{"id":402,"date":"2012-10-25T21:51:03","date_gmt":"2012-10-25T21:51:03","guid":{"rendered":"http:\/\/altarul-banatului.ro\/?page_id=402"},"modified":"2012-10-25T21:51:03","modified_gmt":"2012-10-25T21:51:03","slug":"cei-tari-si-cei-slabi-dupa-i-corinteni-8-10","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/?page_id=402","title":{"rendered":"\u201eCei tari\u201c \u015fi \u201ecei slabi\u201c, dup\u0103 I Corinteni 8\u201310"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

Preot dr. ION-SORIN BORA<\/p>\n

\u00cencre\u015ftinarea Corintului \u00eencepe \u00een anii 50\u201351, odat\u0103 cu vizita Apostolului Pavel \u00een capitala Ahaiei, \u00een timpul celei de-a doua c\u0103l\u0103torii misionare. Comunitatea numeroas\u0103 a evreilor de aici este cea dint\u00e2i care se bucur\u0103 de ascultarea Evangheliei Apostolului. \u00cen Corint \u00eens\u0103, Evanghelia \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 dou\u0103 grupuri diferite de oameni, iudeii \u015fi p\u0103g\u00e2nii, \u00eent\u00e2mpin\u00e2nd dou\u0103 mari obstacole: pe de o parte iudaismul<\/em> care cultiva spiritul de intrig\u0103, formalismul \u015fi sectarismul religios, iar pe de alt\u0103 parte neamurile<\/em> care favorizau desfr\u00e2ul \u015fi filosofia[1]<\/sup><\/sup><\/a>. Chiar dac\u0103 putem g\u0103si un conflict de idei \u00eentre cele dou\u0103 grupuri de cre\u015ftini, este prematur\u0103 identificarea vreunuia din aceste grupuri cu \u201ecei tari\u201c sau cu \u201ecei slabi\u201c, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t Sf\u00e2ntul Pavel \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte tuturor corintenilor aceea\u015fi dragoste p\u0103rinteasc\u0103.<\/p>\n

Num\u0103rul ini\u0163ial al membrilor comunit\u0103\u0163ii corintene, dup\u0103 calculele exege\u0163ilor moderni, era de 10\u201320 persoane iar \u00een timpul scrierii primei Epistole c\u0103tre Corinteni \u015fi a listei de salut\u0103ri din Epistola c\u0103tre Romani, comunitatea avea 50\u201380 de persoane[2]<\/sup><\/sup><\/a>. Aceste calcule, \u00eens\u0103, includ numai\u00a0 persoanele amintite nominal de Apostol \u00een epistol\u0103; pe acestea Sf\u00e2ntul Pavel \u0163ine s\u0103 le numeasc\u0103 \u00een virtutea unei prietenii mai str\u00e2nse, care implic\u0103 o cunoa\u015ftere \u00eendeaproape a vie\u0163ii lor cotidiene \u015fi a felului de g\u00e2ndire al acestora. Ceilal\u0163i, anonimii, sunt aceia pe care prietenii \u201ecei tari\u201c<\/em><\/strong> ai Apostolului se pare c\u0103 \u00eei uitaser\u0103 (a\u015fa cum e cazul \u201ecelor slabi\u201c<\/em><\/strong>), sau se reg\u0103sesc \u00een mul\u0163imea celor l\u0103uda\u0163i sau mustra\u0163i de p\u0103rintele lor duhovnicesc. Textul epistolelor pauline las\u0103 s\u0103 se \u00eentrevad\u0103 o mul\u0163ime mare de adresan\u0163i, iar calculele numerice ale cre\u015ftinilor nu se pot realiza cu precizie.<\/p>\n

Din ce \u00een ce mai numeroase sunt ast\u0103zi \u00eencerc\u0103rile de identificare a \u201ecelor tari\u201c<\/em><\/strong> \u015fi a \u201ecelor slabi\u201c, <\/em><\/strong>consider\u00e2ndu-se c\u0103 prin acestea se pot reconsidera at\u00e2t \u00eenceputurile istoriei cre\u015ftine c\u00e2t \u015fi forma \u015fi fondul textului scripturistic. Nu pu\u0163ini sunt cei care cred Scriptura Noului Testament ca rezultat al \u201econflictelor\u201c dintre \u201ecurentele de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103\u201c specifice grupurilor apostolice, fiecare astfel de grup categorisindu-l pe cel\u0103lalt cu diferite apelative \u00eentre care \u015fi acelea de \u201etari\u201c \u015fi \u201eslabi\u201c.<\/p>\n

L\u0103murirea problemei \u201ecelor tari\u201c \u015fi a \u201ecelor slabi\u201c din Corint este cu at\u00e2t mai important\u0103 cu c\u00e2t \u00een teologia biblic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 nu a fost abordat\u0103, l\u0103s\u00e2nd loc de interpretare nedreapt\u0103.<\/p>\n

Problema idolotitelor corintiene<\/strong><\/p>\n

\n

Conflictul din Corint pe care \u00eel trateaz\u0103 Sf\u00e2ntul Pavel \u00een fragmentul studiat este cauzat de idolotite \u015fi de atitudinea diferit\u0103 a cre\u015ftinilor fa\u0163\u0103 de acestea.<\/p>\n

Idolotitele sau \u201ecele jertfite idolilor\u201c erau c\u0103rnurile rezultate din animalele jertfite \u00een cinstea zeilor p\u0103g\u00e2ni \u015fi puteau fi consumate \u00een temple sau \u00een casele particulare ale celor mai \u00eenst\u0103ri\u0163i \u00eenchin\u0103tori la idoli. Uneori acestea ajungeau \u00een pie\u0163e \u015fi erau cump\u0103rate \u015fi de cre\u015ftini, chiar dac\u0103 Sinodul Apostolic din Ierusalim a interzis acest lucru (Faptele Apostolilor 15, 29).<\/p>\n

Carnea animalului jertfit ap\u0103rea \u00een trei feluri, corespunz\u0103toare celor trei etape ale sacrificiului: carnea preg\u0103tit\u0103 imediat dup\u0103 junghiere, carnea ce se ardea ca jertf\u0103 \u015fi cea care se consuma la banchetul \u00een cinstea idolului. Aceasta din urm\u0103 se \u00eemp\u0103r\u0163ea \u00eentre preo\u0163ii idolatri \u015fi credincio\u015fii lor, fiind subiect de dezbinare pentru cre\u015ftinii din Corint[3]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

C\u0103rnurile jertfite aveau dou\u0103 componente: una religioas\u0103 \u015fi una social\u0103. Zeii c\u0103rora se jertfeau erau considera\u0163i prezen\u0163i \u00een momentul sacrificiului iar osp\u0103\u0163ul nu era dec\u00e2t prelungirea \u00een via\u0163a cotidian\u0103 a acestei prezen\u0163e. Dimensiunea social\u0103 a acestor jertfiri consta \u00een calitatea acestor c\u0103rnuri care erau \u201ede dorit\u201c, provenind din cele mai bune animale \u015fi fiind preg\u0103tite cu o grij\u0103 special\u0103 de organizatori. Pentru cea mai mare parte a cre\u015ftinilor din Corint aceste c\u0103rnuri erau probabil un mijloc de trai, masa unde se consumau fiind un veritabil \u201erestaurant\u201c al Antichit\u0103\u0163ii[4]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Pavel rezum\u0103 problema idolotitelor folosind dou\u0103 distinc\u0163ii:<\/p>\n

a) interdic\u0163ia absolut\u0103 a cre\u015ftinilor, care particip\u0103 la masa Domnului, de a lua parte la banchetele religioase ce urmeaz\u0103 sacrificiilor p\u0103g\u00e2ne (I Corinteni 10, 14\u201322);<\/p>\n

b) permisiunea de a m\u00e2nca idolotite la mesele private, mai pu\u0163in atunci c\u00e2nd pot s\u0103 sminteasc\u0103 pe cei ce se ab\u0163in din team\u0103 de idolatrie (I Corinteni 10, 23\u201311, 1)[5]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Larghe\u0163ea Apostolului \u00een privin\u0163a c\u0103rnurilor v\u00e2ndute \u00een m\u0103cel\u0103rie este foarte diferit\u0103 de restric\u0163iile Legii Vechiului Testament. Comuniunea stabilit\u0103 cu demonii prin sacrificiu era doar de ordin moral, f\u0103r\u0103 ca Sf\u00e2ntul Pavel s\u0103 fi considerat idolotitele ca p\u0103str\u00e2nd vreo otrav\u0103 sau infectare supranatural\u0103[6]<\/sup><\/sup><\/a>. De asemenea, cre\u015ftinului chemat de un p\u0103g\u00e2n la mas\u0103[7]<\/sup><\/sup><\/a>, \u00eei este \u00eeng\u0103duit s\u0103 m\u0103n\u00e2nce tot ce se pune \u00eenainte, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eentrebe pentru con\u015ftiin\u0163\u0103 (a sa sau a altuia) dac\u0103 sunt \u015fi idolotite[8]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Idolii sunt \u201enimic\u201c, deci m\u00e2ncarea sacrificat\u0103 idolilor nu este periculoas\u0103 prin ea \u00eens\u0103\u015fi; ea devine v\u0103t\u0103m\u0103toare atunci c\u00e2nd sminte\u015fte pe fra\u0163ii mai slabi (I\u00a0Corinteni 8, 1\u201313)[9]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

\n

\n

Idolii \u015fi idolatria<\/strong><\/p>\n

\n

Cultul grecesc al lui Serapis<\/em> vorbe\u015fte adesea de banchetul domnului<\/em> a\u015fa cum arat\u0103 papirusul Oxyr. I, 110; III, 523; XIV, 1755<\/em><\/strong> din secolele II\u2013III d.Hr. unde se considera c\u0103 zeul prezideaz\u0103 \u015fi particip\u0103\u00a0 \u00eempreun\u0103 cu credincio\u015fii s\u0103i la mesele sacrificiale[10]<\/sup><\/sup><\/a>. O alt\u0103 ceremonie de acest fel era epulae Jovis<\/em> din Capitoliu[11]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

La greci \u03bf\u1f34\u03b4\u03b1<\/em> \u015fi \u03b5\u1f30\u03b4\u03b1<\/strong><\/em> sunt echivalentele cunoa\u015fterii. Cuv\u00e2ntul \u03b5\u1f30\u03b4\u03c9\u03bb\u03bf\u03bd<\/em> (idol) este legat de cei doi termeni. Dac\u0103 idolul se prezint\u0103 ca privirea deformat\u0103 a omului raportat la natur\u0103, cunoa\u015fterea poate s\u0103 p\u0103streze aceast\u0103 imagine pentru \u00eentreaga via\u0163\u0103. Unii teologi observ\u0103 c\u0103 idolii au mai degrab\u0103 rolul de oglind\u0103 dec\u00e2t de portret; o oglind\u0103 doar reflect\u0103 imaginea privirii[12]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Astfel, natura idolului conceptual este bazat\u0103 \u00eentotodeauna pe natura privitorului. Idolatria nu este numai pictura deformat\u0103 a experien\u0163ei lui Dumnezeu, pentru c\u0103 \u015farpele din Eden pretinde s\u0103 fie capabil s\u0103 intre \u00een g\u00e2ndirea lui Dumnezeu (Facere 2\u20133). Dar c\u00e2rligul cu care \u015farpele trage femeia este preten\u0163ia ca ea s\u0103 fie ca Dumnezeu, dup\u0103 cum noi to\u0163i vrem s\u0103 schimb\u0103m ordinea lucrurilor, pun\u00e2ndu-ne pe noi \u00een\u015fine de partea cealalt\u0103 a limitelor naturale. Acesta este acel gust<\/strong> pe care Eva l-a avut \u00een Rai. Din momentul acestei pofte dup\u0103 fruct, ea a descoperit gustul idolatriei<\/strong>[13]<\/sup><\/sup><\/a>. Deci idolatria \u00eencepe cu\u00a0 alterarea chipului lui Dumnezeu din noi \u015fi sf\u00e2r\u015fe\u015fte cu dorin\u0163a de a fi dumnezeu.<\/p>\n

\u00cens\u0103 neantul idolilor este lucrul \u00een\u0163eles de to\u0163i cre\u015ftinii prin \u015ftiin\u0163a teologic\u0103\u00a0 (I\u00a0Corinteni 8, 4), ace\u015ftia socotindu-se astfel \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i s\u0103 participe la mesele idolatre.<\/p>\n

Expresia \u03c4\u03c1\u03ac\u03c0\u03b5\u03b6\u03b1 <\/em>(I Corinteni, 10, 21) <\/em>\u00een Vechil Testamente era echivalent\u0103, de cele mai multe ori, cu \u03b8\u03c5\u03c3\u03b9\u03b1\u03c3\u03c4\u03ae\u03c1\u03b9\u03bf\u03bd<\/em> pentru c\u0103 acesta era altarul pe care credincio\u015fii aduceau c\u0103rnurile ca jertf\u0103[14]<\/sup><\/sup><\/a>. \u015ei p\u0103g\u00e2nii aduceau jertfe pe altare, a\u015fa cum s-a descoperit pe o inscrip\u0163ie din Cos, <\/strong>referitoare la cultul lui Herakles <\/em>unde se vorbe\u015fte \u00een aceia\u015fi termeni: \u03c4\u03c1\u03ac\u03c0\u03b5\u03b6\u03b1 \u03c4\u03bf\u1fe6 \u03b8\u03b5\u03bf\u1fe6<\/em>[15]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/em><\/p>\n

Cele dou\u0103 feluri de idolatrie pe care le trateaz\u0103 aici Sf\u00e2ntul Pavel sunt:<\/p>\n

a) participarea direct\u0103 sau indirect\u0103 la ritualurile p\u0103g\u00e2ne;<\/p>\n

b) idolatria conceptual\u0103, a cunoa\u015fterii[16]<\/sup><\/sup><\/a> .<\/p>\n

Corintenii aveau gustul pentru idolatrie la fel ca \u015fi Eva \u00eenainte de p\u0103cat. Dac\u0103 unii voiau s\u0103 ia parte la via\u0163a social\u0103 din Corint, trebuia s\u0103 fac\u0103 unele concesii la practicile p\u0103g\u00e2ne. C\u0103rnurile servite \u00een temple erau o parte oferite idolilor iar alt\u0103 parte erau consumate ca m\u00e2nc\u0103ruri obi\u015fnuite[17]<\/sup><\/sup><\/a>. Corintenii boteza\u0163i credeau c\u0103 pot s\u0103-\u015fi continue via\u0163a social\u0103 la fel ca \u00eenainte de a fi cre\u015ftini, doar s\u0103 cread\u0103 c\u0103 \u201enu exist\u0103 nici un idol cu adev\u0103rat\u201c, astfel crez\u00e2nd, m\u00e2ncarea de c\u0103rnuri jertfite nu era nicio problem\u0103[18]<\/sup><\/sup><\/a>. Ori Sf\u00e2ntul Pavel le arat\u0103 pericolele care \u00eei p\u00e2ndeau: distrugerea comuniunii fr\u0103\u0163e\u015fti prin smintirea fratelui \u201epentru care a murit Hristos\u201c (I Corinteni 8, 11) \u015fi idolatria.<\/p>\n

\n

\n

Conflictul din Corint<\/strong><\/p>\n

\n

Evanghelia adunase laolalt\u0103 oameni din toate clasele sociale, din diferite medii educa\u0163ionale \u015fi cu principii proprii de via\u0163\u0103, \u00eenv\u0103\u0163\u00e2ndu-i s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 voia aceluia\u015fi Tat\u0103 Ceresc \u015fi cer\u00e2ndu-le s\u0103 se iubeasc\u0103 \u015fi s\u0103 se ajute unii pe al\u0163ii[19]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Trebuie s\u0103 remarc\u0103m c\u0103 Sf\u00e2ntul Pavel a avut o misiune apostolic\u0103 \u00eentr-o lume a diversit\u0103\u0163ii etnice, culturale, religioase \u015fi filosofice[20]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen aceast\u0103 mare de diversit\u0103\u0163i au ap\u0103rut repede valurile conflictelor pe care Sf\u00e2ntul Apostol Pavel nu a \u00eencercat niciodat\u0103 s\u0103 le ignore. De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd a \u00een\u0163eles pericolul unui conflict pentru Biseric\u0103 l-a descris cu maximum de am\u0103nunte, a\u015fa cum este cazul \u015fi cu cel dintre \u201etarii<\/strong>\u201c \u015fi \u201eslabii<\/strong>\u201c Corintului, indic\u00e2nd solu\u0163iile ce izvor\u0103sc din Hristos \u015fi din Biseric\u0103. Pentru perioada postapostolic\u0103, astfel de conflicte \u015fi mai ales rezolvarea lor simpl\u0103, este mereu izvor de \u00een\u0163elegere a mesajului cre\u015ftin, mai ales \u00eentre fra\u0163ii care se ceart\u0103 din diferite motive: teologice, sociale, culturale, economice etc.<\/p>\n

Unii corinteni credeau c\u0103 Hristos \u00eei izb\u0103vise nu numai de p\u0103cat \u015fi de moartea ve\u015fnic\u0103, dar \u015fi de frica de p\u0103cat \u015fi de pedeaps\u0103. Pentru a caracteriza aceast\u0103 situa\u0163ie Sf\u00e2ntul Pavel citeaz\u0103, sau poate el promulg\u0103 \u00eent\u00e2ia oar\u0103 sloganul \u201etoate \u00eemi sunt \u00eeng\u0103duite\u201c (I Corinteni 6, 12; 10, 23)[21]<\/sup><\/sup><\/a>. Interpretarea corintean\u0103, preval\u00e2ndu-se de Evanghelie, s-a dep\u0103rtat de mesajul Sf\u00e2ntului Pavel (adev\u0103rata Evanghelie) \u00een patru puncte esen\u0163iale: hristologia, soteriologia, eshatologia \u015fi eclesiologia[22]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

La o prim\u0103 citire, dezbin\u0103rile din Corint sunt provocate de casa lui Hloe \u015fi de cei ce contest\u0103 autoritatea apostolatului paulin. Sf\u00e2ntul Pavel identific\u0103 \u201ecasa lui Hloe\u201c ca fiind sursa unor fac\u0163iuni din interiorul Bisericii (I Corinteni 1, 11\u201312), poate ca un rezultat al concursului de reclama\u0163ii despre Sf\u00e2nta Tain\u0103 a Botezului \u015fi darurile spirituale ce le-au primit unii \u00een urma acestuia (I Corinteni 1, 13\u201317)[23]<\/sup><\/sup><\/a>. Poate chiar ace\u015ftia au manifestat indiferen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de cazul de imoralitate sexual\u0103 (I Corinteni 5, 1\u20132) \u015fi ar fi nesocotit Cina Domnului (I Corinteni 11, 17\u201321)[24]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

La acest conflict se adaug\u0103 \u015fi cel st\u00e2rnit de grupul celor care puneau problema statutului apostolic \u015fi a autorit\u0103\u0163ii Sf\u00e2ntului Pavel. \u00cens\u0103 chiar dac\u0103 sloganele citate la I Corinteni 1, 12: \u201eEu sunt al lui Pavel\u201c, \u201eEu sunt al lui Appolo\u201c etc. nu pot fi considerate ca fiind proprii Bisericii din Corint[25]<\/sup><\/sup><\/a>, ci unei alte comunit\u0103\u0163i care i-a cunoscut pe ceilal\u0163i Apostoli cita\u0163i, c\u0103 \u201efiecare din voi zice: eu sunt al lui Pavel\u2026\u201c dovede\u015fte c\u0103 r\u0103utatea dezbin\u0103rilor cuprinsese nu numai o parte a Bisericii din Corint, ci \u00eentreaga Biseric\u0103[26]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

La o privire mai atent\u0103 asupra textului epistolei observ\u0103m c\u0103 cei ce dezbinaser\u0103 Biserica din Corint erau foarte bine cunoscu\u0163i Sf\u00e2ntului Pavel, dar nu \u00eei nume\u015fte \u00een discursul s\u0103u, ci \u00eei substituie Apostolilor cei mai cunoscu\u0163i Bisericii. \u201e\u015ei acestea, fra\u0163ilor, le-am \u00eenchipuit \u00eentre mine \u015fi \u00eentre Apollo pentru voi, ca \u00eentru noi s\u0103 v\u0103 \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i, ca nu mai mult dec\u00e2t este scris s\u0103 cugeta\u0163i\u201c (I Corinteni 4, 6)[27]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Deci cei ce botezau, \u015fi nu cei ce propov\u0103duiau pricinuiser\u0103 tulbur\u0103ri \u00een Corint[28]<\/sup><\/sup><\/a>. De aceea Sf\u00e2ntul Pavel mul\u0163ume\u015fte lui Dumnezeu c\u0103 el personal nu botezase dec\u00e2t pe Crisp, Gaius \u015fi casa lui \u015etefanas (I Corinteni 1, 14)[29]<\/sup><\/sup><\/a>. Dac\u0103 admitem c\u0103 cei ce botezau \u00een Corint erau preo\u0163ii \u015fi episcopii hirotoni\u0163i[30]<\/sup><\/sup><\/a> aici nu de mult de Sf\u00e2ntul Pavel, sau veni\u0163i \u00een capitala Ahaiei din alte comunit\u0103\u0163i cre\u015ftine (ca cele ale lui Apollo \u015fi Petru cf. I Corinteni 1, 12) \u00een\u0163elegem un lucru foarte important pentru Biserica Universal\u0103: \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura omeneasc\u0103 propov\u0103duit\u0103 de preo\u0163i \u015fi episcopi, fie ei tr\u0103ind chiar \u00een perioada apostolic\u0103, nu poate aduce dec\u00e2t dezbinare. Pe l\u00e2ng\u0103 harul nepre\u0163uit primit de ace\u015ftia, Sf\u00e2ntul Pavel le d\u0103 \u015fi \u00eendemnul de a nu \u201ecugeta mai mult dec\u00e2t este scris\u201c, de a p\u0103stra deci nealterat\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura apostolic\u0103 pe care au primit-o prin Predania Apostolic\u0103.<\/p>\n

De ce Sf\u00e2ntul Pavel nu a ocolit conflictele \u015fi s-a aruncat mereu \u00een mijlocul lor? Pentru c\u0103 orice conflict are dou\u0103 posibile rezolv\u0103ri complete: distrugerea \u015fi construirea. Cre\u015ftinismul nu este religia compromisului \u015fi nici a distrugerii. Este religia edific\u0103rii pe temelia Hristos. \u201eNimeni nu poate s\u0103 pun\u0103 alt\u0103 temelie dec\u00e2t cea pus\u0103 care este Hristos\u201c (I Corinteni 3, 12). Pe aceast\u0103 temelie trebuie zidit\u0103 Biserica \u00een toate timpurile dup\u0103 aceea\u015fi re\u0163et\u0103 indicat\u0103 de Apostol: smerenia \u015fi dragostea.<\/p>\n

Felul \u00een care Apostolul rezolv\u0103 criza dintre \u201ecei tari\u201c<\/em><\/strong> \u015fi \u201ecei slabi\u201c<\/em><\/strong> din Corint este crucial pentru \u00een\u0163elegerea sensului vie\u0163ii cre\u015ftine de c\u0103tre to\u0163i urma\u015fii lui Hristos.<\/p>\n

Pentru rezolvarea conflictului corintenii nu au apelat la autoritatea Apostolului din complezen\u0163\u0103, ci pentru c\u0103 au \u00een\u0163eles c\u0103 un astfel de conflict zguduie Biserica din temelie. Cel care poate \u015fi trebuie s\u0103 readuc\u0103 lucrurile la normalitate este \u201eziditorul\u201c Bisericii din Corint, Sf\u00e2ntul Apostol Pavel. Tot astfel \u015fi teologii cuprin\u015fi de v\u00e2rtejul conflictelor trebuie s\u0103 se aplece cu fiasc\u0103 supunere la autoritatea Sfin\u0163ilor Apostoli, \u015fi nu s\u0103 o conteste.<\/p>\n

Din cuprinsul epistolei conflictul dintre \u201ecei tari\u201c<\/em><\/strong> <\/em>\u015fi \u201ecei slabi\u201c<\/em><\/strong> <\/em>este evident, existent \u00eenaintea redact\u0103rii epistolei \u015fi determin\u00e2nd redactarea fragmentului de la I Corinteni 8, 1\u201311, 1, ca al cincilea motiv al scrierii epistolei[31]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Structura literar\u0103 a textului de la I Corinteni 8, 1\u201311, 1<\/strong><\/p>\n

O prim\u0103 \u00eentrebare legat\u0103 de fragmentul 8, 1\u201311, 1, care \u015fi-a c\u0103utat r\u0103spunsul la majoritatea cercet\u0103torilor noutestamentari \u00eencearc\u0103 determinarea temei pe care Apostolul a tratat-o aici. Pe ce pune el accent \u00een fragmentul de fa\u0163\u0103?<\/p>\n

\u00cen acela\u015fi fragment g\u0103sim foarte multe probleme teologice \u015fi morale. Autorul trateaz\u0103 prolema idolotitelor \u015fi a idolatriei, precum \u015fi atitudinea corect\u0103 a cre\u015ftinului fa\u0163\u0103 de acestea. Totodat\u0103 str\u0103bate cunoa\u015fterea cre\u015ftin\u0103, \u00een sens activ, \u00eendreptat\u0103 spre oameni, zei, materie \u015fi Hristos dar \u015fi \u00een sens pasiv, corintenii fiind ei \u00een\u015fi\u015fi cunoscu\u0163i de Dumnezeu \u015fi de fra\u0163i. Iubirea de fra\u0163i, sl\u0103biciunea efectiv\u0103 a corintenilor cre\u015ftini, o opune Sf\u00e2ntul Apostol Pavel cunoa\u015fterii, dar f\u0103r\u0103 a o anula pe aceasta din urm\u0103. Libertatea corintenilor, a Apostolului \u015fi a celorlal\u0163i misionari este de asemenea discutat\u0103 \u00een acest fragment.<\/p>\n

Chiar dac\u0103 majoritatea cercet\u0103torilor consider\u0103 c\u0103 tema principal\u0103 este problema idolotitelor, a\u015fa cum Sf\u00e2ntul Pavel se pare c\u0103 o prezint\u0103 \u00eenc\u0103 din versetul 8, 1 \u03a0\u03b5\u03c1\u1f76 \u03b4\u1f72 \u03c4\u1ff6\u03bd \u03b5\u1f30\u03b4\u03c9\u03bb\u03bf\u03b8\u1f7b\u03c4\u03c9\u03bd, <\/em>nu putem trece neobservat efortul Apostolului de a stinge un conflict care ap\u0103ruse \u00eentre fiii s\u0103i duhovnice\u015fti din Corint. Astfel, toate temele din fragment sunt teme de discu\u0163ie \u00eentre grupul reprezentan\u0163ilor corintenilor \u015fi Sf\u00e2ntul Pavel, pe de o parte, \u015fi \u00eentre diferitele grupuri de credincio\u015fi din Corint \u015fi nu numai, de cealalt\u0103 parte.<\/p>\n

\u00centreaga pericop\u0103 de la I Corinteni 8\u201310 poate fi situat\u0103 \u00eentr-o juxtapunere stranie a dou\u0103 fraze pe care le g\u0103sim \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul capitolului opt: \u03a0\u03b5\u03c1\u1f76 \u03b4\u1f72 \u03c4\u1ff6\u03bd \u03b5\u1f30\u03b4\u03c9\u03bb\u03bf\u03b8\u1f7b\u03c4\u03c9\u03bd <\/em>\u015fi \u03bf\u1f34\u03b4\u03b1\u03bc\u03b5\u03bd \u1f45\u03c4\u03b9 \u03c0\u1f71\u03bd\u03c4\u03b5\u03c2 \u03b3\u03bd\u1ff6\u03c3\u03b9\u03bd \u1f14\u03c7\u03bf\u03bc\u03b5\u03bd<\/em>. Al\u0103turarea idolotitelor cu cunoa\u015fterea este crucial\u0103 \u00een argumentele Sf\u00e2ntului Pavel ce urmeaz\u0103 \u00een epistol\u0103[32]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Obiectivul Sf\u00e2ntului Pavel este aici, cu siguran\u0163\u0103, defla\u0163ia arogan\u0163ei spirituale a \u201e\u00een\u0163elepciunii veacului acestuia\u201c specific\u0103 Bisericii din Corint, care avea preten\u0163ia de a fi privilegiat\u0103 cu daruri speciale \u015fi cuno\u015ftin\u0163\u0103 despre Dumnezeu[33]<\/sup><\/sup><\/a>. \u0162inta criticii pauline este preten\u0163ia oamenilor de a cunoa\u015fte adev\u0103rul despre Dumnezeu cu mintea lor finit\u0103 (I Corinteni 1, 21). Astfel Dumnezeu este redus la un obiect al cunoa\u015fterii umane, creatura se confund\u0103 cu Creatorul iar idolatria la care au ajuns p\u0103g\u00e2nii (cf. Romani 1, 18\u201325) se confund\u0103 cu adev\u0103rata credin\u0163\u0103.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Pavel alege crucea<\/strong> (1, 17\u201318) \u015fi pe Iisus cel r\u0103stignit (I Corinteni 1, 23; 2, 2, 8; cf. 1, 13) pentru a portretiza con\u0163inutul predicii sale, strategia sa retoric\u0103 \u00eencep\u00e2nd prin trasarea contrastului \u00eentre \u00een\u0163elepciunea lui Dumnezeu \u015fi cea a lumii[34]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Pentru grupurile religioase din antichitate imaginile cultice erau simboluri ale fertilit\u0103\u0163ii, vie\u0163ii \u015fi puterii (tulpina de gr\u00e2u, co\u015ful de fructe etc). Crucea \u00eens\u0103, instrumentul infam de execu\u0163ie la romani, va fi identificat imediat oriunde \u00een Corintul Imperiului Roman cu sl\u0103biciunea, lipsa, ru\u015finea \u015fi moartea[35]<\/sup><\/sup><\/a>. Sf\u00e2ntul Pavel nu vorbe\u015fte aici \u00eent\u00e2ia oar\u0103 despre moartea lui Hristos pe Cruce \u00een epistol\u0103, ci accentueaz\u0103 aici cel mai mult\u00a0 dramatismul mor\u0163ii Sale prin aceea\u015fi antitez\u0103 pe care o arat\u0103 \u00eentre \u00een\u0163elepciunea lui Dumnezeu \u015fi cea a lumii[36]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Luat\u0103 \u00eempreun\u0103 fraza \u03bf\u1f34\u03b4\u03b1\u03bc\u03b5\u03bd \u1f45\u03c4\u03b9 \u03c0\u1f71\u03bd\u03c4\u03b5\u03c2 \u03b3\u03bd\u1ff6\u03c3\u03b9\u03bd \u1f14\u03c7\u03bf\u03bc\u03b5\u03bd<\/em> (noi cunoa\u015ftem c\u0103 to\u0163i \u015ftim) (I Corinteni 8, 1) este o afirma\u0163ie meta epistemologic\u0103. \u00cen acest caz gnosis<\/em> indic\u0103 o cunoa\u015ftere esoteric\u0103 at\u00e2t fizic\u0103, c\u00e2t \u015fi spiritual\u0103. Spre deosebire de I Corinteni 1, 5, unde cunoa\u015fterea are un sens pozitiv, aici cunoa\u015fterea este problematic\u0103 deoarece este \u201eo cunoa\u015ftere a ceea ce se \u015ftie\u201c[37]<\/sup><\/sup><\/a>. Aceast\u0103 cuno\u015ftin\u0163\u0103 nu are o direc\u0163ie cre\u015ftin\u0103, ea fiind aprioric\u0103 fa\u0163\u0103 de Hristos \u015fi chiar f\u0103r\u0103 Hristos.<\/p>\n

\u00cen versetul 2 Sf\u00e2ntul Pavel, folosind verbul \u03b4\u03bf\u03ba\u03b5\u03c9<\/em> \u2013 a crede, a presupune, vrea s\u0103 arate corintenilor c\u0103 adresa\u0163ii direc\u0163i ai celei dint\u00e2i epistole c\u0103tre corinteni cred sau presupun c\u0103 au cuno\u015ftin\u0163a cea adev\u0103rat\u0103[38]<\/sup><\/sup><\/a>. Verbul \u03bf\u1f34\u03b4\u03b1 <\/em>a cunoa\u015fte devine \u03b5\u03b9\u03b4\u03c9<\/em> a vedea ceea ce \u00eenseamn\u0103 nu numai o cunoa\u015ftere a formei exterioare a lucrurilor, ci o cunoa\u015ftere a adev\u0103ratei realit\u0103\u0163i[39]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

M\u0103sura adev\u0103ratei cunoa\u015fteri este dragostea. Cunoa\u015fterea este valoroas\u0103 atunci c\u00e2nd o informeaz\u0103 dragostea, iar dac\u0103 economia cunoa\u015fterii \u00eencepe cu mine, economia dragostei \u00eencepe cu cel\u0103lalt[40]<\/sup><\/sup><\/a>. Cunoa\u015fterea \u015fi dragostea sunt legate, dragostea dovedind posibilitatea de existen\u0163\u0103 a cunoa\u015fterii.<\/p>\n

Ast\u0103zi, majoritatea cercet\u0103torilor g\u0103sesc \u00een textul discutat fragmente din scrisoarea corintenilor sau seria de scrisori a acestora[41]<\/sup><\/sup><\/a>. Pe acestea Sf\u00e2ntul Pavel le-a introdus \u00een epistol\u0103 fie \u00een virtutea stilului retoric al antichit\u0103\u0163ii pe care l-ar fi adoptat[42]<\/sup><\/sup><\/a>, fie pentru a readuce \u00een aten\u0163ia adresa\u0163ilor s\u0103i problemele la care a\u015fteptau un r\u0103spuns[43]<\/sup><\/sup><\/a> sau, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, poate au fost pur \u015fi simplu re\u0163inute de secretar din discu\u0163ia dintre Apostol \u015fi delega\u0163ia corintian\u0103.<\/p>\n

\u00centreb\u0103rile pe care corintenii le adreseaz\u0103 Apostolului sunt re\u0163inute \u00een textul epistolei, \u00eendat\u0103 dup\u0103 stereotipul \u03c0\u03b5\u03c1\u1f76 \u03b4\u1f72<\/em>, la urm\u0103toarele localiz\u0103ri: 7, 1[44]<\/sup><\/sup><\/a>, 25[45]<\/sup><\/sup><\/a>; 8, 1[46]<\/sup><\/sup><\/a>; 12, 1[47]<\/sup><\/sup><\/a>; 16, 1[48]<\/sup><\/sup><\/a>, 12[49]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Schimbarea abrupt\u0103 a temei \u00een timpul scrierii dovede\u015fte faptul c\u0103 Sf\u00e2ntul Apostol Pavel a avut al\u0103turat o agend\u0103 \u00een timpul scrierii[50]<\/sup><\/sup><\/a>, cel mai probabil \u00eens\u0103\u015fi scrisoarea delega\u0163iei corintene. Cercet\u0103torii au sesizat schimbarea de etic\u0103 pe care textul o prezint\u0103 la 8, 1\u20133 unde celor ce se \u00eencredeau \u00een cuno\u015ftin\u0163a \u015fi \u00een libertatea lor Apostolul le interzice cu des\u0103v\u00e2r\u015fire s\u0103 se apropie de idolotite, fa\u0163\u0103 de 10, 23\u201311, 1 unde, din contr\u0103, sunt \u00eencuraja\u0163i s\u0103 m\u0103n\u00e2nce \u201ecele puse \u00eenainte\u201c \u00eempreun\u0103 cu p\u0103g\u00e2nii[51]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Unii <\/em>cred c\u0103 Pavel admite c\u0103 fiecare idol ad\u0103poste\u015fte c\u00e2te un demon, \u015fi consider\u0103 c\u0103 4b\u20136 \u015fi 8 de la capitolul 8 au fost citate din scrisoarea adus\u0103 Apostolului de corinteni, lucru dovedit de diferen\u0163a total\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103[52]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

O alt\u0103 ipotez\u0103 pentru aceste discrepan\u0163e \u015fi ruperi de ritm (ca \u00eentre fragmentele 9, 24\u201327 \u015fi 10, 1\u201322) are la origine p\u0103r\u0163ile pe care Apostolul le-a alc\u0103tuit separat \u015fi apoi le-a compilat \u00een cuprinsul epistolei sale[53]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cempotriva acestor ipoteze se pronun\u0163\u0103 teologii mai noi care opineaz\u0103 pentru unitatea textului, comparativ cu Romani 14, 1\u201315, excluz\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp existen\u0163a unei situa\u0163ii conflictuale reale \u00een Corint \u00eentre \u201ecei tari\u201c<\/em><\/strong> \u015fi \u201ecei slabi\u201c<\/em><\/strong>[54]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Explicarea pe scurt a fragmentului<\/strong><\/p>\n

\n

Fragmentul de la I Corinteni 8, 1\u201311, 1 a fost considerat de tradi\u0163ia exegetic\u0103 drept un text unitar, apar\u0163in\u00e2nd \u00een \u00eentregime Sf\u00e2ntului Apostol Pavel, care urm\u0103re\u015fte sistematic \u015fi pedagogic \u00eendreptarea ucenicilor s\u0103i din capitala Ahaiei. Diferen\u0163ele de ton ap\u0103rute \u00een textul epistolei, ca \u015fi \u00eentre aceasta \u015fi alte epistole unde autorul abordeaz\u0103 tema central\u0103 a idolotitelor, a determinat un grup tot mai numeros de teologi s\u0103 cread\u0103 c\u0103 Sf\u00e2ntul Pavel citeaz\u0103 uneori din scrisoarea \u00eenm\u00e2nat\u0103 de delega\u0163ia corintenilor. Acest fapt ar explica de ce fragmentul de \u00eenceput vine \u00een contradic\u0163ie chiar cu hot\u0103r\u00e2rea Sinodului Apostolic din anul 48\u201349 din Ierusalim[55]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Comentariile arat\u0103 ca o leg\u0103tur\u0103 psihologic\u0103, f\u0103r\u0103 nimic artificial \u00een reunirea tuturor p\u0103r\u0163ilor. Dac\u0103 unii v\u0103d fragmentul de la I Corinteni 8\u201310 ca fiind \u00een \u00eentregime un text vechi \u015fi canonic sau mai recent, al\u0163ii consider\u0103 I Corinteni 10, 1\u201322 ca apar\u0163in\u00e2nd unei \u201eepistole precanonice\u201c, unde Sf\u00e2ntul Pavel formula interdic\u0163iile f\u0103r\u0103 nuan\u0163e, \u00een timp ce cap. 8 \u015fi fragmentul 9, 19\u201323\u201311, 1 ar fi epistola canonic\u0103, unde Sf\u00e2ntul Pavel relaxase rigoarea sa; bucata de la 9, 1\u201318, nu se \u00eencadreaz\u0103 \u00een context \u015fi fusese intercalat\u0103 \u00een acest loc de un \u201eredactor\u201c. Ace\u015fti comentatori, care \u00een\u0163eleg foarte bine procedeele de stil paulin, au l\u0103sat s\u0103 scape considera\u0163ia c\u0103 Sf\u00e2ntul Pavel, c\u00e2nd se angajaz\u0103 \u00eentr-un discurs complex \u015fi delicat, ia subiectul succesiv sub aspectele particulare \u015fi avanseaz\u0103 gradual, prin apro\u00adpiere, \u00eenaintea formul\u0103rii argumentului decisiv. Noi am g\u0103sit \u015fi g\u0103sim \u00eenc\u0103 exemple frapante care r\u0103stoarn\u0103 \u00eentreaga teorie a \u201eschimb\u0103rilor de opinie\u201c ale Sf\u00e2ntului Pavel[56]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu \u201edecretul apostolic\u201c de la Faptele Apostolilor 15 despre c\u0103rnurile jertfite idolilor, cea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 p\u0103rere este c\u0103 acesta era adresat anumitor comunit\u0103\u0163i, \u015fi nu viza dec\u00e2t Antiohia, Siria \u015fi Cilicia. \u00cen Grecia, la Corint, nu exista motiv de team\u0103 \u015fi de prevenire a scandaliz\u0103rii iudeilor, pentru c\u0103 erau mult mai rari \u015fi mai pu\u0163in puternici; se putea deci s\u0103 se autorizeze folosirea idolotitelor, sub rezerva necesit\u0103\u0163ii[57]<\/sup><\/sup><\/a>, at\u00e2t pentru hrana cre\u015ftinilor c\u00e2t \u015fi pentru \u201el\u0103rgirea\u201c Bisericii.<\/p>\n

1. Cunoa\u015fterea, dragostea \u015fi libertatea (I Corinteni 8, 1\u20136)<\/p>\n

Formula ini\u0163ial\u0103 \u03a0\u03b5\u03c1\u1f76\u00a0 \u03b4\u1f72\u2026<\/em> la fel ca la 7, 1, arat\u0103 c\u0103 aici g\u0103sim \u00eenc\u0103 un r\u0103spuns la o \u00eentrebare pus\u0103 de corinteni \u00een scrisoarea lor[58]<\/sup><\/sup><\/a>. Toate citatele \u015fi ideile corintene arat\u0103 o cunoa\u015ftere (aristocratic\u0103) a universului \u015fi a lui Dumnezeu care \u00eei face pe cei ce cunosc<\/em> din Corint s\u0103 fie arogan\u0163i fa\u0163\u0103 de ceilal\u0163i<\/em>[59]<\/sup><\/sup><\/a>. \u201eDespre cele jertfite idolilor noi \u015ftim c\u0103 to\u0163i avem cuno\u015ftin\u0163\u0103\u201c (I Corinteni 8, 1). Sf\u00e2ntul Pavel reproduce, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, termenii scrisorii din Corint, nu f\u0103r\u0103 un pic de emfaz\u0103 ironic\u0103[60]<\/sup><\/sup><\/a>. De altfel, majoritatea citatelor din scrisoarea adus\u0103 de corinteni Apostolului sunt redate ironic \u015fi critic[61]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

To\u0163i cre\u015ftinii \u015ftiau c\u0103 divinit\u0103\u0163ile p\u0103g\u00e2ne nu sunt nimic, \u015fi \u201ecei tari\u201c<\/em><\/strong>, \u201eliberalii\u201c din Corint, cei care ziceau \u03c0\u1f71\u03bd\u03c4\u03b1 \u1f14\u03be\u03b5\u03c3\u03c4\u03b9\u03bd<\/em>, se foloseau de aceast\u0103 \u201egnoz\u0103\u201c pentru a considera tot cultul vechi p\u0103g\u00e2n ca lipsit de importan\u0163\u0103 \u015fi nepericulos. Sf\u00e2ntul Pavel \u00eei avertizeaz\u0103 asupra acestei \u03b3\u03bd\u1ff6\u03c3\u03b9\u03c2<\/em>, care nu poate s\u0103 dicteze f\u0103r\u0103 dragoste conduita cre\u015ftin\u0103[62]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Este evident c\u0103 aceast\u0103 \u201egnoz\u0103\u201c nu este o cunoa\u015ftere mistic\u0103 a \u201epnevmaticilor\u201c, ci cunoa\u015ftere ra\u0163ional\u0103 a neantului idolilor. Apostolul, asemenea acestora, \u00eencepe prin proclamarea neantului metafizic al p\u0103g\u00e2nismului, \u015fi cu aceast\u0103 ocazie atinge cele mai \u00eenalte adev\u0103ruri ale revela\u0163iei cre\u015ftine despre Crea\u0163ie \u015fi M\u00e2ntuire[63]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Pe buzele tuturor ce trebuia s\u0103 fie liberi st\u0103tea cuv\u00e2ntul cunoa\u015fterii, gnoza. Multe neamuri \u015ftiau deja c\u0103 zeii panteonului p\u0103g\u00e2n nu existau \u00een realitate, \u015fi cu at\u00e2t mai pu\u0163in ca personalit\u0103\u0163i distincte una de alta. Dar aceast\u0103 cunoa\u015ftere uman\u0103, filozofic\u0103, care \u00eei conduce spre Revela\u0163ie, nu \u00eei pune \u00een posesia \u00eentregii cunoa\u015fteri adev\u0103rate despre Dumnezeu, ci dimpotriv\u0103, nu face dec\u00e2t s\u0103 \u00eeng\u00e2mfe \u015fi s\u0103 dezvolte vidul m\u00e2ndriei. Dragostea \u00eens\u0103, bazat\u0103 pe cunoa\u015fterea supranatural\u0103 a lui Dumnezeu, poate singur\u0103 s\u0103 \u00eenal\u0163e o construc\u0163ie solid\u0103: Biserica[64]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Cel care crede c\u0103 posed\u0103 \u00eentreaga cuno\u015ftin\u0163\u0103 (cf. I Corinteni 13, 2) acela va c\u0103dea. \u00cen aceast\u0103 via\u0163\u0103 nu avem dec\u00e2t o \u015ftiin\u0163\u0103 ini\u0163ial\u0103, no\u0163iunile unui copil (cf. cap. 13)[65]<\/sup><\/sup><\/a>. Adev\u0103rata cuno\u015ftin\u0163\u0103 de Dumnezeu \u015fi a lucr\u0103rilor lui Dumnezeu presupune dragostea fa\u0163\u0103 de aproapele, care dep\u0103\u015fe\u015fte stadiul trupesc, material (I Corinteni 3, 3). Posesiunea dragostei rezult\u0103 din aceea c\u0103 Dumnezeu a cunoscut omul c\u0103ruia \u00eei face acest dar. \u201eEste cunoscut\u201c<\/em> l-au \u00een\u0163eles unii cu sensul de predestinat <\/em>c\u0103ci cunoa\u015fterea precede \u00een mod logic predestinarea. Trebuie s\u0103 spuem c\u0103 \u1f14\u03b3\u03bd\u03c9\u03c3\u03c4\u03b1\u03b9 signific\u0103 \u015ftiin\u0163a aprob\u0103rii,<\/em> cunoa\u015fterea intim\u0103 a unit\u0103\u0163ii prieteniei \u015fi a reciprocit\u0103\u0163ii: \u201eatunci voi cunoa\u015fte pe deplin, a\u015fa cum am fost cunoscut \u015fi eu\u201c (I Corinteni 13, 12). Numai omul este con\u015ftient c\u0103 el este cunoscut de Dumnezeu. Aceast\u0103 reciprocitate este cu siguran\u0163\u0103 ideea pe care Sf\u00e2ntul Pavel o prezint\u0103 \u00een acest verset, exprimat\u0103 \u015fi \u00een epistola adresat\u0103 galatenilor: \u201eAcum \u00eens\u0103, dup\u0103 ce a\u0163i cunoscut pe Dumnezeu, sau mai degrab\u0103 dup\u0103 ce a\u0163i fost cunoscu\u0163i de Dumnezeu, cum v\u0103 \u00eentoarce\u0163i iar\u0103\u015fi la \u00een\u0163elesurile cele slabe \u015fi s\u0103race, c\u0103rora iar\u0103\u015fi voi\u0163i s\u0103 le sluji\u0163i ca \u00eenainte?\u201c (Galateni 4, 9)[66]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Gnoza comun\u0103 asupra vanit\u0103\u0163ii p\u0103g\u00e2ne era exprimat\u0103 prin cuvintele \u201enoi \u015ftim c\u0103 idolul nu este nimic (sau nu r\u0103spunde nim\u0103nui) \u00een lume\u201c (I Corinteni 8, 4). Idolii au o existen\u0163\u0103 material\u0103 dar nu sunt nimic \u201epentru c\u0103 nu au nicio putere\u201c[67]<\/sup><\/sup><\/a> sau pentru c\u0103 imaginea, chipul idolului nu are un corespondent real[68]<\/sup><\/sup><\/a>. Deci gnoza cre\u015ftin\u0103 arat\u0103 unicitatea deplin\u0103 a lui Dumnezeu, \u00een raport cu idolii p\u0103g\u00e2ni. Ace\u015ftia din urm\u0103 erau anima\u0163i de greci cu spirite, identificate de cre\u015ftini cu demonii. Sf\u00e2ntul Pavel \u00eens\u0103, \u015fi cei pe care \u00eei \u00eencre\u015ftinase, nu g\u0103seau nimic misterios \u00een spatele sau \u00een\u0103untrul idolului, iar fal\u015fii zei erau personaje pur imaginare[69]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen epistola adresat\u0103 romanilor, Sf\u00e2ntul Apostol Pavel aminte\u015fte \u00een r\u00e2ndul zeilor p\u0103g\u00e2ni oameni ce au murit, p\u0103s\u0103ri, animale cu patru picioare \u015fi t\u00e2r\u00e2toare (Romani 1, 23), dar despre demoni nu aminte\u015fte niciun cuv\u00e2nt.<\/p>\n

\u00cen antitez\u0103 cu acestea este Hristos, Fiul lui Dumnezeu Celui Viu. Pentru prima dat\u0103 \u00een Noul Testament Sf\u00e2ntul Pavel arat\u0103 rolul M\u00e2ntuitorului \u00een crea\u0163ie, afirm\u00e2nd c\u0103 este \u201eun Singur Domn, Iisus Hristos, prin Care sunt toate, \u015fi noi prin El\u201c (I Corinteni 8, 6). Cuprinsul celor c\u00e2teva r\u00e2nduri de la 8, 1\u20136 reprezint\u0103 o aser\u0163iune important\u0103 despre cunoa\u015ftere \u015fi dragoste care fusese combinat\u0103 cu declara\u0163ia c\u0103 \u201epentru noi\u201c acolo<\/strong> este doar \u201eun Dumnezeu\u2026 \u015fi un Domn\u201c. Din punct de vedere retoric, aceste expresii introduc r\u0103spunsul Sf\u00e2ntului Pavel la o preten\u0163ie de privilegiu religios a corintenilor (I Corinteni 8, 7\u201311, 1).<\/p>\n

\n

\n

Libertatea, con\u015ftiin\u0163a \u015fi dragostea (8, 7\u201313)<\/strong><\/p>\n

\n

\u015etiin\u0163a<\/em> de la versetul 7 este aceea c\u0103 \u201eidolul nu este nimic\u201c de la versetul 4, pe care \u00eel \u015fi continu\u0103, iar versetele 4b\u20136 sunt o parantez\u0103 explicativ\u0103. To\u0163i cre\u015ftinii au \u015ftiin\u0163a unicit\u0103\u0163ii lui Dumnezeu, a crea\u0163iei \u015fi a m\u00e2ntuirii, dar nu to\u0163i au ajuns la convingerea c\u0103 idolul este o pur\u0103 vanitate, asemenea zeilor fal\u015fi. Pentru adresa\u0163ii direc\u0163i ai Apostolului idolotitele nu au primit prin sacrificiu nici un caracter magic sau leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu idolul, care apoi s\u0103 nasc\u0103 \u00een cei ce le foloseau mustr\u0103ri de con\u015ftiin\u0163\u0103. Sf\u00e2ntul Pavel nume\u015fte aceast\u0103 team\u0103 ca o sl\u0103biciune a con\u015ftiin\u0163ei (I Corinteni 8, 7).<\/p>\n

Unii corinteni, datorit\u0103 credin\u0163ei lor \u00een idoli dinainte de convertire, \u00eent\u00e2mpin\u0103 dificult\u0103\u0163i \u00een primirea credin\u0163ei celei adev\u0103rate. Corintenii credeau c\u0103 cunosc dreptatea \u015fi libertatea \u00een \u00eentregime, c\u0103ci chiar Sf\u00e2ntul Pavel predicase un mesaj al libert\u0103\u0163ii fa\u0163\u0103 de Lege c\u00e2nd a stat \u00een mijlocul lor. Acum Sf\u00e2ntul Pavel trebuia s\u0103 pun\u0103 limite acestei libert\u0103\u0163i (I Corinteni 4, 10). Pentru a corecta abuzul de dreptate \u015fi libertate Sf\u00e2ntul Pavel face un ghid de purtare pentru corinteni, invoc\u00e2nd pe \u201ecei slabi\u201c<\/em><\/strong>. Este interesant de observat c\u0103 nu avem o eviden\u0163\u0103 textual\u0103 a existen\u0163ei celor slabi \u00een Corint, deci este greu s\u0103 men\u0163inem p\u0103rerea general\u0103 c\u0103 ar fi fost fac\u0163iuni de \u201eslabi\u201c \u00een Biserica din Corint[70]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

\u201eDar nici m\u00e2ncarea nu ne va pune \u00eenaintea lui Dumnezeu\u201c (I Corinteni 8, 8) ar putea fi un protest al \u201ecelor tari\u201c<\/em><\/strong> contra regulilor pe care le impune Sf\u00e2ntului Pavel pentru m\u00e2ncarea idolotitelor[71]<\/sup><\/sup><\/a>. Sf\u00e2ntul Pavel combate aici preten\u0163iile \u201eliberalilor\u201c din Corint care credeau c\u0103 \u015fi-au c\u00e2\u015ftigat dreptul s\u0103 braveze c\u00e2nd m\u0103n\u00e2nc\u0103 din idolotite oriunde \u015fi oric\u00e2nd[72]<\/sup><\/sup><\/a> pentru c\u0103 se consider\u0103 \u201etari\u201c<\/em><\/strong> \u00een credin\u0163\u0103 \u015fi cuno\u015ftin\u0163\u0103.<\/em><\/strong> Apostolul semnaleaz\u0103 cazul extrem al acestei preten\u0163ii c\u00e2nd \u201ecineva\u2026 \u201eslab\u201c<\/em><\/strong> fiind el\u201c se va \u00eent\u0103ri s\u0103 m\u0103n\u00e2nce \u015fi el din cele jertfite idolilor la banchetele p\u0103g\u00e2ne (I Corinteni 8, 10). Pentru c\u0103 savan\u0163ii<\/em> se comport\u0103 astfel, ignoran\u0163ii<\/em>, dornici s\u0103 fie \u015fi ei inteligen\u0163i \u015fi liberi, av\u00e2nd con\u015ftiin\u0163a cinstirii demonilor, \u00ee\u015fi zic c\u0103 aceast\u0103 practic\u0103 se prezint\u0103 cinstit\u0103 \u015fi onorabil\u0103[73]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Pavel trebuie s\u0103 repete adesea principiul c\u0103 cre\u015ftinii sunt responsabili unii de al\u0163ii (Romani 14, 15)[74]<\/sup><\/sup><\/a>. Aceast\u0103 responsabilizare a credinciosului cre\u015ftin se afl\u0103 \u00een aten\u0163ia Bisericii \u00eenc\u0103 din vremea Sfin\u0163ilor Apostoli. \u00cen mediul greco-roman \u00een care Sf\u00e2ntul Pavel a adus credin\u0163a \u00een Hristos, via\u0163a social\u0103 a Bisericii era st\u00e2njenit\u0103 de principii ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinate \u00een firea oamenilor, opuse \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii cre\u015ftine. \u201eToate \u00eemi sunt \u00eeng\u0103duite\u201c (I Corinteni 8, 9) era sloganul \u00een care \u201ecei tari\u201c<\/em><\/strong> se erijau pentru a se ap\u0103ra de suspiciunile sau acuzele \u201ecelor slabi\u201c<\/em><\/strong> a\u015fa cum cet\u0103\u0163enii liberi se diferen\u0163iau de sclavi \u00een elinism[75]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

\n

\n

Exemplul personal de slujire al Sf\u00e2ntului Pavel (9, 1\u201327)<\/strong><\/p>\n

\n

Unii cred c\u0103 fragmentul de la capitolul 9, versetele 1\u201318 nu este conform contextului, \u015fi face parte dintr-o apologie paulin\u0103 contra adversarilor s\u0103i[76]<\/sup><\/sup><\/a> iar al\u0163ii \u00eel plaseaz\u0103 \u00een \u201eepistola precanonic\u0103\u201c[77]<\/sup><\/sup><\/a>. Dar Sf\u00e2ntul Pavel nu caut\u0103 s\u0103 ob\u0163in\u0103 o logic\u0103 intern\u0103 \u015fi real\u0103 a subiectului s\u0103u; el dep\u0103\u015fe\u015fte cu mult subiectul idolotitelor \u00een modul cel mai vioi pentru ca la 10, 14 s\u0103 clarifice \u00een modul cel mai \u00eenalt aceast\u0103 problem\u0103[78]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

\u00cen contextul fragmentului 8, 1\u201311, 1 func\u0163ia primar\u0103 a capitolului 9 este aceea de a sus\u0163ine demersul Sf\u00e2ntului Pavel referitor la participarea la mesele sacrificiale p\u0103g\u00e2ne. Principiul pe care el vrea s\u0103 fie urmat este chiar practica apostolic\u0103: c\u00e2nd folosirea dreptului de a m\u00e2nca cu idolatri vat\u0103m\u0103 pe cineva, atunci acest drept nu trebuie exercitat[79]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Nu putem neglija faptul c\u0103 \u00een discursul paulin apare \u00een capitolul 9 un alt grup de cre\u015ftini, ai c\u0103rui membri nu intr\u0103 direct sub inciden\u0163a purt\u0103rii de grij\u0103 a Apostolului. Ace\u015ftia sunt denumi\u0163i cu termenul generic \u201eal\u0163ii\u201c care include o plaj\u0103 foarte \u00eentins\u0103 de cunoscu\u0163i comuni corintenilor \u015fi Apostolului. Acestora nu le este Apostol (9, 2) \u015fi pe nedrept Sf\u00e2ntul Pavel sufer\u0103 judecata lor (9, 3). \u00centreb\u0103rile pe care le adreseaz\u0103 corintenilor despre libertate \u015fi apostolie prezint\u0103 o importan\u0163\u0103 pedagogic\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, ar\u0103t\u00e2nd corintenilor ce se considerau tari c\u0103 argumentele t\u0103riei lor ar putea fi g\u0103site doar \u00een persoana \u015fi lucrarea Sf\u00e2ntului Pavel, iar cei ce-l judec\u0103 neglijeaz\u0103 esen\u0163ialul: Sf\u00e2ntul Pavel \u015fi Barnaba \u00ee\u015fi c\u00e2\u015ftig\u0103 existen\u0163a cu propriile m\u00e2ini, f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103n\u00e2nce \u015fi s\u0103 bea sau s\u0103 aib\u0103 \u201eo femeie sor\u0103\u201c spre a le sluji (9, 4\u20136). Deci adev\u0103ra\u0163ii propov\u0103duitori ai cre\u015ftinismului sunt \u201etari\u201c<\/em><\/strong> \u00een credin\u0163\u0103, dar \u201eslabi\u201c<\/em><\/strong> \u00een ochii oamenilor.<\/p>\n

\u201eDac\u0103 al\u0163ii se bucur\u0103 de acest drept asupra voastr\u0103, oare nu cu at\u00e2t mai mult noi?\u201c (I Corinteni 9, 12). Sf\u00e2ntul Pavel nu vorbe\u015fte aici \u00een numele s\u0103u personal, ci \u00een numele tuturor \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor Evangheliei. \u201eAl\u0163ii\u201c care se bucur\u0103 de drepturi asupra corintenilor ar putea fi unii predicatori opozan\u0163i ai Sf\u00e2ntului Pavel, fal\u015fii apostoli veni\u0163i probabil din Ierusalim pentru colect\u0103 (16, 12\u201313). \u00cens\u0103 \u201eal\u0163ii\u201c sunt to\u0163i aceia care primeau retribu\u0163ii financiare de la cre\u015ftinii Corintului, fie pentru servicii religioase, fie profane[80]<\/sup><\/sup><\/a> dar \u015fi dreptul de a m\u00e2nca \u015fi a bea, de a nu lucra \u015fi de a purta cu ei \u201eo femeie sor\u0103\u201c (9, 3\u201311). Cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 Sf\u00e2ntul Pavel intuie\u015fte o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre ace\u015ftia \u015fi dezinvoltura \u201ecelor tari\u201c care m\u00e2ncau din cele jertfite idolilor ca \u015fi cum ar avea acest \u201edrept\u201c, poate folosindu-se chiar de textul de la Deuteronom 25, 4[81]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Pavel men\u0163ioneaz\u0103 aici \u00een mod special pe Petru deoarece acesta avea o leg\u0103tur\u0103 special\u0103 cu Corintul (I Corinteni 1, 12). Nu acela\u015fi lucru putem spune despre fra\u0163ii Domnului (9, 5) \u015fi Barnaba (9, 6); ace\u015ftia chiar dac\u0103 nu vizitaser\u0103 Corintul, corintenii aflaser\u0103 despre obiceiurile lor[82]<\/sup><\/sup><\/a>. Men\u0163iunea \u201e\u00eemi chinuiesc trupul meu \u015fi \u00eel supun robiei, ca nu cumva altora propov\u0103duind eu \u00eensumi s\u0103 m\u0103 fac netrebnic\u201c (I Corinteni 9, 27) vine \u00een sprijinul ideii c\u0103 existau propov\u0103duitori cunoscu\u0163i corintenilor care se f\u0103ceau netrebnici prin lipsa lor de \u00eenfr\u00e2nare. Astfel c\u0103 gre\u015feala lui Petru \u015fi celorlal\u0163i iudei din Antiohia fusese deja cunoscut\u0103 de corinteni[83]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

\u00cen locul revendic\u0103rii libert\u0103\u0163ilor sale, Apostolul se face servitorul tuturor pe care i-a evanghelizat, prin toate concesiile posibile \u015fi permise de obi\u015fnuin\u0163ele sale \u015fi chiar de prejudec\u0103\u0163i[84]<\/sup><\/sup><\/a>: \u201eCu \u201ecei slabi\u201c<\/em><\/strong> m-am f\u0103cut slab ca pe \u201ecei slabi\u201c<\/em><\/strong> s\u0103 dob\u00e2ndesc\u201c (I Corinteni 9, 22). Ca s\u0103 \u00een\u0163elegem acest lucru, nu avem dec\u00e2t s\u0103 vedem recomandarea pe care o face romanilor de a menaja pe vegetarienii timora\u0163i \u015fi aproape supersti\u0163io\u015fi din capitala Imperiului Roman (Romani 14)[85]<\/sup><\/sup><\/a>. Aici \u201ecei slabi\u201c erau cre\u015ftinii proveni\u0163i dintre p\u0103g\u00e2ni care, de fric\u0103 s\u0103 nu m\u0103n\u00e2nce c\u0103rnuri jertfite idolilor, consumau numai legume dar \u015fi cei proveni\u0163i dintre iudei care \u0163ineau \u00eenc\u0103 unele s\u0103rb\u0103tori iudaice[86]<\/sup><\/sup><\/a> \u015fi un regim alimentar foarte precis.<\/p>\n

Modele de idolatrie din Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 (10, 1\u201313)<\/p>\n

Experien\u0163ele lui Israel ar trebui s\u0103 fie exemple pentru corinteni. Str\u0103mo\u015fii iudeilor \u00een pustie, de\u015fi au fost ajuta\u0163i de Dumnezeu prin nor, prin mare, hr\u0103ni\u0163i cu man\u0103 \u015fi ad\u0103pa\u0163i cu ap\u0103 din st\u00e2nc\u0103, totu\u015fi au cedat poftei idolatriei \u015fi au fost pedepsi\u0163i. Botezul lor \u015fi p\u0103rt\u0103\u015fia la m\u00e2ncarea \u015fi b\u0103utura cea duhovniceasc\u0103 nu-i protejaz\u0103 de judecata lui Dumnezeu c\u00e2nd doresc cele rele pentru ei sau pentru aproapele[87]<\/sup><\/sup><\/a>. Pedeapsa pe care au primit-o aceia pentru idolatrie ar trebui s\u0103 fie pild\u0103 pentru corintenii tenta\u0163i de cinstirea idolilor.<\/p>\n

Loialitatea lui Dumnezeu. Dragoste \u015fi libertate (10, 14\u201311, 1)<\/p>\n

Remarc\u0103m paralelismul de la 10, 14\u201322 cu concluziile capitolului VIII unde \u201ecei tari\u201c<\/em><\/strong> erau \u00eendemna\u0163i la dragoste pentru a nu scandaliza pe \u201ecei slabi\u201c<\/em><\/strong>. La capitolul X Sf\u00e2ntul Pavel arat\u0103 care sunt condi\u0163iile esen\u0163iale pentru a r\u0103m\u00e2ne uni\u0163i cu Hristos (a\u015fa cum evreii erau uni\u0163i cu Moise) \u015fi \u00een consecin\u0163\u0103, asigurarea m\u00e2ntuirii personale[88]<\/sup><\/sup><\/a>. Acest\u0103 coresponden\u0163\u0103 este \u00eenc\u0103 un indiciu de unitate \u015fi regularitate a fragmentului.<\/p>\n

M\u00e2ncarea acestora se putea face \u00een \u00eenc\u0103perile speciale ale templelor sau dac\u0103 erau cump\u0103rate din pie\u0163e, \u00een casele particulare. Din capitolele 5\u20137 reies dificult\u0103\u0163ile celor care se \u00een\u0163elegeau pe ei ca fiind chema\u0163i de Hristos, dar care ar trebui lini\u015fti\u0163i cu foarte mult diversificata societate[89]<\/sup><\/sup><\/a>. Ar putea cre\u015ftinii s\u0103 cumpere c\u0103rnuri din pie\u0163e? Ar trebui s\u0103 refuze s\u0103 m\u0103n\u00e2nce \u00een restaurantele templelor? Ar trebui s\u0103 decline invita\u0163iile de a m\u00e2nca la mesele publice organizate de prietenii necre\u015ftini unde puteau fi servite c\u0103rnuri de la templu? Sf\u00e2ntul Pavel r\u0103spunde direct la aceste \u00eentreb\u0103ri \u00een 8, 1\u201313 \u015fi 10, 23\u201311, 1, dar ce spune despre practica sa apostolic\u0103 \u00een cap. 9, \u015fi de asemenea referirea la p\u0103catul idolatriei la 10, 1\u201320, nu se integreaz\u0103 \u00een context[90]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Pavel agreeaz\u0103 \u00een principiu pe acei cre\u015ftini din Corint care pretind c\u0103 cunoa\u015fterea lor despre Dumnezeu (8, 1) le permite exousia <\/em>(\u201edreptate\u201c, \u201elibertate\u201c, \u201eprivilegiu\u201c, 9, 9) de a lua parte la mesele sacrificiale p\u0103g\u00e2ne. \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu aceasta el \u00eensu\u015fi se refer\u0103 la \u201elibertate\u201c (eleuteria)<\/em> care nu le este dat\u0103 (10, 29b). Ei \u00eens\u0103 ar trebui s\u0103 \u0163in\u0103 seama de \u201ecei slabi\u201c<\/em><\/strong> \u00een con\u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi s\u0103 se ab\u0163in\u0103 de la m\u00e2nc\u0103rurile din temple (10, 28\u201329)[91]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Impuritatea <\/em>\u00a0\u015fi \u00a0idolatria<\/em> sunt dou\u0103 genuri de excese contra c\u0103rora \u00eei aten\u0163ioneaz\u0103 cel mai st\u0103ruitor \u00een numele unirii cu Hristos[92]<\/sup><\/sup><\/a>. El arat\u0103 c\u0103 folosirea idolotitelor echivaleaz\u0103 cu renun\u0163area la unirea cu Hristos.<\/p>\n

Versetele 16 \u015fi 17 prezint\u0103 o importan\u0163\u0103 doctrinar\u0103 major\u0103: credincio\u015fii care particip\u0103 la Euharistie se afl\u0103 \u00een comuniune cu Trupul \u015fi S\u00e2ngele M\u00e2ntuitorului, \u00een timp ce aceia care m\u0103n\u00e2nc\u0103 idolotite la mesele sacrificiale p\u0103g\u00e2ne intr\u0103 \u00een comuniune cu demonii. Unii \u00eei exclud pe ceilal\u0163i. Cine vrea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Hristos trebuie s\u0103 se ab\u0163in\u0103 cu totul de la mesele sacrificiale[93]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, amintirea Euharistiei la sf\u00e2r\u015fitul fragmentului care rezum\u0103 conflictul dintre \u201ecei slabi\u201c<\/em><\/strong> \u015fi \u201ecei tari\u201c<\/em><\/strong> trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi g\u0103seasc\u0103 logica \u00een aceea c\u0103 nu se pot \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi cre\u015ftinii c\u00e2t\u0103 vreme sunt certa\u0163i cu cineva: \u201emergi \u00eent\u00e2i \u015fi \u00eempac\u0103-te cu fratele t\u0103u \u015fi apoi, venind, adu darul t\u0103u\u201c (Matei 5, 24). Este deci demonstra\u0163ia c\u0103 adev\u0103rata unitate \u00eentre credincio\u015fi nu se poate realiza dec\u00e2t \u00een comuniunea cu o singur\u0103 p\u00e2ine care este (cf. 10, 16\u201317) Trupul lui Hristos.<\/p>\n

Prin \u201epaharul demonilor\u201c \u015fi \u201emasa demonilor\u201c (I Corinteni 10, 21) Sf\u00e2ntul Pavel arat\u0103 o mas\u0103 infectat\u0103 de p\u0103g\u00e2nism \u00een toate detaliile; folosirea accidental\u0103 a idolotitelor la alte mese, \u00eempreun\u0103 cu alte alimente nu este \u00eenc\u0103 discutat\u0103[94]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

O observa\u0163ie foarte important\u0103 legat\u0103 de paralelismul dintre \u201emasa Domnului\u201c \u015fi \u201emasa demonilor\u201c pune \u00een discu\u0163ie chiar rela\u0163ia \u201ecelor tari\u201c<\/em><\/strong> cu Hristos. Dac\u0103 p\u00e2inea \u015fi vinul de la Cin\u0103 sunt chiar Trupul \u015fi S\u00e2ngele lui Hristos, idolotitele nu sunt incorporarea vreunui lucru de substan\u0163\u0103 demoniac\u0103, altfel nu le-ar fi permis niciodat\u0103 s\u0103 m\u0103n\u00e2nce din acestea[95]<\/sup><\/sup><\/a>. Mai mult, \u201ecei tari\u201c<\/em><\/strong> nu mai puteau fi cre\u015ftini, omor\u00e2\u0163i fiind prin m\u00e2ncarea acestor otr\u0103vuri.<\/p>\n

Profilul \u201ecelor tari\u201c<\/em><\/p>\n

De\u015fi Sf\u00e2ntul Apostol Pavel nu \u00eei desemneaz\u0103 \u00een mod explicit pe \u201ecei tari\u201c<\/em><\/strong>, totu\u015fi, numele acestora se afl\u0103 \u00eentr-un contrast logic cu corintenii \u201ecei slabi\u201c<\/em><\/strong> \u015fi se deduce prin analogie cu conflictul din Biserica Romei[96]<\/sup><\/sup><\/a>. \u201eCei tari\u201c<\/em><\/strong> nu numai c\u0103 \u00ee\u015fi lucreaz\u0103 legitimitatea practicii lor de a m\u00e2nca<\/em>, dar \u00ee\u015fi aleg numirea, m\u0103dularele slabe ale comunit\u0103\u0163ii \u015fi construc\u0163ia societ\u0103\u0163ii[97]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

\u201eCei tari\u201c<\/em><\/strong>, ca \u015fi \u201ecei slabi\u201c<\/em><\/strong> sunt cre\u015ftini, boteza\u0163i \u00een numele Sfintei Treimi, participan\u0163i la via\u0163a Bisericii at\u00e2t prin cuv\u00e2nt (\u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103) c\u00e2t \u015fi prin fapte (Cina Domnului \u015fi colecte). Posedau \u015ftiin\u0163a \u201eto\u0163i\u201c c\u0103 \u201ezeii nu sunt nimic\u201c iar libertatea<\/strong> era bunul lor cel mai de pre\u0163. \u00cen baza cuno\u015ftin\u0163ei c\u0103 zeii sunt nimic \u015fi a libert\u0103\u0163ii fa\u0163\u0103 de p\u0103g\u00e2ni \u015fi idoli, m\u00e2ncau cu \u00eendr\u0103zneal\u0103 din idolotite, din c\u0103rnurile jertfite idolilor.<\/p>\n

Dac\u0103 ar trebui s\u0103 g\u0103sim o ierarhizare a celor tari<\/em><\/strong>, vom observa c\u0103 grupul celor mai radicali sau \u201emai tari\u201c<\/em><\/strong> este constituit din \u201elibertini\u201c<\/em><\/strong>, cei care afirm\u0103 c\u0103 \u201etotul \u00eemi este \u00eeng\u0103duit\u201d, trec\u00e2nd complet cu vederea limitele morale ale acestei probleme. Ace\u015ftia sunt cu adev\u0103rat gnosticii, \u00een sensul r\u0103u al termenului, care cred c\u0103 \u00eentreaga religie const\u0103 \u00een cunoa\u015ftere \u015fi \u00eenl\u0103tur\u0103 frica[98]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

C\u00e2teva din argumentele corintenilor pentru m\u00e2ncarea f\u0103r\u0103 rezerve din idolotite se deduc din cuprinsul epistolei:<\/p>\n

1. Ei argumenteaz\u0103 c\u0103 to\u0163i au cuno\u015ftin\u0163a despre idoli c\u0103 \u201enu sunt nimic\u201c, deci participarea la mesele cu idolotite nu e v\u0103t\u0103m\u0103toare (I Corinteni 8, 1, 4);<\/p>\n

2. M\u00e2ncarea este un lucru indiferent \u00een rela\u0163ia omului cu Dumnezeu (I Corinteni 8, 8);<\/p>\n

3. Participarea acestora la Masa Domnului<\/em> nu e pus\u0103 \u00een pericol de consumarea idolotitelor (I Corinteni 10, 1\u20134);<\/p>\n

4. Sf\u00e2ntul Pavel are autoritatea pentru rezolvarea acestor probleme (I Corinteni 9, 19\u201323)[99]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Acestora le r\u0103spunde Sf\u00e2ntul Apostol Pavel urm\u0103toarele: \u201eToate \u00eemi sunt \u00eeng\u0103duite, dar nu toate \u00eemi folosesc. Toate \u00eemi sunt \u00eeng\u0103duite, dar nu toate zidesc. Nimeni s\u0103 nu caute ale sale, ci fiecare pe ale aproapelui\u201c (I Corinteni 10, 23\u201324)[100]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Exist\u0103 o analogie puternic\u0103 cu Romani cap. 14, unde Sf\u00e2ntul Pavel le recomand\u0103 \u201ecelor tari\u201c<\/em><\/strong> s\u0103 menajeze pe \u201ecei slabi\u201c<\/em><\/strong> care credeau c\u0103 trebuie s\u0103 se ab\u0163in\u0103 de la c\u0103rnuri, dup\u0103 acela\u015fi principiu: folosirea libert\u0103\u0163ii trebuie dozat\u0103 cu m\u0103sura dragostei[101]<\/sup><\/sup><\/a>. Ace\u015fti \u201etari\u201c<\/em><\/strong> sau \u201eliberi\u201c <\/em><\/strong>repetau \u00eentruna \u201etoate \u00eemi sunt \u00eeng\u0103duite\u201c, afi\u015f\u00e2nd m\u00e2ndru libertatea lor care domin\u0103 lucrurile. \u00cens\u0103 adev\u0103rata libertate o are cel care nu pune nicio \u00eentrebare pentru cugetul s\u0103u (I Corinteni 10, 25) atunci c\u00e2nd cump\u0103r\u0103 c\u0103rnuri din m\u0103cel\u0103rie[102]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Includerea Sf\u00e2ntului Apostol \u00een grupul \u201ecelor tari\u201c<\/em><\/strong> (I Corinteni 8, 7) schimb\u0103 problematica profilului \u201ecelor tari\u201c<\/em><\/strong> care au ceva \u00een comun cu atitudinea Sf\u00e2ntului Apostol fa\u0163\u0103 de idolotite \u015fi \u201ecei slabi\u201c<\/em><\/strong>. Acest lucru indic\u0103 smerenia Apostolului, socotindu-se \u00eenc\u0103 o dat\u0103 la fel cu cei care p\u0103c\u0103tuiau fa\u0163\u0103 de fra\u0163ii lor. Pentru a corecta abuzul de exusia <\/strong>(dreptate) \u015fi elevteria <\/strong>(libertate) al corintenilor, Sf\u00e2ntul Pavel face un ghid antitetic al corectei atitudini cre\u015ftine fa\u0163\u0103 de aproapele, invoc\u00e2nd pe \u201ecei slabi\u201c<\/em><\/strong>[103]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/em><\/p>\n

Profilul \u201ecelor slabi\u201c<\/em><\/p>\n

Erau considera\u0163i de \u201ecei tari\u201c<\/em><\/strong> ca av\u00e2nd o \u015ftiin\u0163\u0103 par\u0163ial\u0103, nedeplin\u0103 sau imperfect\u0103[104]<\/sup><\/sup><\/a>. \u201eCei slabi\u201c<\/em><\/strong> aveau \u00eenc\u0103 prejudec\u0103\u0163i \u015fi tratau lucrurile \u00eempotriva con\u015ftiin\u0163ei lor. Acestora li se aduce sminteal\u0103, p\u0103cat \u00eempotriva lui Hristos, cu Care ei s-au unit prin Botez. Ei nu puteau s\u0103 treac\u0103 peste teama supersti\u0163ioas\u0103, n\u0103scut\u0103 din educa\u0163ia lor p\u0103g\u00e2n\u0103 (cf. v. 7).<\/p>\n

Fratele slab<\/em> este slab deoarece emo\u0163iile sale nu au\u00a0 fost \u00een\u0103l\u0163ate de intelect. \u00cen acest context piatra de scandal (sminteala) este orice barier\u0103 \u00eempotriva rela\u0163iei altuia cu Dumnezeu[105]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Pavel, bun psiholog, recunoa\u015fte c\u0103 nu pot fi vindeca\u0163i \u00eentr-o zi, \u015fi recomand\u0103 \u201ecelor tari\u201c<\/em><\/strong> \u00een numele \u201edragostei care zide\u015fte\u201c (v. 1) s\u0103 menajeze pe \u201eace\u015fti slabi\u201c \u015fi con\u015ftiin\u0163a lor slab\u0103[106]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Cei ce se apropiau cu team\u0103 de c\u0103rnurile jertfite erau numero\u015fi \u00een Corint; p\u0103rin\u0163ii, bunicii, cum zice Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur[107]<\/sup><\/sup><\/a> au crezut c\u0103 idolii au un zeu sau un demon \u00een spatele lor; ei au crescut cu aceast\u0103 idee[108]<\/sup><\/sup><\/a>. Con\u015ftiin\u0163a lor, gre\u015fit\u0103 \u015fi slab\u0103, le porunce\u015fte s\u0103 se ab\u0163in\u0103 de la idolotite c\u0103ci altfel ar sim\u0163i c\u0103 fac un compromis cu demonii[109]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Datorit\u0103 cuno\u015ftin\u0163ei \u201ecelor tari\u201c<\/em><\/strong>, care \u00eei \u00eendeamn\u0103 pe fra\u0163ii lor slabi s\u0103 m\u0103n\u00e2nce din c\u0103rnurile jertfite idolilor, \u015fi pentru con\u015ftiin\u0163a lor slab\u0103 ace\u015ftia din urm\u0103 vor pieri (I Corinteni 8, 12). Moartea \u201ecelor slabi\u201c<\/em><\/strong> nu este o moarte fizic\u0103 ci, asemenea Matei 25, 40 este moarte spiritual\u0103 provocat\u0103 de sminteal\u0103 ca desp\u0103r\u0163ire de Hristos prin p\u0103catul \u00eendreptat \u00eempotriva M\u00e2ntuitorului.<\/p>\n

La ospe\u0163ele oferite de prietenii p\u0103g\u00e2ni ai cre\u015ftinilor, \u201ecei slabi\u201c<\/em><\/strong>, scrupulo\u015fi \u00een exces \u015fi de origine p\u0103g\u00e2n\u0103[110]<\/sup><\/sup><\/a>, vor dori s\u0103 afle dac\u0103 m\u00e2nc\u0103rurile puse \u00eenainte sunt sau nu idolotite (cf. I Corinteni 10, 27\u201329). Cu aceast\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 \u201ecei slabi\u201c<\/strong><\/em> \u00eei judec\u0103 pe \u201ecei tari\u201c<\/em><\/strong> pentru \u00eendr\u0103zneala libert\u0103\u0163ii lor (I Corinteni 10, 29) \u015fi ace\u015ftia sunt chiar huli\u0163i (I Corinteni 10, 30) pentru m\u00e2ncarea idolotitelor.<\/p>\n

\u201eCei slabi\u201c<\/em> sunt v\u0103zu\u0163i ca acei ale c\u0103ror cuno\u015ftin\u0163e despre Dumnezeu nu le reformeaz\u0103 de \u00eendat\u0103 vie\u0163ile \u015fi \u00eentreaga sim\u0163ire at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie izb\u0103vi\u0163i cu totul de credin\u0163a p\u0103g\u00e2n\u0103 de demult sau recent\u0103 (8, 7)[111]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Ca \u015fi la Romani 14, 23, Sf\u00e2ntul Pavel arat\u0103 c\u0103 unde cel slab este astfel \u00eencurajat s\u0103-\u015fi violeze con\u015ftiin\u0163a, m\u00e2ncarea aceasta nu poate fi expresie a credin\u0163ei ci numai idolatrie, \u015fi astfel p\u0103cat[112]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

\u201eFra\u0163ii slabi\u201c<\/em> erau unii care urmau exemplul altor cre\u015ftini, nu unii care for\u0163au cuno\u015ftin\u0163a cre\u015ftin\u0103 specific\u0103 \u201ecelor tari\u201c<\/em><\/strong>. Fra\u0163ii slabi nu erau fantoma omniprezent\u0103, ci ni\u015fte persoane v\u0103t\u0103mate de libertatea celorlal\u0163i, care de altfel este c\u00e2\u015ftigat\u0103 de Hristos pentru to\u0163i cre\u015ftinii (Galateni 5, 1)[113]<\/sup><\/sup><\/a>. Altfel Sf\u00e2ntul Pavel i-ar fi constr\u00e2ns pe \u201ecei slabi\u201c<\/em><\/strong> s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eenc\u0103tu\u015fa\u0163i libert\u0103\u0163ii de cunoa\u015ftere cre\u015ftine[114]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Identificarea \u201ecelor tari\u201c<\/em> \u015fi a \u201ecelor slabi\u201c<\/em> din Corint<\/p>\n

1. O prim\u0103 explica\u0163ie a celor dou\u0103 categorii de corinteni cre\u015ftini rezum\u0103 dinamismul grupurilor sociale \u015fi al influen\u0163elor lumii greco-romane asupra comunit\u0103\u0163ii cre\u015ftine[115]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen lumina stratific\u0103rii sociale de la I Corinteni 1, 26[116]<\/sup><\/sup><\/a> (cf. 4, 10; 12, 24) o mic\u0103 controvers\u0103 se acutizeaz\u0103 \u00eentre boga\u0163ii \u015fi s\u0103racii Bisericii din Corint. Aceast\u0103 s\u0103r\u0103cie a claselor sociale e caracteristic\u0103 pentru toate comunit\u0103\u0163ile elenistice \u015fi mai ales pentru cele urbane din Antichitate[117]<\/sup><\/sup><\/a>. Astfel avem numero\u015fi sclavi men\u0163iona\u0163i la I Corinteni 1, 1, 16; 11, 22, 34; 16, 14 iar amprenta lipsei de omogenitate social\u0103 a \u00eent\u0103rit \u015fi conflictul din Corint, \u00eemp\u0103r\u0163indu-i \u00een boga\u0163i<\/em> \u015fi s\u0103raci <\/em><\/strong>(11, 17\u201334)[118]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

2. Interpretarea fondului iudeo-cre\u015ftin \u00een antitez\u0103 cu cel p\u0103g\u00e2n [119]<\/sup><\/a><\/sup> face ca grupul \u201ecelor tari\u201c<\/em><\/strong> din mesajul paulin s\u0103 fie identifica\u0163i cu neamurile[120]<\/sup><\/sup><\/a> iar iudeo-cre\u015ftinii cu \u201ecei slabi\u201c<\/em><\/strong>. Cunoa\u015fterea \u201ecelor tari\u201c<\/em><\/strong> este nedeplin\u0103 \u015fi incomplet\u0103, situ\u00e2ndu-se pe alt\u0103 linie dec\u00e2t cea a adev\u0103ratei cunoa\u015fteri cre\u015ftine. \u00cen\u0163elepciunea lumii\u00a0 (sophia tou kosmou)<\/em> presupune dou\u0103 abord\u0103ri diferite: \u201eiudeii<\/strong> cer semne\u201c<\/strong> \u015fi \u201egrecii<\/strong> caut\u0103 \u00een\u0163elepciune\u201c<\/strong> (I Corinteni 1, 22)[121]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

3. O alt\u0103 determinarea a celor dou\u0103 p\u0103r\u0163i se face dup\u0103 fondul filosofic, stoic <\/strong>sau epicurean<\/strong>, care influen\u0163eaz\u0103 pe corinteni[122]<\/sup><\/sup><\/a>. Astfel stratificarea filosofic\u0103 nu numai c\u0103 ar rezista \u015fi dup\u0103 primirea Botezului dar \u015fi credin\u0163a monoteist\u0103 a \u201ecelor tari\u201c<\/em><\/strong>, \u201egenerat\u0103 de constitu\u0163ia filosofic\u0103 elenist\u0103 a cinicilor \u015fi stoicilor \u00een aceast\u0103 form\u0103 ra\u0163ionalist\u0103\u201c,[123]<\/sup><\/sup><\/a> este preluat\u0103 de Sf\u00e2ntul Pavel de la ace\u015ftia. Conform cosmologiei \u00eenalte a \u201ecelor tari\u201c<\/em><\/strong> \u201enici \u00een cer nu exist\u0103 idoli\u201c, libertatea cre\u015ftinilor fa\u0163\u0103 de idolotite trebuie s\u0103 fie deplin\u0103[124]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen acest context \u201ecei slabi\u201c<\/em><\/strong> este caracterizarea peiorativ\u0103 a unor cre\u015ftini care nu aveau cuno\u015ftin\u0163ele de literatur\u0103 antic\u0103 ale \u201ecelor tari\u201c<\/em><\/strong>. \u00cen acela\u015fi timp \u201ecei slabi\u201c<\/em><\/strong>, cunosc\u00e2nd o antropologie stoic\u0103 (popular\u0103), dar \u015fi afectele \u015fi necunosc\u00e2nd Adev\u0103rul despre\u00a0 Dumnezeu, gre\u015fesc[125]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

\u00cens\u0103 prin atitudinea lor de cunoa\u015ftere<\/em>, corintenii distrug rela\u0163ia \u201ecelor slabi\u201c<\/em><\/strong> cu Dumnezeu. Apostolul accentueaz\u0103 valoarea fra\u0163ilor slabi prin faptul c\u0103 Hristos a murit pentru ei[126]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

4. O alt\u0103 identificare a celor dou\u0103 grupuri reconsider\u0103 argumentarea \u00een contradictoriu a fondului religiilor de misterii \u015fi al cultului[127]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

5. Identificarea \u201ecelor tari\u201c<\/em><\/strong> cu gnosticii[128]<\/sup><\/sup><\/a> o urm\u0103resc \u00een special acei teologi care contest\u0103 at\u00e2t inspira\u0163ia \u015fi autenticitatea c\u0103r\u0163ilor Noului Testament c\u00e2t \u015fi fondul doctrinar revelat al religiei cre\u015ftine[129]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen vechime, \u00eencerc\u0103rile de identificare ale gnosticismului ar\u0103tau \u00een\u0163elesul valorilor greco-romane \u015fi filosofiei populare stoico-cinice fa\u0163\u0103 de \u00een\u0163elegerea t\u0103riei corintene[130]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

6. Noua cercetare a fenomenului gnosticismului formuleaz\u0103 ipoteza interpret\u0103rii proto-gnostice (L\u00fctgert, Wilson, Conzelmann, Pearson \u015fi Horsley)[131]<\/sup><\/sup><\/a>. Unii teologi \u00eei numesc pe \u201ecei tari\u201c<\/em><\/strong> ca \u201eentuziasticii pnevmatici\u201c \u015fi \u201elibertinii gnostici\u201c[132]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

7. O alt\u0103 abordare, mai recent\u0103, identific\u0103 pe \u201ecei slabi\u201c<\/em><\/strong> cu tinerii care au fost m\u00e2ntui\u0163i din mo\u015ftenirea p\u0103g\u00e2n\u0103 care se smintesc v\u0103z\u00e2nd pe cei maturi m\u00e2nc\u00e2nd f\u0103r\u0103 rezerv\u0103 din cele jertfite idolilor[133]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Retorica antichit\u0103\u0163ii \u015fi grupurile corintene<\/p>\n

Este interesant de observat c\u0103 nu avem o eviden\u0163\u0103 textual\u0103 a existen\u0163ei celor slabi \u00een Corint[134]<\/sup><\/sup><\/a>, deci este greu s\u0103 men\u0163inem p\u0103rerea c\u0103 ar fi fost fac\u0163iuni de \u201eslabi\u201c \u015fi \u201etari\u201c \u00een Biserica din Corint[135]<\/sup><\/sup><\/a>. Dac\u0103 e a\u015fa, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 to\u0163i cre\u015ftinii din Corint se consider\u0103 la fel de tari, \u201ecei slabi\u201c<\/em><\/strong> fiind de fapt tehnica retoric\u0103 a antichit\u0103\u0163ii \u00eentrebuin\u0163at\u0103 de Apostol pentru \u00eendreptarea fiilor s\u0103i duhovnice\u015fti. Exemplul celor slabi nu este un caz actual, ci o articulare a formei principiale a ghidului transmis de Apostol corintenilor \u00een epistol\u0103. Inten\u0163ia acestuia era \u00een acela\u015fi timp s\u0103-i smereasc\u0103 pe corinteni \u015fi s\u0103-\u015fi exerseze adev\u0103rata libertate cre\u015ftin\u0103. Privind c\u0103tre \u201ecei slabi\u201c<\/em><\/strong> Sf\u00e2ntul Pavel spune o poveste despre adev\u0103rata bun\u0103 vecin\u0103tate, proprie exerci\u0163iului lui exousia <\/strong>\u015fi elevtera<\/strong>[136]<\/sup><\/sup><\/a> .<\/strong><\/p>\n

Sf\u00e2ntul Pavel folose\u015fte contrastul antitetic \u00een discursul s\u0103u. Unele din aceste contraste fuseser\u0103 folosite \u015fi \u00een trasarea ideologiei corintene (I Corinteni 1, 25\u201326; 2, 6, 14\u201315; 3, 1, 18; 4, 8\u201310; 15, 12)[137]<\/sup><\/sup><\/a>. Aceast\u0103 atitudine se contureaz\u0103 pe \u00een\u0163elepciunea existent\u0103 \u00een Corint, nu pe \u00een\u0163elepciunea sa sau a Bisericii. Aceast\u0103 \u00een\u0163elepciune dovede\u015fte existen\u0163a \u00een Corint a unor persoane recalcitrante \u015fi arogante. \u201eCei tari\u201c<\/em><\/strong> \u015fi \u201ecei slabi\u201c<\/em><\/strong> nu au deci existen\u0163\u0103 real\u0103, ci sunt modele necesare pedagogiei pauline, mijloace didactice, ar\u0103t\u00e2nd totodat\u0103 maturitatea sau imaturitatea credincio\u015filor din Corint[138]<\/sup><\/sup><\/a>. Dac\u0103 idealul pedagogiei pauline este cre\u015ftinul \u00eembr\u0103cat \u00een dragoste, urm\u0103tor al poruncilor lui Hristos \u015fi dorind pentru sine dob\u00e2ndirea darurilor Duhului Sf\u00e2nt \u015fi nu m\u0103rirea lumii, nici tarii<\/em> \u015fi nici slabii <\/em>Corintului nu se identific\u0103 cu acesta.<\/p>\n

Modelul oferit ucenicilor s\u0103i \u00een disputa despre \u00een\u0163elepciune \u015fi idolotite este modelul personal, de asemenea cu rol pedagogic (9, 1\u201312). Dac\u0103 \u201ecei \u00een\u0163elep\u0163i\u201c (\u00een loc de \u201ecei tari\u201c<\/em><\/strong>) sunt ucenicii recalcitran\u0163i ai Apostolului, \u201ecei slabi\u201c<\/em><\/strong> prezint\u0103 tr\u0103s\u0103turi de nesiguran\u0163\u0103, \u015fi necesit\u0103 o conducere cu mult\u0103 bl\u00e2nde\u0163e[139]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Climatul retoric al introducerii adus de versetul 6, unde Apostolul probabil citeaz\u0103 dou\u0103 p\u0103r\u0163i ale unui simbol de credin\u0163\u0103 din Corint, prezint\u0103 \u00een prima parte a crezului (v. 6) pe Dumnezeu ca fiind cunoscut ca \u015fi creator \u201eal tuturor\u201c, nu dintr-o materie anterioar\u0103, ci din nimic (cf. Romani 4, 17). Apoi Dumnezeu este numit Tat\u0103, \u00een rela\u0163ie cu Fiul. Cele dou\u0103 expresii ale monoteismului pe care Sf\u00e2ntul Pavel le citeaz\u0103, una din credin\u0163a tare a corintenilor (v. 4) \u015fi una din crez (v. 6) sunt un ecou al tradi\u0163iei rabinice (cf. Deuteronom 6, 4).<\/p>\n

Crea\u0163ia nou\u0103 este constituit\u0103 prin salvarea puterii lui Dumnezeu agape (dragostea) care este deschis\u0103 \u015fi acordat\u0103 prin moartea lui Hristos. Acesta este punctul tare al contrastului pe care Sf\u00e2ntul Pavel \u00eel introduce \u00een deschiderea discu\u0163iei: \u201eCunoa\u015fterea umfl\u0103 iar dragostea zide\u015fte\u2026\u201c 8, 1b\u20133. Cunoa\u015fterea umfl\u0103 este cunoa\u015fterea despre Dumnezeu pentru care c\u00e2\u0163iva corinteni cer s\u0103 primeasc\u0103 daruri speciale (1, 5; 12, 8) \u015fi un statut superior fa\u0163\u0103 de ceilal\u0163i. \u201eA fi cunoscut de Dumnezeu\u201c \u00eenseamn\u0103 potrivit tradi\u0163iei scripturistice a fi integrat \u00een comuniune de dragoste cu Dumnezeu \u015fi cu aproapele[140]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Concluzii<\/p>\n

Cauza conflictului dintre corinteni ce reiese din textul studiat era atitudinea acestora fa\u0163\u0103 de idolotite. Chiar dac\u0103 Sinodul Apostolic interzice cre\u015ftinilor s\u0103 le consume, \u00een Corint practica m\u00e2nc\u0103rii din cele jertfite idolilor nu numai c\u0103 nu era oprit\u0103, ci chiar se cunoa\u015fte influen\u0163a benefic\u0103 a acesteia asupra misionarismului cre\u015ftin.<\/p>\n

Totu\u015fi, cre\u015ftinilor nu le \u00eeng\u0103duie Sf\u00e2ntul Pavel s\u0103 m\u0103n\u00e2nce \u00een temple cele jertfite idolilor la \u201emasa demonilor\u201c. Aceasta ar veni \u00een total\u0103 contradic\u0163ie cu p\u0103rt\u0103\u015fia lor la Trupul lui Hristos. De asemenea, \u00een timpul meselor din casele particulare, sau chiar \u00een momentul cump\u0103r\u0103rii c\u0103rnurilor \u00een pie\u0163e, idolotitele vor trebui respinse dac\u0103 cineva (un om slab) \u00eei vor aten\u0163iona asupra provenien\u0163ei c\u0103rnurilor din animale jertfite.<\/p>\n

Dezbin\u0103rile din Corint sunt provocate de cei ce botezaser\u0103, preo\u0163i \u015fi episcopi, propov\u0103duind neofi\u0163ilor alte \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi dec\u00e2t cele primite prin revela\u0163ie. Pe ace\u015ftia Sf\u00e2ntul Pavel \u00eei \u00eenva\u0163\u0103 ca nici m\u0103car s\u0103 cugete mai mult dec\u00e2t \u201ece este scris\u201c sau revelat. Nu trebuie s\u0103 dispre\u0163uiasc\u0103 pe \u201ecei slabi\u201c<\/em><\/strong> pentru lipsa de cuno\u015ftin\u0163\u0103 c\u0103ci ace\u015ftia trebuie trata\u0163i ca \u015fi fra\u0163ii lor pentru care a murit Hristos. O altfel de \u015ftiin\u0163\u0103 dec\u00e2t cea apostolic\u0103 devenea periculoas\u0103 at\u00e2t pentru cei ce se considerau tari, c\u0103ci \u00eei apropie de idolatrie, dar \u015fi pentru cei slabi care puteau s\u0103 se sminteasc\u0103 \u015fi \u201es\u0103 cad\u0103\u201c din credin\u0163\u0103.<\/p>\n

Scopul Sf\u00e2ntului Pavel este smerirea celor care se m\u00e2ndreau cu \u201e\u00een\u0163elepciunea veacului acestuia\u201c \u015fi c\u00e2\u015ftigarea unora pentru Hristos: \u201eTuturor toate m-am f\u0103cut, ca \u00een orice chip s\u0103 m\u00e2ntuiesc pe unii\u201c.<\/p>\n

Cunoa\u015fterea, dragostea, libertatea, dreptatea \u015fi t\u0103ria sunt \u00eensu\u015firi specifice cre\u015ftinilor corinteni. Cei ce aveau aceste daruri se considerau superiori celorlal\u0163i, uit\u00e2nd c\u0103 darurile sunt destinate Bisericii \u015fi nu persoanei care le-a primit \u00een Duhul Sf\u00e2nt.<\/p>\n

Existen\u0163a real\u0103 a unui conflict \u00een Corint pe tema idolotitelor pune \u00een cump\u0103n\u0103 \u00eens\u0103\u015fi existen\u0163a celor dou\u0103 grupuri de cre\u015ftini, bine definite \u015fi cu recunoa\u015ftere reciproc\u0103.<\/p>\n

Chiar dac\u0103 \u201ecei tari\u201c<\/em><\/strong> \u015fi \u201ecei slabi\u201c<\/em><\/strong> erau numiri \u00eendelung uzitate de Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i ce s-au aplecat asupra textului de la I Corinteni 8, 1\u201311, 1 totu\u015fi nu putem admite o \u00eemp\u0103r\u0163ire categoric\u0103 \u015fi absolut\u0103 a corintenilor cre\u015ftini \u00een dou\u0103 categorii unice, \u201etari\u201c<\/em> \u015fi \u201eslabi\u201c,<\/em> realizat\u0103 fie de Sf\u00e2ntul Apostol Pavel \u00een misiunea sa din Corint \u015fi Roma, fie g\u0103sit\u0103 de acesta \u00een mediul greco-roman pe care l-a \u00eencre\u015ftinat.<\/p>\n

\u00cen aten\u0163ia Sf\u00e2ntului Apostol Pavel s-a aflat, \u00een momentul redact\u0103rii primei Epistole c\u0103tre Corinteni, \u00eentreaga comunitate din Corint, cu toat\u0103 diversitatea etnic\u0103, social\u0103 \u015fi cultural\u0103 a acesteia. Dac\u0103 din antitezele iudeu-elen, rob-slobod, parte b\u0103rb\u0103teasc\u0103-parte femeiasc\u0103 ascult\u0103torii puteau s\u0103 se identifice at\u00e2t pe ei, c\u00e2t \u015fi pe ceilal\u0163i, ca fiind cunoscu\u0163i de c\u0103tre to\u0163i, \u00een ceea ce prive\u015fte apelativele de \u201etari\u201c \u015fi \u201eslabi\u201c majoritatea ascult\u0103torilor nu se puteau identifica cu u\u015furin\u0163\u0103 de o parte sau de alta a baricadei. Astfel, fiecare se putea considera mai tare dec\u00e2t al\u0163ii \u00een credin\u0163\u0103 \u015fi cuno\u015ftin\u0163\u0103, \u015fi mai slab dec\u00e2t al\u0163ii. O evolu\u0163ie fireasc\u0103 a vie\u0163ii Bisericii din Corint l-ar fi situat pe Sf\u00e2ntul Pavel \u00een fruntea acestei ierarhii a puterii, dovad\u0103 \u015fi autoritatea pe care Apostolul o are fa\u0163\u0103 de corinteni, ace\u015ftia a\u015ftept\u00e2nd de la el at\u00e2t pova\u0163\u0103 de p\u0103rinte c\u00e2t \u015fi judecat\u0103 dreapt\u0103 \u00eentre fra\u0163ii afla\u0163i \u00een conflict.<\/p>\n

La fel \u015fi ast\u0103zi trebuie s\u0103 \u00eembin\u0103m cunoa\u015fterea cu dragostea, av\u00e2nd g\u00e2ndul la cel mai slab dec\u00e2t noi care s-ar putea sminti din pricina ignoran\u0163ei noastre.<\/p>\n


<\/p>\n
\n
\n

[1]<\/sup><\/sup><\/a> Studiul Noului Testament, manual pentru uzul studen\u0163ilor institutelor teologice,<\/strong> <\/em>Editura IBMBOR, Bucure\u015fti, 1954, p. 96.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[2]<\/sup><\/sup><\/a> Volker G\u00e4ckle,\u00a0 Die Starken und die Schwachen in Korinth und in Rom zu Herkunft und Funktion der Antithese in I Kor. 8, 1\u201311,1 und R\u00f6m. 14, 1\u201315, 3,<\/strong> T\u00fcbingen, Mohr Siebeck, 2005, p. 183.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[3]<\/sup><\/sup><\/a> Thomas L. Constable, Notes on 1 Corinthians,<\/strong> Published by Sonic Light, p. 83.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[4]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 84.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[5]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 83.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[6]<\/sup><\/sup><\/a> Chiar dac\u0103 \u00eeng\u0103duin\u0163a aceasta din urm\u0103 de a m\u00e2nca din idolotite (cap. 10, v. 25) vine \u00een contradic\u0163ie cu hot\u0103r\u00e2rile Sinodului Apostolic, Bisericile \u00eenfiin\u0163ate departe de Palestina \u015fi Siria, ca \u015fi cea din Corint, ar fi c\u0103zut \u00een desuetudine dac\u0103 ar fi primit \u00eendat\u0103 o asemenea interdic\u0163ie \u00eenc\u0103 de la \u00eenfiin\u0163are. G.-B. Allo, Saint Paul, Premi\u00e8re Ep\u00eetre aux Corinthiens,<\/strong> <\/em>deuxi\u00e8me \u00e9dition, \u00a0<\/em>Paris, J. Gabalda et C-ie, 1934, <\/em>p. 247; nu trebuie totu\u015fi s\u0103 neglij\u0103m calitatea de P\u0103rinte a Sf\u00e2ntului Pavel care, din dragoste fa\u0163\u0103 de ucenicii s\u0103i, aplic\u0103 principiul pogor\u0103m\u00e2ntului atunci c\u00e2nd sunt slabi (chiar dac\u0103 ei se consider\u0103 tari).<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[7]<\/sup><\/sup><\/a> Acest lucru se \u00eent\u00e2mpla adesea, mai ales c\u0103 prieteniile dintre corinteni nu s-au rupt de \u00eendat\u0103 ce unii au primit Botezul, ci dimpotriv\u0103. Pentru r\u0103sp\u00e2ndirea cre\u015ftinismului astfel de \u00eent\u00e2lniri se integrau perfect \u00een misiunea Bisericii de evanghelizare a p\u0103g\u00e2nilor.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[8]<\/sup><\/sup><\/a> Pavel voia s\u0103 evite, pe c\u00e2t era cu putin\u0163\u0103, ruperea leg\u0103turilor sociale \u015fi de prietenie dintre neofi\u0163i \u015fi p\u0103g\u00e2ni, care puteau fi de mare folos r\u0103sp\u00e2ndirii Evangheliei. G.-B. Allo, Saint Paul, Premi\u00e8re Ep\u00eetre aux Corinthiens,<\/strong> <\/em>deuxi\u00e8me \u00e9dition, \u00a0<\/em>Paris, J. Gabalda et C-ie, 1934, <\/em>p. 247.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[9]<\/sup><\/sup><\/a> Bruce Ellis Benson, Paul and the Knowledge that Puffs Up: a Taste for Idolatry<\/em> \u00een Journal of Philosophy & Scripture,<\/strong> volume 2, issue 2, spring 2005, p. 11.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[10]<\/sup><\/sup><\/a> G.-B. Allo, op. cit.<\/em>, p. 244.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[11]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 244.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[12]<\/sup><\/sup><\/a> Jean-Luc Marion, The Idol and Distance,<\/strong> trans. Thomas A. Carlson (New York: Fordham University Press, 2001) ; Bruce Ellis Benson, op. cit., <\/em>p. 15.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[13]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 15.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[14]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 244.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[15]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 245.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[16]<\/sup><\/sup><\/a> Bruce Ellis Benson,\u00a0 op. cit., <\/em>p. 14.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[17]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 16.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[18]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 16.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[19]<\/sup><\/sup><\/a> Diac . prof. N. I. Nicolaescu, Actualitatea Epistolei I-a c\u0103tre Corinteni, a Sf\u00e2ntului Apostol Pavel <\/em>\u00een \u201eStudii Teologice\u201c, an. III (1951), nr. 1\u20132, p. 98.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[20]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 98.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[21]<\/sup><\/sup><\/a> Victor Paul Furnish,<\/em> The Theology of the First Letter to the Corinthians,<\/strong> Cambridge, Cambridge University Press, 1999, p. 11.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[22]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 12.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[23]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 14.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[24]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 14.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[25]<\/sup><\/sup><\/a> \u201eDe\u015fi poate ei nu vorbeau nici de Pavel, nici de Apollo, nici de Petru, totu\u015fi Apostolul arat\u0103 prin aceste cuvinte c\u0103 dac\u0103 d\u00e2n\u015fii nu trebuia s\u0103 se sprijine pe ace\u015ftia, apoi cu at\u00e2t mai pu\u0163in pe al\u0163ii\u201c. Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur,<\/strong> T\u00e2lcuiri la Epistola \u00eent\u00e2i c\u0103tre Corinteni,<\/strong> <\/em>traducere din limba elin\u0103 dup\u0103 edi\u0163ia Oxonia, 1847, de arhim. Theodosie Athanasiu, revizuit\u0103 de Constantin F\u0103ge\u0163an, Bucure\u015fti, Editura Sophia, 2005, p. 23.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[26]<\/sup><\/sup><\/a> Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur, op. cit.<\/em>, p. 23.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[27]<\/sup><\/sup><\/a> Adev\u0103ratul motiv al dezbin\u0103rilor din Corint este deci ra\u0163iunea filosofic\u0103 a corintenilor pe care o dezlipesc de \u201ece este scris\u201c, de Sf\u00e2nta Scriptur\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[28]<\/sup><\/sup><\/a> Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur, op. cit.<\/em>, p. 25.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[29]<\/sup><\/sup><\/a> \u201eMare lucru este Botezul, zice, \u00eens\u0103 acest lucru mare nu-l s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte cel ce boteaz\u0103, ci cel ce este chemat la Botez, c\u0103ci a boteza nu pricinuie\u015fte nici o osteneal\u0103 omeneasc\u0103 at\u00e2t de mare, ci cu mult mai mic\u0103 dec\u00e2t a binevesti\u201c. Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur, op. cit.<\/em>, pp. 25\u201326.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[30]<\/sup><\/sup><\/a> \u201eA binevesti (evangheliza) este lucrul unuia sau al c\u00e2torva, pe c\u00e2nd a boteza este \u00een c\u0103derea tuturor ce primesc preo\u0163ia\u201c.\u00a0 Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur, op. cit.<\/em>, p. 26.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[31]<\/sup><\/sup><\/a> Studiul Noului Testament, <\/strong>pp. 101\u2013102; diac . prof. N. I. Nicolaescu, <\/strong>op. cit.<\/em>, p. 67.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[32]<\/sup><\/sup><\/a> Bruce Ellis Benson, Paul and the Knowledge that Puffs Up: a Taste for Idolatry<\/em> \u00een Journal of Philosophy & Scripture,<\/strong> volume 2, issue 2, spring 2005, p. 11.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[33]<\/sup><\/sup><\/a> Victor Paul Furnish, op. cit., <\/em>p. 38.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[34]<\/sup><\/sup><\/a> Dac\u0103 \u00een epistola c\u0103tre Galateni Pavel folose\u015fte retorica <\/em><\/strong>persuasiunii \u00een I Corinteni \u00eent\u00e2lnim \u00a0retorica demonstra\u0163iei. <\/em><\/strong>Victor Paul Furnish, op. cit., <\/em>p. 39.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[35]<\/sup><\/sup><\/a> Pentru c\u0103 moartea lui Iisus nu se g\u0103se\u015fte zugr\u0103vit\u0103 ca la Pavel (I Corinteni 5\u20137; 8, 11; 11, 23\u201326; 15, 3)\u00a0 \u00een nici-o cuv\u00e2ntare, el trebuie s\u0103 fie Apostolul care o introduce \u00een predica Bisericii. \u00cen discursul s\u0103u el prezint\u0103 crucea ca loc el execu\u0163iei \u015fi suferin\u0163ei lui Iisus, aceasta fiind izvorul unic de putere pentru to\u0163i cre\u015ftinii, putere opus\u0103 filosofiilor p\u0103g\u00e2ne. Victor Paul Furnish, op. cit., <\/em>p. 39.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[36]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem, <\/em>p. 39.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[37]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 12.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[38]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 12.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[39]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 12.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[40]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 13.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[41]<\/sup><\/sup><\/a> Aceasta, spre deosebire de Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i care nu desp\u0103r\u0163eau cuvintele Apostolului \u00een nici un fel, sau de unii autori mai vechi, cum ar fi Hans Conzelmann, (I Corinthians: A Commentary on the First Epistle to the Corinthians),<\/strong> <\/em>John C. Hurd, Jr., (The Origin of I Corinthians)<\/strong> <\/em>\u015fi\u00a0 Bruce Ellis Benson op. cit<\/em>., p. 12.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[42]<\/sup><\/sup><\/a> Volker G\u00e4ckle, Die Starken und die Schwachen in Korinth und in Rom zu Herkunft und Funktion der Antithese in I Kor. 8, 1\u201311,1 und R\u00f6m. 14, 1\u201315, 3, <\/strong>T\u00fcbingen, Mohr Siebeck, 2005, p. 110; Bruce Ellis Benson op. cit<\/em>., p. 12.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[43]<\/sup><\/sup><\/a> Volker\u00a0 G\u00e4ckle, op. cit., <\/em>p. 110.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[44]<\/sup><\/sup><\/a> \u201eC\u00e2t despre cele ce mi-a\u0163i scris, bine este pentru om s\u0103 nu se ating\u0103 de femeie\u201c.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[45]<\/sup><\/sup><\/a> \u201eC\u00e2t despre feciorie, n-am porunc\u0103 de la Domnul\u201c.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[46]<\/sup><\/sup><\/a> \u201eC\u00e2t despre cele jertfite idolilor, \u015ftim c\u0103 to\u0163i avem cuno\u015ftin\u0163\u0103\u201c.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[47]<\/sup><\/sup><\/a> \u201eIar c\u00e2t prive\u015fte darurile duhovnice\u015fti, nu vreau, fra\u0163ilor, s\u0103 fi\u0163i \u00een necuno\u015ftin\u0163\u0103\u201c.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[48]<\/sup><\/sup><\/a> \u201eC\u00e2t despre str\u00e2ngerea de ajutoare pentru sfin\u0163i, precum am r\u00e2nduit pentru Bisericile Galatiei, a\u015fa s\u0103 face\u0163i \u015fi voi\u201c.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[49]<\/sup><\/sup><\/a> \u201eC\u00e2t despre fratele Apollo, l-am rugat mult s\u0103 vin\u0103 acum, ci va veni c\u00e2nd va g\u0103si prilej\u201c.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[50]<\/sup><\/sup><\/a> Volker\u00a0 G\u00e4ckle, op. cit., <\/em>p. 110.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[51]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem, <\/em>p. 112.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[52]<\/sup><\/sup><\/a> G.-B. Allo, op. cit., <\/em>p. 200.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[53]<\/sup><\/sup><\/a> Volker\u00a0 G\u00e4ckle, op. cit., <\/em>p. 113.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[54]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> op. cit., <\/em>p. 113.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[55]<\/sup><\/sup><\/a> \u201eS\u0103 v\u0103 feri\u0163i de cele jertfite idolilor \u015fi de s\u00e2nge \u015fi de (animale) sugrumate \u015fi de desfr\u00e2u, de care p\u0103zindu-v\u0103, bine ve\u0163i face\u201c (Faptele Apostolilor 15, 29)\u00a0.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[56]<\/sup><\/sup><\/a>\u00a0 Vezi \u00een acest sens exemple la G.-B. Allo, op. cit.<\/em>, p. 196.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[57]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 196.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[58]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 196.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[59]<\/sup><\/sup><\/a> Volker G\u00e4ckle, op. cit., <\/em>p. 190.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[60]<\/sup><\/sup><\/a> G.-B. Allo, op. cit., <\/em>p. 196, lucru remarcat mai ales de Gtajar, Bachmann, Rob.-Pl. \u015fi Theodoret.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[61]<\/sup><\/sup><\/a> Bruce Ellis Benson, op. cit.<\/em>, p. 12.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[62]<\/sup><\/sup><\/a> G.-B. Allo, op. cit., <\/em>p. 196.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[63]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> \u00a0<\/em>p. 196.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[64]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 197; Bruce Ellis Benson, op. cit.<\/em>, p. 12.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[65]<\/sup><\/sup><\/a> \u201eCel ce hr\u0103ne\u015fte cu lapte pe cel \u00eenc\u0103 prunc cu v\u00e2rsta duhovniceasc\u0103, afl\u00e2ndu-se \u00een Biseric\u0103 asemenea celei ce al\u0103pteaz\u0103 pruncii, \u0163ine p\u00e2inea \u00een\u0163elepciunii pe seama celor ce s-au des\u0103v\u00e2r\u015fit dup\u0103 omul din\u0103untru\u201c. Sf\u00e2ntul Grigorie al Nyssei, <\/strong>Omilii la C\u00e2ntarea\u00a0 C\u00e2nt\u0103rilor, <\/em>\u00een <\/em>P\u0103rin\u0163i \u015fi Scriitori Biserice\u015fti,<\/strong> <\/em>Editura IBMBOR, Bucure\u015fti, 1982, p. 299.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[66]<\/sup><\/sup><\/a> G.-B. Allo, op. cit., <\/em>p. 198.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[67]<\/sup><\/sup><\/a> Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur, op. cit.<\/em>, p. 202.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[68]<\/sup><\/sup><\/a> G.-B. Allo, op. cit., <\/em>p. 198.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[69]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 198.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[70]<\/sup><\/sup><\/a> Bruce Ellis Benson, op. cit., <\/em>p. 17.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[71]<\/sup><\/sup><\/a> G.-B. Allo, op. cit., <\/em>p. 204.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[72]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 204.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[73]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 205.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[74]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 205.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[75]<\/sup><\/sup><\/a> Volker G\u00e4ckle, op. cit., <\/em>p. 191.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[76]<\/sup><\/sup><\/a> G.-B. Allo, op. cit., <\/em>p. 208.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[77]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 208.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[78]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 208.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[79]<\/sup><\/sup><\/a> Victor Paul Furnish,<\/em> op. cit.<\/em>, pp. 23\u201324.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[80]<\/sup><\/sup><\/a> G.-B. Allo, op. cit., <\/em>pp. 218\u2013219.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[81]<\/sup><\/sup><\/a> \u201eS\u0103 nu legi gura boului care treier\u0103\u201c, cf. I Cornteni 9, 9.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[82]<\/sup><\/sup><\/a> Thomas L. Constable, op. cit. <\/em>, p. 92.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[83]<\/sup><\/sup><\/a> Petru \u015fi Barnaba m\u00e2ncau \u00eempreun\u0103 cu p\u0103g\u00e2nii din c\u0103rnurile socotite oprite pentru evrei, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, venind unii delega\u0163i de la Ierusalim, s-au f\u0103\u0163\u0103rnicit \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u0163i iudei. Mustrarea Sf\u00e2ntului Pavel este categoric\u0103: \u201eDac\u0103 tu, care e\u015fti iudeu tr\u0103ie\u015fti ca p\u0103g\u00e2nii \u015fi nu ca iudeii, de ce sile\u015fti pe p\u0103g\u00e2ni s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 precum iudeii?\u201c (Galateni, 2, 14).<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[84]<\/sup><\/sup><\/a> G.-B. Allo, op. cit., <\/em>p. 220.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[85]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 226.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[86]<\/sup><\/sup><\/a> <\/em>Pr. prof. Ioan Constantinescu, <\/em>Studiul Noului Testament, manual pentru seminariile teologice,<\/strong> <\/em>Editura IBMBOR, Bucure\u015fti, 2002, p. 210.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[87]<\/sup><\/sup><\/a> Thomas L. Constable, op. cit. <\/em>, p. 99.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[88]<\/sup><\/sup><\/a> G.-B. Allo, op. cit., <\/em>pp. 236\u2013237.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[89]<\/sup><\/sup><\/a> Victor Paul Furnish, \u00a0op. cit., <\/em>pp. 67\u201368.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[90]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 68.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[91]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 68.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[92]<\/sup><\/sup><\/a> G.-B. Allo, op. cit., <\/em>p. 237.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[93]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem, <\/em>p. 237.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[94]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 242.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[95]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 243.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[96]<\/sup><\/sup><\/a> Volker G\u00e4ckle, op. cit., <\/em>p. 185.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[97]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 193.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[98]<\/sup><\/sup><\/a> Pentru \u00eendr\u0103zneala lor de a participa la banchetele organizate \u00een templele p\u0103g\u00e2ne, sub pretextul inexisten\u0163ei zeilor, care nu pot face niciun r\u0103u, au fost identifica\u0163i de unii autori cu\u00a0 cei ce se numeau \u00een Corint \u201eai lui Hristos\u201c (I Corinteni 4), G.-B. Allo, op. cit., <\/em>p. 202.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[99]<\/sup><\/sup><\/a> Thomas L. Constable, op. cit.<\/em>, p. 84.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[100]<\/sup><\/sup><\/a> Dintre \u201ecei tari\u201c, lac\u015fii<\/em> nu se sfiau a se \u00eencrede \u00een puterea libert\u0103\u0163ii lor \u015fi \u00een ceea ce prive\u015fte via\u0163a sexual\u0103, zic\u00e2nd \u201etoate \u00eemi sunt \u00eeng\u0103duite\u201c (v. 23). Libertatea cre\u015ftin\u0103, explicat\u0103 de Sf\u00e2ntul Pavel \u00een versetele 25\u201326, \u00eeng\u0103duie m\u00e2ncarea c\u0103rnurilor din m\u0103cel\u0103rie \u201ef\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eentreba\u0163i nimic pentru cugetul vostru\u201c. G.-B. Allo, op. cit., <\/em>p. 246.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[101]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> \u00a0<\/em>p. 203.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[102]<\/sup><\/sup><\/a> Astfel de m\u0103cel\u0103rii se puteau afla \u00een vecin\u0103tatea templelor, a\u015fa cum era cel din Pompei, aproape de o capel\u0103 a cultului imperial. G.-B. Allo, op. cit., <\/em>p. 246.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[103]<\/sup><\/sup><\/a> Bruce Ellis Benson, op. cit., <\/em>p. 16.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[104]<\/sup><\/sup><\/a> G.-B. Allo, op. cit., <\/em>p. 202.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[105]<\/sup><\/sup><\/a> Thomas L. Constable, op. cit. <\/em>, p. 90.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[106]<\/sup><\/sup><\/a> G.-B. Allo, op. cit., <\/em>p. 202.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[107]<\/sup><\/sup><\/a> Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur, op. cit., p.<\/em> 252.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[108]<\/sup><\/sup><\/a> G.-B. Allo, op. cit., <\/em>p. 203.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[109]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 204.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[110]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 248.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[111]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 68.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[112]<\/sup><\/sup><\/a> Clarence E. Glad, Paul and Philodemus: Adaptability in Epicurean and Early Christian Psychagogy,<\/strong> Leiden, New York, E. J. Brill, 1995, p. 69.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[113]<\/sup><\/sup><\/a> Thomas L. Constable, op. cit.<\/em>, p. 90.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[114]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p.\u00a0 90.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[115]<\/sup><\/sup><\/a> Mitchel Fee, Murphy-O\u2019Connor, Theisseh, sunt principalii exponen\u0163i ai acestei teorii. Z. B. Weinel, Echtheit,<\/strong> 376\u2013393 apud Volker G\u00e4ckle, op. cit., <\/em>p. 186.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[116]<\/sup><\/sup><\/a> \u201eC\u0103ci privi\u0163i chemarea voastr\u0103, fra\u0163ilor, c\u0103 nu mul\u0163i sunt \u00een\u0163elep\u0163i dup\u0103 trup, nu mul\u0163i sunt puternici, nu mul\u0163i sunt de bun neam\u201c.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[117]<\/sup><\/sup><\/a> Volker G\u00e4ckle, op. cit., <\/em>p. 183.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[118]<\/sup><\/sup><\/a> Volker G\u00e4ckle, op. cit., <\/em>p. 184.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[119]<\/sup><\/sup><\/a> Baur, Hurd, Soden, Barrett apud Volker G\u00e4ckle, op. cit., <\/em>p. 186.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[120]<\/sup><\/sup><\/a> Volker G\u00e4ckle, op. cit., <\/em>p. 188.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[121]<\/sup><\/sup><\/a> Despre \u201eo logos o tou staurou\u201c<\/em> Stanislav Breton noteaz\u0103 c\u0103 \u201enoi ne-am \u00eempotrivit omului din Israel tocmai c\u00e2nd ne-am \u00eempotrivit omului din Grecia\u201c astfel c\u0103 credinciosul apusean este \u00eemp\u0103r\u0163it din interior. Bruce Ellis Benson, op. cit.<\/em>, p. 14.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[122]<\/sup><\/sup><\/a> Teorie sus\u0163inut\u0103 \u00een special de Conzelmann \u015fi Murphy-O\u2019Connor apud Volker G\u00e4ckle, op. cit., <\/em>p. 186.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[123]<\/sup><\/sup><\/a> Volker G\u00e4ckle, op. cit., <\/em>pp. 188\u2013189.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[124]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 189.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[125]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 189.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[126]<\/sup><\/sup><\/a> Cf. I Corinteni 8, 12 nimeni nu e liber s\u0103 vat\u0103me rela\u0163ia altor persoane cu Dumnezeu. Thomas L. Constable, op. cit.<\/em>, p. 89.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[127]<\/sup><\/sup><\/a> Z. B. Weinel, Echtheit,<\/strong> 376\u2013393 apud Volker G\u00e4ckle, op. cit., <\/em>p. 186.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[128]<\/sup><\/sup><\/a> Volker G\u00e4ckle, op. cit., <\/em>p. 186.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[129]<\/sup><\/sup><\/a> \u00centre ace\u015fti teologi amintim pe Reitzenstein, Bousset, Bultman, Schmithals, Weis, Schilier, Jewett, Georgi apud Volker G\u00e4ckle, op. cit., <\/em>p. 186.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[130]<\/sup><\/sup><\/a> Fee, I Corinteni 14 apud Volker G\u00e4ckle, op. cit., <\/em>p. 187.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[131]<\/sup><\/sup><\/a> Volker G\u00e4ckle, op. cit., <\/em>p. 185.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[132]<\/sup><\/sup><\/a> Z. B. Weinel, Echtheit, <\/strong>376\u2013393 apud Volker G\u00e4ckle, op. cit., <\/em>p. 186.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[133]<\/sup><\/sup><\/a> Jeffrey Khoo, First Corinthians,<\/strong> <\/em>Far Eastern Bible College, Singapore, p. 29.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[134]<\/sup><\/sup><\/a> G\u0103sim total \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 explica\u0163ia pe care o aduce un teolog francez acestui conflict din Corint: \u201eC\u00e2\u0163iva corinteni mai \u00een\u0163elep\u0163i m\u00e2ncau liber din cele jertfite idolilor \u015fi sminteau pe cei slabi<\/em>\u201c. Bernardin De\u00a0 Picquiny, Explication des Ep\u00eetres de Saint Paul par une analyse qui d\u00e9couvre\u00a0 l\u2019ordre et le liaison du texte; par une paraphrase qui expose, en peu de mots, la pens\u00e9e de l\u2019Ap\u00f4tre\u00a0; par un commentaire avec des notes pour la morale, et pour les sentiments de pi\u00e9t\u00e9,<\/strong> tome second, Troyes, Cardon, 1823, p. 113.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[135]<\/sup><\/sup><\/a> Bruce Ellis Benson, op. cit., <\/em>p.16.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[136]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 18.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[137]<\/sup><\/sup><\/a>\u00a0Clarence E. Glad, Paul and Philodemus: Adaptability in Epicurean and Early Christian Psychagogy,<\/strong> Leiden, New York, E. J. Brill, 1995, p. 236.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[138]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 238.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[139]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p. 239.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

[140]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem,<\/em> p.73.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Preot dr. ION-SORIN BORA \u00cencre\u015ftinarea Corintului \u00eencepe \u00een anii 50\u201351, odat\u0103 cu vizita Apostolului Pavel \u00een capitala Ahaiei, \u00een timpul celei de-a doua c\u0103l\u0103torii misionare. Comunitatea numeroas\u0103 a evreilor de aici este cea dint\u00e2i care se bucur\u0103 de ascultarea Evangheliei … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","template":"sidebar-page.php","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-402","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/402","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=402"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/402\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":404,"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/402\/revisions\/404"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=402"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}