<\/p>\n
Ioan Bude, Repere religioase ortodoxe rom\u00e2ne timi\u015forene,<\/strong> Editura Artpress, Timi\u015foara, 2011, 296 p.; Ed. a II\u2011a, 2012, 331 p.<\/p>\n Breviar de istorie timi\u015forean\u0103, Retrospectiv\u0103 istoric\u0103 asupra organiz\u0103rii vie\u0163ii biserice\u015fti a rom\u00e2nilor ortodoc\u015fi timi\u015foreni, L\u0103ca\u015furi de cult ortodoxe rom\u00e2ne din Timi\u015foara<\/em>, iat\u0103 titlurile capitolelor volumului p\u0103rintelui protopop dr. Ioan Bude, <\/em>Repere religioase ortodoxe rom\u00e2ne timi\u015forene,<\/em><\/strong> Timi\u015foara, Editura Artpress, 2011, enumerate, nu din lips\u0103 de fantezie, ci consider\u00e2nd c\u0103, l\u0103s\u00e2ndu-l pe autor s\u0103 se exprime, realiz\u0103m cea mai potrivit\u0103 introducere \u00een atmosfera acestei extrem de bine \u00eentocmite c\u0103r\u0163i de istorie bisericeasc\u0103. Or\u00e2nduit\u0103 pe trei paliere de idea\u0163ie \u2013 cel al istoriei locale, urmat de o privire asupra evolu\u0163iei organiz\u0103rii vie\u0163ii biserice\u015fti a rom\u00e2nilor ortodoc\u015fi din arealul nostru, pentru ca apoi s\u0103 poposeasc\u0103 asupra sfintelor l\u0103ca\u015furi ortodoxe rom\u00e2ne aflate \u00een perimetrul Timi\u015foarei \u2013 volumul ofer\u0103 o privire sui generis,<\/em> evolu\u00e2nd de la generalul prezent\u0103rii cadrului local, la particularul desf\u0103\u015fur\u0103rii vie\u0163ii biserice\u015fti de-a lungul firului anilor, de fapt, sfera de interes a autorului.<\/p>\n Afl\u00e2ndu-se la al patrulea volum cu tematic\u0103 de istorie bisericeasc\u0103, autorul dovede\u015fte o mare siguran\u0163\u0103 \u00een m\u00e2nuirea tehnicilor de construire a unor astfel de monografii. Asemenea volumelor anterioare dedicate istoriei vie\u0163ii biserice\u015fti ortodoxe din spa\u0163iul nostru geografic, cel de fa\u0163\u0103 se distinge prin originalitate, datele oferite reprezent\u00e2nd o bun\u0103 temelie pentru cercet\u0103torii dornici, \u00een viitor, s\u0103 se aplece asupra acestui subiect. At\u00e2t idea\u0163ia c\u00e2t \u015fi limbajul m\u0103rturisesc siguran\u0163a celui care \u015ftie, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, ceea ce vrea s\u0103 spun\u0103 \u015fi posed\u0103 arta de a-\u015fi duce la bun sf\u00e2r\u015fit demersul. Ioan Bude intuie\u015fte, de pild\u0103, c\u0103 studiul evolu\u0163iei vie\u0163ii biserice\u015fti nu poate fi realizat dec\u00e2t prin \u00eencadrarea lui \u00een parcursul vie\u0163ii de zi cu zi a comunit\u0103\u0163ii credincio\u015filor. \u015ei astfel apar acele savuroase pagini cu repere istorice, pornind de la vremuri pierdute \u00een negura anilor, dar readuse la lumin\u0103 de s\u0103p\u0103turile arheologice din zona P\u0103durea Verde ori cea a Parcului Botanic, m\u0103rturisind despre o comunitate uman\u0103 a c\u0103rei v\u00e2rst\u0103 se m\u0103soar\u0103 \u00een milenii. Pentru o mai bun\u0103 ancorare \u00een spa\u0163iul urm\u00e2nd a fi cercetat, se apeleaz\u0103 la scurte informa\u0163ii referitoare la toponimele \u015fi hidronimele ce-\u015fi au originea \u00een cuv\u00e2ntul dacic tibis,<\/em> \u00eensemn\u00e2nd mla\u015ftin\u0103, de la care deriv\u0103 actuala denumire a ora\u015fului Timi\u015foara.<\/p>\n Odat\u0103 stabilit cadrul, autorul reitereaz\u0103 \u00een continuare periplul istoriei acestui spa\u0163iu geografic, \u00eenregistr\u00e2nd evenimente \u015fi personalit\u0103\u0163i ce \u015fi-au pus amprenta asupra lui. Aflat\u0103 la confluen\u0163a drumurilor dintre estul \u015fi vestul Europei, era firesc ca Timi\u015foara s\u0103 devin\u0103 un creuzet de etnii \u015fi culturi. C\u00e2teva dintre marile nume ale istoriei Europei \u015fi-au \u00eempletit la un moment dat destinul cu cel al ora\u015fului nostru: Carol Robert D\u2019Anjou, Ioan de Hunedoara, Paul Chinezu, Ahmed Pa\u015fa, Dimitrie Cantemir, Eugeniu de Savoya, Maria Tereza, Iosif al II-lea etc., f\u0103c\u00e2nd din Timi\u015foara un ora\u015f ancorat \u00een istoria Europei Centrale. Nu sunt uitate nici popasurile timi\u015forene ale unor personalit\u0103\u0163i culturale de mare audien\u0163\u0103: Franz Liszt, Johann Strau\u00df, Mihai Eminescu \u00een compania trupei de teatru Pascaly \u015fi \u00eenc\u0103 mul\u0163i al\u0163ii, afirm\u00e2nd prin prezen\u0163a lor aici racordarea ora\u015fului la via\u0163a cultural\u0103 a Europei. Autorul \u015ftie \u00eens\u0103 cum s\u0103 \u0163in\u0103 cump\u0103na textului, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu se piard\u0103 \u00een comentarii istorice \u015fi culturale care l-ar fi \u00eendep\u0103rtat de tema propus\u0103. Printr-o condensat\u0103 e\u015falonare cronologic\u0103 \u015fi marcate prin puncte, evenimentele devin mai pregnant vizibile, ocup\u00e2nd doar spa\u0163iul strict necesar pentru a desena canavaua vremii. Sunt urm\u0103rite astfel c\u00e2teva secole de devenire istoric\u0103. Evenimentelor le sunt ad\u0103ugate date indispensabile studierii dinamicii vie\u0163ii biserice\u015fti, \u00eentre acestea num\u0103r\u00e2ndu-se situa\u0163ia demografic\u0103, evolu\u0163ia economic\u0103, dezvoltarea urban\u0103. Pentru o c\u00e2t mai exact\u0103 caracterizare a ora\u015fului, nu sunt uitate nici edificiile importante ori monumentele.<\/p>\n Dup\u0103 ce trece \u00een revist\u0103 am\u0103nuntele respective, volumul popose\u015fte pe \u00eendelete asupra spiritualit\u0103\u0163ii rom\u00e2nilor ortodoc\u015fi. \u015ei, cum construirea l\u0103ca\u015furilor de \u00eenchin\u0103ciune, p\u0103str\u0103toare ale adev\u0103ratei \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi cre\u015ftine, reprezint\u0103 calea spre o credin\u0163\u0103 temeinic \u00eentemeiat\u0103, o mare parte a paginilor c\u0103r\u0163ii sunt consacrate examin\u0103rii acestui demers. Urm\u0103rirea formelor de organizare bisericeasc\u0103 \u00eei ofer\u0103 autorului prilejul de a face o rememorare a mitropoli\u0163ilor \u015fi episcopilor sub p\u0103storirea c\u0103rora s-a aflat Timi\u015foara de-a lungul vremii. Cu aceea\u015fi grij\u0103 pentru detaliul istoric sunt \u00eenregistra\u0163i \u00een continuare protopopii ora\u015fului. Pasiunea reconstituirii istorice \u00eel determin\u0103 pe autor s\u0103 scotoceasc\u0103 \u00een c\u0103utare de date care s\u0103 ne poarte c\u00e2t mai departe \u00een timp. Un reper ar fi anul 1054. \u201eCastrul episcopal Timi\u015foara \u015fi-a desf\u0103\u015furat activitatea \u015fi \u00eenainte \u015fi dup\u0103 marea schism\u0103 din anul 1054. Dup\u0103 cum sus\u0163ine istoricul B\u00e1r\u00e1ny, la 1397, rom\u00e2nii din Timi\u015foara \u00ee\u015fi aveau biserica lor\u201c (p. 76), ne spune autorul, cit\u00e2ndu-l pe Nicolae Ilie\u015fiu. Dar vechimea castrului episcopal Timi\u015foara este cu mult anterioar\u0103 acestei date. Evolu\u0163ia lui pe firul timpului este urm\u0103rit\u0103 \u00een aceea\u015fi manier\u0103 concis\u0103, marc\u00e2nd, a\u015fa cum ne-am obi\u015fnuit deja, cu puncte, saltul printre epocile istorice. Pe m\u0103sur\u0103 ce paginile \u00eenainteaz\u0103 \u00een timp, datele devin, prin firea lucrurilor, mai ample, astfel \u00eenc\u00e2t epoca modern\u0103 \u015fi cea contemporan\u0103 sunt amplu prezentate cu am\u0103nunte privind istoricul cartierului, atest\u0103ri exacte referitoare la data construc\u0163iei, numele preo\u0163ilor ce au slujit, \u00eentr-o strict\u0103 delimitare temporal\u0103, consolid\u00e2nd impresia unei foarte bune document\u0103ri arhivistice. Deosebit de valoros consider\u0103m c\u0103 este \u015fi materialul iconografic prezentat. Pentru cercet\u0103torii ce se vor apleca peste ani asupra acestui subiect, fotografiile inserate vor fi socotite imagini etalon ale loca\u015furilor de cult timi\u015forene. \u015ei, dac\u0103 periplul istoric a fost realizat cu mult\u0103 concizie, \u00een cazul prezent\u0103rii bisericilor, detaliile abund\u0103 pagin\u0103 dup\u0103 pagin\u0103. Arhitec\u0163i, pictori, iconari, decoratori sunt pomeni\u0163i, \u00eempreun\u0103 cu descrierea contribu\u0163iei lor la edificarea unei anumite biserici, descriere f\u0103cut\u0103 cu mult profesionalism. Cu meticulozitatea cunoscut\u0103 deja din c\u0103r\u0163ile anterioare, autorul nu uit\u0103 nimic, nu abandoneaz\u0103 nimic, de la am\u0103nuntele cu caracter stilistic ori ecleziastic, p\u00e2n\u0103 la prozaica, dar at\u00e2t de necesara contribu\u0163ie a sponsorilor, totul \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte un loc stabilit cu grij\u0103 \u00een economia textului.<\/p>\n Dac\u0103 ar fi s\u0103 caracteriz\u0103m \u00eentr-o singur\u0103 fraz\u0103 aceast\u0103 carte, am spune c\u0103 reprezint\u0103 un moment de referin\u0163\u0103 \u00een peisajul editorial timi\u015forean prin bog\u0103\u0163ia datelor ce-o vor face indispensabil\u0103 cercet\u0103torilor din genera\u0163iile care ne vor urma, dar \u015fi pentru c\u0103 reu\u015fe\u015fte s\u0103 se adreseze \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, cititorilor aviza\u0163i \u015fi oamenilor de r\u00e2nd, dornici s\u0103 cunoasc\u0103 am\u0103nunte referitoare la istoria Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne din Banat.<\/p>\n AQUILINA BIR\u0102ESCU<\/p>\n Lect. univ. dr. Daniel Lemeni, Tradi\u0163ia paternit\u0103\u0163ii duhovnice\u015fti \u00een spiritualitatea cre\u015ftin\u0103 r\u0103s\u0103ritean\u0103 \u2013 un studiu asupra \u00eendrum\u0103rii spirituale \u00een antichitatea cre\u015ftin\u0103 t\u00e2rzie,<\/strong> Editura Re\u00eentregirea, Alba Iulia, 2012, 333 p.<\/p>\n Av\u00e2nd ca obiect de studiu paternitatea duhovniceasc\u0103 \u015fi p\u0103rintele spiritual \u00een R\u0103s\u0103ritul cre\u015ftin, cartea lectorului universitar dr. Daniel Lemeni, intitulat\u0103 Tradi\u0163ia paternit\u0103\u0163ii duhovnice\u015fti \u00een spiritualitatea cre\u015ftin\u0103 r\u0103s\u0103ritean\u0103 \u2013 un studiu asupra \u00eendrum\u0103rii spirituale \u00een antichitatea cre\u015ftin\u0103 t\u00e2rzie<\/strong>, vede lumina tiparului cu binecuv\u00e2ntarea \u00cenaltpreasfin\u0163itului P\u0103rinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, \u00een Editura Re\u00eentregirea, 2012, 333 pagini.<\/p>\n Prezentul studiu are la origine teza de doctorat sus\u0163inut\u0103 la Facultatea de Teologie \u201eAndrei \u015eaguna\u201c din Sibiu, \u00een 2009, \u015fi apreciat\u0103 cu calificativul \u201emagna cum laude\u201c<\/em>.<\/p>\n Meritul acestei elabor\u0103ri rezid\u0103 \u00een eviden\u0163ierea \u201elocului preponderent care \u00eei revine paternit\u0103\u0163ii duhovnice\u015fti, \u00een genere, \u015fi p\u0103rintelui duhovnicesc, \u00een special, \u00een ansamblul spiritualit\u0103\u0163ii r\u0103s\u0103ritene cre\u015ftine\u201c, subiect mai pu\u0163in abordat in extenso<\/em> \u00een spa\u0163iul teologiei rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n Prezentul studiu este structurat \u00een patru capitole, dup\u0103 cum urmeaz\u0103:<\/p>\n Capitolul I<\/em> \u2013 intitulat Practica \u00eendrum\u0103rii spirituale \u00een R\u0103s\u0103ritul cre\u015ftin: (pre)istoria temei<\/em> (pp. 17\u201383) \u2013 prezint\u0103 un excurs istoric privind dinamica \u00eendrum\u0103rii spirituale, \u00eencep\u00e2nd cu avva Antonie, prima ipostaz\u0103 a p\u0103rintelui spiritual, \u015fi culmin\u00e2nd cu Sf\u00e2ntul Ioan Sc\u0103rarul, care sintetizeaz\u0103 experien\u0163ele premerg\u0103toare ale \u00eendrum\u0103rii spirituale din tradi\u0163iile ascetice ale R\u0103s\u0103ritului cre\u015ftin, din tradi\u0163ia egiptean\u0103 a de\u015fertului (sec. III\u2013IV) \u015fi cea palestinian\u0103 din Gaza (sec. V\u2013VI), eviden\u0163iindu-se faptul c\u0103 \u00een practica \u00eendrum\u0103rii spirituale s-a constituit \u015fi dezvoltat rela\u0163ia personal\u0103 dintre un avv\u0103 \u015fi ucenicii s\u0103i, av\u00e2nd o dimensiune harismatic\u0103, \u00een sensul c\u0103 presta\u0163ia spiritual\u0103 a p\u0103rintelui duhovnicesc nu se reduce la transmiterea teoretic\u0103 a unei experien\u0163e, ci se exprim\u0103 prin modul s\u0103u de via\u0163\u0103. De aici \u015fi sentin\u0163ele patericale adresate de avv\u0103 ucenicului: \u201eF\u0103 ce vezi!\u201c\u2026 \u201eDu-te \u015fi ce vezi c\u0103 fac eu, f\u0103 \u015fi tu!\u201c. Modul tacit de via\u0163\u0103 al p\u0103rintelui impune ucenicului un model, stabilindu-se astfel rela\u0163ia p\u0103rinte duhovnicesc-fiu duhovnicesc.<\/p>\n Capitolul II<\/em> \u2013 intitulat P\u0103rintele duhovnicesc: o semantic\u0103 teologic\u0103<\/em> (pp. 83\u2013171) \u2013 face o delimitare a func\u0163iei p\u0103rintelui spiritual de alte categorii\u00a0 sau func\u0163ii asem\u0103n\u0103toare, cum ar fi cea de maestru spiritual, de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor (didaskalos)<\/em> \u015fi cea de preot duhovnic, \u00een sensul c\u0103 rela\u0163ia dintre avv\u0103 \u015fi ucenic este definit\u0103 ca fiind \u201epaternitate duhovniceasc\u0103\u201c, mai mult dec\u00e2t \u00eendrumare spiritual\u0103. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 autoritatea harismatic\u0103-ascetic\u0103, av\u00e2nd un caracter personal, define\u015fte rela\u0163ia dintre p\u0103rinte \u015fi fiu, deosebit\u0103 de autoritatea duhovniceasc\u0103 pe care o exercit\u0103 episcopul sau preotul duhovnic pe baza unei puteri conferit\u0103 oficial (de jure)<\/em> de c\u0103tre o institu\u0163ie eclezial\u0103, complet\u00e2nd indelebil caracterul institu\u0163ional al Bisericii, spre a \u00eemplini dimensiunea ei comunitar\u0103, format\u0103 din versantul eclesial (episcopul \u015fi preotul) \u015fi versantul harismatic (avva ca p\u0103rinte duhovnicesc).<\/p>\n Capitolul III<\/em> prezint\u0103 Raportul maestru-ucenic: intermezzo filosofic<\/em> (pp. 171\u2013229); delimit\u00e2nd func\u0163ia p\u0103rintelui duhovnicesc de cea a maestrului spiritual, autorul eviden\u0163iaz\u0103 faptul c\u0103 rela\u0163ia maestru-ucenic reprezint\u0103 o prefigurare a rela\u0163iei p\u0103rinte-fiu duhovnicesc, ce se va \u00eemplini odat\u0103 cu \u00eentruparea Fiului lui Dumnezeu. Dar aceast\u0103 nou\u0103 deschidere va constitui dezbaterea capitolului IV \u2013<\/em> Simbolica parental\u0103 \u015fi filial\u0103 \u00een Noul Testament<\/em> (pp. 229\u2013303), cu referire special\u0103 la epistolele Sf\u00e2ntului Apostol Pavel, care echivaleaz\u0103 paternitatea duhovniceasc\u0103 cu o nou\u0103 na\u015ftere, \u015fi anume na\u015fterea spiritual\u0103<\/em>, deschis\u0103 de Fiul lui Dumnezeu ca proces haric de sfin\u0163enie a vie\u0163ii, \u00een care p\u0103rintele spiritual \u00eendepline\u015fte rolul de mediator, fiind un vehicul al harului, care des\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte via\u0163a ucenicului. Pentru acest motiv, p\u0103rintele duhovnicesc \u015fi-a \u00eendeplinit misiunea atunci c\u00e2nd fiul spiritual ajunge \u201efiu al lui Dumnezeu\u201c, asum\u00e2ndu-\u015fi condi\u0163ia Fiului lui Dumnezeu \u00eentrupat. Fiind vorba de un mod gradual de maturizare spiritual\u0103 a omului \u00een Hristos, prezentul studiu se refer\u0103 \u00een mod special la dimensiunea mistagogic\u0103 a paternit\u0103\u0163ii duhovnice\u015fti, a c\u0103rei \u00eenceput \u015fi des\u0103v\u00e2r\u015fire se realizeaz\u0103 ca via\u0163\u0103 \u00een Hristos prin Duhul Sf\u00e2nt, fiindc\u0103 prin harul Duhului Sf\u00e2nt credincio\u015fii dob\u00e2ndesc statutul de oameni duhovnice\u015fti. \u00cen acela\u015fi timp, \u201eorice via\u0163\u0103 tr\u0103it\u0103 \u00een Hristos \u00eenseamn\u0103 o cooperare \u00een via\u0163a intim\u0103 a Sfintei Treimi, astfel \u00eenc\u00e2t, cel care asimileaz\u0103 modul de via\u0163\u0103 a lui Hristos se bucur\u0103 de o intimitate treimic\u0103 filial\u0103 cu Tat\u0103l\u201c (p. 292). Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, paternitatea spiritual\u0103 se coreleaz\u0103 \u00een mod organic \u015fi func\u0163ional cu fr\u0103\u0163ietatea spiritual\u0103, \u00een sensul c\u0103 cei doi angaja\u0163i pe drumul maturiz\u0103rii spirituale devin la un moment dat fra\u0163i. \u201ePrivindu-l tot timpul ca pe fiul s\u0103u, p\u0103rintele va trebui ca \u00eentr-o zi s\u0103-l priveasc\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 \u015fi s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 el a devenit b\u0103rbat. El nu mai poate s\u0103-l priveasc\u0103 ca pe un copil, \u00eentruc\u00e2t fiul lui spiritual i-a devenit frate, un frate care vrea s\u0103 fie ca un prieten\u2026\u201c (p. 300).<\/p>\n Av\u00e2nd cinstea s\u0103 particip \u00een comisia de sus\u0163inere a tezei de doctorat, am ar\u0103tat, \u00een referatul \u00eentocmit cu acest prilej, c\u0103 relevan\u0163a actual\u0103 a prezentei lucr\u0103ri este dat\u0103 de faptul c\u0103, \u00eentr-o lume indiferent\u0103 soteriologic, exerci\u0163iul paternit\u0103\u0163ii duhovnice\u015fti poate constitui un reper optim pentru cei afla\u0163i \u00een c\u0103utarea vie\u0163ii autentice. Dac\u0103 lumea secularizat\u0103 de azi se remarc\u0103 prin ostilitatea fa\u0163\u0103 de tradi\u0163ie, P\u0103rin\u0163ii de\u015fertului ne arat\u0103 c\u0103 nu putem tr\u0103i autentic f\u0103r\u0103 a mobiliza instinctul divin din noi spre a ne orienta sufletul spre valorile transcendente \u015fi ve\u015fnice.<\/p>\n Pe de alt\u0103 parte, am ar\u0103tat c\u0103 prin perspectiva nou\u0103 \u00een care abordeaz\u0103 tema, prin calit\u0103\u0163ile deosebite de fond \u015fi form\u0103 de expunere, prin bog\u0103\u0163ia ideilor \u015fi implica\u0163iilor pe care le sugereaz\u0103, ca \u015fi prin metoda riguroas\u0103 de cercetare, prezentul volum se \u00eenscrie ca o contribu\u0163ie important\u0103 \u00een domeniu, \u00eenc\u00e2t salut\u0103m cu mult\u0103 bucurie tip\u0103rirea lui, recomand\u00e2ndu-l tuturor celor ce doresc s\u0103-\u015fi normalizeze via\u0163a prin sfin\u0163enia ei.<\/p>\n Preot prof. dr. SORIN COSMA<\/p>\n Constantin Br\u0103tescu, Ora\u015ful Caransebe\u015f<\/strong> \u00eentre 1865\u20131919 \u2013 file de monografie,<\/strong> Editura Dalami, Caransebe\u015f, 2011, 364 p.<\/p>\n Au trecut 100 de ani de c\u00e2nd vrednicii de pomenire protopopul Andrei Ghidiu \u015fi profesorul Iosif B\u0103lan tip\u0103reau excelenta monografie a ora\u015fului Caransebe\u015f (1909), devenit\u0103 surs\u0103 de ne\u00eempu\u0163inat\u0103 documentare p\u00e2n\u0103 \u00een vremurile noastre. De atunci \u015fi p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, istoricii \u015fi cercet\u0103torii au scos la iveal\u0103 noi informa\u0163ii despre vremurile de alt\u0103dat\u0103, au descoperit \u015fi publicat documente importante cu privire la via\u0163a social\u0103, economic\u0103, cultural\u0103 \u015fi religioas\u0103 a caransebe\u015fenilor, a\u015fa \u00eenc\u00e2t o monografie ca cea pe care o prezent\u0103m cititorilor revistei noastre mitropolitane \u201eera de mult a\u015fteptat\u0103 nu numai de cercet\u0103tori \u015fi speciali\u015fti \u00een domeniu, ci de to\u0163i doritorii de adev\u0103r\u201c (Argument,<\/em> p. 9).<\/p>\n Monografia \u00eentocmit\u0103 de profesorul Constantin Br\u0103tescu, cunoscut \u015fi apreciat pentru rodnicele sale cercet\u0103ri \u015fi publica\u0163ii \u00een domeniul istoriografiei b\u0103n\u0103\u0163ene, se deschide cu Argumentul<\/em> (pp. 9\u201311) semnat de Doru Dinu Gl\u0103van, un alt \u00eemp\u0103timit de cultur\u0103, istorie, sport, folclor autentic, precum \u015fi neobosit promotor al valorilor biserice\u015fti \u015fi na\u0163ionale prin scris \u015fi verbul s\u0103u inegalabil transmis pe calea undelor. Dup\u0103 prezentarea pe scurt a cuprinsului monografiei \u015fi nominalizarea unor lucr\u0103ri de referin\u0163\u0103 \u00eentocmite de autor p\u00e2n\u0103 acum, D. D. Gl\u0103van concluzioneaz\u0103 c\u0103 \u201evolumul de fa\u0163\u0103 le \u00eentrece \u015fi \u00eentrege\u015fte pe toate ce le-a publicat\u201c (p. 11).<\/p>\n Prefa\u0163a<\/em> (pp. 13\u201318), semnat\u0103 de autor, precizeaz\u0103 c\u0103 prin acest nou volum se \u00eencearc\u0103 re\u00eennodarea firului \u201eevenimentelor istorice dintre anii 1865\u2013iunie 1919, \u00eentr-o lucrare monografic\u0103, nu complet\u0103, dar cu multe nout\u0103\u0163i\u201c. Autorul trece, totodat\u0103, \u00een revist\u0103 mai multe argumente care l-au determinat s\u0103 \u00eenceap\u0103 cercetarea cu anul 1865, c\u00e2nd Caransebe\u015ful \u015fi-a redob\u00e2ndit episcopia \u015fi a redevenit \u201elocul de unde slova rom\u00e2neasc\u0103 tip\u0103rit\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu decembrie 1865 se difuza pretutindeni \u00een acest spa\u0163iu (b\u0103n\u0103\u0163ean, n.n.) prin circularele ierarhilor, prin \u00abFoaia Diecezan\u0103\u00bb, prin \u00abCalendarul Rom\u00e2nului\u00bb \u015fi prin sutele de c\u0103r\u0163i \u015fi manuale \u015fcolare tip\u0103rite aici \u00eentr-o corect\u0103 \u015fi modern\u0103 limb\u0103 rom\u00e2n\u0103\u201c (p. 14). Nu sunt uitate aici nici personalit\u0103\u0163ile ecleziastice, anterioare sau posterioare anului 1865, care au contribuit masiv la r\u0103sp\u00e2ndirea culturii \u00een p\u0103r\u0163ile Caransebe\u015fului, la \u201eamplificarea cercet\u0103rilor \u00een domeniul pedagogiei, teologiei \u015fi folclorului\u201c (p. 17).<\/p>\n Stufoasa \u015fi documentata monografie elaborat\u0103 cu acrivie \u015ftiin\u0163ific\u0103 de profesorul Constantin Br\u0103tescu este structurat\u0103 \u00een 15 capitole \u015fi, pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 reu\u015fe\u015fte pe deplin s\u0103 continue pe Ghidiu-B\u0103lan, analizeaz\u0103, completeaz\u0103 \u015fi aduce \u00een aten\u0163ie aspecte mai pu\u0163in cunoscute \u015fi chiar inedite cu privire la via\u0163a social\u0103, economic\u0103, cultural\u0103 \u015fi spiritual\u0103 a Caransebe\u015fului, atinse tangen\u0163ial \u00een monografia din 1909 \u015fi \u00een alte lucr\u0103ri anterioare, f\u0103r\u0103 a neglija problemele administrative \u015fi politico-na\u0163ionale specifice ora\u015fului \u015fi \u00eentregului Banat.<\/p>\n Dac\u0103 \u00een primele trei capitole autorul trateaz\u0103 aspecte privind administra\u0163ia or\u0103\u015feneasc\u0103, dezvoltarea economic\u0103 \u015fi prezint\u0103 institu\u0163iile bancare, capitolul al IV-lea<\/em> (pp. 85\u2013124) este consacrat \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului caransebe\u015fean, dou\u0103 subcapitole ocup\u00e2ndu-se de Institutul teologic diecezan \u015fi Institutul pedagogic diecezan din ora\u015f, cu un rol extrem de important \u00een via\u0163a spiritual\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103 a rom\u00e2nilor b\u0103n\u0103\u0163eni.<\/p>\n Deosebit de interesant \u015fi dens este capitolul al V-lea<\/em> (pp. 125\u2013176) despre mi\u015fcarea cultural\u0103 din Caransebe\u015f \u00een slujba idealului na\u0163ional. \u00centre asocia\u0163iile \u015fi societ\u0103\u0163ile culturale prezentate aici se afl\u0103 Societatea de lectur\u0103 \u201eIoan Popasu\u201c a studen\u0163ilor teologi \u015fi pedagogi din Caransebe\u015f, precum \u015fi Societatea femeilor rom\u00e2ne ortodoxe din Caransebe\u015f, fiecare contribuind, \u00een felul s\u0103u, la intensificarea vie\u0163ii culturale locale.<\/p>\n Capitolele VI, VII<\/em> \u015fi VIII<\/em> (pp. 177\u2013230) se ocup\u0103 de asocia\u0163iile culturale ale germanilor \u015fi maghiarilor, tiparul caransebe\u015fean \u015fi presa din ora\u015f \u00eentre 1886\u20131919. Este eviden\u0163iat aici rolul tipografiei diecezane \u00eentemeiat\u0103 de episcopul Ioan Popasu cu scopul de a r\u0103sp\u00e2ndi prin lucr\u0103rile tip\u0103rite \u201e\u00eenv\u0103\u0163\u0103turile morale, religioase \u015fi folositoare \u00eentre poporul drept credincios\u201c (p. 188).<\/p>\n Capitolul al IX-lea, Via\u0163a religioas\u0103 din Caransebe\u015f \u00eentre 1865\u20131919<\/em> (pp. 231\u2013265), aduce \u00een aten\u0163ia celor interesa\u0163i de istoria Bisericii Episcopia Caransebe\u015fului, pe care autorul o define\u015fte ca fiind \u201ecatalizatoare a energiilor spirituale \u015fi na\u0163ionale ale rom\u00e2nilor b\u0103n\u0103\u0163eni\u201c. Din scaunul episcopal al Caransebe\u015fului, re\u00eenviat de Sf\u00e2ntul Mitropolit Andrei \u015eaguna \u015fi episcopul restaurator Ioan Popasu, a plecat la Bucure\u015fti episcopul Miron Cristea, unde a func\u0163ionat mai \u00eent\u00e2i ca mitropolit primat \u015fi apoi ca primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne. \u00cen perioada de p\u0103storire a acestor ierarhi \u015fi a episcopului academician Nicolae Popea, \u201epe raza eparhiei Caransebe\u015fului s-a desf\u0103\u015furat o intens\u0103 activitate cultural\u0103 mai ales \u00eentre anii 1910\u20131914 prin intermediul asocia\u0163iilor culturale de pe \u00eentinsul eparhiei, a desp\u0103r\u0163\u0103mintelor ASTREI \u015fi a reuniunii \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor din diecez\u0103\u201c (p. 251). \u00cen acest capitol sunt integrate \u015fi patru subcapitole consacrate comunit\u0103\u0163ii ortodoxe din Caransebe\u015f, oficiului parohial, protopopiatului greco-ortodox-rom\u00e2n, bisericii romano-catolice, cultului evanghelic \u015fi altor culte (greco-catolic, reformat, unitarian \u015fi religiei israelite).<\/p>\n Capitolele X, XI, XII, XIII, XIV<\/em> \u015fi XV<\/em> (pp. 266\u2013333) se ocup\u0103 de s\u0103n\u0103tate \u015fi asigur\u0103ri sociale, prezint\u0103 Caransebe\u015ful ca centru al mi\u015fc\u0103rii na\u0163ionale din\u00a0 Banatul de munte, trece \u00een revist\u0103 institu\u0163iile judec\u0103tore\u015fti \u015fi de publicitate imobiliar\u0103, via\u0163a militar\u0103 din ora\u015f, asocia\u0163ia pompierilor voluntari \u015fi ai salv\u0103rii, precum \u015fi mi\u015fcarea sportiv\u0103 caransebe\u015fean\u0103.<\/p>\n Anexele, bibliografia bogat\u0103, indicele de nume \u015fi de locuri \u015fi cuv\u00e2ntul de mul\u0163umire al autorului \u00eencheie aceast\u0103 util\u0103 lucrare monografic\u0103 ap\u0103rut\u0103 \u00een condi\u0163ii grafice remarcabile.<\/p>\n La finalul acestei modeste prezent\u0103ri, apreciem str\u0103dania \u00eencununat\u0103 de succes a autorului de a l\u0103sa posterit\u0103\u0163ii o lucrare \u00eentocmit\u0103 pe baza numeroaselor documente de arhiv\u0103, studiate la Caransebe\u015f, \u00een cei 35 de ani de activitate la Arhivele Na\u0163ionale din ora\u015f, \u015fi a numeroaselor lucr\u0103ri de specialitate ap\u0103rute dup\u0103 1990, \u00eentre care monografiile dedicate unor institu\u0163ii biserice\u015fti locale. Nu mai pu\u0163in importante pentru economia acestei lucr\u0103ri au fost periodicele tip\u0103rite la Caransebe\u015f \u015fi \u00een alte ora\u015fe din Banat \u015fi Ardeal, din r\u00e2ndul c\u0103rora fac parte\u00a0 \u201eFoaia Diecezan\u0103\u201c, \u201eCalendarul Rom\u00e2nului\u201c, revista \u201eAltarul Banatului\u201c, \u201eMitropolia Banatului\u201c, \u201eTelegraful rom\u00e2n\u201c \u015f.a.<\/p>\n A\u015fadar, lucrarea domnului profesor Constantin Br\u0103tescu se \u00eenscrie \u00een \u015firul monografiilor de cert\u0103 valoare istoriografic\u0103 dedicate ora\u015fului Caransebe\u015f, care continu\u0103, completeaz\u0103 \u015fi actualizeaz\u0103 \u00eencerc\u0103rile mai vechi, trat\u00e2nd problematica abordat\u0103 \u00eentr-o manier\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103 incontestabil\u0103.<\/p>\n Preot dr. IONEL POPESCU<\/p>\n Arhimandrit Constantin Timi\u015f, M\u0103n\u0103stiri<\/strong> \u015fi schituri din Episcopia Caransebe\u015fului,<\/strong> Editura Diecezan\u0103, Caransebe\u015f, 2011, 93 p.<\/p>\n Cu binecuv\u00e2ntarea Preasfin\u0163itului P\u0103rinte Lucian Episcopul Caran\u00adsebe\u015fului, vede lumina tiparului o nou\u0103 lucrare, referitoare la sfintele m\u0103n\u0103stiri \u015fi schituri \u00een aceast\u0103 Eparhie. Cartea apar\u0163ine Preacuviosului P\u0103rinte arhimandrit Constantin Timi\u015f, exarhul m\u0103n\u0103stirilor din Episcopia Caran\u00adsebe\u015fului \u015fi ne ofer\u0103 date noi despre amploarea \u015fi dezvoltarea vie\u0163ii monahale de aici. \u00cen prezenta lucrare, Preacuvio\u015fia Sa \u00eempline\u015fte dorin\u0163a preo\u0163ilor, c\u0103lug\u0103rilor dar \u015fi a credincio\u015filor din cuprinsul Episcopiei Caransebe\u015fului precum \u015fi din alte locuri at\u00e2t din \u0163ar\u0103 c\u00e2t \u015fi din str\u0103in\u0103tate de a cunoa\u015fte mai bine spiritualitatea monahal\u0103 de aici.<\/p>\n De\u2011a lungul timpului au mai ap\u0103rut \u015fi alte lucr\u0103ri consacrate spiritualit\u0103\u0163ii monahale de aici. \u00centre aceste monografii am putea enumera lucrarea P\u0103rintelui Victor Vl\u0103duceanu, intitulat\u0103 M\u0103n\u0103stiri b\u0103n\u0103\u0163ene,<\/strong> ap\u0103rut\u0103 la Timi\u015foara \u00een 1947, apoi cea a P\u0103rintelui I. B. Mure\u015fan, M\u0103n\u0103stiri din Banat,<\/strong> Editura Mitropoliei Banatului, Timi\u015foara, 1976. Pe l\u00e2ng\u0103 acestea, \u00een timpurile din urm\u0103, au mai ap\u0103rut lucr\u0103rile: Mihai Vlase, Ghidul a\u015fez\u0103mintelor monahale din Rom\u00e2nia,<\/strong> Editura Sofia, Bucure\u015fti, 2002; Nicolae Magiar, Eduard Magiar, Via\u0163a monahal\u0103 din jude\u0163ul Cara\u015f-Severin,<\/strong> Cluj-Napoca, 2009; Arhimandrit Visarion Joant\u0103, Ghidul a\u015fez\u0103mintelor monahale din Episcopia Caransebe\u015fului,<\/strong> Editura Marineasa, 2004.<\/p>\n Cartea de fa\u0163\u0103 este \u015fi prima apari\u0163ie editorial\u0103 a P.C. arhimandrit Constantin Timi\u015f. De altfel, activitatea Preacuvio\u015fiei Sale este binecunoscut\u0103 slujitorilor \u015fi credincio\u015filor din Episcopia Caran\u00adsebe\u015fului prin efortul ce \u00eel depune \u00een calitate de exharh al sfintelor m\u0103n\u0103stiri, precum \u015fi aceea de consilier economic. Pe l\u00e2ng\u0103 toate aceste, Preacuvio\u015fia Sa mai dispune \u015fi de o bun\u0103 preg\u0103tire teologic\u0103 cu o aleas\u0103 via\u0163\u0103 duhovniceasc\u0103.<\/p>\n Prezenta lucrare ne ofer\u0103 date noi despre amploarea pe care a luat\u2011o via\u0163a monahal\u0103 \u00een timpurile din urm\u0103 \u00een Episcopia Caransebe\u015fului.<\/p>\n Autorul, pe l\u00e2ng\u0103 informa\u0163iile istorice, monahale, culturale, de aceast\u0103 dat\u0103 ne ofer\u0103 \u00een imagini locuri binecuv\u00e2ntate de Dumnezeu legate de via\u0163a monahal\u0103 din aceste m\u0103n\u0103stiri situate \u00een Banatul de munte. Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 la venirea \u00een fruntea Episcopiei Caransebe\u015fului a Preasfin\u0163itului P\u0103rinte dr. Lauren\u0163iu Streza, se g\u0103seau 6 vetre monahale pe tot cuprinsul eparhiei, prin str\u0103dania sa, num\u0103rul lor a crescut la 19. Aceast\u0103 dragoste de o mai bun\u0103 sporire a vie\u0163ii monahale a fost preluat\u0103 \u015fi de Presfin\u0163itul P\u0103rinte Lucian, actualul Episcop al Caransebe\u015fului. Prin str\u0103dania Preasfin\u0163iei Sale, num\u0103rul acestora a mai crescut cu \u00eenc\u0103 una \u00een anul 2009 \u015fi anume \u201eSchitul Bucova\u201c cu hramul \u201eSf\u00e2ntul Dionisie Exiguul\u201c.<\/p>\n \u00cen total ast\u0103zi, salba de m\u0103n\u0103stiri a Episcopiei Caransebe\u015fului \u00eencununeaz\u0103 9 m\u0103n\u0103stiri \u015fi 11 schituri \u00een care \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea peste 100 de vie\u0163uitoare \u015fi 50 de vie\u0163uitori. Prin str\u0103dania lor, ace\u015ftia zi \u015fi noapte se ofer\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 tot mai sus flac\u0103ra credin\u0163ei ortodoxe, evlavia \u015fi datina str\u0103bun\u0103.<\/p>\n \u00cen lucrarea de fa\u0163\u0103, autorul, pe l\u00e2ng\u0103 datele oferite \u00een leg\u0103tur\u0103 cu fiecare a\u015fez\u0103m\u00e2nt monahal, ne mai prezint\u0103 \u00een imagini aspecte de via\u0163\u0103 despre fiecare vatr\u0103 monahal\u0103.<\/p>\n P\u0103rintele arhimandrit ne mai acord\u0103 \u015fi informa\u0163ii cu privire la hramul fiec\u0103rui a\u015fez\u0103m\u00e2nt monahal, c\u0103ile de acces, atestarea documentar-istoric\u0103, forma de via\u0163\u0103 religioas\u0103, numele stare\u0163ului, num\u0103rul de vie\u0163uitori, posibilitatea de cazare, r\u00e2nduiala Sfintelor slujbe, precum \u015fi alte activit\u0103\u0163i legate de via\u0163a monahal\u0103.<\/p>\n Desigur, prezenta lucrare bine realizat\u0103 cu o interesant\u0103 bibliografie apare \u00een condi\u0163ii grafice deosebite cu multe ilustra\u0163ii pe un suport de h\u00e2rtie de bun\u0103 calitate. Imaginile ne prezint\u0103 a\u015fezarea monahal\u0103 a fiec\u0103rei m\u0103n\u0103stiri, \u00eenso\u0163ite de icoane, scene biblice at\u00e2t din Vechiul c\u00e2t \u015fi din Noul Testament precum \u015fi din Vie\u0163ile Sfin\u0163ilor.<\/p>\n Prin apari\u0163ia ghidului de fa\u0163\u0103, care mai poate fi asem\u0103nat cu o nou\u0103 monografie a m\u0103n\u0103stirilor \u015fi schiturilor din Episcopia Caransebe\u015fului, avem convingerea c\u0103 osteneala sa se dovede\u015fte a fi de un real folos pentru impulsionarea vie\u0163ii duhovnice\u015fti a credincio\u015filor de pretutindeni.<\/p>\n Preot dr. CONSTANTIN CILIBIA<\/p>\n Preot prof. dr. Vasile Muntean, Scrieri teologice \u015fi istorice,<\/strong> Editura Episcopiei Caransebe\u015fului, 2012, 300 p.<\/p>\n S-a spus, pe bun\u0103 dreptate, c\u0103 \u201esunt c\u0103r\u0163i, care prin con\u0163inutul lor sunt apreciate la modul general de to\u0163i cititorii, pentru c\u0103 ele constituie nu doar surse de cercetare teologic\u0103, ci \u015fi adev\u0103rate izvoare de spiritualitate \u015fi via\u0163\u0103 cre\u015ftin\u0103. Astfel de c\u0103r\u0163i se tip\u0103resc rar, dar devin pietre de temelie ale cunoa\u015fterii teologice. De cele mai multe ori, pentru a scrie o carte cu asemenea valoare este nevoie de ani de studiu \u015fi experien\u0163\u0103 \u00een cele ale \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii de credin\u0163\u0103. Este nevoie de autenticitate tr\u0103it\u0103 frumos, \u00een duhul credin\u0163ei \u015fi de asumare a existen\u0163ei \u00een Biserica lui Hristos. Astfel se poate ob\u0163ine o carte valoroas\u0103\u201c.<\/p>\n Aceste pertinente aprecieri se constituie drept uvertur\u0103 \u00een Prefa\u0163a<\/em> pe care Preasfin\u0163itul P\u0103rinte Episcop Lucian al Caransebe\u015fului o face volumului Scrieri teologice \u015fi istorice<\/strong>, sub semn\u0103tura P\u0103rintelui prof. univ. dr. Vasile Muntean, \u201eteolog excep\u0163ional cu o uimitoare experien\u0163\u0103 \u00een studiul istoriei biserice\u015fti, dar \u015fi cu o prolific\u0103 activitate \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi didactic\u0103\u201c (p. 7).<\/p>\n Prezentul volum antologheaz\u0103 mai multe materiale, grupate \u00een trei compartimente diferite, dup\u0103 cum urmeaz\u0103:<\/p>\n \u00cen prima parte<\/em><\/strong> sunt incluse 18 studii \u015fi articole, dintre care cele mai multe au fost publicate \u00een anii trecu\u0163i, mai ales \u00een revista mitropolitan\u0103 \u201eAltarul Banatului\u201c.<\/p>\n Dintre cele inedite re\u0163inem studiile \u015fi articolele:<\/p>\n 1. Apocalipsa \u00eentre cele dou\u0103 Testamente <\/em>(pp. 15\u201319);<\/p>\n 2. \u201eSlujb\u0103\u201c sau \u201e\u00eenchinare\u201c? C\u00e2teva aprecieri privind \u201elatreia\u201c<\/em> (pp. 29\u201333);<\/p>\n 3. Sugestii privind \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea textului Liturghierului \u015fi al altor<\/em> c\u0103r\u0163i de cult <\/em>(pp. 33\u201345);<\/p>\n 4. Monahismul balcanic (grec, bulgar, albanez, s\u00e2rb \u015fi vlah) <\/em>(pp. 108\u2013131);<\/p>\n 5. Ascetismul b\u0103n\u0103\u0163ean <\/em>(pp. 138\u2013180);<\/p>\n Acest studiu urmeaz\u0103 s\u0103 apar\u0103 \u00een Istoria monahismului ortodox rom\u00e2n<\/strong>, Editura Patriarhiei \u015fi Academiei Rom\u00e2ne, fiind structurat \u00een mai multe p\u0103r\u0163i:<\/p>\n A. Via\u0163a m\u0103n\u0103stireasc\u0103 \u00een Banatul medieval <\/em>(pp. 138\u2013153);<\/p>\n B. M\u0103n\u0103stiri \u015fi schituri b\u0103n\u0103\u0163ene \u2013 dic\u0163ionar. Arhiepiscopia Timi\u015foarei <\/em>(pp. 153\u2013159); Episcopia Caransebe\u015fului <\/em>(pp. 160\u2013168); Episcopia Dacia Felix <\/em>(pp. 169\u2013170); Episcopia din Ungaria (Gyula) <\/em>(pp. 170\u2013171);<\/p>\n C. Vie\u0163uirea monastic\u0103 \u00een Mitropolia Banatului (din 1990 p\u00e2n\u0103 azi). Arhiepiscopia Timi\u015foarei <\/em>(pp. 171\u2013172); Eparhia Aradului <\/em>(pp. 172\u2013174); Episcopia Caransebe\u015fului <\/em>(pp. 174\u2013177); Episcopia Devei \u015fi Hunedoarei <\/em>(pp. 177\u2013179).<\/p>\n Partea a doua<\/em><\/strong> a volumului re\u0163ine 14 recenzii, majoritatea publicate anterior \u00een revista mitropolitan\u0103 \u201eAltarul Banatului\u201c (pp. 199\u2013242). La acestea se adaug\u0103 \u201eC\u00e2teva remarci fugare privind Istoria Rom\u00e2nilor (tratatul academic)\u201c, I, IIII, a 2-a edi\u0163ie, Bucure\u015fti, 2010 (pp. 243\u2013245).<\/p>\n Partea a treia<\/em><\/strong> a volumului cuprinde 40 de ilustra\u0163ii (pp. 246\u2013290), cu indicarea provenien\u0163ei lor.<\/p>\n Consider\u0103m potrivit s\u0103 men\u0163ion\u0103m c\u0103 acest volum aureoleaz\u0103 activitatea de cercetare a P\u0103rintelui prof. univ. dr. Vasile Muntean, concretizat\u0103 \u00een 12 volume, caracterizate ca lucr\u0103ri \u201ede mare valoare\u201c (Pr. acad. dr. Mircea P\u0103curariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne,<\/strong> Sibiu, 2007, p. 463). \u00cen acela\u015fi timp este socotit, de c\u0103tre ne\u00eentrecutul bizantinist rom\u00e2n, acad. Alexandru Elian, \u201ecel mai bun ucenic al s\u0103u\u201c<\/em>, iar mai cur\u00e2nd, \u201ep\u0103rintele bizantinolog \u2013 apreciat la o cot\u0103 maxim\u0103\u201c,<\/em> \u201ecel mai prolific teolog ortodox al locului\u201c<\/em> (\u201eOrizont\u201c, 24 nov. 2010).<\/p>\n Asociindu-ne acestor aprecieri, rug\u0103m pe Bunul Dumnezeu s\u0103-i \u00eenmul\u0163easc\u0103 harul \u015fi darul pus \u00een slujba Bisericii Sale.<\/p>\n Preot prof. dr. SORIN COSMA<\/p>\n Preot lector dr. Ioan Mihoc, Credin\u0163\u0103, via\u0163\u0103 \u015fi misiune \u00een perspectiv\u0103 paulin\u0103 \u015fi ioaneic\u0103,<\/strong> Editura \u201eEftimie Murgu\u201c, Re\u015fi\u0163a, 2012, 365 p.<\/p>\n Este cunoscut faptul c\u0103 m\u00e2ntuirea \u00eenseamn\u0103 rodirea harului divin pe m\u0103sur\u0103 s\u0103 dezvolte \u015fi s\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015feasc\u0103 credin\u0163a ca via\u0163\u0103 \u00een Hristos \u015fi ca misiune cre\u015ftin\u0103 \u00een lume.<\/p>\n \u00cen acest sens, P\u0103rintele lector dr. Ioan Mihoc pune \u00een circula\u0163ie un nou studiu, intitulat Credin\u0163\u0103, via\u0163\u0103 \u015fi misiune \u00een perspectiv\u0103 paulin\u0103 \u015fi ioaneic\u0103<\/strong>.<\/p>\n Volumul de fa\u0163\u0103 cuprinde tratarea unor subiecte care preocup\u0103 dintotdeauna pe credinciosul \u015fi, mai ales, pe teologul cre\u015ftin. \u00cen esen\u0163\u0103, el r\u0103spunde la trei \u00eentreb\u0103ri fundamentale:<\/p>\n Ce este credin\u0163a?<\/p>\n Cum o tr\u0103im?<\/p>\n Cum o \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fim altora?<\/p>\n Astfel, \u00een prima parte<\/strong><\/em> a volumului este dezvoltat\u0103 tema credin\u0163ei, \u00een mod predilect din perspectiva g\u00e2ndirii pauline<\/em>. Credin\u0163a este astfel \u00een\u0163eleas\u0103 ca posibilitate de cunoa\u015ftere a omului \u00eensu\u015fi (a sinelui interior, mai ales), a lumii \u00een care el tr\u0103ie\u015fte, dar \u015fi a lumii viitoare, adic\u0103 a \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei cerurilor.<\/p>\n Partea a doua<\/em><\/strong> \u2013 <\/em>bazat\u0103 pe studiul epistolelor sobornice\u015fti ale Sf\u00e2ntului Ioan Teologul<\/em> \u2013 se refer\u0103 la modurile concrete prin care omul prime\u015fte, \u00eenc\u0103 din timpul vie\u0163ii p\u0103m\u00e2nte\u015fti, arvuna vie\u0163ii ve\u015fnice. E vorba, desigur, de Sfintele Taine, prin care se tr\u0103ie\u015fte efectiv via\u0163a \u00een Hristos.<\/p>\n Ultima parte<\/em><\/strong>, <\/em>a treia, ofer\u0103 adev\u0103rate paradigme ale misiunii cre\u015ftine<\/em>, degajate din studiul aprofundat al epistolelor pastorale<\/em>.<\/p>\n Dup\u0103 cum vedem, func\u0163ia cognitiv\u0103 a credin\u0163ei este aprofundat\u0103 \u00een prima parte<\/em><\/strong> a lucr\u0103rii. Autorul demonstreaz\u0103 c\u0103, \u00een cadrul credin\u0163ei, ra\u0163iunea ajunge s\u0103 fie \u201eluminat\u0103\u201c<\/em>; posibilit\u0103\u0163ile ei av\u00e2nd de acum mediul optim de desf\u0103\u015furare. Ea se constituie \u00eentr-un instrument divino-uman. Credin\u0163a este cea mai mare poten\u0163\u0103 a ra\u0163iunii \u00eens\u0103\u015fi. Propriu-zis, \u201era\u0163iunea luminat\u0103\u201c este credin\u0163a<\/em>.<\/p>\n \u00cen ce prive\u015fte via\u0163a \u00een Hristos, <\/em>a\u015fa cum ne-o prezint\u0103 Sf\u00e2ntul Apostol Ioan \u00een epistolele sale sobornice\u015fti<\/em>, partea a doua<\/em><\/strong> din acest volum eviden\u0163iaz\u0103 tr\u0103irea \u00een lumina lui Dumnezeu <\/em>la care omul poate ajunge dac\u0103 este gata \u201es\u0103 umble\u201c \u00eentru poruncile Evangheliei \u015fi s\u0103 se sfin\u0163easc\u0103 prin Tainele pe care le-a instituit Domnul.<\/p>\n Demnitatea proprie fiin\u0163ei umane este aceea de a tr\u0103i \u00een conformitate cu voia lui Dumnezeu, pentru a se \u00eenve\u015fnici \u00eentru El. Primul om a fost f\u0103cut pentru integritate moral\u0103 \u015fi pentru via\u0163\u0103. Ambele le-a pierdut \u00eens\u0103 prin p\u0103catul neascult\u0103rii. Reg\u0103sirea vie\u0163ii autentice, deci, \u00eenseamn\u0103 o descoperire a comuniunii cu Dumnezeu, a tr\u0103irii \u00een deplin\u0103 ascultare de El.<\/p>\n Via\u0163a cre\u015ftinilor, de cele mai multe ori, este \u00een simbioz\u0103 cu prefacerile acestei comuniuni. Adeseori ea este declarativ\u0103, speculativ\u0103, \u00een afar\u0103 tr\u0103irii Tainelor Bisericii \u00een care Hristos lucreaz\u0103 sfin\u0163irea \u015fi \u00eennoirea noastr\u0103, \u00een afara practic\u0103rii milei \u015fi iubirii agapice fa\u0163\u0103 de to\u0163i. Mesajul central al Sf\u00e2ntului Ioan exprimat cu prec\u0103dere \u00een prima sa epistol\u0103 este acesta: Nu poate nimeni pretinde c\u0103 se afl\u0103 \u00een comuniune cu Dumnezeu, c\u0103-L vede pe Dumnezeu, at\u00e2t timp c\u00e2t \u00eei ignor\u0103 pe semenii s\u0103i<\/em>. Totodat\u0103, este foarte important s\u0103 \u015ftim c\u0103 \u201eVia\u0163a s-a ar\u0103tat\u201c, c\u0103 Hristos s-a \u00eentrupat \u015fi ne-a r\u0103scump\u0103rat prin S\u00e2ngele S\u0103u, oferindu-ne via\u0163a ve\u015fnic\u0103. Credin\u0163a cre\u015ftin\u0103 biruie\u015fte lumea de p\u0103cat, anticip\u00e2nd \u015fi reg\u0103sind treptat, \u00eenc\u0103 de pe acum, via\u0163a ve\u015fnic\u0103. Angajarea pe drumul vie\u0163ii \u00een Hristos trebuie s\u0103 fie o continu\u0103 lupt\u0103 cu p\u0103catul, o v\u0103dire permanent\u0103 a \u201ena\u015fterii din Dumnezeu\u201c, a iubirii fa\u0163\u0103 de El. Astfel tr\u0103it\u0103, via\u0163a biologic\u0103 \u201e\u00een trup\u201c devine una transparent\u0103 realit\u0103\u0163ilor dumnezeie\u015fti, deschis\u0103 ve\u015fniciei, c\u0103ci armonizeaz\u0103 \u00een ea voin\u0163a dumnezeiasc\u0103 \u015fi tr\u0103irea omeneasc\u0103.<\/p>\n Pe de alt\u0103 parte, tot ceea ce dob\u00e2nde\u015fte credinciosul \u00een Biseric\u0103 pentru sine, ca via\u0163\u0103 \u015fi adev\u0103r tr\u0103it \u00een Hristos, se cere \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit \u015fi altora, \u00eentr-o propov\u0103duire \u201ecu timp \u015fi f\u0103r\u0103 timp\u201c a harului \u015fi a bucuriei de a fi \u201e\u00eempreun\u0103 cet\u0103\u0163eni cu sfin\u0163ii \u015fi casnici ai lui Dumnezeu\u201c. De aceea, \u00een mod firesc, \u00een partea a treia<\/em><\/strong> a c\u0103r\u0163ii sunt descrise c\u00e2teva paradigme ale misiunii cre\u015ftine, <\/em>pe baza studiului epistolelor pastorale. \u00cen ansamblul ei, putem spune c\u0103 aceast\u0103 sec\u0163iune nu este altceva dec\u00e2t un \u00eendemn st\u0103ruitor de a pune \u00een aplicare cele \u00eensu\u015fite \u00een via\u0163a cu Hristos, de a descoperi voca\u0163ia comunitar\u0103 a credin\u0163ei \u015fi de a transmite \u015fi altora darul din darurile primite de la Dumnezeu.<\/p>\n \u00cen concluzie, vom spune c\u0103 prin acest studiu, temeluit pe o vast\u0103 bibliografie de specialitate, de foarte bun\u0103 calitate, P\u0103rintele dr. Ioan Mihoc \u2013 lector universitar la catedra de Studiul Biblic al Noului Testament<\/em> de la specializarea Teologie Didactic\u0103 Ortodox\u0103<\/em> din cadrul Universit\u0103\u0163ii \u201eEftimie Murgu\u201c Re\u015fi\u0163a \u2013 aduce o contribu\u0163ie deosebit de important\u0103 la sus\u0163inerea programului de master intitulat Studii de Teologie Pastoral\u0103 \u015fi Misiune Cre\u015ftin\u0103<\/em>.<\/p>\n Preot prof. dr. SORIN COSMA<\/p>\n Preot prof. dr. Dumitru Meghe\u015fan, Rug\u0103ciunea lui Iisus: mijloc terapeutic de purificare a min\u0163ii,<\/strong> Editura Universit\u0103\u0163ii din Oradea, 2010, 277 p.<\/p>\n Constituindu-se ca temei al spiritualit\u0103\u0163ii ortodoxe, sau \u201ecoloana ei vertebral\u0103\u201c, cum spune Nichifor Crainic, despre \u201erug\u0103ciunea lui Iisus\u201c<\/em> sau despre metoda \u201esfintei rug\u0103ciuni \u015fi aten\u0163ii interiorizat\u0103\u201c<\/em> s-a scris foarte mult de-a lungul vremii. P\u0103rintele prof. dr. Dumitru Meghe\u015fan, de la Facultatea de Teologie Ortodox\u0103 din Oradea, trateaz\u0103 acela\u015fi subiect dintr-o perspectiv\u0103 adaptat\u0103 vie\u0163ii omului contemporan, debusolat oarecum \u00een relativismul vie\u0163ii, determinat\u0103 de angoasa specific\u0103 epocii postmoderne, ancorat\u0103 cu prec\u0103dere \u00een economic, financiar \u015fi comercial, animat de supertehnologie, \u00een detrimentul dimensiunii spirituale a vie\u0163ii omene\u015fti\u2026<\/p>\n Cartea sa, intitulat\u0103 Rug\u0103ciunea lui Iisus: mijloc terapeutic de purificare a min\u0163ii<\/strong>, reu\u015fe\u015fte s\u0103 pun\u0103 \u00een valoare mintea, ca loc central al vie\u0163ii suflete\u015fti \u00een determinarea spiritual\u0103 menit\u0103 s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 c\u0103ut\u0103rile febrile ale omului contemporan.<\/p>\n Cartea este structurat\u0103 \u00een opt capitole, dup\u0103 cum urmeaz\u0103:<\/p>\n Capitolul I,<\/em><\/strong> Problematica lumii contemporane<\/em> (pp. 15\u201371), se refer\u0103 mai \u00eent\u00e2i la motivele care au determinat dezbaterea temei referitoare la Rug\u0103ciunea lui Iisus. Se analizeaz\u0103 apoi starea de s\u0103n\u0103tate a min\u0163ii ca dat al crea\u0163iei divine, urmat\u0103 de \u00eemboln\u0103virea ei ca traumatism psihic, \u00een urma c\u0103derii omului \u00een p\u0103cat.<\/p>\n Capitolul II<\/em><\/strong> <\/strong>analizeaz\u0103 Patologia min\u0163ii c\u0103zute<\/em> (pp. 71\u2013101), manifestat\u0103 prin pervertirea cunoa\u015fterii, perceperea contorsionat\u0103 a realit\u0103\u0163ii, inversarea itinerarului ra\u0163ional al min\u0163ii, derivarea dorin\u0163ei \u015fi pervertirea pl\u0103cerii.<\/p>\n Capitolul III,<\/em><\/strong> Factorii de sanogenez\u0103 psihic\u0103<\/em> (pp. 101\u2013146), are \u00een aten\u0163ie ac\u0163iunea de psihoprofilaxie \u015fi raportul ei cu rug\u0103ciunea min\u0163ii, precum \u015fi mistagogia pornirilor primitive ale omului.<\/p>\n Capitolul IV<\/em><\/strong> prezint\u0103 O pledoarie pentru rug\u0103ciunea min\u0163ii<\/em> (pag. 146-175), iar capitolul V<\/em><\/strong> prive\u015fte \u00een concret Rug\u0103ciunea lui Iisus sau potrivirea min\u0163ii umane la mintea lui Hristos ca stare de metanoia chenotic\u0103<\/em> (pp. 175\u2013185); urmat de capitolul VI<\/em><\/strong> referitor la Terapia psiho-fizic\u0103 prin rug\u0103ciunea min\u0163ii<\/em> (pp. 185\u2013245).<\/p>\n Capitol VII<\/em><\/strong> se constituie ca Propunere de reorientare a vie\u0163ii omului sufocat de civiliza\u0163ie: drumul spre \u00eengeri<\/em> (pp. 245\u2013261), iar \u00een partea final\u0103 este prezentat Acatistul Sf\u00e2ntului Ioan Bogoslovul<\/em>, ca \u201erevenire la starea de feciorie a min\u0163ii\u201c (pp. 261\u2013277), apar\u0163in\u00e2nd Preacuviosului P\u0103rinte Daniil de la Rar\u0103u (Sandu Tudor), mentorul \u201eRugului Aprins\u201c de la M\u0103n\u0103stirea Antim.<\/p>\n Chiar \u015fi numai acest enun\u0163 sumar al principalelor probleme dezb\u0103tute, ofer\u0103 posibilitatea de a aprecia con\u0163inutul variat \u015fi plin de sens al prezentului studiu, ca pe un \u00eendreptar menit s\u0103 lumineze sufletul cititorului, orient\u00e2ndu-l spre un orizont ve\u015fnic deschis al devenirii sale axiologice; determin\u00e2ndu-l s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 labirintul c\u0103ut\u0103rilor p\u0103tima\u015fe, spre a primi lumina vie\u0163ii lui Hristos care \u00eei d\u0103 propria identitate, dup\u0103 cum \u00eendemna cunoscutul scriitor Lev Tolstoi: \u201e\u2026veni\u0163i-v\u0103 \u00een fire pre\u0163 de un ceas \u015fi ve\u0163i vedea limpede c\u0103 singurul lucru important \u00een via\u0163\u0103 nu-i ceva exterior. Avem nevoie doar de ce se afl\u0103 \u00een noi\u201c (Despre Dumnezeu \u015fi om \u2013 din jurnalul ultimilor ani,<\/strong> Editura Humanitas, Bucure\u015fti, 2006, pp. 188\u2013189). \u00cen acest context, Rug\u0103ciunea lui Iisus<\/em> este un adev\u0103rat remediu duhovnicesc, pe m\u0103sur\u0103 s\u0103-l ajute pe omul contemporan s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 \u00eempr\u0103\u015ftierea secular\u0103, dominat\u0103 de nesiguran\u0163\u0103, stress \u015fi angoas\u0103 depresiv\u0103, aduc\u00e2ndu-i lini\u015ftea at\u00e2t de necesar\u0103 sufletului ca reg\u0103sire de sine \u00een harul numelui lui Iisus<\/em>, deschiz\u0103tor al bucuriei plin\u0103 de optimism dinamic \u015fi creator\u2026<\/p>\n Ca urmare, recomand\u0103m c\u0103lduros prezentul volum, cu aprecierea c\u0103 tema dezb\u0103tut\u0103 este judicios conturat\u0103, temeinic documentat\u0103 \u015fi academic expus\u0103, \u00eentr-un stil sobru, fluent \u015fi accesibil.<\/p>\n Totodat\u0103, ne exprim\u0103m satisfac\u0163ia c\u0103 autorul, dup\u0103 temeinice studii \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate, onoreaz\u0103 catedra de Dogmatic\u0103 la Facultatea de Teologie din Oradea, cu men\u0163iunea c\u0103 alfabetul teologiei l-a deprins la Seminarul Teologic din Caransebe\u015f, f\u0103c\u00e2nd parte din clasa care a dat \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului teologic rom\u00e2nesc cinci cadre universitare.<\/p>\n Preot prof. dr. SORIN COSMA<\/p>\n Preot Ioan Petru Coroi, Teologia Sf\u00e2ntului Atanasie cel Mare, <\/strong>Editura Prod Com, Deva,2010, 318 p.<\/p>\n \u00cen teologia rom\u00e2neasc\u0103 dac\u0103 un segment important al teologiei p\u0103rintelui Atanasie cel Mare, hristologia, a constituit subiectul mai multor studii, ca \u015fi via\u0163a \u015fi activitatea sa, nu la fel s\u2011ar putea spune despre teologia sa.<\/p>\n Prezenta lucrare \u00ee\u015fi propune s\u0103 exploreze g\u00e2ndirea teologic\u0103 a celui care a avut un rol important \u00een delimitarea credin\u0163ei cre\u015ftine fa\u0163\u0103 de vechea filozofie greac\u0103 prelungit\u0103 \u00een primele secole \u00een tot felul de sisteme gnostice. Supranumit \u201eP\u0103rintele Ortodoxiei\u201c, sau \u201eP\u0103rintele \u015fi atletul Ortodoxiei\u201c, ne\u2011ar tenta s\u0103 a\u015ftept\u0103m de la P\u0103rintele alexandrin grandioase specula\u0163ii dogmatice sau construc\u0163ii sistematice. Patriarhul Fotie \u00eel caracterizeaz\u0103 \u00een felul urm\u0103tor: \u201eE clar, neartificial \u015fi simplu, dar plin de putere, de con\u0163inut dens \u015fi de o consecven\u0163\u0103 \u015fi o originalitate cu totul minunat\u0103\u201c.<\/p>\n Con\u0163inutul acestei c\u0103r\u0163i nu are un caracter unilateral, ax\u00e2ndu\u2011se doar pe elemente caracteristice patrologiei, ci prezint\u0103 valen\u0163e dogmatice de o mare importan\u0163\u0103, \u00eentr-un context istoric bine definit, cel al apari\u0163iei primei erezii care a zguduit din temelii \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura Bisericii cre\u015ftine din primele secole, arianismul.<\/p>\n Lucrarea este structurat\u0103 pe trei capitole, fiecare av\u00e2nd o problematic\u0103 clar\u0103, distinct\u0103, capitolul trei av\u00e2nd o pondere mai mare deoarece reprezint\u0103 tratarea doctrinei teologice a Sf\u00e2ntului Atanasie cel Mare.<\/p>\n \u00cen prima parte, intitulat\u0103 Alexandria \u015fi Biserica ei p\u00e2n\u0103 la Sf\u00e2ntul Atanasie cel Mare. Cadrul general al epocii Sf\u00e2ntului Atanasie cel Mare,<\/em> autorul fixeaz\u0103 principalele coordonate ale dezvolt\u0103rii \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii cre\u015ftine din Egipt, unde Alexandria a devenit, de timpuriu, unul dintre cele mai importante centre culturale ale antichit\u0103\u0163ii, reu\u015find s\u0103 se creeze, aici, o simbioz\u0103 \u00eentre egiptenii \u00eencre\u015ftina\u0163i de Sf\u00e2ntul Apostol Marcu \u015fi popula\u0163ia de sorginte greceasc\u0103. Istoricul Eusebiu de Cezareea men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 o comunitate cre\u015ftin\u0103 timpurie condus\u0103 de c\u0103tre episcopul Anianus (69\u201394), s\u2011a extins \u015fi s\u2011a dezvoltat pe parcursul secolelor, iar organizarea acesteia, \u00een ciuda persecu\u0163iilor \u015fi a unor erezii care au ap\u0103rut (origenismul, gnosticismul etc.), a creat premisele cadrului organizatoric-administrativ din secolul al IV\u2011lea, unde se va impune personalitatea episcopului Alexandru \u015fi a urma\u015fului acestuia, Sf\u00e2ntul Atanasie cel Mare (328\u2013373).<\/p>\n Astfel, \u00een plan istoric\u0103-doctrinar, perioada de episcopat a Sf\u00e2ntului Atansie cel Mare poate fi caracterizat\u0103 de lupta continu\u0103 \u00een ap\u0103rarea orthodoxiei \u015fi orthopraxiei<\/em> \u00een fa\u0163a pericolului reprezentat de c\u0103tre erezia arian\u0103 (condamnarea \u00een anul 325 la Sinodul I Ecumenic de la Niceea) \u2013 care nega deofiin\u0163imea Fiului cu Tat\u0103l, precum \u015fi a tulbur\u0103rilor profunde ap\u0103rute pe fondul mi\u015fc\u0103rilor centrifuge grupate \u00een jurul episcopului Meletie de Likopole. Hirotonit la 8 iunie 328 ca episcop al Alexandriei, Sf\u00e2ntul Atanasie va fi depus la sinodul de la Tyr (335) \u015fi exilat la Treeri \u00een Galia, rechemat \u00een 337 \u015fi apoi, depus din nou de sinodul din Antiohia (339). Sinodul de la Sardica (343) a catalogat drept false acuza\u0163iile care i\u2011au fost aduse de c\u0103tre arieni \u015fi l\u2011a repus \u00een func\u0163ie. Ulterior, sinodul de la Arles (353) \u015fi cel de la Milano (355) \u00eel condamn\u0103, \u00eenlocuindu\u2011l cu George din Capadocia. Revine \u00een 363 pe tronul episcopal, iar \u00een 365 este exilat de \u00eemp\u0103ratul Valens \u015fi rechemat de c\u0103tre acesta \u00een 366, c\u00e2nd va r\u0103m\u00e2ne ca p\u0103stor p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit. \u00cen acest context, un rol important este jucat de c\u0103tre politica imperial\u0103 a urma\u015filor \u00eemp\u0103ratului Constantin cel Mare, care, nu de pu\u0163ine ori, influen\u0163a\u0163i de c\u0103tre unii episcopi arieni sau din dorin\u0163a de a restabili o unitate de credin\u0163\u0103 \u00een \u00eentreg Imperiul, vor favoriza diferitele grup\u0103ri eretice \u00een detrimentul ap\u0103r\u0103torilor Sinodului de la Niceea.<\/p>\n Parte a doua \u2013 \u00cenv\u0103\u0163\u0103tura arian\u0103. Evolu\u0163ia ei \u00een timpul Sf\u00e2ntului Atanasie cel Mare<\/em> \u2013 se prezint\u0103 ca un excurs \u00een doctrina arian\u0103, o concep\u0163ie ra\u0163ional-omeneasc\u0103 de \u00een\u0163elegere a cre\u015ftinismului, o punere \u00een teorie a unui monoteism ra\u0163ionalist. N\u0103scut \u00een anul 256 \u00een Libia, Arie este considerat primul mare eretic antitrinitar, cel care a comb\u0103tut egalitatea \u015fi consubstan\u0163ialitatea Fiului cu Tat\u0103l. consider\u00e2nd c\u0103 Dumnezeu-Tat\u0103l este principiu necreat \u015fi nen\u0103scut (\u03ac\u03b3\u03ad\u03bd\u03bd\u03b7\u03c4\u03bf\u03c2), c\u0103 Fiul este creat prin voin\u0163a Tat\u0103lui, dar nu din fiin\u0163a sau esen\u0163a (\u03bf\u03cd\u03c3\u03af\u03b1) Lui, ci din nimic, fiind prima Sa creatur\u0103, dar nu din eternitate \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, schimb\u0103tor, m\u0103rginit, imperfect, adus la existen\u0163\u0103 \u00een scopul cre\u0103rii universului, moment \u00een care a primit m\u0103re\u0163ia \u015fi puterea creatoare a Tat\u0103lui, Arie a reu\u015fit s\u0103 tulbure unitatea Bisericii \u015fi s\u0103 creeze o serie de polemici a c\u0103ror ecouri se vor reg\u0103si peste secole.<\/p>\n De fapt, arienii au accentuat faptul c\u0103 Fiul este creat datorit\u0103 faptului c\u0103 nu au g\u0103sit nici un mijloc de conciliere \u00eentre un Logos real \u015fi transcendent \u015fi un trup-suflet uman al lui Hristos. Pentru ei, \u00eentruparea real\u0103 a Cuv\u00e2ntului \u00eensemna \u00eenlocuirea sufletului uman \u015fi intrarea \u00eentr\u2011o rela\u0163ie vital\u0103, natural\u0103 cu trupul pentru a forma o fiin\u0163\u0103 uman\u0103, o rela\u0163ie asem\u0103n\u0103toare aceleia numite systasis,<\/em> care va conduce la o teologie de tip Logos-sarx.<\/em> \u00cen acest sens, o preocupare constant\u0103 a arienilor a fost aceea de a proteja unitatea \u015fi transcenden\u0163a lui Dumnezeu. Fiului nu\u2011I este proprie fiin\u0163a lui Dumnezeu-Tat\u0103l, ci \u00ee\u015fi datoreaz\u0103 existen\u0163a unei simple dicizii divine, fiind cel dint\u00e2i participant \u00een Tat\u0103l, un Dumnezeu \u00een sens analogic, primind apelativul de Dumnezeu prin puterea harului. \u00cen consecin\u0163\u0103, nu are nici o capacitate de a\u2011L cunoa\u015fte pe Tat\u0103l \u015fi a ni\u2011L face cunoscut nou\u0103.<\/p>\n \u00cen partea final\u0103 a acestui capitol, autorul trateaz\u0103 principalele curente filozofice \u015fi teologice care au stat la baza sistemului teologic arian, identific\u00e2nd o serie de similitudini cu g\u00e2ndirea neoplatonicului Numerios, dar \u015fi cu cea a lui Filon din Alexandria. \u00cens\u0103, cel mai probabil, Arie \u015fi\u2011a fundamentat pozi\u0163ia sa teologic\u0103 pe sistemul dezvoltat de c\u0103tre Origen, Pavel de Samosata \u015fi Lucian din Antiohia.<\/p>\n \u00cencep\u00e2nd cu partea a treia se intr\u0103 propriu-zis \u00een tratarea doctrinei teologice a Sf\u00e2ntului Atanasie cel Mare,<\/em> centrat\u0103, \u00een principal, \u00een jurul ap\u0103r\u0103rii consubstan\u0163ialit\u0103\u0163ii Fiului cu Tat\u0103l, precum \u015fi a explic\u0103rii, de cele mai multe ori polemice, a naturii \u015fi a na\u015fterii Logosului din Tat\u0103l, dar \u015fi a implica\u0163iilor acestora \u00een planul iconomiei m\u00e2ntuirii.<\/p>\n Astfel \u00een plan trinitar,<\/em> Sf\u00e2ntul Atanasie cel Mare nu vorbe\u015fte de Persoanele sau Ipostasele divine. Pentru el, termenii de ousia<\/em> \u015fi hypostasis<\/em> sunt \u00eenc\u0103 identici. De abia spre sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii, el a \u00eenclinat s\u0103 admit\u0103 deosebirea \u00eentre ei, acord\u00e2nd termenului hypostasis<\/em> sensul de persoan\u0103. Triadologia sa caut\u0103 s\u0103 explice dumnezeirea Fiului \u015fi deofiin\u0163imea Lui cu Tat\u0103l, conform formulei stabilite de Sinodul I Ecumenic. Prin expresiile o singur\u0103 fire<\/em> \u015fi identitatea unei singure dumnezeiri,<\/em> Sf\u00e2ntul Atanasie ridic\u0103 unitatea de fiin\u0163\u0103 la nivelul unit\u0103\u0163ii de natur\u0103, Fiul fiind plenitudinea dumnezeirii Tat\u0103lui,<\/em> \u00een \u00eentregime Dumnezeu. Na\u015fterea Fiului din Tat\u0103l este prezentat\u0103 drept un act transcendent, \u00eentreaga sa teologie fiind una a Logosului, v\u0103zut ca o persoan\u0103 dumnezeiasc\u0103 egal\u0103 cu Tat\u0103l, coexist\u00e2nd ve\u015fnic cu Tat\u0103l ca N\u0103scut al Acestuia \u015fi fiind Dumnezeu adev\u0103rat deofiin\u0163\u0103 cu Tat\u0103l adev\u0103rat.<\/em> Sf\u00e2ntul Duh creeaz\u0103 o unitate absolut\u0103 cu Tat\u0103l \u015fi cu Fiul. El purcede din Tat\u0103l, este propriu Fiului \u015fi nu este o creatur\u0103, unind pe Logos cu Tat\u0103l. Astfel, Sf\u00e2ntul Atanasie combate afirma\u0163ia pnevmatomahilor potrivit c\u0103reia Duhul Sf\u00e2nt ar fi inferior \u015fi subordonat Tat\u0103lui \u015fi Fiului.<\/p>\n \u00cen plan hristologic,<\/em> \u00eentreaga teologie a Sf\u00e2ntului P\u0103rinte poate fi perceput\u0103 ca un comentariu la textul ioaneic: \u201e\u015ei Cuv\u00e2ntul trup S\u2011a f\u0103cut\u201c (Ioan 1, 14). Fiul lui Dumnezeu S\u2011a f\u0103cut Fiul Omului pentru ca fii oamenilor s\u0103 devin\u0103 fii ai lui Dumnezeu. Realitatea somatic\u0103 indiscutabil\u0103 a M\u00e2ntuitorului este cea mai important\u0103 idee a hristologiei atanasiene, deoarece umanitatea incontestabil\u0103 a trupului M\u00e2ntuitorului garanta nu doar istoricitatea Sa, mai presus de orice discu\u0163ie, dar \u015fi m\u00e2ntuirea noastr\u0103, datorat\u0103 lui Hristos, Care a trebuit s\u0103 ne r\u0103scumpere, nu d\u00e2nd unul pentru altul,<\/em> ci trup pentru trup, suflet pentru suflet \u015fi esen\u0163\u0103 complet\u0103 pentru omul \u00eentreg.<\/em> Pun\u00e2nd la \u00eendoial\u0103 dumnezeirea M\u00e2ntuitorului, arianismul cl\u0103tina temelia \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii ortodoxe despre \u00centrupare. Iisus Hristos, nefiind Dumnezeu adev\u0103rat, sau o persoan\u0103 divin\u0103, \u00een mod cert \u00ce\u015fi schimb\u0103 \u015fi aspectul lucr\u0103rii Sale \u015fi, astfel, ac\u0163iunea teandric\u0103 a M\u00e2ntuitorului este \u00eenlocuit\u0103 cu una moral uman\u0103. Pe de alt\u0103 parte, crez\u00e2nd c\u0103 vor salva \u00een Iisus unitatea persoanei, arienii vor recunoa\u015fte numai trupul f\u0103r\u0103 un suflet uman.<\/p>\n Pentru Sf\u00e2ntul Atanasie cel Mare, \u00centruparea este cel mai mare pogor\u0103m\u00e2nt f\u0103cut de Dumnezeu creaturii, av\u00e2nd ca scop principal r\u0103scump\u0103rarea omului \u015fi readucerea lui \u00een starea originar\u0103 de fiu al lui Dumnezeu. Astfel, restaurarea omului se realizeaz\u0103 prin unirea real\u0103, comunicarea \u00eensu\u015firilor celor dou\u0103 naturi realiz\u00e2ndu\u2011se \u00een baza unicit\u0103\u0163ii subiectului divin. Ac\u0163iunile lui Hristos sunt at\u00e2t dumnezeie\u015fti c\u00e2t \u015fi omene\u015fti, suportul lor fiind reprezentat de unicitatea propriei Persoane. Hristos le lucreaz\u0103 pe cele divine ca Dumnezeu, dar prin trup, iar pe cele omene\u015fti ca om, \u00eens\u0103 cu puterea dumnezeirii Sale. Hristologia Sf\u00e2ntului Atanasie este una chenotic\u0103. Hristos \u00eentrupat se face ascult\u0103tor p\u00e2n\u0103 la moarte pentru a o \u00eenvinge \u00eenl\u0103untrul S\u0103u \u015fi pentru a da posibilitatea omenirii a o birui, la r\u00e2ndul s\u0103u.<\/p>\n Dovada restaur\u0103rii omului este \u00eenvierea M\u00e2ntuitorului. Dup\u0103 Sf\u00e2ntul Atanasie, \u00eenvierea nu reprezint\u0103 numai o rena\u015ftere a omului la via\u0163\u0103 nou\u0103, ci \u015fi o re\u00eenviere a \u00eentregului univers ce se f\u0103cuse solidar \u00een p\u0103cat cu omul. Dup\u0103 aceast\u0103 restaurare ontologic\u0103, natura omului permite acestuia s\u0103 se dep\u0103\u015feasc\u0103, pentru a intra \u00een comuniune cu Arhetipul acestuia, deoarece limitele umanului au fost l\u0103rgite spre a primi comuniunea cu divinul, identic\u0103 cu participarea la Dumnezeu, dar care nu elimin\u0103 diferen\u0163a ontologic\u0103.<\/p>\n \u00cen plan antropologic,<\/em> Sf\u00e2ntul Atanasie va accentua \u0163inta pentru care a fost creat omul. El este un antropolog \u00een m\u0103sura \u00een care aceast\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 este reacordat\u0103 la soteriologie \u015fi, implicit la hristologia sa. \u00cen acest punct, apare \u015fi delimitarea clar\u0103 de antropologia arian\u0103, de\u015fi ambele pornesc de la acela\u015fi principiu: creatio ex nihilo,<\/em> cea care stabile\u015fte diferen\u0163a radical\u0103 dintre Creator \u015fi creaturi, cu toate c\u0103 cele din urm\u0103 se afl\u0103 \u00eentr\u2011un proces continuu de apropiere de F\u0103c\u0103tor, printr\u2011o simbioz\u0103 \u00eentre darul divin \u015fi voin\u0163a uman\u0103. Omul a fost creat dup\u0103 chipul lui Dumnezeu, devenind capabil s\u0103 contemple pe Creator \u015fi s\u0103 cunoasc\u0103 eternitatea, fiind alc\u0103tuit din trup \u015fi suflet. Sufletul ra\u0163ional, nemuritor, devine un reflex creat al Logosului, fiind chemat \u00eempreun\u0103 cu trupul, s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 via\u0163a ve\u015fnic\u0103. C\u0103derea omului \u00een p\u0103cat, \u00een\u0163eleas\u0103 ca o \u00eentrupare spre r\u0103u, este datorat\u0103 libert\u0103\u0163ii sale.<\/p>\n \u00cen plan pnevmatologic,<\/em> re\u0163inem c\u0103 episcopul Alexandriei va fi preocupat de afirmarea dumnezeirii Duhului Sf\u00e2nt, polemiz\u00e2nd cu ereticii tropici<\/em> care considerau c\u0103 Duhul Sf\u00e2nt nu este Dumnezeu, ca Tat\u0103l \u015fi Fiul, ci o creatur\u0103 care a venit la existen\u0163\u0103 din nefiin\u0163\u0103, mai precis, un \u00eenger deosebit de ceilal\u0163i prin grad \u015fi rang, nefiind consubstan\u0163ial cu celelalte Persoane trinitare. \u00cempotriva acestora, Sf\u00e2ntul Atanasie va sublinia c\u0103 Duhul nu este obiectul, ci subiectul ac\u0163iunii lui Dumnezeu, Acesta trebuind s\u0103 fie divin, dar \u015fi faptul c\u0103 Duhul este divin asemenea Fiului. Dumnezeirea subzist\u0103 \u00een cele Trei Persoane, Duhul Sf\u00e2nt fiind Dumnezeu.<\/p>\n \u00cen plan soteriologic,<\/em> autorul subliniaz\u0103 importan\u0163a pe care Sf\u00e2ntul Atanasie cel Mare o acord\u0103 ideii de sinergie, \u00een\u0163eleas\u0103 nu doar ca o simpl\u0103 acceptare a harului divin, ci ca o dorin\u0163\u0103 de a colabora cu acesta. Puterea omului de a primi harul \u015fi de a\u2011L pune \u00een lucrare, la fel ca \u015fi voin\u0163a liber\u0103, sunt daruri divine, iar realizarea sau transpunerea vie\u0163ii lui Hristos \u00een via\u0163a noastr\u0103 spre atingerea unirii cu El, este un proces continuu de \u00eempreun\u0103 lucrare \u015fi imitare. Omul ajunge asemenea lui Dumnezeu prin participare, adic\u0103 Dumnezeu ni Se comunic\u0103 \u015fi ne \u00eendumnezeie\u015fte, ni Se face p\u0103rta\u015f, pentru ca noi s\u0103 fim dup\u0103 har p\u0103rta\u015fi ai dumnezeie\u015ftii firi. Participarea omului la Dumnezeu este \u00eenfierea noastr\u0103 din partea Lui, prin harul divin.<\/p>\n Spre deosebire de triadologie \u015fi hristologie, eclesiologia<\/em> Sf\u00e2ntului Atanasie cel Mare nu este at\u00e2t de clar conturat\u0103 \u015fi explicit\u0103. Dac\u0103 Logosul este Cap al Bisericii, iar Biserica se integreaz\u0103 \u00een univers, cele dou\u0103 se \u00eentrep\u0103trund, transform\u00e2nd lumea \u00eentr\u2011un loc al prezen\u0163ei divine. Iconomia cosmosului seam\u0103n\u0103 substan\u0163ial cu cea a Bisericii, unde Logosul Se r\u0103sp\u00e2nde\u015fte \u00een toate lucr\u0103rile, ilumineaz\u0103 \u015fi vivific\u0103 \u00eentreg universul. Dintre Taine, Sf\u00e2ntul Atanasie va acorda un rol mai special Botezului \u015fi Euharistiei, la semnifica\u0163iile c\u0103rora va face apel \u00een disputele sale doctrinare.<\/p>\n Ultimul subcapitol este dedicat doctrinei eshatologice<\/em> centrat\u0103 pe hristologia niceean\u0103 \u015fi pe ideea m\u00e2ntuirii. Pot fi identificate, chiar dac\u0103 nu sunt clar definite, toate aspectele privitoare la sf\u00e2r\u015fitul omului \u015fi al lumii, respectiv starea sufletului dup\u0103 moarte, judecata particular\u0103, raiul \u015fi iadul.<\/p>\n \u00cen tratarea subiectului propus, preotul Ioan Petru Coroi dovede\u015fte o bun\u0103 orientare \u00een tematica aleas\u0103, iar abordarea minu\u0163ios prelucrat\u0103, precum \u015fi limbajul teologic elevat ofer\u0103 un plus de greutate expunerii. Studierea sistemului teologic al Sf\u00e2ntului Atanasie cel Mare, precum \u015fi a polemicii acestuia \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva ereticilor vremii, este \u00eempreunat\u0103 cu o cercetare aprofundat\u0103, at\u00e2t a literaturii patristice anterioare, c\u00e2t \u015fi a principalelor monografii, studii \u015fi articole existente pe marginea subiectului, care conduc inevitabil, la o abordare coerent\u0103 \u015fi plin\u0103 de profunzime a subiectului. Astfel, lucrarea propus\u0103 se prezint\u0103 drept o veritabil\u0103 analiz\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103 a unor aspecte hristologice esen\u0163iale.<\/p>\n \u00cen prezentarea teologiei Sf\u00e2ntului Atanasie cel Mare, autorul utilizeaz\u0103 un num\u0103r important de lucr\u0103ri, parcurg\u00e2nd o bogat\u0103 literatur\u0103 \u00een domeniu, \u00een c\u00e2teva limbi de circula\u0163ie, dovedindu\u2011se bine informat \u015fi orientat \u00een bibliografia temei \u015fi \u00een problemele complexe pe care aceasta le prezint\u0103. Metodele \u015ftiin\u0163ifice de lucru, limbajul conceptelor sau analizele stilistice, precum \u015fi acurate\u0163ea lucr\u0103rii, dovedesc gradul de preg\u0103tire teologic\u0103 pe care \u00eel posed\u0103 autorul. Consider\u0103m c\u0103 aceast\u0103 carte reprezint\u0103 un important pas \u00eenainte \u00een studiile de teologie patristic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi totodat\u0103 o lucrare de referin\u0163\u0103 pentru \u00een\u0163elegerea g\u00e2ndirii marelui P\u0103rinte al Ortodoxiei.<\/p>\n Arhid. prof. univ. dr. Preot prof. dr. Alexandru St\u0103nciulescu B\u00e2rda, Nicolae Iorga, \u201eConcep\u0163ia istoric\u0103\u201c, <\/strong>Editura Sitech, Craiova, 2011, 369 p.<\/p>\n Cartea de fa\u0163\u0103 apar\u0163ine eruditului c\u0103rturar preot dr. Alexandru St\u0103nciulescu B\u00e2rda. Ea \u00eencununeaz\u0103 munca mai multor ani de studiu, rezultatul a numeroaselor cercet\u0103ri dedicate reputatului profesor de istorie \u015fi om de cultur\u0103 Nicolae Iorga. Domnul academician \u015etefan Pascu, autorul unei frumoase prefe\u0163e, \u015fi\u2011a dat consim\u0163\u0103m\u00e2ntul public\u0103rii lucr\u0103rii numai dup\u0103 ce a studiat manuscrisul acesteia.<\/p>\n Lucrarea a fost redactat\u0103 cu mult timp \u00eenainte \u015fi a fost un act de mare curaj din partea autorului de a trimite manuscrisul la o editur\u0103 spre a fi publicat. \u015ei cum era de a\u015fteptat s\u2011au ivit mai mul\u0163i binevoitori din cadrul serviciului de cenzori de la Consiliul Culturii \u015fi Educa\u0163iei Socialiste, care nu concepeau ca un t\u00e2n\u0103r s\u0103 publice o astfel de lucrare.<\/p>\n P\u0103rintele autor nu s\u2011a descurajat \u015fi dup\u0103 o a\u015fteptare de 17 ani de la depunerea manuscrisului la editura respectiv\u0103 a cerut restituirea lui. A\u015fa se face c\u0103 lucrarea a p\u0103rut \u00een regia proprie a autorului la \u201eEditura Cuget Rom\u00e2nesc\u201c \u00een anul 1995 \u015fi s\u2011a bucurat de mult\u0103 popularitate.<\/p>\n Dup\u0103 o nou\u0103 revizuire a manuscrisului care a suferit numeroase \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri, cu ajutorul Bunului Dumnezeu, cartea apare acum \u00eentr-o nou\u0103 edi\u0163ie. Dup\u0103 o cercetare am\u0103nun\u0163it\u0103, a\u015fa cum rezult\u0103 din prefa\u0163a lucr\u0103rii, academicianul \u015etefan Pascu, pre\u015fedintele sec\u0163iei de \u015etiin\u0163e Istorice a Academiei Rom\u00e2ne, afirm\u0103 despre carte c\u0103 \u201eaceasta corespunde din punct de vedere \u015ftiin\u0163ific\u201c \u015fi de aceea o propune \u015fi o sus\u0163ine spre a fi publicat\u0103.<\/p>\n Pe prima pagin\u0103, printr\u2011o frumoas\u0103 dedica\u0163ie, p\u0103rintele Alexandru aduce un pios omagiu p\u0103rin\u0163ilor s\u0103i Nicolae \u015fi Maria care au fost al\u0103turi de el \u00een anii de formare spiritual\u0103 dar, \u00een acela\u015fi timp, mul\u0163ume\u015fte profesorilor \u015fi tuturor \u00eendrum\u0103torilor ca semn de recuno\u015ftin\u0163\u0103 ve\u015fnic\u0103.<\/p>\n Printr\u2011un vast tablou cronologic, autorul ne ofer\u0103 pre\u0163ioase date biografice din via\u0163a savantului Nicolae Iorga. Acestea sunt \u00eenso\u0163ite de am\u0103nunte legate de copil\u0103ria \u015fi adolescen\u0163a lui, anii de \u015fcoal\u0103, formarea sa intelectual\u0103 de mai t\u00e2rziu. Pe l\u00e2ng\u0103 aceste informa\u0163ii ce ni le ofer\u0103 autorul lucr\u0103rii de fa\u0163\u0103, mai sunt redate diferitele conferin\u0163e \u015fi simpozioane \u015ftiin\u0163ifice la care a participat savantul de\u2011a lungul timpului, care l\u2011au f\u0103cut cunoscut \u00een lumea \u00eentreag\u0103.<\/p>\n Pe l\u00e2ng\u0103 elaborarea temelor de mare valoare academic\u0103, mai sunt redate numele diferitelor personalit\u0103\u0163i at\u00e2t din \u0163ar\u0103 c\u00e2t \u015fi din afara \u0163\u0103rii cu care Nicolae Iorga a purtat o larg\u0103 colaborare \u015ftiin\u0163ific\u0103. Nu sunt trecute cu vederea numele c\u0103r\u0163ilor sale ap\u0103rute \u00een timpul vie\u0163ii, precum \u015fi revistele \u015fi publica\u0163iile vremii la care a colaborat.<\/p>\n Cartea cuprinde cinci capitole, \u00eencheindu\u2011se cu postfa\u0163\u0103 la care se adaug\u0103 \u015fi cele trei rezumate \u00een limbile francez\u0103, englez\u0103 \u015fi german\u0103. Cartea se \u00eencheie cu bibliografia \u00eentrebuin\u0163at\u0103 \u015fi indicele numelor de oameni \u015fi de locuri folosite \u00een lucrare.<\/p>\n \u00cen primul capitol, autorul ne prezint\u0103 o frumoas\u0103 alocu\u0163iune a istoriografiei, cu izvoarele ei, plec\u00e2nd pe firul acesteia din antichitate, parcurg\u00e2nd toate etapele istorice ajung\u00e2nd cu acestea p\u00e2n\u0103 azi. O remarc\u0103 aparte o face asupra istoriografiei unor popoare care de\u2011a lungul timpului au cunoscut diferite etape de dezvoltare. Nu este uitat\u0103 nici istoriografia rom\u00e2neasc\u0103, care se bazeaz\u0103 pe variate urme arheologice, epigrafice, numismatice etc. Nu sunt trecute cu vederea \u00eensemn\u0103rile cronicarilor din Evul Mediu consemnate pe diverse documente ale vremii, scrierile perioadei iluministe, \u00eencheindu\u2011se cu cele ale secolului al XX\u2011lea.<\/p>\n Urm\u0103torul capitol ne prezint\u0103 profunzimea \u015fi importan\u0163a studiilor istorice la care se adaug\u0103 \u015fi alte \u015ftiin\u0163e auxiliare care vin \u00een ajutorul acestora.<\/p>\n Capitolul III ne arat\u0103 multitudinea de teme istorice \u00een care savantul Nicolae Iorga c\u0103uta mai \u00eent\u00e2i s\u0103 aprofundeze universul cunoa\u015fterii, ca mai apoi informa\u0163iile primite s\u0103 aib\u0103 la baz\u0103 un fond de cuno\u015ftin\u0163e cu o frumoas\u0103 form\u0103 de expunere. Dincolo de abunden\u0163a datelor informative \u015fi a imensului material documentar, \u00een sufletul lui Nicolae Iorga \u201ese sim\u0163ea suflul s\u0103u iubitor al mul\u0163imilor \u015fi virtu\u0163ilor poporului, a lupt\u0103torilor pentru cauze drepte \u015fi m\u0103re\u0163e\u201c. Prin acestea se vedea la el o mare sensibilitate pentru tot ce avea t\u00e2lc uman \u015fi valoare spiritual\u0103.<\/p>\n Capitolul IV face referire la Nicolae Iorga \u00een g\u00e2ndirea sa \u015fi ne mai prezint\u0103 multe elemente din concep\u0163iile sale istorice, bazate pe o profund\u0103 istoriografie.<\/p>\n \u00cen ultimul capitol, autorul ne relateaz\u0103 c\u0103 Nicolae Iorga, de\u2011a lungul vie\u0163ii sale, a \u00een\u0163eles \u015fi a considerat c\u0103 istoria este cartea de c\u0103p\u0103t\u00e2i a na\u0163iunilor \u015fi \u00een special a umanit\u0103\u0163ii. Ea mai este \u015fi expresia con\u015ftiin\u0163ei de sine a individului \u00een context social. Originalitatea istoricului const\u0103 \u00een capacitatea sa de a \u00een\u0163elege legile care stau la baza producerii fenomenelor istorice, la necesit\u0103\u0163ile \u015fi aspira\u0163iile forma\u0163iunilor sociale pe care le studiaz\u0103.<\/p>\n La \u00eentocmirea prezentei c\u0103r\u0163i, p\u0103rintele Alexandru St\u0103nciulescu B\u00e2rda se folose\u015fte de numele a 191 de lucr\u0103ri istorice, \u00eenso\u0163ite de numele autorilor care le\u2011au elaborat.<\/p>\n \u00cen \u00eencheiere, prezenta lucrare cu indicele de nume a numeroase personalit\u0103\u0163i la care se adaug\u0103 multe locuri istorice legate de activitatea savantului Nicolae Iorga, confer\u0103 p\u0103rintelui St\u0103nciulescu merite deosebite \u00een elaborarea acesteia.<\/p>\n Dup\u0103 cum se poate observa, autorul a lucrat destul de mult la elaborarea acestei lucr\u0103ri. A muncit cu mult\u0103 pasiune \u015fi d\u0103ruire asemenea unei albine care se str\u0103duie\u015fte s\u0103 culeag\u0103 nectarul cel mai de pre\u0163 din care s\u0103 produc\u0103 mierea, care prin gustul ei se las\u0103 pl\u0103cut\u0103 tuturor.<\/p>\n Pentru toate aceste considerente, recomand\u0103m cartea cu toat\u0103 dragostea publicului larg cititor precum \u015fi a celor interesa\u0163i de via\u0163a \u015fi personalitatea lui Nicolae Iorga, g\u00e2nditor de renume interna\u0163ional.<\/p>\n Preot dr. CONSTANTIN CILIBIA<\/p>\n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Ioan Bude, Repere religioase ortodoxe rom\u00e2ne timi\u015forene, Editura Artpress, Timi\u015foara, 2011, 296 p.; Ed. a II\u2011a, 2012, 331 p. Breviar de istorie timi\u015forean\u0103, Retrospectiv\u0103 istoric\u0103 asupra organiz\u0103rii vie\u0163ii biserice\u015fti a rom\u00e2nilor ortodoc\u015fi timi\u015foreni, L\u0103ca\u015furi de cult ortodoxe rom\u00e2ne din Timi\u015foara, … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti
\nCONSTANTIN VOICU<\/p>\n