<\/p>\n
Prof. drd. MARIA ALEXANDRA PANTEA<\/em><\/p>\n La mijlocul secolului al XIX-lea Aradul a\u00a0 devenit un important centru cultural datorit\u0103 existen\u0163ei unei Episcopii ortodoxe care a sus\u0163inut activitatea\u00a0 desf\u0103\u015furat\u0103 de profesorii Preparandiei \u015fi ai institutului teologic. Ace\u015ftia au contribuit la dezvoltarea culturii rom\u00e2ne\u015fti\u00a0 \u015fi extinderea acesteia \u00een lumea rural\u0103 unde rolul cel mai important \u00eel aveau preo\u0163ii \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori.<\/p>\n \u00cen a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea dup\u0103 \u00eenfiin\u0163area Astrei Aradul a devenit \u015fi un important centru politic \u015fi cultural, iar profesorii Preparandiei s-au implicat \u00een activit\u0103\u0163ile politice \u015fi culturale devenind ap\u0103r\u0103torii limbi \u015fi culturii rom\u00e2ne. Dup\u0103 1861 \u00een Arad se produce o rena\u015ftere na\u0163ional\u0103 odat\u0103 cu \u00eenfiin\u0163area societ\u0103\u0163ii de lectur\u0103 \u00een septembrie 1861. \u00centr-o circular\u0103 din 12\/24 septembrie semnat\u0103 de Miron Romanu, Atanasie \u015eandor \u015fi Nicolae Philimon se anun\u0163\u0103 \u00eenfiin\u0163area societ\u0103\u0163i \u015fi se arat\u0103 c\u0103 ,,dup\u0103 un somn de moarte a sosit \u015fi pentru noi rom\u00e2nii timpul re\u00eenvierii\u201c[1]<\/sup><\/sup><\/a>\u00a0 Se consider\u0103 c\u0103 pentru p\u0103strarea identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale trebuie cultivat\u0103 limba \u015fi literatura na\u0163ional\u0103. \u00cenc\u0103 de la \u00eenceput s-a urm\u0103rit atragerea\u00a0 printre membrii societ\u0103\u0163ii a celor \u201ecare sunt \u00eensufle\u0163i\u0163i de \u00eenaintarea na\u0163ional\u0103\u201c fapt ce a dus la \u00eenscrierea a numero\u015fi intelectuali.<\/p>\n Prin rezolu\u0163ia din 17 septembrie 1862 \u00eemp\u0103ratul aprob\u0103 \u00eenfiin\u0163area Astrei la Arad urm\u00e2nd ca la 12 mai s\u0103 se deschid\u0103 \u00eentr-un cadru festiv. Manifest\u0103rile organizate la Arad cu ocazia deschiderii Astrei ar\u0103dene au fost considerate un moment de afirmare a na\u0163iunii rom\u00e2ne. Ini\u0163iativa privind organizarea Astrei ar\u0103dene a apar\u0163inut oamenilor politici \u00een frunte cu episcopul Procopie Ivacicovici, printre membrii fondatori \u00eei g\u0103sim \u015fi pe profesorii Atanasie \u015eandor, Miron Romanu \u015fi Andrei Papp. Prin statutul Astrei care a fost acceptat de Curtea de la Viena \u00een urma adopt\u0103rii\u00a0 rezolu\u0163iei din 17 septembrie 1862 se arat\u0103\u00a0 c\u0103 \u201eRom\u00e2nii din ora\u015ful Arad \u015fi din \u00eemprejur\u0103ri av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 \u00eenaltul guvern al \u0163\u0103rii concede fiec\u0103rei na\u0163iunii libera dezvoltare \u015fi c\u0103 spre dezvoltarea na\u0163ional\u0103 a unui popor societ\u0103\u0163ile sunt foarte de lips\u0103, am aflat de bine pentru \u00eenaintarea culturii na\u0163ionale a \u00eenfiin\u0163a o societate\u00a0 cu scopul sus\u0163inerii culturii na\u0163ionale a poporului a poporului rom\u00e2n \u015fi dezvoltarea \u015fi dezvoltarea literaturii \u015fi culturii sociale prin cetiri \u015fi conversa\u0163ii\u201c[2]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen statutul prin care se \u00eenfiin\u0163a Astra ar\u0103dean\u0103 se ar\u0103t\u0103 c\u0103 scopul societ\u0103\u0163i este dezvoltarea culturii na\u0163ionale care se f\u0103cea prin \u201eajutorarea tinerimii rom\u00e2ne\u201c a studen\u0163ilor mai s\u0103raci care se preg\u0103teau pentru cariera \u015ftiin\u0163ific\u0103, artistic\u0103 industrial\u0103, economic\u0103. Un alt obiectiv era sprijinirea \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor din satele rom\u00e2ne\u015fti, formarea unor biblioteci, \u015fi sprijinirea autorilor rom\u00e2ni c\u0103ci numai prin ei se poate dezvolta o literatur\u0103 na\u0163ional\u0103. Scopurile enumerate \u00een statut reflect\u0103 situa\u0163ia din lunea rom\u00e2neasc\u0103 at\u00e2t cea urban\u0103 c\u00e2t \u015fi cea rural\u0103 \u015fi sunt expresia solidarit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti care a cuprins toat\u0103 societatea rom\u00e2neasc\u0103. Prin punerea \u00een practic\u0103 a statutului Astrei a \u00eenceput un proces de transformare profund\u0103 a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015ftii. Se considera c\u0103 dup\u0103 un jum\u0103tate de veac de la \u00eenfiin\u0163area Preparandiei, \u00eenfiin\u0163area Astrei reprezint\u0103 \u201eo de\u015fteptare a credin\u0163ei\u201c \u015fi un moment de \u201erena\u015ftere na\u0163ional\u0103\u201c pentru c\u0103 printre membrii Astrei g\u0103sim al\u0103turi de intelectualii ar\u0103deni \u015fi numero\u015fi dasc\u0103li \u015fi preo\u0163i din satele rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n Membrii Astrei considerau c\u0103 pentru ridicarea cultural\u0103 a poporului rom\u00e2n erau necesare publica\u0163ii \u00een limba rom\u00e2n\u0103, care era considerat\u0103 ca fiind elementul cel mai important al culturii na\u0163ionale. Societatea a sus\u0163inut ideea public\u0103rii unor lucr\u0103ri pe teme istorice pentru c\u0103 urm\u0103rea dezvoltarea unei culturi na\u0163ionale care s\u0103 se bazeze pe specificul na\u0163ional \u015fi pe o serie de valori specifice societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015ftii. \u00cen aceste condi\u0163ii \u00een iulie 1862 profesorul Preparandiei ar\u0103dene Alexandru Gavra se adreseaz\u0103 Comitetului Astrei din Sibiu. \u00centr-o scrisoare trimis\u0103 societ\u0103\u0163ii la 22 iulie 1862 aminte\u015fte c\u0103 trimite Astrei manuscrisele pe care la avea pentru a se \u201eexpune spre vedere \u015fi comun\u0103 cercetare\u00a0 doar\u0103 se va afla p\u00e2n\u0103 mai tr\u0103iesc vreun negustor cu putere care s\u0103 ia una carte\u201c[3]<\/sup><\/sup><\/a> \u015fi care apoi s\u0103 vad\u0103 lumina tiparului. \u00cen 1862 Alexandru Gavra avea o parte din manuscrisele lui Gheorghe \u015eincai \u015fi Samuil Micu pe care nu a reu\u015fit s\u0103 le publice din motive financiare. \u00cen scrisorile pe cere le-a trimis Alexandru Gavra arat\u0103 c\u0103 manuscrisele \u201ele-a adunat \u00een peste 40 de ani \u015fi culeg\u00e2ndu-le care dintr-o \u0163ar\u0103 care din alta am cheltuit c\u00e2tu totu patrimoniu meu l-am risipit\u201c[4]<\/sup><\/sup><\/a>. Prin activitatea pe care a desf\u0103\u015furat-o timp de jum\u0103tatea de secol Alexandru Gavra a salvat o serie de manuscrise ca Hronica Rom\u00e2nilor scris\u0103 de Gheorghe \u015eincai sau Istoria Rom\u00e2nilor scris\u0103 de Samuil Micu, opere fundamentale pentru cultura rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n Profesorii Preparandiei ar\u0103dene f\u0103ceau parte dintre membrii fondatori ai Astrei \u015fi\u00a0\u00a0 au stabilit o serie de leg\u0103turi cu personalit\u0103\u0163i din Rom\u00e2nia. Alexandru Gavra trimite \u00een 1864\u20131865 mai multe scrisori Ministerului Culturii de la Bucure\u015fti unde prezint\u0103 manuscrisele\u00a0 \u015fi cere ministrului publicarea lor. O scrisoare interesant\u0103 este cea din 8 noiembrie 1864 trimis\u0103 de revizorul \u015fcolar Nicolae Florescu\u00a0 adresat\u0103 lui Atanasie \u015eandor membru al Astrei ar\u0103dene \u00een care se aminte\u015fte c\u0103 au fost trimise societ\u0103\u0163ii 36 de c\u0103r\u0163i pentru biblioteca Astrei. C\u0103r\u0163ile sunt scrise \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi trateaz\u0103 subiecte istorice, dintre acestea amintim \u201eIsroria Moldovei \u015fi a Rom\u00e2niei\u201c, \u201eIstoria fund\u0103rii Bucure\u015ftilor\u201c, \u201eM\u0103n\u0103stiri \u00eenchinate\u201c, \u201ePrincipatele Unite \u00een fa\u0163a Europei\u201c. Trimiterea acestor c\u0103r\u0163i care trateaz\u0103 diferite subiecte istorice dovede\u015fte c\u0103 la mijlocul secolului al XIX-lea istoria a devenit o arm\u0103 prin care se putea demonstra unitatea rom\u00e2nilor. La mijlocul secolului al XIX-lea s-au scris numeroase opere istorice unde trecutul este glorificat, fapt ce a dus la na\u015fterea unor mituri \u015fi apari\u0163ia unor simboluri ale unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale.<\/p>\n \u00cenc\u0103 din momentul \u00eenfiin\u0163\u0103rii, Astra a sus\u0163inut\u00a0 activitatea desf\u0103\u015furat\u0103 de profesorii Preparandiei \u015fi ai Institutului Teologic. Problemele profesorilor ar\u0103deni au fost prezentate Mitropoltului Anderi \u015eaguna, cel care al\u0103turi de episcopul greco-catolic Alexandru \u015eulu\u0163iu au pus bazele Astrei. \u00cen scrisoarea trimis\u0103 \u00een 27 mai 1866 de profesorii Preparandiei\u00a0 Alexandru Gavra \u015fi Atanasie \u015eandor prezint\u0103 mitropolitului Andrei \u015eaguna\u00a0 situa\u0163ia financiar\u0103 precar\u0103 \u00een care se g\u0103seau. Profesorii Preparandiei Alexandru Gavra \u015fi Athanasie \u015eandor consider\u0103 c\u0103 prin activitatea desf\u0103\u015furat\u0103\u00a0 timp de c\u00e2teva decenii au urm\u0103rit a servi \u201eMajest\u0103\u0163ii Sale, na\u0163iunii, bisericii \u015fi patriei\u02dd[5]<\/sup><\/sup><\/a> arat\u0103 c\u0103 se confrunt\u0103 cu probleme mai mari dec\u00e2t profesorii de la preparandia s\u00e2rbeasc\u0103 din S\u00e2nt Andrei care au un venit de 504 florini austrieci \u00een timp ce profesorii ar\u0103deni au un venit de 336 florini austrieci. Se arat\u0103 c\u0103 cele dou\u0103 institute pedagogice s-au \u00eenfiin\u0163at odat\u0103 \u015fi au acela\u015fi statut. \u00cen aceste condi\u0163ii se cere o \u00eemp\u0103r\u0163ire egal\u0103 a fondurilor \u015fcolare \u00eentre rom\u00e2ni \u015fi s\u00e2rbi. Problemele profesorilor ar\u0103deni \u00eencep din 1834 c\u00e2nd to\u0163i func\u0163ionarii publici din imperiu au \u201ec\u0103p\u0103tat \u00een argint \u015fi contribu\u0163ia de mai nainte\u201c[6]<\/sup><\/sup><\/a> \u00een timp ce profesorii ar\u0103deni nu au primit nimic iar salariile li s-au pl\u0103tit numai \u00een bani vechi astfel \u00een loc s\u0103 aib\u0103 800 florini austrieci aveau 320 florini austrieci \u015fi s-a ajuns \u00een situa\u0163ia ca profesorii de la sat s\u0103 aib\u0103 un venit anual mai mare dec\u00e2t profesorii Preparandiei ar\u0103dene.\u00a0 Se arat\u0103 c\u0103 statul acord\u0103 ajutor mai mare maghiarilor care sunt mai \u201eavu\u0163i\u201c chiar dac\u0103 rom\u00e2nii \u201econtribuie la casa statului\u00a0 cu bani \u015fi pentru ap\u0103rarea imperiului cu s\u00e2ngele lor propriu\u201c[7]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen \u00eencheiere\u00a0 se arat\u0103 c\u0103 profesorii au prezentat cererea lor \u00eencep\u00e2nd din 1 octombrie 1864 autorit\u0103\u0163ilor printre care Episcopului Aradului, fostului comite Teodor Serb precum \u015fi consilierului \u015fcolar Constantin Ioanovici dar \u015fi \u00een alte locuri atunci \u015fi au cerut ca venitul anual s\u0103 fie de 840 florini austrieci atunci c\u00e2nd banii aveau mai mare valoare. Prin aceast\u0103 cerere trimis\u0103 mitropolitului Andrei \u015eaguna profesorii ar\u0103denii \u00eel roag\u0103 a se \u201e\u00eendura a lua \u00een considerare cererea\u201c pentru c\u0103 numai a\u015fa poate \u201es\u0103 renasc\u0103 toat\u0103 speran\u0163a\u201c.<\/p>\n \u00cen 14\/26 decembrie 1866 profesorii Preparandiei ar\u0103dene trimit o scrisoare Astrei ar\u0103dene unde cer \u201esprijin material\u00a0 \u00een vederea amelior\u0103rii condi\u0163iilor de via\u0163\u0103 devenite precare ca urmare a cre\u015fterii pre\u0163urilor\u201c[8]<\/sup><\/sup><\/a>. Se arat\u0103 c\u0103 de la \u00eenfiin\u0163area institutului pedagogic \u00een 1812 acesta a contribuit la dezvoltarea culturii rom\u00e2ne prin \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile predate \u015fi formarea de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori, care \u015fi-au desf\u0103\u015furat activitatea \u00een satele rom\u00e2ne\u015fti contribuind astfel la luminarea rom\u00e2nilor. Mul\u0163i preo\u0163i \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori au urmat \u00eendemnul profesorilor lor \u015fi au \u201eeducat \u015fi \u00eenv\u0103\u0163at\u201c pe copii \u0163\u0103ranilor din satele rom\u00e2ne\u015fti care luptau cu s\u0103r\u0103cia. \u00cen aceste condi\u0163ii au ap\u0103rut \u201eb\u0103rba\u0163i lumina\u0163i dintre fii acelor preo\u0163i \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii\u00a0 care oarec\u00e2ndva au cercetat acest institut f\u0103r\u0103 de aceasta poporul nostru prin ora\u015fe \u015fi sate \u00eencepe a ceti \u015fi scrie prin \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori care au\u00a0 cercetat pedagogicul\u201c[9]<\/sup><\/sup><\/a> \u00cen scrisoare sunt prezentate problemele profesorilor Preparandiei care aveau un venit anual de 336 florini austrieci \u015fi sunt \u201esili\u0163i a gusta din multul pu\u0163inul c\u00e2\u015ftig al p\u0103rin\u0163ilor no\u015ftri\u201c. O alt\u0103 problem\u0103 este cea a reducerii catedrelor, astfel de la patru profesori s-a ajuns la doi. Se mai arat\u0103 c\u0103 \u015fi profesorii de la sat au un venit anual mai mare acesta poate ajunge p\u00e2n\u0103 la 600 florini austrieci pe an. Profesorii ar\u0103deni arat\u0103 c\u0103 timp de doi ani au trimis scrisori \u00een care prezentau problemele lor autorit\u0103\u0163ilor statului dar f\u0103r\u0103 nici un rezultat iar acum apeleaz\u0103 la sprijinul Astrei pentru a interveni ca situa\u0163ia profesorilor s\u0103 se schimbe. \u00cen \u00eencheiere se arat\u0103 c\u0103 \u201eprofesorii rom\u00e2ni greco-orientali de la gimnaziu din Bra\u015fov se bucur\u0103 de un ajutor anual de 4000 florini numai noi rom\u00e2nii greco-orientali din Ungaria nu c\u0103p\u0103t\u0103m nici un ajutor\u201c[10]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n \u00a0Ca urmare a scrisorii trimise de profesorii Preparandiei, cererile acestora au fost discutate \u00een timpul adun\u0103rii generale a Astrei din 14\/27 decembrie 1866 \u00een care la punctul 9 se aminte\u015fte c\u0103 \u201eprofesorii institutului rom\u00e2n preparandial greco-ortodox din Arad roag\u0103 adunarea general\u0103 c\u0103 pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea salariilor profesorilor s\u0103 fac\u0103 pa\u015fi la guvern\u201c[11]<\/sup><\/sup><\/a>. Tot \u00een adunarea general\u0103 a Astrei din 14\/27 decembrie s-a discutat \u015fi propunerea lui Ioan Popovici Desanu privind respectarea dreptului folosirii limbii rom\u00e2ne \u00een actele oficiale precum \u015fi ideea \u00eenfiin\u0163\u0103rii unui gimnaziu de stat la Arad sau Timi\u015foara cu predare \u00een limba rom\u00e2n\u0103. \u00cen problema venitului anual profesorii Preparandiei s-au adresat at\u00e2t bisericii, pentru c\u0103 \u015fcoala era sus\u0163inut\u0103 de Episcopia Aradului, c\u00e2t \u015fi Astrei, societate cultural\u0103 care avea ca \u00a0cel mai important obiectiv dezvoltarea culturii na\u0163ionale \u00a0care nu se putea realiza dec\u00e2t cu sprijinul \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor \u015fi preo\u0163ilor iar prin activitatea desf\u0103\u015furat\u0103 la institutul pedagogic de c\u0103tre Alexandru Gavra \u015fi Atanasis \u015eandor ace\u015ftia au format \u015fi educat sute de elevii care au devenit \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori \u00een satele rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n \u00cen protocolul Astrei din 1867 se preciza c\u0103 intelectualii rom\u00e2ni sunt \u201echema\u0163i a da sboru culturii poporului \u015fi a sus\u0163ine ne\u015ftirbit\u0103 reputa\u0163iune societ\u0103\u0163ii noastre \u00abiar \u00een cea ce prive\u015fte scopul societ\u0103\u0163ii se arat\u0103 c\u0103\u00bb prin l\u0103\u0163imea ei cea mare \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput \u015fi-a c\u00e2\u015ftigat \u00een toat\u0103 lume rom\u00e2n\u0103 un nume frumos\u201c[12]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen adunarea general\u0103 din 2\/14\u20133\/15 septembrie 1868 Ioan Popovici Deseanu a propus ca \u201eadunarea urm\u0103toare s\u0103 se desf\u0103\u015foare \u00een perioada vacan\u0163ei \u015fcolare \u015fi universitare astfel \u00eenc\u00e2t elevii \u015fi studen\u0163ii s\u0103 poat\u0103 lua parte la lucr\u0103ri\u201c[13]<\/sup><\/sup><\/a>. Era o propunere care viza atragerea tinerilor \u015fi preocuparea pentru formarea unei noi genera\u0163ii care s\u0103 apere cauza na\u0163ional\u0103. Printr-o circular\u0103 din 24 octombrie 1868 episcopul Aradului \u00eei \u00eendemna pe preo\u0163ii din episcopie s\u0103 arate poporului scopul \u201efolositor \u015fi m\u0103re\u0163\u201c[14]<\/sup><\/sup><\/a> al Astrei.<\/p>\n \u00a0Prin activitatea desf\u0103\u015furat\u0103 de Astra ar\u0103dean\u0103 \u00een primul deceniu de existen\u0163\u0103 aceasta a sprijinit activitatea profesorilor de la institutul pedagogic \u015fi teologic iar cu ajutorul Episcopiei \u00a0a ap\u0103rut \u00een februrie 1869 prima revist\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 din Episcopia Aradului \u201eSperan\u0163ia\u201c. Era considerat\u0103 a fi opera \u00a0\u201esuperiorit\u0103\u0163ii scolastice, redactat\u0103 de junimea institutului clerical \u015fi are ca scop a contribui la l\u0103\u0163irea \u00a0culturei na\u0163ionale \u015fi promovarea intereselor biserice\u015fti\u201c[15]<\/sup><\/sup><\/a>. Revista ap\u0103rea de dou\u0103 ori pe lun\u0103 \u015fi se adresa \u00een mod deosebit preo\u0163ilor \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor din satele rom\u00e2ne\u015fti Se publicau date privind modul de organizare al bisericii \u015fi \u015fcolii, predici, poezii \u015fi literatur\u0103. Prin apari\u0163ia revistei Speran\u0163ia se punea \u00een practic\u0103 o veche idee a profesorilor Preparandiei din 1814.<\/p>\n Evenimentele care s-au produs \u00een Arad dup\u0103 \u00eenfiin\u0163area Astrei au transformat ora\u015ful \u00eentr-un important centru cultural \u015fi politic unde \u015fi-au desf\u0103\u015furat activitatea o serie de intelectuali ca episcopul Procopie Ivacicovici, Ioan Popovici Deseanuu, Miron Romanu, Alexandru Gavra \u015fi Atanasie \u015eandor care au pus \u00een practic\u0103 o serie de idei prin care au contribuit la dezvoltarea culturii na\u0163ionale. Importan\u0163a Aradului este dovedit\u0103 prin propunerea Astrei din Sibiu din 11 mai 1871 un apel adresat \u201ec\u0103tre to\u0163i rom\u00e2nii \u015fi to\u0163i al\u0163i iubitori de progresu\u201c[16]<\/sup><\/sup><\/a> [16] prin care se cerea \u00eenfiin\u0163area unei Academii de drept la Arad. \u00cen document se mai arat\u0103 c\u0103 am\u00e2narea aduce daune na\u0163iunii rom\u00e2ne. \u00cen apelul Astrei din Sibiu cultura era considerat\u0103 cea mai important\u0103 arm\u0103 pentru ob\u0163inerea drepturilor de c\u0103tre rom\u00e2nii din imperiu iar pentru dezvoltarea culturii erau necesare \u015fcoli \u015fi o genera\u0163ie de intelectuali care s\u0103 lupte pentru drepturile rom\u00e2nilor.<\/p>\n \u00cen perioada 1861\u20131871 au avut loc o serie de evenimente care au marcat profund societatea rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi s-au cerat condi\u0163ii favorabile \u00a0care au dus la transformarea Aradului \u00eentr-un important centru cultural \u015fi politic pentru rom\u00e2nii din Ungaria Prin activitatea episcopului Aradului Procopie Ivacicovici care a sus\u0163inut \u00a0profesorii Preparandiei \u015fi Institutului Teologic \u015fi apoi a contribuit la formarea Astrei \u015fi a revistei Speran\u0163ia s-au produs transform\u0103ri profunde \u00een societate care s-au sim\u0163it \u015fi \u00een satele \u00a0din Episcopia Aradului unde se afirm\u0103 tot mai mult ideea apartenen\u0163ei la o cultur\u0103 na\u0163ional<\/p>\n [1]<\/sup><\/sup><\/a> Arhivele Statului Arad, Fond Astra dos\u00a0 1\/ 1861.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [2]<\/sup><\/sup><\/a> Arhivele Statului Arad, Colec\u0163ia Octavian Lupa\u015f, dosarul 52.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [3]<\/sup><\/sup><\/a> Arhivele Statului Arad, colec\u0163ia de xerografii dosarul C16.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [4]<\/sup><\/sup><\/a> Toma G Bulat, O \u00eencercare de a se tip\u0103rii la Bucure\u015fti manuscrisele lui Samuil Micu \u015fi Gheorghe \u015eincai,<\/em> \u00een Mitropolia Banatului nr 1\u20133, 1973, p 96.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [5]<\/sup><\/sup><\/a> Arhivele Statului Arad, Colec\u0163ia \u015etefan Cri\u015fan dosarul 14.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [6]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem.<\/em><\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [7]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem.<\/em><\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [8]<\/sup><\/sup><\/a> Arhivele Statului Arad, fond xerografii dosarul C 16.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [9]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem.<\/em><\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [10]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem.<\/em><\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [11]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem.<\/em><\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [12]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem.<\/em><\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [13]<\/sup><\/sup><\/a> Ioan Bolovan, Asocia\u0163ia Na\u0163ional\u0103 Ar\u0103dean\u0103, pentru cultura poporului rom\u00e2n,<\/strong> Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2011, p. 127.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [14]<\/sup><\/sup><\/a> I. D. Suciu, Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului,<\/strong> Editura Mitropoliei Banatului, Timi\u015foara 1980 vol. II, p. 894.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [15]<\/sup><\/sup><\/a> Vasile Popeang\u0103, M\u0103rturii privitoare la lupta rom\u00e2nilor din p\u0103r\u0163ile Aradului \u00a0pentru p\u0103strarea fiin\u0163ei na\u0163ionale prin educa\u0163ie \u015fi cultur\u0103,<\/strong> Arad, 1986, p. 158.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [16]<\/sup><\/sup><\/a> Arhivele Statului Arad, fond xerografii, dosarul C16.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Prof. drd. MARIA ALEXANDRA PANTEA La mijlocul secolului al XIX-lea Aradul a\u00a0 devenit un important centru cultural datorit\u0103 existen\u0163ei unei Episcopii ortodoxe care a sus\u0163inut activitatea\u00a0 desf\u0103\u015furat\u0103 de profesorii Preparandiei \u015fi ai institutului teologic. Ace\u015ftia au contribuit la dezvoltarea culturii … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti
<\/p>\n
\n