0163iei divine implic\u0103 \u015fi unitatea Sfintei Scripturi, \u00eenc\u00e2t cele dou\u0103 Testamente alc\u0103tuiesc o unitate indisolubil\u0103, fiind \u00eentr-o leg\u0103tur\u0103 organic\u0103 \u015fi armonic\u0103, de natur\u0103 intern\u0103 \u015fi omogen\u0103, ambele con\u0163in\u00e2nd \u00eempreun\u0103 Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu.<\/p>\n C\u0103r\u0163ile Vechiul Testament \u015fi cele ale Noului Testament au acela\u015fi Autor principal, fiind scrise sub inspira\u0163ia aceluia\u015fi Duh Sf\u00e2nt[3]<\/sup><\/sup><\/a>. Aceast\u0103 unitate se face evident\u0103 mai ales prin faptul c\u0103 \u00een centrul ambelor Testamente se afl\u0103 aceea\u015fi Persoan\u0103: Mesia din Vechiul Testament \u2013 Iisus din Noul Testament, astfel c\u0103, peste tot, Sf\u00e2nta Scriptur\u0103, \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura Ei, prezint\u0103 un aspect mesianic-hristologic.<\/p>\n F\u0103r\u0103 Vechiul Testament, cre\u015ftinii nu L-ar putea \u00een\u0163elege pe M\u00e2ntuitorul Hristos \u015fi opera Sa mesianic\u0103, pe Mesia Cel prezis de profe\u0163i. Iisus Hristos este piatra de temelie a \u00eentregului edificiu al Sfintei Scripturi[4]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Vechiul Testament fiind temelia, iar Noul Testament \u00eentreaga zidire pe aceast\u0103 temelie, nu se poate concepe o \u00een\u0163elegere deplin\u0103 a unui Testament f\u0103r\u0103 cel\u0103lalt, a\u015fa dup\u0103 cum scria \u015fi Fericitul Augustin: \u201eNovum Testamentum in Vetere latet, Vetus Testamentum in Novo patet\u201c[5]<\/sup><\/sup><\/a>, iar Sf\u00e2ntul Chiril al Ierusalimului exprim\u0103 unitatea lor prin cuvintele: \u201eNimeni, deci, nu trebuie s\u0103 separe Vechiul de Noul Testament; nimeni nu trebuie s\u0103 spun\u0103 c\u0103 altul este Duhul acolo (\u00een Vechiul Testament) \u015fi altul aici (\u00een Noul Testament)\u201c[6]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Cu toate c\u0103 Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 este scris\u0103 de diferi\u0163i autori \u00een decurs de 1600 de ani, cu un con\u0163inut variabil, ea prezint\u0103 un exemplu minunat de unitate organic\u0103 \u00een varietate. At\u00e2t Vechiul c\u00e2t \u015fi Noul Testament formeaz\u0103 \u00eempreun\u0103 un tot unitar, indisolubil, organic, care cuprinde iconomia m\u00e2ntuirii, realizat\u0103 de Dumnezeu pentru izb\u0103virea omului de sub p\u0103catul originar.<\/p>\n Dumnezeu, fiind autorul principal al ambelor Testamente, a voit dintru \u00eenceput prin sfin\u0163ii S\u0103i prooroci \u015fi apostoli, ca Vechiul \u015fi Noul Testament, \u00een con\u0163inutul lor variat, s\u0103 formeze o unitate l\u0103untric\u0103 \u015fi omogen\u0103. Nici un text sau carte a Sfintei Scripturi nu pot fi privite separat, deoarece fac parte integrant\u0103 din totalitatea scrierilor ce-o compun. C\u0103ci fiecare text sau carte a Vechiului Testament cuprinde revela\u0163ia divin\u0103, care culmineaz\u0103 \u00een Noul Testament, \u00een Iisus Hristos, R\u0103scump\u0103r\u0103torul. Ambele Testamente sunt m\u0103rturisire despre Iisus Hristos: Vechiul Testament este m\u0103rturie despre Iisus Hristos, iar \u00een Noul Testament El \u00eensu\u015fi este des\u0103v\u00e2r\u015fita descoperire a lui Dumnezeu. M\u00e2ntuitorul nume\u015fte Scripturile Vechiului Testament m\u0103rturie despre Sine (Ioan 5, 39, 46). El \u00een\u0163elege aici nu numai profe\u0163iile separate, ci toat\u0103 Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 \u015fi, prin aceasta, Se recunoa\u015fte pe Sine \u00eensu\u015fi drept con\u0163inut esen\u0163ial, miezul Scripturilor. M\u0103rturisirea despre Iisus Hristos-R\u0103scump\u0103r\u0103torul o putem afla pretutindeni \u00een Sf\u00e2nta Scriptur\u0103, care este documentul Revela\u0163iei dumnezeie\u015fti \u00een istoria iconomiei m\u00e2ntuirii omului \u00een Iisus Hristos. Venirea M\u00e2ntuitorului \u00een lume a fost preg\u0103tit\u0103 \u00een \u00eentreg Vechiul Testament \u015fi s-a \u00eemplinit \u00een Noul Testament, \u00een Persoana lui Iisus Hristos, fapt care ne d\u0103 dreptul s\u0103 recunoa\u015ftem unitatea real\u0103 \u015fi indisolubil\u0103 dintre cele dou\u0103 Testamente[7]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Scrierile Vechiului Testament m\u0103rturisesc, sub inspira\u0163ia Sf\u00e2ntului Duh, Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu \u00een Legea Veche; iar scrierile Noului Testament m\u0103rturisesc sub inspira\u0163ia Aceluia\u015fi Sf\u00e2nt Duh, Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu adresat omenirii prin Iisus Hristos, Izb\u0103vitorul. Deci, ceea ce une\u015fte Vechiul Testament de Noul Testament este persoana M\u00e2ntuitorului, Care este piatra de \u00eencheiere din capul unghiului a edificiului Sfintei Scripturi[8]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Unitatea organic\u0103 a celor dou\u0103 Testamente se vede \u015fi din unitatea Revela\u0163iei divine, dup\u0103 cum m\u0103rturise\u015fte \u015fi Sf\u00e2ntul Apostol Pavel \u00een Epistola c\u0103tre evrei: \u201eDup\u0103 ce Dumnezeu odinioar\u0103, \u00een multe r\u00e2nduri \u015fi \u00een multe chipuri, a vorbit p\u0103rin\u0163ilor no\u015ftri prin prooroci, \u00een zilele acestea mai de pe urm\u0103 ne-a gr\u0103it nou\u0103 prin Fiul, pe Care L-a pus mo\u015ftenitor a toate \u015fi prin Care a f\u0103cut \u015fi veacurile\u201c (Evrei 1, 1\u20132).<\/p>\n Vechiul Testament este izvorul din care a ie\u015fit Noul Testament, este temelia peste care s-a cl\u0103dit edificiul Noului Testament, ambele form\u00e2nd edificiul \u00eentreg al uneia \u015fi aceleia\u015fi construc\u0163ii: \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu.<\/p>\n Vechiul Testament, prin prefigur\u0103rile sale, \u00cel \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 pe Iisus Hristos sub imaginile unor realit\u0103\u0163i \u015fi taine viitoare. Evenimentele cele mai importante din istoria poporului evreu, care prefigureaz\u0103 realit\u0103\u0163ile Noului Testament, sunt: ie\u015firea din Egipt care pre\u00eenchipuie \u201etrecerea\u201c lui Iisus Hristos din lumea aceasta la P\u0103rintele S\u0103u ceresc (Ioan 13, 1) \u015fi trecerea cre\u015ftinilor din lumea p\u0103catului, prin Botez, la via\u0163a \u00een Hristos (I Corinteni 10, 1\u20132); leg\u0103m\u00e2ntul lui Dumnezeu \u00eencheiat cu poporul evreu la Muntele Sinai este tipul Leg\u0103m\u00e2ntului celui Nou, \u00eencheiat prin jertfa lui Iisus Hristos pe Cruce; intrarea evreilor \u00een p\u0103m\u00e2ntul f\u0103g\u0103duin\u0163ei pre\u00eenchipuie intrarea cre\u015ftinilor \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia cereasc\u0103, iar poporul evreu ca popor ales pre\u00eenchipuie pe cre\u015ftinii din \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia harului; Ierusalimul \u015fi templul simbolizeaz\u0103 Noul Ierusalim, care este Biserica cre\u015ftin\u0103[9]<\/sup><\/sup><\/a>. Un num\u0103r de persoane din Vechiul Testament ca: Moise, Iosua, David, Solomon \u015fi al\u0163ii L-au prefigurat, prin rolul lor, pe Iisus Hristos. Alte persoane, prin smerenie, suferin\u0163\u0103, credin\u0163\u0103 \u015fi dreptate, ca Abel, Isaac, proorocul Ieremia \u015fi Iona, au pre\u00eenchipuit pe Iisus Hristos Cel care a suferit moarte pe Cruce \u015fi a \u00eenviat din mor\u0163i. De asemenea, mielul pascal \u015fi \u015farpele de aram\u0103 au pre\u00eenchipuit jertfa lui Hristos pentru m\u00e2ntuirea lumii. Tipurile \u015fi simbolurile din Vechiul Testament, devenite realit\u0103\u0163i \u00een Noul Testament, corespund credin\u0163ei c\u0103 acolo avem de a face, cum am mai ar\u0103tat, cu o vorbire a lui Dumnezeu cu cei vechi prin prooroci, iar aici direct prin Iisus Hristos (Evrei 1, 1\u20132)[10]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Cele dou\u0103 Testamente, inspirate de Unul \u015fi Acela\u015fi Duh al lui Dumnezeu, dovedesc cu prisosin\u0163\u0103 c\u0103 ele con\u0163in cuv\u00e2ntul ve\u015fnic al lui Dumnezeu, adev\u0103rul etern, neschimbat \u015fi unic al drept\u0103\u0163ii Lui. Iar m\u0103rturisirea unitar\u0103 despre Mesia, at\u00e2t \u00een Vechiul Testament, c\u00e2t \u015fi \u00een Noul Testament, are pentru noi \u00eensemn\u0103tate ve\u015fnic\u0103 \u015fi universal\u0103, pentru toate veacurile \u015fi pentru \u00eentreaga Cre\u015ftin\u0103tate.<\/p>\n 1.2. Dumnezeu, Creator, Proniator \u015fi Judec\u0103tor<\/strong><\/p>\n Poporul evreu este primul care a cunoscut simbolul \u015fi sacramentul \u2013 \u00een sens mai autentic, sprijinit pe o revela\u0163ie expres\u0103 \u015fi vizibil\u0103 a lui Dumnezeu, revela\u0163ia supranatural\u0103 a Vechiului Testament, dat\u0103 prin Moise \u015fi prooroci, \u2013 cum ar fi, de exemplu, t\u0103ierea \u00eemprejur, care pre\u00eenchipuia Sf\u00e2ntul Botez. Aceast\u0103 ceremonie era privit\u0103 ca un mijloc de a intra \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Dumnezeu \u015fi de a se face p\u0103rta\u015f al unui anumit privilegiu \u00eenaintea Lui, acela de a fi fiu al poporului ales. Ea \u00eentrunea condi\u0163iile care se cer de la un sacrament, cum spune limpede Moise prin cuvintele pe care le pune \u00een gura lui Dumnezeu, c\u00e2nd face leg\u0103m\u00e2nt cu Avraam: \u201eVoi pune leg\u0103m\u00e2ntul Meu \u00eentre Mine \u015fi \u00eentre tine \u015fi urma\u015fii t\u0103i, din neam \u00een neam, s\u0103 fie leg\u0103m\u00e2nt ve\u015fnic, a\u015fa c\u0103 Eu voi fi Dumnezeul t\u0103u \u015fi al urma\u015filor t\u0103i de dup\u0103 tine (\u2026), iar tu \u015fi urma\u015fii t\u0103i din neam \u00een neam s\u0103 p\u0103zi\u0163i leg\u0103m\u00e2ntul Meu. Iar leg\u0103m\u00e2ntul dintre Mine \u015fi tine \u015fi urma\u015fii t\u0103i din neam \u00een neam, pe care trebuie s\u0103-l p\u0103zi\u0163i, este acesta: to\u0163i cei de parte b\u0103rb\u0103teasc\u0103 ai vo\u015ftri s\u0103 se taie \u00eemprejur (\u2026) \u015fi acesta va fi semnul leg\u0103m\u00e2ntului dintre Mine \u015fi voi. Iar cel de parte b\u0103rb\u0103teasc\u0103 net\u0103iat \u00eemprejur (\u2026), sufletul acela se va st\u00e2rpi din poporul s\u0103u, c\u0103ci a c\u0103lcat leg\u0103m\u00e2ntul Meu\u201c (Facerea 17, 7, 9\u201311, 14)[11]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Cu toate acestea, Sf\u00e2ntul Apostol Pavel \u0163ine s\u0103 precizeze c\u0103: \u201ePrin faptele Legii nici un trup nu se va \u00eendrepta \u00eenaintea Lui\u201c (Romani 3, 20) \u015fi iar\u0103\u015fi \u201ec\u0103, prin Lege nu se \u00eendrepteaz\u0103 nimeni \u00eenaintea lui Dumnezeu este lucru l\u0103murit\u201c, deoarece (zice proorocul Avacum) \u201edreptul din credin\u0163\u0103 va fi viu\u201c (Galateni 3, 11).<\/p>\n La fel au \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i. De pild\u0103, Sf\u00e2ntul Irineu zice: \u201e\u015etim din Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 c\u0103 Dumnezeu n-a dat t\u0103ierea \u00eemprejur ca \u00eemplinitoare a drept\u0103\u0163ii, ci ca un semn prin care s\u0103 se cunoasc\u0103 neamul lui Avraam (\u2026) \u015ei c\u0103 prin ele nu se sfin\u0163ea omul, ci c\u0103 au fost date poporului ca semn, se vede din aceea c\u0103 Avraam a crezut lui Dumnezeu \u015fi i s-a socotit credin\u0163a ca dreptate \u015fi s-a numit prietenul lui Dumnezeu f\u0103r\u0103 s\u0103 fi fost t\u0103iat \u00eemprejur \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103 fi \u0163inut s\u00e2mb\u0103ta\u201c[12]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n \u201eCa simbol \u015fi sacrament al \u00eent\u00e2lnirii cu Dumnezeu, religia lui Israel \u00ee\u015fi avea cultul, legea ceremoniilor, sacrificiile \u015fi preo\u0163ii s\u0103i, toate acestea constituind tipuri a ceea ce avea s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 prin M\u00e2ntuitorul Hristos, adev\u0103ratul \u015fi originalul Mister \u015fi Sacrament al \u00eent\u00e2lnirii noastre cu Dumnezeu \u015fi al m\u00e2ntuirii noastre, \u00een Biserica Sa, cu ajutorul Sf\u00e2ntului Duh\u201c[13]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Prin \u00eentrupare am redob\u00e2ndit, \u00een Iisus Hristos, ceea ce pierdusem prin Adam. Hristos \u201erecapituleaz\u0103\u201c sau cuprinde \u00een El pe to\u0163i oamenii \u015fi devine Noul Adam, conferindu-ne o natur\u0103 ref\u0103cut\u0103 dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea lui Dumnezeu. C\u0103ci recapitul\u00e2nd \u00een sine pe Adam, Hristos a recapitulat de fapt genera\u0163ia lui Adam. Cuprinderea noastr\u0103 este soteriologic\u0103, fiindc\u0103 El ne cuprinde \u015fi ne poart\u0103 \u00een Sine de-a lungul \u00eentregii Sale opere r\u0103scump\u0103r\u0103toare, \u00een \u00eentrupare, Botez, Patimi, Cruce, \u00eenviere \u015fi \u00een\u0103l\u0163are la cer[14]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Hristos S-a f\u0103cut \u201eo a doua r\u0103d\u0103cin\u0103 a neamului omenesc\u201c, cum spune Sf\u00e2ntul Chiril al Alexandriei, o r\u0103d\u0103cin\u0103 nou\u0103 care se men\u0163ine permanent nou\u0103 \u015fi din care se poate \u00eennoi continuu orice fiu al primului Adam, n\u0103sc\u00e2ndu-se din Duhul celui de-al doilea Adam, \u015fi r\u0103m\u00e2n\u00e2nd mereu \u00een unire cu El, sau revenind dup\u0103 orice c\u0103dere la leg\u0103tura cu El ca la un izvor de \u00eemprosp\u0103tare. Hristos este Noul Adam care nu se mai \u00eenveche\u015fte, ci din Care lumea se \u00eennoie\u015fte continuu\u201c[15]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Iisus Hristos, Dumnezeu-Omul, manifestarea personal\u0103 p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 a lui Dumnezeu \u015fi a lucr\u0103rii Sale divine \u00een form\u0103 uman\u0103, este Sacramentul primordial, c\u0103ci acest Dumnezeu-Om \u015fi Om-Dumnezeu a fost voit de Tat\u0103l ca unicul acces la realitatea m\u00e2ntuirii. \u201eC\u0103ci unul este Dumnezeu, unul este \u015fi Mijlocitorul Hristos \u00eentre Dumnezeu \u015fi oameni, Omul Iisus Hristos\u201c (I Timotei 2, 5).<\/p>\n 1.3. Vechiul Testament \u2013 \u201ePedagog spre Hristos\u201c<\/strong><\/p>\n Ideea mesianic\u0103 ia na\u015ftere o dat\u0103 cu c\u0103derea omului \u00een p\u0103cat. Astfel, de la prima carte a Vechiului Testament, persoana M\u00e2ntuitorului promis este anun\u0163at\u0103 iar proorociile despre venirea lui Mesia continu\u0103 ca un fir ro\u015fu de-a lungul istoriei poporului evreu, p\u00e2n\u0103 ce s-au \u00eemplinit toate \u00een vremea na\u015fterii dup\u0103 trup a Fiului lui Dumnezeu din Fecioara Maria.<\/p>\n Profe\u0163iile mesianice \u00een c\u0103r\u0163ile istorice.<\/strong> Prima \u015fi cea mai veche profe\u0163ie mesianic\u0103 este f\u0103g\u0103duin\u0163a despre \u201eVestea cea bun\u0103\u201c promis\u0103 de Dumnezeu protop\u0103rin\u0163ilor omenirii, c\u0103 din femeie se va na\u015fte \u201eAcela\u201c care va zdrobi puterea celui r\u0103u (Facerea 3, 15). Vestea aceasta a m\u00e2ng\u00e2iat pe mul\u0163i: pe Adam la na\u015fterea primului copil, pe Lameh, pe Noe \u015fi pe al\u0163ii care a\u015fteptau \u00eemplinirea ei.<\/p>\n Ideea mesianic\u0103 continu\u0103 cu binecuv\u00e2ntarea lui Noe dup\u0103 \u00eencetarea potopului, rostit\u0103 asupra fiilor s\u0103i Sem, Ham \u015fi Iafet \u015fi se contureaz\u0103 tot mai clar \u00een jurul Izb\u0103vitorului, Care se va na\u015fte dup\u0103 trup din neamul lui Sem (Facerea 9, 25\u201327), ca urma\u015f al lui Avraam (Facerea 12, 3; 18, 8), al lui Isaac (Facerea 26, 4), al lui Iacob (Facerea 28, 14) \u015fi din semin\u0163ia lui Iuda (Facerea 49, 10).<\/p>\n F\u0103g\u0103duin\u0163a mesianic\u0103 f\u0103cut\u0103 lui Avraam ocup\u0103 un loc aparte \u00een istoria neamului lui, \u00eentruc\u00e2t de aceasta a fost condi\u0163ionat\u0103 at\u00e2t fericirea popoarelor, c\u00e2t \u015fi numele mare al patriarhului Avraam: \u201e\u015ei Eu voi ridica din tine un popor mare, te voi binecuv\u00e2nta, voi m\u0103ri numele t\u0103u \u015fi vei fi izvor de binecuv\u00e2ntare. Binecuv\u00e2nta-voi pe cei ce te vor binecuv\u00e2nta, iar pe cei ce te vor blestema \u00eei voi blestema; \u015fi se vor binecuv\u00e2nta \u00eentru tine toate neamurile p\u0103m\u00e2ntului\u201c (Facerea 12, 2\u20133; 26, 4; 28, 14; 22, 17\u201318). Patriarhul Iacob, la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e, binecuv\u00e2nt\u00e2nd pe fiii s\u0103i \u00een grai profetic, arat\u0103 c\u0103 \u00een zilele care vor urma \u201eNu va lipsi sceptru din Iuda, nici toiag de c\u00e2rmuitor din coapsele sale, p\u00e2n\u0103 ce va veni \u00eemp\u0103ciuitorul, C\u0103ruia i se vor supune popoarele\u201c (Facerea 49, 10). Ideea mesianic\u0103 se desprinde \u015fi din cuvintele lui Valaam, peste care s-a pogor\u00e2t Duhul lui Dumnezeu \u015fi a v\u0103zut c\u0103: \u201eO stea r\u0103sare din Iacob \u015fi un toiag se ridic\u0103 din Israel\u201c, anun\u0163\u00e2nd prin aceasta venirea lui Mesia (Numeri 24, 17).<\/p>\n Moise prooroce\u015fte c\u0103 Dumnezeu va ridica din mijlocul fiilor lui Israel un prooroc mare de care ei vor trebui s\u0103 asculte (Deuteronom 18, 15). Aceast\u0103 proorocie este amintit\u0103 \u015fi de Sf\u00e2ntul Apostol Petru \u00eentr-o cuv\u00e2ntare a sa (Faptele Apostolilor 3, 22). C\u00e2ntarea Anei, rostit\u0103 la Templu, \u00een fa\u0163a Altarului, con\u0163ine ideea mesianic\u0103: \u201eDomnul va judeca marginile p\u0103m\u00e2ntului \u015fi El va da putere regelui S\u0103u \u015fi va \u00een\u0103l\u0163a fruntea Unsului S\u0103u\u201c (I Regi 2, 10). Ideea mesianic\u0103 are un caracter pronun\u0163at \u00een timpul regilor David \u015fi Solomon, c\u00e2nd Dumnezeu le f\u0103g\u0103duie\u015fte: \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia ve\u015fnic\u0103 (II Regi 7, 12\u201316); Leg\u0103m\u00e2ntul \u015fi A\u015fez\u0103m\u00e2ntul pe veci \u015fi neschimbat (II Regi 23, 5) \u015fi Tronul ve\u015fnic (III Regi 9, 5)[16]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Profe\u0163ii mesianice \u00een c\u0103r\u0163ile poetice.<\/strong> Prin doctrina sa, cartea Iov are un con\u0163inut didactic. Pe l\u00e2ng\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura despre \u00eenvierea din mor\u0163i, judecata din urm\u0103, despre \u00eengeri \u015fi lumea transcendental\u0103, are \u015fi texte unde Iov se refer\u0103 la Mesia numindu-L \u201eR\u0103scump\u0103r\u0103torul\u201c, Care \u00een ziua cea de pe urm\u0103 \u00eel va ridica din pulberea care-l destram\u0103 (Iov 19, 25)[17]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Ideea mesianic\u0103 este dezvoltat\u0103 \u00een mod deosebit \u015fi \u00een psalmi. Psalmii direct mesianici arat\u0103 c\u0103: Mesia este Fiul lui Dumnezeu, n\u0103scut din Dumnezeu-Tat\u0103l (Psalmul 2, 7); Iisus Hristos avea s\u0103 \u00eenvieze din mor\u0163i (Psalmul 15, 10); \u00een timpul suferin\u0163elor pe Cruce a strigat c\u0103tre Dumnezeu s\u0103 ia aminte la El (Psalmul 21, 1); trec\u0103torii L-au hulit, m\u00e2inile \u015fi picioarele I-au fost str\u0103punse, iar hainele I-au fost \u00eemp\u0103r\u0163ite \u015fi pentru c\u0103ma\u015f\u0103 s-au aruncat sor\u0163i (Psalmul 21, 7\u201320). Apoi este descris\u0103 figura \u00eemp\u0103ratului Mesia, ca judec\u0103tor drept \u015fi \u00eendur\u0103tor c\u0103tre poporul S\u0103u (Psalmul 44 \u015fi 71). Se arat\u0103 \u00een\u0103l\u0163area la cer, \u015federea de-a dreapta Tat\u0103lui, prerogativele de \u00eemp\u0103rat \u015fi Preot, na\u015fterea Lui din veci din Dumnezeu-Tat\u0103l (Psalmul 109); precum c\u0103 Mesia este piatra din capul unghiului (Psalmul 117, 22). Psalmii indirect mesianici cuprind profe\u0163ii cu privire la: intrarea lui Iisus Hristos \u00een Ierusalim (Psalmul 8, 22); r\u0103sp\u00e2ndirea Evangheliei \u015fi a credin\u0163ei (Psalmul 18, 4); profe\u0163ia despre P\u0103storul cel bun \u015fi osp\u0103\u0163ul mesianic (Psalmul 22); profe\u0163ia c\u0103 pe Cruce nu I-au fost zdrobite oasele (Psalmul 33, 19) ; profe\u0163ia c\u0103 ziua \u00eenvierii Domnului va fi cinstit\u0103 (Psalmul 117, 24) \u015fi profe\u0163ia despre \u00eenfr\u0103\u0163irea oamenilor prin Biserica cre\u015ftin\u0103 (Psalmul 132)[18]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Tradi\u0163ia, at\u00e2t cea ebraic\u0103, c\u00e2t \u015fi cea cre\u015ftin\u0103, atribuie lui David cartea Psalmilor \u015fi chiar \u015fi azi se aude zic\u00e2ndu-se Psaltirii \u201ePsalmii lui David\u201c. Chiar Psaltirea \u00eens\u0103 nu d\u0103 pe David ca autor dec\u00e2t a 72 de psalmi, din cei 150 c\u00e2\u0163i sunt de to\u0163i. Unii comentatori admit c\u0103 \u00een to\u0163i psalmii se afl\u0103 unele elemente davidice, dar al\u0163ii sus\u0163in c\u0103, \u00een marea ei majoritate, Psaltirea este de origine mult mai t\u00e2rzie dec\u00e2t David, unii din psalmi apar\u0163in\u00e2nd epocii postexilice, iar al\u0163ii chiar epocii macabeice[19]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n David a avut reputa\u0163ia de a fi \u201edulcele psalmist al lui Israel\u201c (II Samuel 23, 1) \u015fi nu-i nimic exagerat \u00een ideea c\u0103 unele poezii, compuse de el, s-au transmis din genera\u0163ie \u00een genera\u0163ie, p\u00e2n\u0103 ce au fost alc\u0103tuite \u00een cartea oficial\u0103 a Psalmilor.<\/p>\n Psalmii provin din mai multe perioade \u015fi din \u00eemprejur\u0103ri deosebite, iar colec\u0163iile de psalmi au fost formate cu timpul \u015fi din astfel de colec\u0163ii a luat fiin\u0163\u0103 Psaltirea actual\u0103. Psaltirea este des folosit\u0103 \u00een cultul Bisericii. Nenum\u0103rate r\u00e2nduieli ale slujbelor includ o parte \u00een care se recit\u0103 psalmi, tocmai pentru frumuse\u0163ea \u015fi con\u0163inutul lor.<\/p>\n Profe\u0163iile mesianice \u00een c\u0103r\u0163ile profetice.<\/strong> Cel mai mare \u015fi mai clar v\u0103z\u0103tor al \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu \u015fi al mesianismului a fost proorocul Isaia. El arat\u0103 c\u0103 Ierusalimul este locul de unde se va vesti \u00een lume \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura cea nou\u0103 pe care o va aduce Mesia \u015fi \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia p\u0103cii pe care o va \u00eentemeia: \u201eC\u0103ci din Sion va ie\u015fi legea \u015fi cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu din Ierusalim\u201c. \u00cen acele vremuri va urma o epoc\u0103 de pace, deoarece \u201enici un neam nu va mai ridica sabia \u00eempotriva altuia \u015fi nu-\u015fi vor mai face r\u0103zboaie\u201c (Isaia 2, 1\u20135). \u00cen continuare Isaia prooroce\u015fte na\u015fterea lui Mesia din fecioar\u0103, C\u0103ruia i se va pune numele Emanuel. \u00cemplinirea acestei proorocii este confirmat\u0103 de evanghelistul Matei (1, 2\u20133). Proorocul vorbe\u015fte apoi despre Lumina care lumineaz\u0103 \u00een \u00eentuneric, proorocie care se refer\u0103 la Iisus Hristos, Care este \u201eLumina lumii\u201c (Isaia 9, 1; cf. Ioan 1, 12). Dup\u0103 aceasta anun\u0163\u0103 na\u015fterea \u201ePruncului minunat\u201c, care va fi \u201eDumnezeu tare, biruitor, Domn al p\u0103cii \u015fi P\u0103rinte al veacului ce va s\u0103 fie, a C\u0103rui pace va fi f\u0103r\u0103 de hotar\u201c (Isaia 9, 5\u20136). Din nou Isaia veste\u015fte c\u0103 Mesia Se va na\u015fte, dup\u0103 trup, din tulpina lui Iesei, \u015fi c\u0103 peste El vor odihni cele \u015fapte daruri ale Sf\u00e2ntului Duh (Isaia 11, 1\u20133); Ml\u0103di\u0163a cea din r\u0103d\u0103cina lui Iesei o vor c\u0103uta neamurile \u015fi morm\u00e2ntul ei va fi cinstit (Isaia 11, 10). Isaia veste\u015fte \u015fi pe \u00eenaintemerg\u0103torul lui Iisus Hristos, care trebuia s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 calea Domnului (Isaia 40, 3). El \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 apoi pe Mesia, ca \u201eSluga Domnului\u201c sau \u201eRobul Domnului care va propov\u0103dui popoarelor Legea lui Dumnezeu\u201c (Isaia 42, 1\u20136). Lucrurile viitoare sunt descrise cu o deosebit\u0103 am\u0103nun\u0163ime, ca fiind prezente: patimile, moartea \u015fi preasl\u0103virea lui Mesia (Isaia 53, 1\u201312). Mesia este ar\u0103tat c\u0103 va fi t\u0103m\u0103duitorul trupurilor \u015fi al sufletelor \u015fi Cel care va aduce m\u00e2ntuire celor robi\u0163i (Isaia 61, 1)[20]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Proorocul Ieremia veste\u015fte c\u0103 Ierusalimul va fi locul de \u00eent\u00e2lnire al popoarelor pentru numele Domnului, iar acestea nu vor mai umbla dup\u0103 r\u0103utatea inimii lor (Ieremia 3, 17). Arat\u0103 pe \u201eP\u0103storul cel Bun\u201c, Care va veni \u015fi Care este Mesia ridicat din neamul lui David \u015fi va fi o Odrasl\u0103 dreapt\u0103 (Ieremia 23, 4\u20135). Descrie \u201eLeg\u0103m\u00e2ntul cel nou\u201c, care nu va mai fi niciodat\u0103 desf\u0103cut (Ieremia 31, 31\u201333).<\/p>\n Pentru faptele \u015fi nedrept\u0103\u0163ile regilor evreilor, Iezechiel profe\u0163e\u015fte c\u0103 cetatea Ierusalimului va c\u0103dea \u00een ruin\u0103 \u015fi va r\u0103m\u00e2ne a\u015fa, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd va veni Cel ce este cu adev\u0103rat demn de ea: \u201eRuin\u0103, ruin\u0103, ruin\u0103, voi face cetatea!… D\u0103r\u00e2mat\u0103 va r\u0103m\u00e2ne p\u00e2n\u0103 ce va veni Acela Care are dreptul \u015fi C\u0103ruia \u00eei voi da-o!\u201c (Iezechiel 21, 27). Cuv\u00e2ntul \u201eAcela\u201c se refer\u0103 la Mesia. Iezechiel profe\u0163e\u015fte c\u0103 Mesia va fi ca un \u201eP\u0103stor Bun\u201c, Care va \u00eenlocui pe p\u0103storii cei necredincio\u015fi, \u015fi va fi singur p\u0103stor al p\u0103cii, Care va pa\u015fte oile Domnului (Iezechiel 34, 1\u201331), Proorocul Iezechiel are multe viziuni: viziunea despre cele patru fiare: om, leu, taur \u015fi vultur, sub care Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i au identificat pe cei patru Evangheli\u015fti; viziunea c\u00e2mpului plin de oase de oameni, care au primit duh de via\u0163\u0103, \u00eenchipuind \u00eenvierea din mor\u0163i, dup\u0103 care se va \u00eencheia un leg\u0103m\u00e2nt ve\u015fnic al p\u0103cii (Ieremia 37, 1\u201326); viziunea dumnezeiasc\u0103 despre Cel ce st\u0103 pe tron \u201eca un chip de om\u201c (Iezechiel 1, 26\u201327) \u015fi Care este \u00eensu\u015fi Mesia[21]<\/sup><\/sup><\/a>. Apoi se descrie simbolic viitoarea \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie mesianic\u0103 format\u0103 din Israel \u015fi popoarele p\u0103g\u00e2ne convertite la credin\u0163a cea adev\u0103rat\u0103, cu care se va \u00eencheia Leg\u0103m\u00e2ntul cel nou \u015fi ve\u015fnic (Iezechiel 16, 53\u201363). \u00cen cele din urm\u0103, Iezechiel arat\u0103, simbolic, universalitatea \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei mesianice, faptul c\u0103 p\u0103m\u00e2ntul cel nou, udat de un izvor minunat, care izvor\u0103\u015fte de sub Templu, este \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een dou\u0103 p\u0103r\u0163i egale \u00eentre fiii lui Israel \u015fi str\u0103ini (Iezechiel 47, 1\u201322).<\/p>\n \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia mesianic\u0103 este v\u0103zut\u0103 de Daniel ca o \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie a p\u0103cii, care este ve\u015fnic\u0103 \u015fi nu va fi nimicit\u0103 niciodat\u0103 (Daniel 2, 44). Ea va fi dat\u0103 \u00een st\u0103p\u00e2nire Fiului Omului \u015fi o va st\u0103p\u00e2ni cu slav\u0103 \u015fi toate popoarele \u00eei vor sluji (Daniel 7, 13\u201314). Apoi Daniel prezice data na\u015fterii \u015fi mor\u0163ii lui Iisus Hristos (Daniel 9, 24\u201327)[22]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Chemarea pruncului din Egipt este profe\u0163it\u0103 de Osea: \u201eDin Egipt am chemat pe Fiul Meu\u201c (Osea 9, 1). Evanghelistul Matei consider\u0103 aceasta ca o vedere clar\u0103 a proorocului Osea, cu privire la fuga \u015fi \u00eentoarcerea din Egipt a pruncului Iisus (Matei 2, 15).<\/p>\n Proorocul Ioil vede \u00een Mesia pe \u201e\u00eenv\u0103\u0163\u0103torul drept\u0103\u0163ii\u201c: \u201e\u015ei voi, locuitori ai Sionului, bucura\u0163i-v\u0103 \u015fi v\u0103 veseli\u0163i \u00een Domnul Dumnezeul vostru, c\u0103ci El v-a dat pe \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul drept\u0103\u0163ii\u201c (Ioil 2, 23). Apoi prooroce\u015fte despre cobor\u00e2rea Sf\u00e2ntului Duh, fapt care s-a \u00eemplinit \u00een ziua Cincizecimii (Ioil 3, 1; Faptele Apostolilor 2, 17).<\/p>\n Proorocul Avdie arat\u0103 c\u0103 \u201em\u00e2ntuirea va fi \u00een muntele Sionului \u015fi \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia va fi a Domnului\u201c (Avdie vers. 17 \u015fi 21). De asemenea, proorocul Iona se constituie chiar \u00eentr-un simbol mesianic pe care M\u00e2ntuitorul \u00eel d\u0103 ca semn al mor\u0163ii \u015fi \u00eenvierii Sale, c\u00e2nd \u00eei mustr\u0103 pe c\u0103rturari \u015fi farisei (Matei 12, 40).<\/p>\n Profe\u0163ii referitoare la Mesia \u015fi la \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia mesianic\u0103 \u00eent\u00e2lnim \u015fi la proorocul Miheia. El zice c\u0103: \u201e\u2026din Sion va ie\u015fi-legea \u015fi cuv\u00e2ntul Domnului din Ienisalim!\u201c \u015fi \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia mesianic\u0103 va fi o \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie de pace, c\u00e2nd popoarele nu vor mai ridica sabia unele \u00eempotriva altora (Miheia 4, 2\u20134). Apoi arat\u0103 c\u0103 Mesia se va na\u015fte \u00een Betleemul Iudeei, \u015fi c\u0103 ob\u00e2r\u015fia Lui este dintru \u00eenceput, din zilele ve\u015fniciei (Miheia 5, 1). Ideea mesianic\u0103 se \u00eent\u00e2lne\u015fte \u015fi la proorocul Agheu c\u00e2nd prezice c\u0103 templul ce s-a zidit dup\u0103 \u00eentoarcerea din robia babilonic\u0103, de\u015fi nu str\u0103luce\u015fte ca al lui Solomon, totu\u015fi va fi mai m\u0103re\u0163, c\u0103ci \u00een el va intra Cel dorit \u015fi a\u015fteptat de toate neamurile (Agheu 2, 9). Proorocul Zaharia are mai multe viziuni \u00een care vede venirea Servului Domnului-Odrasl\u0103 (Zaharia 3, 8), care va rezidi templul Domnului \u015fi va purta semnele regale (Zaharia 6, 12\u201313)[23]<\/sup><\/sup><\/a>. El descrie apoi intrarea solemn\u0103 \u00een Ierusalim a lui Mesia, ca un \u00eemp\u0103rat, drept \u015fi biruitor, smerit \u015fi c\u0103lare pe asin (Zaharia 9, 9); dup\u0103 aceea \u00eel arat\u0103 pe Mesia ca P\u0103storul cel Bun, dar Care a fost v\u00e2ndut cu treizeci de argin\u0163i (Zaharia 12, 10). Proorocul Maleahi prooroce\u015fte despre desfiin\u0163area sacrificiilor Legii Vechi \u015fi instituirea Jertfei celei noi, Euharistia, (Maleahi 1, 10\u201311) \u015fi despre venirea M\u00e2ntuitorului \u015fi a \u201e\u00eenaintemerg\u0103torului S\u0103u\u201c (Maleahi 3, 1\u201324).<\/p>\n Astfel, \u00eemplinirea profe\u0163iilor mesianice \u00een Noul Testament face ca Vechiul Testament s\u0103 aib\u0103 autoritate divin\u0103, pentru dovedirea mesianit\u0103\u0163ii \u015fi dumnezeirii M\u00e2ntuitorului. Sintetiz\u00e2nd, profe\u0163iile mesianice din Vechiul Testament cuprind am\u0103nuntele despre via\u0163a \u015fi activitatea M\u00e2ntuitorului \u015fi au prezis: timpul \u015fi locul na\u015fterii lui Iisus Hristos, \u00eenchinarea magilor, uciderea pruncilor \u015fi fuga \u00een Egipt, \u00eenaintemerg\u0103torul lui Iisus Hristos, ura c\u0103rturarilor \u015fi a autorit\u0103\u0163ilor iudaice, patimile, moartea \u015fi \u00eenvierea Lui. Toate acestea s-au spus de profe\u0163i cu aproape o mie de ani \u00eenainte \u015fi s-au \u00eemplinit \u00eentocmai.<\/p>\n \u00cemplinirea profe\u0163iilor cu privire la Persoana M\u00e2ntuitorului dovede\u015fte c\u0103 Vechiul Testament are o valoare de m\u0103rturie doctrinar\u0103 \u015fi autoritate divin\u0103. De altfel \u015fi formulele cu care autorii Noului Testament introduc textele citate din Vechiul Testament, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 proorociile mesianice s-au \u00eemplinit \u00een Persoana Domnului Iisus Hristos dovedesc cu prisosin\u0163\u0103 leg\u0103tura str\u00e2ns\u0103 dintre Vechiul \u015fi Noul Testament: \u201eAcestea toate s-au f\u0103cut ca s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 ceea ce s-a zis de Domnul prin proorocul care zice: \u201eIat\u0103, Fecioara va avea \u00een p\u00e2ntece \u015fi va na\u015fte Fiu \u015fi vor chema numele lui Emanuel\u201c (Matei 1, 22\u201323 din Isaia 7, 14); sau: \u201eA\u015fa este scris de proorocul\u201c (Matei 2, 5); sau: \u201eCa s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 cuv\u00e2ntul spus de Domnul, prin proorocul\u201c (Matei 2, 15); sau: \u201eAtunci s-a \u00eemplinit cuv\u00e2ntul spus\u2026 de proorocul\u201c (Matei 2, 17) etc.[24]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n \u00cemplinirea profe\u0163iilor mesianice \u00een Persoana M\u00e2ntuitorului dovede\u015fte armonia \u015fi leg\u0103tura dintre Vechiul \u015fi Noul Testament, precum \u015fi adev\u0103rul \u015fi valoarea lor istoric\u0103. De\u015fi Vechiul Testament are un caracter prefigurativ, fiind \u201eumbra celor viitoare\u201c (Coloseni 2, 17) \u015fi \u201ec\u0103l\u0103uz\u0103 spre Hristos\u201c (Galateni 3, 24) \u015fi, de\u015fi a \u00eencetat, dup\u0103 cum spune Sf\u00e2ntul Apostol Pavel: \u201eDesfiin\u0163eaz\u0103 deci pe cel dint\u00e2i ca s\u0103 statorniceasc\u0103 pe al doilea\u201c (Evrei 10, 9), \u201eIar dac\u0103 a venit credin\u0163a, nu mai suntem sub c\u0103l\u0103uz\u0103\u201c (Galateni 3, 25), totu\u015fi, sub aspectul dogmatic \u015fi moral, \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile Vechiului Testament sunt, \u00een fond, ca \u015fi cele ale Noului Testament[25]<\/sup><\/sup><\/a>. Vechiul Testament face parte din iconomia divin\u0103 a m\u00e2ntuirii neamului omenesc, ar\u0103t\u00e2nd modul \u00een care Dumnezeu a preg\u0103tit m\u00e2ntuirea, a \u0163inut de-a lungul veacurilor treaz\u0103 ideea mesianic\u0103, a p\u0103strat credin\u0163a \u00een Unul \u015fi Adev\u0103ratul Dumnezeu \u015fi cum s-a \u00eengrijit ca la \u201eplinirea vremii\u201c, Iisus Hristos s\u0103 fie cunoscut \u015fi primit drept Mesia, M\u00e2ntuitorul cel promis.<\/p>\n 2.1. Vechiul Testament \u015fi valoarea sa pastoral-misionar\u0103<\/strong><\/p>\n Multe erezii sunt legate \u00een mare m\u0103sur\u0103 de t\u00e2lcuirea eronat\u0103 a Sfintei Scripturi, prin urmare \u015fi a Vechiului Testament. Exist\u0103 unii cre\u015ftini care las\u0103 impresia c\u0103 a\u015feaz\u0103 Vechiul Testament deasupra Noului Testament, pe el \u00eentemeindu-\u015fi stabilirea momentului c\u00e2nd s-ar produce Parusia Domnului, obligativitatea sabatului, impunerea de restric\u0163ii \u00een alimenta\u0163ie, amenin\u0163area p\u0103c\u0103to\u015filor cu pedepsele cerului etc. Pentru a-\u015fi justifica atitudinea fa\u0163\u0103 de Vechiul Testament, ace\u015ftia recurg nu numai la cunoscuta afirma\u0163ie a M\u00e2ntuitorului: \u201eN-am venit s\u0103 stric Legea, ci s-o \u00eemplinesc!\u201c (Matei 5, 17) ci \u015fi alte cuvinte luate fragmentar de la Matei 5,18; Ioan 5, 39 \u015fi 46\u201347. Ace\u015ftia spun c\u0103 aceste texte ar spune c\u0103 M\u00e2ntuitorul \u00eensu\u015fi a recunoscut valabilitatea \u00een continuare a Legii vechi, iar Sfin\u0163ii Apostoli nu s-au g\u00e2ndit vreodat\u0103 la desfiin\u0163are, ci la \u201e\u00eent\u0103rirea\u201c ei[26]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Legea veche, potrivit \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii ortodoxe, \u015fi-a avut rosturile ei, ca una ce ne-a fost \u201ec\u0103l\u0103uz\u0103 spre Hristos\u201c, pentru ca s\u0103 ne \u00eendrept\u0103m prin credin\u0163\u0103, iar dac\u0103 a venit credin\u0163a, nu mai suntem sub c\u0103l\u0103uz\u0103 (Galateni 3, 24\u201325). De fapt, M\u00e2ntuitorul Iisus Hristos este \u201eSf\u00e2r\u015fitul Legii\u201c (Romani 10, 4) \u015fi Cel care a des\u0103v\u00e2r\u015fit-o \u00een chipul cel mai sublim (Matei 5, 21\u201340; 6, 1\u201318). Dup\u0103 Jertfa de pe Cruce, \u201efaptele Legii vechi\u201c nu mai au putere izb\u0103vitoare (Galateni 2, 16), iar Legea Nou\u0103 \u00eenlocuie\u015fte pe cea veche.<\/p>\n \n \n Folosirea Vechiului Testament \u00een predic\u0103, \u00een catehez\u0103 \n Prin Cuv\u00e2ntul a fost \u00eenv\u0103\u0163at Avraam, Iacob, \u015fi tot prin El a \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi Moise modul de a instrui \u015fi educa pe credincio\u015fi. Dac\u0103 poporul cel vechi a fost \u00eenv\u0103\u0163at de Domnul \u015fi \u00een chip mijlocit, \u015fi anume prin Moise, poporul cel nou a fost \u00eenv\u0103\u0163at de El fa\u0163\u0103 c\u0103tre fa\u0163\u0103[27]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Dup\u0103 concep\u0163ia Sf\u00e2ntului Iustin Martirul, nu Tat\u0103l universului, ci Fiul lui Dumnezeu a fost acela care a vorbit cu Moise \u015fi cu profe\u0163ii, \u015fi tot ce ei au gr\u0103it poporului evreu, nu a fost de la ei \u00een\u015fi\u015fi, ci de la cel ce i-a \u00eemboldit s\u0103 vorbeasc\u0103, \u201ede la Logosul divin\u201c.<\/p>\n C\u00e2nd Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i propov\u0103duiesc c\u0103 prin rostul proorocilor \u015fi al Sfin\u0163ilor Apostoli a vorbit Dumnezeu Tat\u0103l, Duhul Sf\u00e2nt sau Logosul, ei \u00eenva\u0163\u0103 \u015fi afirm\u0103 de fapt inspira\u0163ia dumnezeiasc\u0103 a Scripturilor, ei scot mereu \u00een relief c\u0103 proorocii au vorbit \u015fi scris ca fiin\u0163e luminate l\u0103untric printr-un dar rev\u0103rsat de sus asupra lor. Au scris ca purt\u0103tori ai Duhului.<\/p>\n Vechiul Testament, de\u015fi ofer\u0103 un nesecat izvor omiletic \u015fi catehetic, nu a fost \u00eenc\u0103 folosit suficient de predicatorii cre\u015ftini \u015fi de aceea a r\u0103mas destul de pu\u0163in cunoscut de credincio\u015fi. Dac\u0103 unii cre\u015ftini \u00eel supraliciteaz\u0103, c\u0103ut\u00e2nd chiar s\u0103 reconverteasc\u0103 pe cei mai slabi \u00een credin\u0163\u0103 \u015fi mai pu\u0163in cunosc\u0103tori ai adev\u0103rurilor scripturistice, cu at\u00e2t mai mult slujitorii altarelor str\u0103bune trebuie s\u0103-l p\u0103trund\u0103 spre a-l face cunoscut credincio\u015filor no\u015ftri, av\u00e2nd datoria de a propov\u0103dui \u00eentregul cuv\u00e2nt al Revela\u0163iei dumnezeie\u015fti, nu numai o parte a ei.<\/p>\n Numeroase precepte religios-morale se pot desprinde din Legea lui Moise, din c\u0103r\u0163ile istorice, dar, mai ales, din cele didactico-poetice \u015fi profetice. Aceste realit\u0103\u0163i nu pot fi trecute cu vederea, c\u00e2nd se \u015ftie c\u0103 propov\u0103duirea cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu trebuie s\u0103 fie ast\u0103zi din \u00eentregul cuprins inspirat al Sfintei Scripturi.<\/p>\n M\u00e2ntuitorul Iisus Hristos \u015fi Sfin\u0163ii Apostoli \u015fi-au \u00eentemeiat propov\u0103duirea lor pe Vechiul Testament, Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i au procedat la fel t\u00e2lcuind cu pasiune ambele Testamente \u015fi dac\u0103 \u00een cultul Bisericii avem at\u00e2tea texte vechi-testamentare atunci \u00een predica \u015fi cateheza de ast\u0103zi trebuie valorificate mai mult preceptele religios-morale \u015fi sociale cuprinse \u00een Vechiul Testament, spre binele sufletesc al tuturor credincio\u015filor.<\/p>\n Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur folose\u015fte \u00een predicile \u015fi Omiliile sale texte din Noul Testament \u015fi din Vechiul Testament, \u00eensum\u00e2nd impresionanta cifr\u0103 de 18.000 citate, ceea ce denot\u0103 preocuparea \u015fi aten\u0163ia sa deosebit\u0103 pentru \u00eentreaga Sf\u00e2nt\u0103 Scriptur\u0103, ca izvor al Revela\u0163iei Divine[28]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 2.2. Vechiul Testament \u00een pictura bisericeasc\u0103, misiune \u015fi art\u0103<\/strong><\/p>\n Cele mai semnificative scene biblice ale Vechiului Testament sunt reproduse \u00een art\u0103, pentru sensul lor simbolic \u015fi valoarea educativ\u0103, iar uneori pentru a confirma cu dovezi tradi\u0163ia altor popoare, dec\u00e2t cel biblic, caracterul istoric al scrisului Vechiului Testament. Semnificative sunt scenele: Adam \u015fi Eva, Cain \u015fi Abel, Jertfa lui Noe, Curcubeul, Noe \u015fi fii s\u0103i, Avraam \u015fi Melchisedec, Jertfa lui Avraam, Iosif, Moartea lui Iacob \u015f.a. Cain \u015fi Abel apar \u00eendeosebi, al\u0103turi de jertfa lor, Abel fiind tipul Bisericii \u015fi al Sfintei Euharistii, iar Cain tipul sinagogii.<\/p>\n Profetul Ilie este un personaj biblic vechi-testamentar popular \u00een pictur\u0103, care pre\u00eenchipuie \u00een\u0103l\u0163area la cer a Domnului, triumful vie\u0163ii asupra mor\u0163ii, a cerescului asupra p\u0103m\u00e2ntescului. Dreptul Iov este reprezentat pentru a ilustra \u00eendelunga r\u0103bdare, iar proorocul Daniel este tipul dreptului Judec\u0103tor[29]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Pictura bisericeasc\u0103 interioar\u0103, dar mai ales pictura pe pere\u0163ii exteriori ai vechilor noastre m\u0103n\u0103stiri rom\u00e2ne\u015fti \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 momente principale ale Vechiului Testament, \u00eenc\u00e2t chiar dac\u0103 nu l-am avea scris, am putea alc\u0103tui din culori istoria Revela\u0163iei dinainte de Hristos. Credincio\u015fii rom\u00e2ni aveau explicarea Sfintei Scripturi \u00een icoane zugr\u0103vite pe prapori, sau pe pere\u0163ii bisericilor care influen\u0163au necontenit via\u0163a religioas\u0103 a str\u0103mo\u015filor no\u015ftri; scenele din Biblie, prin exemple vizibile de pe icoanele din biseric\u0103, \u00eendemnau la fapte bune \u015fi amenin\u0163au cu pedeaps\u0103 pe p\u0103c\u0103to\u015fii acelor vremuri b\u0103tr\u00e2ne[30]<\/sup><\/sup><\/a>. Al\u0103turi de pictura mural\u0103 se distinge pictura tradi\u0163ional\u0103 pe lemn (\u00eendeosebi pe iconostas) \u015fi pe sticl\u0103. Toate acestea dovedesc c\u0103 Vechiul Testament este un nesecat izvor de art\u0103 pictural\u0103, transpus cu folos \u00een planul spiritualit\u0103\u0163ii cre\u015ftine.<\/p>\n Concluzii<\/strong><\/p>\n Vechiul Testament este istoria preg\u0103tirii neamului omenesc pentru primirea m\u00e2ntuirii prin Iisus Hristos, adus\u0103 \u00een Noul Testament. Noul Testament este prelungirea Vechiului Testament \u015fi ambele sunt p\u0103r\u0163i integrante ale aceluia\u015fi scop divin: m\u00e2ntuirea.<\/p>\n Cu c\u00e2t te ad\u00e2nce\u015fti mai mult \u00een Sf\u00e2nta Scriptur\u0103, cu at\u00e2t mai mult descoperi c\u0103 nu este o adunare \u00eent\u00e2mpl\u0103toare de c\u0103r\u0163i diferite, ci un \u00eentreg cu o leg\u0103tur\u0103 interioar\u0103, care formeaz\u0103 temelia credin\u0163ei cre\u015ftine. Noul Testament, aproape la fiecare pagin\u0103 sau capitol din scrierile ce-l compun, cuprinde citate din Vechiul Testament ce dovedesc \u201eAdev\u0103rul \u015fi Via\u0163a\u201c M\u00e2ntuitorului nostru Iisus Hristos. Citatele din Vechiul Testament, f\u0103cute \u00een Noul Testament, sunt o evident\u0103 prob\u0103 intern\u0103 a leg\u0103turii dintre ambele Testamente.<\/p>\n Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur arat\u0103 \u00een Omiliile sale la Vechiul Testament c\u0103 dac\u0103 nu ar fi fost s\u0103v\u00e2r\u015fit p\u0103catul adamic, n-ar fi fost justificat\u0103 venirea M\u00e2ntuitorului \u015fi m\u00e2ntuirea obiectiv\u0103 a neamului omenesc.<\/p>\n O parte dintre cre\u015ftini supraevalueaz\u0103 prescrip\u0163iile Vechiului Testament, iar pentru al\u0163ii Vechiul Testament s\u2011a depreciat. Relu\u00e2nd opiniile unor eretici din antichitatea cre\u015ftin\u0103 (ca spre exemplu Marcian din secolul II) sau \u2013 ideologii rasiste \u015fi \u015fovine \u2013, unii cre\u015ftini desconsider\u0103, par\u0163ial sau total, Vechiul Testament, merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la atitudinea elimin\u0103rii lui (dac\u0103 nu din Canonul biblic, cel pu\u0163in din uz).<\/p>\n Cu siguran\u0163\u0103 unele p\u0103r\u0163i ale Vechiului Testament, care au fost tipuri \u015fi simboluri pentru Noul Testament, s-au \u00eemplinit \u015fi, ca stare, nu mai pot avea putere obligatorie, dar \u201eVechiul Testament mai cuprinde \u015fi alte legi, care n-au fost desfiin\u0163ate, deoarece sunt potrivite tuturor credincio\u015filor din toate epocile \u015fi care corespund universalismului \u015fi eternit\u0103\u0163i cre\u015ftinismului, care le-a primit \u015fi le-a perfec\u0163ionat\u201c[31]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n \u201eVechiul Testament este \u00abScriptur\u0103 inspirat\u0103\u00bb\u201c (II Timotei 3, 16), la fel ca \u015fi Noul Testament. El este istoria unui popor, dar mai ales istoria omenirii de la \u00eenceputurile ei. Vechiul Testament are pe profe\u0163ii, drep\u0163ii \u015fi \u00een\u0163elep\u0163ii s\u0103i, ca pe ni\u015fte stele c\u0103l\u0103uzitoare c\u0103tre \u201eLuceaf\u0103rul zorilor m\u00e2ntuirii neamului omenesc\u201c \u2013 Iisus Hristos. Dac\u0103 nu are o des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 putere sfin\u0163itoare, are o indiscutabil\u0103 valoare pedagogic\u0103, capabil\u0103 s\u0103 formeze caracterul \u015fi virtu\u0163ile umane.<\/p>\n \u00cen zilele noastre, mai mult dec\u00e2t oric\u00e2nd, Vechiul Testament este chemat s\u0103 niveleze asperit\u0103\u0163ile dintre oameni \u015fi popoare. To\u0163i oamenii sunt \u00eentre ei egali, cu acelea\u015fi posibilit\u0103\u0163i de afirmare \u015fi cu acela\u015fi drept la via\u0163\u0103 (Galateni 3, 28; Coloseni 3, 11).<\/p>\n \u00cen Vechiul Testament afl\u0103m \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi dogmatice \u015fi despre adev\u0103ruri ca: existen\u0163a \u00eengerilor (Facerea 3, 24; 16, 7\u201311; 19, 1; 28, 12; Daniel 10, 13; Judec\u0103tori 13, 20; Zaharia 1, 12; Maleahi 3, 1 \u00een psalmi \u015fi \u00een alte c\u0103r\u0163i); p\u0103catul str\u0103mo\u015fesc (Osea 6, 7; Psalmul 50, 6); nemurirea sufletului (Facerea 5, 24; IV Regi 2, 11; Facerea 15, 1; \u00een\u0163elepciunea lui Solomon 16, 14; 2, 23); \u00eenvierea mor\u0163ilor (Psalmul 15, 10; Isaia 25, 8; 26, 19; Iov 19, 25; Iezechiel 37; Daniel 12, 2; II Macabei 12, 43\u201344); judecata particular\u0103 \u015fi universal\u0103 (Amos 5, 18; Ecclesiastul 12, 14; Isaia 66, 15\u201316; Ioil 4, 2 etc); r\u0103splata \u015fi pedeapsa ve\u015fnic\u0103 (Daniel 12, 2).<\/p>\n Pe l\u00e2ng\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile dogmatice, \u00een Vechiul Testament g\u0103sim \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi morale care corespund cu cele ale Noului Testament. At\u00e2t Vechiul c\u00e2t \u015fi Noul Testament dezvolt\u0103 sentimentul de fr\u0103\u0163ietate \u015fi iubire \u00eentre oameni. De altfel \u00een Vechiul Testament ca \u015fi \u00een Noul Testament, totul se reduce la datoria omului de a iubi pe Dumnezeu \u015fi pe aproapele, potrivit poruncilor din Decalog. Poruncile din Decalog sunt amintite \u00een mai multe locuri din c\u0103r\u0163ile Noului Testament. Astfel porunca I este amintit\u0103 la Marcu (12, 29); a V-a la Matei (15, 4; 19, 19) \u015fi Marcu (7, 10); a VI-a la Matei (5, 21; 19, 18); a VII-a la Matei (5, 27; 19, 18) \u015fi Marcu (10, 19); a VIII-a la Matei (19, 18) \u015fi Marcu (10, 19); a IX-a la Matei (19, 18) \u015fi Marcu (10, 19); iar porunca a X-a la Romani (13, 9). \u201e\u015ei toate aceste porunci: \u00abS\u0103 nu s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fti adulter, s\u0103 nu ucizi, s\u0103 nu furi, s\u0103 nu m\u0103rturise\u015fti str\u00e2mb, s\u0103 nu pofte\u015fti\u2026 \u015fi orice alt\u0103 porunc\u0103 ar mai fi\u00bb\u201c, zice Sf\u00e2ntul Apostol Pavel, se cuprind \u00een acest cuv\u00e2nt: \u201es\u0103 iube\u015fti pe aproapele t\u0103u ca pe tine \u00eensu\u0163i\u201c (Romani 13, 9). Iubirea \u015fi respectul pentru om \u00een Vechiul ca \u015fi \u00een Noul Testament este o porunc\u0103 divin\u0103, care se cere aplicat\u0103 \u00een raporturile dintre membrii de familie \u015fi semeni.<\/p>\n Porunca iubirii \u00een Vechiul Testament, fiind gre\u015fit \u00een\u0163eleas\u0103 de evrei, a fost aplicat\u0103 mai mult pentru cona\u0163ionali dec\u00e2t pentru str\u0103ini, de\u015fi prevedea \u015fi iubirea fa\u0163\u0103 de str\u0103ini (Levitic 19, 24).<\/p>\n M\u00e2ntuitorul, \u00een parabola cu samarineanul milostiv, a ar\u0103tat c\u0103 semenul nostru este orice om, indiferent din ce neam este (Luca 10, 25\u201337). \u00cen Vechiul Testament unele dispozi\u0163ii par a fi mai pu\u0163in de acord cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile morale ale Noului Testament, dar trebuie de luat \u00een seam\u0103 faptul c\u0103 Vechiul Testament nu este legea des\u0103v\u00e2r\u015firii, ci faza de preg\u0103tire a omenirii spre des\u0103v\u00e2r\u015fire. \u00cen general, nu sunt contradic\u0163ii \u00eentre Legea moral\u0103 a Vechiului Testament \u015fi cea a Noului Testament.<\/p>\n [1]<\/sup><\/sup><\/a> Sf\u00e2ntul Ioan Damaschin, Dogmatica, <\/strong>Editura Scripta, Bucure\u015fti, 1993, p. 46.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [2]<\/sup><\/sup><\/a> S. Bulgakov, Cerul pe p\u0103m\u00e2nt<\/em>, \u00een rev. \u201eRaze de lumin\u0103\u201c, an. V, nr. 1, Bucure\u015fti, p. 15.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [3]<\/sup><\/sup><\/a> Pr. prof. Mircea Chialda, Raportul \u00eentre Vechiul \u015fi Noul Testament, <\/em>\u00een rev. \u201eB.O.R.\u201c, nr. 5\u20136 (1981), p. 543.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [4]<\/sup><\/sup><\/a> Pr. prof. Vladimir Prelipceanu, Vechiul Testament. Cuprinsul, caracterul, sensul, <\/em>\u00een rev. \u201eGlasul Bisericii\u201c, nr. 3\u20134 (1964), p. 195.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [5]<\/sup><\/sup><\/a> Fer. Augustin, De Catehisendis rubidus<\/em>; IV, 8, \u00een Migne, PL, vol. 40, col. 315, Apud pr. prof. dr. Nicolae Ciudin, Studiul Vechiului Testament, <\/strong>Editura IBMBOR, Bucure\u015fti, 1978, p. 343.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [6]<\/sup><\/sup><\/a> Sf\u00e2ntul Chiril al Ierusalimului, Cateheza 16, 4,<\/em> \u00een Migne, PG, vol. 33, col. 920, Apud pr. Teodor Baba, Vechiul Testament \u00een lucrarea pastoral-misionar\u0103 a preotului<\/em>, \u00een rev. \u201eAltarul Banatului\u201c, nr. 1\u20132 (2004), p. 46.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [7]<\/sup><\/sup><\/a> Pr. prof. Mircea Chialda, art. cit.<\/em>, p. 547.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [8]<\/sup><\/sup><\/a> Unitatea \u015fi leg\u0103tura dintre cele dou\u0103 Testamente reiese \u015fi din cele peste dou\u0103 sute de texte citate \u015fi din cele peste trei mii de aluzii din Vechiul Testament, pe care le \u00eent\u00e2lnim \u00een c\u0103r\u0163ile Noului Testament.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [9]<\/sup><\/sup><\/a> Pr. prof. dr. Nicolae Ciudin, op. cit.<\/em>, p. 345.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [10]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, pp. 349\u2013350.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [11]<\/sup><\/sup><\/a> \u00cen acest sens spune Sf\u00e2ntul Apostol Pavel: \u201e\u00cen El a\u0163i \u015fi fost t\u0103ia\u0163i \u00eemprejur, cu t\u0103iere \u00eemprejur nef\u0103cut\u0103 de m\u00e2n\u0103, prin dezbr\u0103carea de trupul c\u0103rnii, \u00eentru t\u0103ierea \u00eemprejur a lui Hristos\u201c (Coloseni 2, 11). Tot astfel, mielul pascal \u015fi p\u00e2inile punerii \u00eenainte au pre\u00eenchipuit Taina Sfintei Euharistii.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [12]<\/sup><\/sup><\/a> Sf\u00e2ntul Irineu, Adversus Haereses I<\/em>, 4, 16, apud Irineu Mih\u0103lcescu, Dogmatica Iubirii,<\/strong> Editura Clasici ai Teologiei Rom\u00e2ne\u015fti, Bucure\u015fti, 1998, p. 83.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [13]<\/sup><\/sup><\/a> Pr. prof. dr. Dumitru St\u0103niloae, Fiin\u0163a Tainelor \u00een cele trei confesiuni<\/em>, \u00een rev. \u201eOrtodoxia\u201c, an VIII (1956), nr. 1\u20132, p. 9.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [14]<\/sup><\/sup><\/a> Pr. prof. dr. Dumitru Radu, Sfintele Taine \u00een via\u0163a Bisericii<\/em>, \u00een rev. \u201eStudii Teologice\u201c, nr. 3\u20134 1981, Bucure\u015fti, p. 173.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n
\na Sfintei Scripturi<\/strong><\/p>\n
\n\u015fi \u00een misiunea pastoral\u0103 individual\u0103 \u015fi colectiv\u0103<\/strong><\/p>\n
<\/p>\n
\n