<\/p>\n
Simpozion interna\u0163ional<\/p>\n
Facultatea de Teologie Ortodox\u0103 \u201eJustinian Patriarhul\u201c din Bucure\u015fti a organizat \u00een zilele de 15\u201316 mai 2012, un simpozion dedicat Tainei Sf\u00e2ntului Maslu \u015fi \u00eengrijirii bolnavilor. Timp de dou\u0103 zile, ierarhi ortodoc\u015fi, profesori de teologie din \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate au prezentat referate \u015fi au participat la discu\u0163ii despre tema propus\u0103. La acest simpozion interna\u0163ional au fost invita\u0163i profesori de la Academia Teologic\u0103 din Moscova, Academia Teologic\u0103 de la Sankt Petersburg, Academia Teologic\u0103 de la Kiev, Facultatea de Teologie Ortodox\u0103 din Belgrad, Patriarhia Ortodox\u0103 a Antiohiei, Facultatea de \u015etiin\u0163e Biblice \u015fi Arheologice din Ierusalim, Academia Teologic\u0103 din Tbilisi, Universitatea de Stat din Georgia. Referindu-se la acest eveniment p\u0103rintele profesor \u015etefan Buchiu, decanul Facult\u0103\u0163ii de Teologie din Bucure\u015fti a declarat: \u201e\u00cen fiecare an, facultatea noastr\u0103 organizeaz\u0103 manifest\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice care \u0163in seama, pe de o parte, de cercetarea teologic\u0103 actual\u0103 \u015fi de preocup\u0103rile teologiei ortodoxe \u00een general, iar pe de alt\u0103 parte, \u0163in seama \u015fi de via\u0163a Bisericii. \u00cen cazul acesta, \u00eentruc\u00e2t avem Anul omagial al Sf\u00e2ntului Maslu \u015fi al \u00eengrijirii bolnavilor, am considerat c\u0103 este bine s\u0103 realiz\u0103m o astfel de manifestare \u015ftiin\u0163ific\u0103. Majoritatea participan\u0163ilor au fost profesori de teologie dogmatic\u0103 \u015fi teologie liturgic\u0103 \u015fi sub aceste dou\u0103 dimensiuni\u00a0 au fost tratate temele prezentate, dar pentru ca aria s\u0103 fie mai cuprinz\u0103toare, au fost surprinse \u015fi acele aspecte canonice locale, \u00een sensul c\u0103 exist\u0103 anumite tradi\u0163ii locale ale s\u0103v\u00e2r\u015firii Tainei Sf\u00e2ntului Maslu, \u015fi \u00een Biserica noastr\u0103, \u015fi \u00een Biserica Ortodox\u0103 din Rusia sau Patriarhia Antiohiei. De exemplu, \u00cenaltpreasfin\u0163itul Lauren\u0163iu, Mitropolitul Ardealului, a analizat, printre altele, \u015fi particularitatea c\u0103 Molitfelnicele din Ardeal din secolele trecute erau rug\u0103ciuni speciale pentru credincio\u015fii b\u0103rba\u0163i \u015fi pentru credincioase care veneau la Maslu\u201c.<\/p>\n
Protocol de colaborare<\/p>\n
La data de 24 aprilie 2012, la Palatul Patriarhiei din Bucure\u015fti a avut loc semnarea unui Protocol de colaborare \u00eentre Ministerul Educa\u0163iei, Cercet\u0103rii, Tineretului \u015fi Sportului, Patriarhia Rom\u00e2n\u0103 \u015fi Ministerul Administra\u0163iei \u015fi Internelor pentru utilizarea \u00een interesul elevilor a \u015fcolilor \u00eenchise prin comasare. Protocolul a fost semnat de Preafericitul P\u0103rinte Daniel Ciobotea, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, de ministrul C\u0103t\u0103lin Ovidiu Baba, al Educa\u0163iei, Cercet\u0103rii, Tineretului \u015fi Sportului, \u015fi de ministrul Gabriel Berca, al Administra\u0163iei \u015fi Internelor. La eveniment a fost prezent \u015fi Preasfin\u0163itul P\u0103rinte Varlaam Ploie\u015fteanul, Episcop vicar patriarhal. Pentru ca \u015fcolile dezafectate s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een paragin\u0103, ele vor fi folosite de copiii satului prin grija preotului, a consiliilor locale \u015fi a primarilor din localit\u0103\u0163ile respective. Copiii vor beneficia aici, dup\u0103 orele de \u015fcoal\u0103, de un program educa\u0163ional \u015fi recreativ. \u00cen felul acesta cl\u0103dirile vor fi men\u0163inute \u00een stare de func\u0163ionare pentru timpul \u00een care se va reveni la relocarea copiilor care au plecat din sate spre alte \u015fcoli \u015fi pentru alte genera\u0163ii de copii. Pentru aplicarea protocolului, Ministerul de Interne se oblig\u0103 s\u0103 faciliteze dialogul Patriarhiei cu administra\u0163iile publice locale. De asemenea, prim\u0103riile vor fi sprijinite \u00een implementarea activit\u0103\u0163ilor educative desf\u0103\u015furate de unit\u0103\u0163ile de cult. La r\u00e2ndul s\u0103u, Ministerul Educa\u0163iei va sprijini activit\u0103\u0163ile ce vor avea loc \u00een spa\u0163iile respective \u015fi va \u00eencerca s\u0103 motiveze cadrele didactice care vor desf\u0103\u015fura activit\u0103\u0163i cu copiii \u00een program de voluntariat. Urmeaz\u0103 ca \u00een perioada urm\u0103toare s\u0103 fie identificate \u015fcolile care vor putea fi folosite pentru aplicarea acestui protocol. Este vorba de \u015fcolile din satele cu un num\u0103r mic de copii de v\u00e2rst\u0103 \u015fcolar\u0103, care au fost \u00eenscri\u015fi la \u015fcolile din centrele de comun\u0103. Protocolul a fost \u00eencheiat pe o perioad\u0103 de 3 ani, cu posibilitate de prelungire.<\/p>\n
\u00cent\u00e2lnire<\/p>\n
Decanii Facult\u0103\u0163ilor de Teologie din cadrul Patriarhiei Rom\u00e2ne \u015fi conduc\u0103torii \u015fcolilor de doctorat s-au \u00eentrunit, la data de 12 mai 2012, la m\u0103n\u0103stirea gorjean\u0103 Tismana. Participan\u0163ii au avut \u00eent\u00e2lniri de lucru separate diminea\u0163a, iar dup\u0103-amiaz\u0103 a avut loc \u015fedin\u0163a \u00een plen. Au fost abordate mai multe probleme referitoare la buna organizare \u015fi func\u0163ionare a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului teologic universitar, analiza unor propuneri ce vizeaz\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea planurilor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi corelarea acestora cu nevoile pastoral-misionare ale Bisericii.\u00a0 Preasfin\u0163itul P\u0103rinte Varlaam Ploie\u015fteanul, Episcop-vicar Patriarhal, delegat din partea Preafericitului P\u0103rinte Patriarh Daniel, a declarat: \u201eS-au discutat problemele \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului teologic din perspectiva noii legi a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, s-au g\u00e2ndit noi m\u0103suri pentru cre\u015fterea calit\u0103\u0163ii preg\u0103tirii tinerilor teologi \u015fi, de asemenea, s-a dezb\u0103tut problema situa\u0163iei absolven\u0163ilor Sec\u0163iei de Teologie asisten\u0163\u0103-social\u0103, \u00eentruc\u00e2t exist\u0103 c\u00e2teva probleme de \u00eencadrare a lor pe pia\u0163a muncii. Totodat\u0103, pe ordinea de zi, un rol important l-a avut \u015fi calitatea vie\u0163ii duhovnice\u015fti, cre\u015fterea rolului p\u0103rin\u0163ilor duhovnici \u00een Facult\u0103\u0163ile de Teologie, precum \u015fi respectarea mai cu stricte\u0163e a programului liturgic \u015fi a form\u0103rii liturgice \u015fi duhovnice\u015fti a tinerilor studen\u0163i teologi. Am analizat exigen\u0163ele pe care Biserica le pune \u00een fa\u0163a noastr\u0103 ca profesori de teologie \u015fi, de asemenea, am analizat problema absorb\u0163iei absolven\u0163ilor de teologie pentru a corela nevoile Bisericii, care este angajatorul acestor absolven\u0163i, \u015fi, pe de alt\u0103 parte, modul \u00een care noi putem preg\u0103ti candida\u0163i \u015fi absolven\u0163i c\u00e2t mai bine\u201c. La consf\u0103tuirea de la Tismana sunt reprezentate cele 15 Facult\u0103\u0163i \u015fi departamente de Teologie, precum \u015fi 8 \u015fcoli doctorale din cadrul acestora.<\/p>\n
\u015eedin\u0163a anual\u0103 a Consiliului Consultativ al Cultelor din Rom\u00e2nia<\/p>\n
\u00cen ziua de 26 aprilie 2012, la Palatul Patriarhiei, sub pre\u015fedin\u0163ia Preafericitului P\u0103rinte Patriarh Daniel, a avut loc \u015fedin\u0163a anual\u0103 a Consiliului Consultativ al Cultelor <\/em>din Rom\u00e2nia, la care au participat cu drept de vot reprezentan\u0163i ai urm\u0103toarelor culte recunoscute: Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103, Episcopia Ortodox\u0103 S\u00e2rb\u0103 de Timi\u015foara, Biserica Romano-Catolic\u0103, Biserica Rom\u00e2n\u0103 Unit\u0103 cu Roma, Greco-Catolic\u0103, Arhiepiscopia Bisericii Armene, Biserica Ortodox\u0103 Rus\u0103 de Rit Vechi din Rom\u00e2nia, Biserica Reformat\u0103 din Rom\u00e2nia, Biserica Evanghelic\u0103 C.A. din Rom\u00e2nia, Biserica Evanghelic\u0103 Lutheran\u0103 din Rom\u00e2nia, Biserica Unitarian\u0103 din Transilvania, Biserica Cre\u015ftin\u0103 dup\u0103 Evanghelie din Rom\u00e2nia \u2013 Uniunea Bisericilor Cre\u015ftine dup\u0103 Evanghelie din Rom\u00e2nia, Federa\u0163ia Comunit\u0103\u0163ilor Evreie\u015fti din Rom\u00e2nia \u2013 Cultul Mozaic, Cultul Musulman din Rom\u00e2nia. \u00cen cadrul acestei \u015fedin\u0163e a fost aprobat prin consens Statutul Consiliului Consultativ al Cultelor din Rom\u00e2nia care a fost semnat de c\u0103tre to\u0163i membrii prezen\u0163i.<\/p>\n 1. Tema central\u0103 a acestei \u015fedin\u0163e a Consiliului Consultativ al Cultelor din Rom\u00e2nia a fost \u201eS\u0103n\u0103tatea \u2013 dar al lui Dumnezeu \u015fi responsabilitate uman\u0103\u201c. \u00cen acest sens, participan\u0163ii au subliniat faptul c\u0103 s\u0103n\u0103tatea, ca dar al lui Dumnezeu, este totodat\u0103 \u015fi o responsabilitate a omului, <\/em>care are datoria de a p\u0103stra \u015fi cultiva acest dar. Responsabilitatea aceasta revine at\u00e2t fiec\u0103rui individ \u00een parte, pentru propria s\u0103n\u0103tate, c\u00e2t \u015fi comunit\u0103\u0163ii, care are datoria de a ajuta persoanele cu o s\u0103n\u0103tate precar\u0103 printr-o sus\u0163inut\u0103 activitate de prevenire \u015fi de tratare a bolilor. De asemenea, a fost men\u0163ionat\u0103 \u015fi responsabilitatea Statului pentru cet\u0103\u0163enii s\u0103i, care pl\u0103tesc contribu\u0163ii la asigur\u0103rile de s\u0103n\u0103tate. \u00cen acest sens, \u00eenfiin\u0163area \u015fi organizarea de c\u0103tre cultele recunoscute a unor unit\u0103\u0163i medicale constituie o necesitate evident\u0103 pentru fiecare cult \u00een parte. \u00centruc\u00e2t nu fiecare cult poate \u00eenfiin\u0163a astfel de unit\u0103\u0163i, cultele din Rom\u00e2nia sunt interesate \u00een promovarea unui sistem sanitar public mai performant \u015fi eficient, \u0163in\u00e2nd seama mai ales de faptul c\u0103 o mare parte a popula\u0163iei Rom\u00e2niei este s\u0103rac\u0103. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, sistemul de s\u0103n\u0103tate trebuie ca, pe l\u00e2ng\u0103 performan\u0163\u0103 \u015fi eficien\u0163\u0103, s\u0103 se ghideze permanent dup\u0103 principiile eticii sociale. \u00cen privin\u0163a noului proiect de lege privind reforma sistemului sanitar rom\u00e2nesc,<\/em> reprezentan\u0163ii cultelor recunoscute au subliniat faptul c\u0103 acesta trebuie s\u0103 prevad\u0103 mecanisme de control astfel \u00eenc\u00e2t persoanele cele mai defavorizate s\u0103 nu fie neglijate sau tratate doar dup\u0103 puterea lor financiar\u0103. \u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103, cultele \u2013 prin fiecare cult \u00een parte \u015fi toate \u00eempreun\u0103 \u2013 pot promova \u00een r\u00e2ndul popula\u0163iei un curent de solidaritate comunitar\u0103 \u015fi social\u0103, o cultur\u0103 pentru s\u0103n\u0103tate,<\/em> ceea ce implic\u0103 educa\u0163ia medical\u0103 pentru prevenirea bolilor (medicin\u0103 profilactic\u0103) \u015fi pentru sus\u0163inerea bolnavilor cu posibilit\u0103\u0163i financiare reduse sau inexistente. Se recomand\u0103 parteneriate \u00eentre Culte \u015fi unit\u0103\u0163i medicale publice \u015fi private.<\/p>\n 2. Consiliul Consultativ al Cultelor din Rom\u00e2nia <\/strong>sprijin\u0103 ini\u0163iativele legislative care ap\u0103r\u0103 via\u0163a persoanei ca dar al lui Dumnezeu \u015fi dreptul la via\u0163\u0103 din momentul concep\u0163iei, <\/strong>promoveaz\u0103 valorile tradi\u0163ionale ale institu\u0163iei familiei \u015fi \u00eencurajeaz\u0103 ocrotirea \u015fi cre\u015fterea copiilor \u00een mediul familial, inclusiv prin adop\u0163ii.<\/p>\n 3. Consiliul Consultativ al Cultelor din Rom\u00e2nia \u00ee\u015fi manifest\u0103 preocuparea pentru protejarea \u015fi folosirea responsabil\u0103 a \u00eentregii crea\u0163ii a lui Dumnezeu pentru a o transmite genera\u0163iilor viitoare \u00een puritatea \u015fi frumuse\u0163ea ei. \u00cen acest context s-a exprimat \u00eengrijorarea fa\u0163\u0103 de folosirea multor aditivi chimici \u015fi organisme modificate genetic \u00een producerea alimentelor \u015fi se recomand\u0103 revenirea la hrana natural\u0103.<\/p>\n 4. De asemenea, Consiliul Consultativ al Cultelor din Rom\u00e2nia <\/em>\u015fi-a manifestat sprijinul fa\u0163\u0103 de atitudinea Patriarhiei Rom\u00e2ne \u015fi fa\u0163\u0103 de recursul Statului Rom\u00e2n \u00een cauza Sindicatul P\u0103storul cel Bun contra Rom\u00e2niei exprim\u00e2ndu-\u015fi \u00eengrijorarea fa\u0163\u0103 de modul \u00een care Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului (CEDO) nesocote\u015fte autonomia cultelor religioase \u015fi specificul voca\u0163iei pastorale a clerului, accept\u00e2nd sindicalizarea acestuia.<\/p>\n 5. Referitor la proiectul de lege privind desp\u0103gubirile \u00een cazul imobilelor na\u0163ionalizate de regimul comunist, <\/strong>Consiliul Consultativ al Cultelor din Rom\u00e2nia <\/em>cere respectarea prevederilor constitu\u0163ionale conform c\u0103rora proprietatea privat\u0103 este garantat\u0103. Prin urmare, se solicit\u0103 Statului Rom\u00e2n ca ini\u0163iativele legislative \u00een domeniul restituirii propriet\u0103\u0163ilor s\u0103 prevad\u0103 c\u0103, \u00een situa\u0163iile \u00een care nu mai este posibil\u0103 retrocedarea \u00een natur\u0103, desp\u0103gubirea acordat\u0103 trebuie s\u0103 fie egal\u0103 cu valoarea real\u0103 integral\u0103 a imobilului, indiferent de e\u015falonarea \u00een timp a sumelor respective.<\/p>\n 6. Consiliul Consultativ al Cultelor din Rom\u00e2nia \u00ee\u015fi manifest\u0103 \u00eengrijorarea fa\u0163\u0103 de continuarea practicii de a se construi imobile de mari dimensiuni \u00een apropierea l\u0103ca\u015furilor de cult <\/em>care pericliteaz\u0103 stabilitatea \u015fi integritatea fizic\u0103 a acestora, precum \u015fi via\u0163a credincio\u015filor prezen\u0163i \u00een ele.<\/p>\n 7. Consiliul Consultativ al Cultelor din Rom\u00e2nia solicit\u0103 autorit\u0103\u0163ilor Statului adoptarea de m\u0103suri legislative pentru ca TVA-ul pl\u0103tit de Cultele recunoscute s\u0103 fie eviden\u0163iat distinct \u00een bugetul de Stat pe anul urm\u0103tor <\/em>\u015fi restituit Cultelor recunoscute pentru activit\u0103\u0163i social-filantropice, cultural-educa\u0163ionale \u015fi edilitar-administrative.<\/p>\n 8. Consiliul Consultativ al Cultelor din Rom\u00e2nia <\/em>a hot\u0103r\u00e2t \u00eenfiin\u0163area a patru comisii de lucru \u015fi anume: 1. Comisia medical\u0103 \u015fi social\u0103, 2. Comisia educa\u0163ional\u0103, 3. Comisia patrimoniu cultelor \u015fi patrimoniu na\u0163ional \u015fi 4. Comisia economico-juridic\u0103. <\/strong>Rolul acestor comisii, formate din speciali\u015fti ai Cultelor \u00een fiecare domeniu, este acela de a formula puncte de vedere comune la probleme actuale, inclusiv de a propune amendamente la proiecte de acte normative de interes pentru Culte.<\/p>\n Mesaj de condolean\u0163e<\/p>\n La data de\u00a0 17 martie 2012 a trecut la cele ve\u015fnice Papa Shenouda al III-lea, \u00cent\u00e2ist\u0103t\u0103torul\u00a0 Bisericii Ortodoxe Copte din Egipt, la v\u00e2rsta de 88 de ani. \u00cen\u00a0\u00a0 mesajul de condolean\u0163e transmis de Preafericitul P\u0103rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, adresat \u00cenaltpreasfin\u0163itului P\u0103rinte Mitropolit Bishoy, secretarul general al Sf\u00e2ntului Sinod al Patriarhiei Ortodoxe Copte se men\u0163ioneaz\u0103: \u201e\u00cenaltpreasfin\u0163ia Voastr\u0103, cu profund\u0103 triste\u0163e cre\u015ftineasc\u0103 am aflat despre trecerea din aceast\u0103 lume, \u00een data de 17 martie 2012, dup\u0103 o boal\u0103 \u00eendelungat\u0103, a venerabilului Pap\u0103 \u015fi Patriarh Shenouda al IIIlea, \u00cent\u00e2ist\u0103t\u0103torul Bisericii Copte, un prieten drag al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne. M\u0103rturia lui spiritual\u0103 \u015fi efortul binecunoscut la nivel mondial \u00een promovarea unor rela\u0163ii mai str\u00e2nse \u00eentre cre\u015ftinii apar\u0163in\u00e2nd diferitelor tradi\u0163ii vor r\u0103m\u00e2ne \u00een sufletele tuturor celor care l-au cunoscut ca un exemplu viu \u015fi un imbold mereu actual al misiunii noastre \u00een proclamarea permanent\u0103 a Iubirii lui Hristos pentru \u00eentreaga omenire. \u00cen aceste momente de triste\u0163e, \u00een numele ierarhilor, clerului \u015fi credincio\u015filor Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, ne exprim\u0103m solidaritatea noastr\u0103 cu Biserica Ortodox\u0103 Copt\u0103 \u015fi ne rug\u0103m Domnului \u015fi M\u00e2ntuitorului nostru Iisus Hristos s\u0103 d\u0103ruiasc\u0103 sufletului r\u0103posatului Pap\u0103 \u015fi Patriarh Shenouda al IIIlea odihn\u0103 \u00een pace, \u00een l\u0103ca\u015furile cere\u015fti\u201c.<\/p>\n Reuniune<\/p>\n \u00cen fiecare an, \u00een Duminica Tomii, comunitatea cre\u015ftinilor ortodoc\u015fi arabi din Bucure\u015fti se reune\u015fte la Palatul Patriarhiei. Delegatul Preafericitului P\u0103rinte Patriarh Daniel la eveniment a fost Preasfin\u0163itul P\u0103rinte Varlaam Ploie\u015fteanul, Episcop-vicar Patriarhal.<\/p>\n \u201eEste o tradi\u0163ie care trebuie continuat\u0103 pentru c\u0103 este foarte folositoare \u015fi eu am citit pe fe\u0163ele fra\u0163ilor ortodoc\u015fi arabi mult\u0103 bucurie \u00een acest gest de fr\u0103\u0163ietate \u015fi \u00een grija pe care Preafericitul P\u0103rinte Patriarh Daniel o arat\u0103 fa\u0163\u0103 de cre\u015ftinii arabi din Rom\u00e2nia oferindu-le o biseric\u0103 \u00een care s\u0103 poat\u0103 participa la Sf\u00e2nta Liturghie \u00een limba matern\u0103, s\u0103 aib\u0103 un preot venit de la casa lor care s\u0103-i p\u0103storeasc\u0103, s\u0103 le \u00een\u0163eleag\u0103 sensibilit\u0103\u0163ile din regiunile din care provin\u201c, a precizat Preasfin\u0163itul P\u0103rinte Varlaam Ploie\u015fteanul, Episcop-vicar Patriarhal. Cu acest prilej, particip\u0103 \u015fi un delegat al Patriarhiei Antiohiei, care oficiaz\u0103 slujbe cu ocazia marilor s\u0103rb\u0103tori.<\/p>\n \u201eAceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire sau recep\u0163ie pascal\u0103 a devenit o tradi\u0163ie \u00een comunitatea noastr\u0103 ortodox\u0103 arab\u0103 antiohian\u0103 din Rom\u00e2nia, cu binecuv\u00e2nt\u0103rile Preafericitului P\u0103rinte Patriarh Daniel, \u015fi aici noi consider\u0103m c\u0103 e un spa\u0163iu de \u00eent\u00e2lnire \u015fi de prezentare a felicit\u0103rilor noastre. De asemenea, discut\u0103m problemele noastre cu conduc\u0103torii Bisericii Ortodoxe din \u0163ara \u00een care ne afl\u0103m, adic\u0103 Rom\u00e2nia\u201c, a spus Arhim. Qais Sadiq, preotul comunit\u0103\u0163ii ortodoxe arabe din Bucure\u015fti. La eveniment au participat numero\u015fi membri ai comunit\u0103\u0163ii. Reuniunea de la Palatul Patriarhiei a devenit o tradi\u0163ie \u015fi urm\u0103re\u015fte consolidarea rela\u0163iilor dintre credincio\u015fii ortodoc\u015fi arabi reziden\u0163i \u00een \u0163ara noastr\u0103.<\/p>\n Seminar<\/p>\n La data de 30 martie 2012, Comisia Biserica \u015fi Societatea a Conferin\u0163ei Bisericilor Europene, Comisia Conferin\u0163elor Episcopale din Uniunea European\u0103 (COMECE) \u015fi Biroul Consilierilor de Politic\u0103 European\u0103 al Comisiei Europene (BEPA) au organizat, la Bruxelles, un seminar asupra libert\u0103\u0163ii religioase \u00een \u015fi \u00een afara UE.\u00a0 Sub titlul \u201eLibertatea religioas\u0103: un drept fundamental \u00eentr-o lume \u00een rapid\u0103 schimbare\u201c, \u00eent\u00e2lnirea a reunit reprezentan\u0163i ai comunit\u0103\u0163ilor religioase \u015fi ai autorit\u0103\u0163ilor publice din diferite p\u0103r\u0163i ale lumii, precum \u015fi o serie de oficiali europeni cu responsabilit\u0103\u0163i \u00een stabilirea politicii externe a Uniunii \u015fi \u00een asigurarea implement\u0103rii legisla\u0163iei referitoare la drepturile fundamentale ale omului. Prima sesiune a seminarului s-a axat pe locul libert\u0103\u0163ii religioase \u00een cadrul legal stabilit de Tratatul pentru Func\u0163ionarea UE, \u00een care au fost subliniate deopotriv\u0103 principiul subsidiarit\u0103\u0163ii \u00een reglementarea rela\u0163iei Stat-Biseric\u0103 \u015fi necesitatea asigur\u0103rii de c\u0103tre Stat a libert\u0103\u0163ii de a adera sau nu la o credin\u0163\u0103 religioas\u0103, precum \u015fi de a o schimba.<\/p>\n Discu\u0163iile au continuat apoi \u00een dou\u0103 direc\u0163ii, acoperind situa\u0163ia actual\u0103 \u00een afara \u015fi apoi \u00een cadrul Uniunii Europene, cu privire la respectarea ori \u00eenc\u0103lcarea libert\u0103\u0163ii religioase. Participan\u0163ii au luat cuno\u015ftin\u0163\u0103 de faptul c\u0103, pe \u00eentreg mapamondul, cre\u015ftinii sunt victime \u00een 75% dintre cazurile de discriminare religioas\u0103. Apreciind rezolu\u0163iile deja emise de c\u0103tre institu\u0163iile europene ca urmare a violen\u0163elor repetate \u00eempotriva cre\u015ftinilor din Orientul Mijlociu, reprezentan\u0163ii comunit\u0103\u0163ilor religioase au cerut oficialilor europeni o afirmare mai energic\u0103 a libert\u0103\u0163ii religioase \u00eentre drepturile fundamentale ale omului. Acest lucru poate fi f\u0103cut prin intermediul mijloacelor diplomatice oficiale precum \u015fi a c\u0103ilor complementare ce stau la dispozi\u0163ia Serviciului European de Politic\u0103 Extern\u0103, mai ales a celor viz\u00e2nd implicarea societ\u0103\u0163ii civice din zonele respective. O asemenea abordare ar fi cu at\u00e2t mai mult de dorit cu c\u00e2t, a\u015fa cum a ar\u0103tat arhiepiscopul romano-catolic de Karachi (Pakistan) Joseph Coutts, problemele cele mai mari nu exist\u0103 la nivel de legisla\u0163ie oficial\u0103, ci mai degrab\u0103 la nivel de percep\u0163ie popular\u0103, la nivel de comunitate. Aceea\u015fi idee a fost sus\u0163inut\u0103 \u015fi de Paul Bhatti, ministru pakistanez, al c\u0103rui frate, de asemenea ministru \u00een vreme aceea, a fost ucis anul trecut de c\u0103tre fundamentali\u015ftii musulmani. \u201eOficial, libertatea religioas\u0103 este garantat\u0103 \u00een Pakistan, ca \u015fi \u00een alte multe \u0163\u0103ri din regiune, dar lucrurile stau mult diferit \u00een realitate, minorit\u0103\u0163ile religioase fiind mereu \u0163inte ale violen\u0163elor \u015fi afl\u00e2ndu-se sub presiune constant din partea majorit\u0103\u0163ii\u201c, a declarat Bhatti. Al\u0163i participan\u0163i au atras aten\u0163ia asupra urm\u0103rilor grave pe care Prim\u0103vara Arab\u0103 le-ar putea avea asupra minorit\u0103\u0163ilor cre\u015ftine din \u0163\u0103ri precum Tunisia, Egipt ori Siria, date fiind convingerile religioase ale noilor lideri politici.<\/p>\n Contrazic\u00e2nd oarecum percep\u0163ia comun\u0103, potrivit c\u0103reia Europa e mult mai consecvent\u0103 \u00een protejarea drepturilor fundamentale ale omului, \u015fi deci \u015fi a libert\u0103\u0163ii religioase, a treia sesiune a seminarului a fost cel pu\u0163in la fel de consistent\u0103 ca \u015fi cea precedent\u0103, chiar dac\u0103 natura problemelor este \u00een mod evident diferit\u0103. Aici islamofobia \u015fi antisemitismul, fenomene care se afl\u0103 \u00een continu\u0103 cre\u015ftere, erau p\u00e2n\u0103 nu demult principalele obstacole \u00een calea ap\u0103r\u0103rii libert\u0103\u0163ii religioase. Dr. Gudrun Kugler, directorul Observatorului asupra Intoleran\u0163ei \u015fi Discrimin\u0103rii \u00eempotriva Cre\u015ftinilor, din Viena, a atras \u00eens\u0103 aten\u0163ia c\u0103 lucrurile s-au schimbat considerabil \u00een ultimii ani, un nou termen f\u0103c\u00e2ndu-\u015fi apari\u0163ia pe scena public\u0103: cre\u015ftinofobia. Astfel, de exemplu, \u00een Fran\u0163a, din toate actele de vandalism asupra obiectivelor religioase \u00een anul 2010, 84% au vizat \u0163inte cre\u015ftine. Mai recent, 95% din actele de vandalism s\u0103v\u00e2r\u015fite anul trecut \u00een Sco\u0163ia au \u0163intit biserici ori cimitire cre\u015ftine. \u00cen plus, manifest\u0103ri ostile cre\u015ftinismului au ap\u0103rut din ce \u00een ce mai des \u00een mass-media \u015fi \u00een domeniul artelor, consolid\u00e2nd sentimentul de amenin\u0163are \u00een r\u00e2ndul cre\u015ftinilor. Exist\u0103, de asemenea, multe situa\u0163ii \u00een care libertatea religioas\u0103 a cre\u015ftinilor este \u00eenc\u0103lcat\u0103 de anumite prevederi legale la nivel na\u0163ional. Astfel, reprezentan\u0163ii comunit\u0103\u0163ilor religioase au cerut ca institu\u0163iile europene s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 mai \u00eendeaproape cazurile de \u00eenc\u0103lcare a libert\u0103\u0163ii religioase at\u00e2t pe teritoriul Uniunii c\u00e2t \u015fi \u00een afara ei. Condi\u0163ii mai dure \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 ar trebui impuse \u00een cadrul negocierilor de aderare a noilor state care aspir\u0103 la statutul de membre ale UE, precum \u015fi \u00een cele pentru semnarea tratatelor interna\u0163ionale. De asemenea, Agen\u0163ia European\u0103 pentru Drepturi Fundamentale a primit solicitarea de a realiza un studiu care s\u0103 ofere date precise referitoare la amploarea discrimin\u0103rii religioase \u00een statele membre ale UE.<\/p>\n Viitorul credin\u0163ei<\/p>\n Potrivit unui studiu recent, cei mai credincio\u015fi oameni din lume sunt filipinezii, aproximativ 94% din popula\u0163ia total\u0103 a Filipinelor declar\u00e2nd c\u0103 au o credin\u0163\u0103 puternic\u0103 \u00een Dumnezeu. La polul opus se afl\u0103 japonezii, cu cel mai mic procent de credincio\u015fi: 4%. Datele provin din raportul \u201eBelief About God Across Time and Countries\u201c, care a rezumat rezultatele a trei sondaje transna\u0163ionale, efectuate \u00een perioada 1991\u20132008 de International Social Survey Program \u2013 un consor\u0163iu al celor mai mari institute de cercetare social\u0103 din lume. \u0162\u0103rile cu cea mai puternic\u0103 credin\u0163\u0103 \u00een Dumnezeu sunt cele catolice, indic\u0103 raportul alc\u0103tuit de National Opinion Research Center (NORC) din cadrul Universit\u0103\u0163ii Chicago, care a analizat situa\u0163ia a 30 de \u0163\u0103ri. Societ\u0103\u0163ilor catolice li se adaug\u0103 \u0163\u0103rile \u00een dezvoltare, Statele Unite, Israelul \u015fi Ciprul ortodox. De partea cealalt\u0103, sunt \u0163\u0103rile fost sovietice \u015fi cele din nord-vestul Europei, care au \u00eenregistrat cel mai mare num\u0103r de atei. \u00cen fosta Germanie de Est, de exemplu, procentul celor care se declar\u0103 f\u0103r\u0103 Dumnezeu atinge pragul de 52%. Polonia face excep\u0163ie de la aceast\u0103 regul\u0103. Aici influen\u0163a catolicismului a anulat-o pe cea a socialismului, cresc\u00e2nd religiozitatea locuitorilor, care se declar\u0103, \u00een propor\u0163ie de 62%, credincio\u015fi. Materialul analizeaz\u0103 apoi c\u00e2\u0163iva factori importan\u0163i lega\u0163i de credin\u0163\u0103. Spre final se spune c\u0103 \u00een cele mai multe dintre \u0163\u0103rile analizate, num\u0103rul celor care se declar\u0103 credincio\u015fi a \u00eenregistrat o u\u015foar\u0103 sc\u0103dere. Aceasta este destul de modest\u0103 \u00een special c\u00e2nd se ia \u00een calcul evolu\u0163ia anual\u0103. Rusia, Slovenia \u015fi Israelul sunt excep\u0163ii de la aceast\u0103 tendin\u0163\u0103, ele \u00eenregistr\u00e2nd cre\u015fteri ale num\u0103rului de credincio\u015fi. Speciali\u015ftii spun c\u0103 dac\u0103 ritmul actual de sc\u0103dere se va men\u0163ine, este posibil ca prevalen\u0163a ateilor s\u0103 se extind\u0103 \u015fi \u00een afara Europei de nord-vest \u015fi a fostelor state sovietice. \u00cen acela\u015fi timp \u00eens\u0103, ei atrag aten\u0163ia c\u0103 realizarea acestei previziuni ar putea fi subminat\u0103 dac\u0103 \u0163\u0103rile-excep\u0163ie \u00ee\u015fi men\u0163in \u015fi ele ritmul de cre\u015ftere. Cercet\u0103torii concluzioneaz\u0103 c\u0103 nu se poate vorbi de un curent cert de secularizare a lumii. Aceasta mai ales \u00een contextul \u00een care exist\u0103 varia\u0163ii mari ateism-religie, chiar \u015fi \u00een zonele foarte apropiate geografic. \u00cen plus, anali\u015ftii nu exclud \u015fi varia\u0163ii pozitive \u00een viitor, ceea ce demonstreaz\u0103 c\u0103 teoria seculariz\u0103rii ca o necesitate \u00een societatea modern\u0103 trebuie tratat\u0103 cu circumspec\u0163ie.<\/p>\n \u00cemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u0163iei<\/p>\n P\u00e2n\u0103 \u00een anul 2060, Rom\u00e2nia va ajunge pe locul doi \u00een topul \u0163\u0103rilor cu popula\u0163ia cea mai \u00eemb\u0103tr\u00e2nit\u0103, conform celor mai recente statistici de la Eurostat, agen\u0163ia de statistic\u0103 a Uniunii Europene. Procentul popula\u0163iei cu v\u00e2rste de 65 de ani \u015fi peste, va fi de 64,77%, \u00een anul 2060, conform predic\u0163iilor agen\u0163iei. Pe primul loc se afl\u0103 Letonia, cu 68%, iar pe locul trei Polonia, urmat\u0103 de Slovacia \u015fi Bulgaria. Fiecare \u0163ar\u0103 a trebuit s\u0103 sacrifice ceva odat\u0103 cu adoptarea diverselor m\u0103suri de austeritate, rata \u015fomajului fiind una dintre ele. Conform Institutului Na\u0163ional de Statistic\u0103 (INS) aceasta a fost \u00een cre\u015ftere \u00een ultimul semestru din 2011, ajung\u00e2nd la 7,7%, fa\u0163\u0103 de trimestrul anterior, dar \u015fi fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 a anului 2010, iar rata de ocupare a for\u0163ei de munc\u0103 a fost de 57,9%. INS mai precizeaz\u0103 c\u0103 rata de ocupare a tinerilor cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 15 \u015fi 24 de ani a fost de 23,1%. \u00cen acest context, mul\u0163i rom\u00e2ni se v\u0103d for\u0163a\u0163i s\u0103 plece \u00een str\u0103in\u0103tate pentru c\u0103 \u015fi-au pierdut locurile de munc\u0103 sau li s-au diminuat semnificativ veniturile. \u00cen 2010 num\u0103rul emigran\u0163ilor rom\u00e2ni era de 2.769 milioane, reprezent\u00e2nd 13,1% din totalul popula\u0163iei. Potrivit datelor B\u0103ncii Mondiale, cei mai mul\u0163i rom\u00e2ni au emigrat c\u0103tre Italia, Spania, Ungaria, Israel, SUA, Germania, Canada, Austria, Fran\u0163a \u015fi Marea Britanie. Avantajele economice ale emigra\u0163iei sunt incontestabile. Rom\u00e2nii care lucreaz\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate au trimis, \u00een perioada 2005\u20132010, 38.819 miliarde de dolari \u00een \u0163ar\u0103. Suma trimis\u0103 \u00een \u0163ar\u0103 \u00een 2009 a reprezentat 4,4% din PIB. Banii trimi\u015fi au fost \u00een multe cazuri unica surs\u0103 de venit pentru alte c\u00e2teva milioane de rom\u00e2ni c\u0103rora le-au ameliorat standardul de via\u0163\u0103, au creat locuri de munc\u0103 \u015fi au stimulat consumul. Dac\u0103 nu ar fi intervenit aceast\u0103 mi\u015fcare de amploare incredibil\u0103, Rom\u00e2nia s-ar fi confruntat cu o criz\u0103 economic\u0103 \u015fi social\u0103 de propor\u0163ii mult mai mari dec\u00e2t cea actual\u0103. Conform datelor ultimului recens\u0103m\u00e2nt, \u00een ultimele dou\u0103 decenii, Rom\u00e2nia a pierdut, numeric, patru milioane de locuitori, iar popula\u0163ia a \u00eemb\u0103tr\u00e2nit vizibil. Aproximativ 8 milioane de copii, doar conform statisticilor oficiale, au c\u0103zut victime avorturilor din 1990. Sc\u0103derea natalit\u0103\u0163ii, identificat\u0103 ca factorul principal al crizei demografice, va continua s\u0103 cauzeze ad\u00e2ncirea dezechilibrului economico-social dac\u0103 nu va fi st\u0103vilit\u0103, \u00een primul r\u00e2nd prin restric\u0163ionarea sau oprirea avorturilor. Dac\u0103 legisla\u0163ia privind avorturile nu va fi schimbat\u0103, \u00een viitor, Rom\u00e2nia va depinde \u00een mare parte de imigra\u0163ie, pentru a putea exista \u00een continuare. Num\u0103rul \u00eentreruperilor de sarcin\u0103 care au avut loc \u00eentre 1958 \u015fi 2008 este mai mare dec\u00e2t popula\u0163ia actual\u0103 a Rom\u00e2niei, mai exact 22.178.906 de avorturi. \u00cen 2008, popula\u0163ia Rom\u00e2niei era de 21.504.442 de locuitori. Datele apar\u0163in Centrului de Calcul, Statistic\u0103 Sanitar\u0103 \u015fi Documentare din Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii. Chiar dac\u0103 dup\u0103 1990 avortul este \u00een sc\u0103dere continu\u0103, anul 2010 \u00eenregistr\u00e2nd cel mai mic procentaj din ultimii 10 ani, Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2ne \u00een topul \u0163\u0103rilor din UE, cu 32 de avorturi la 100 de sarcini.<\/p>\n \n (\u015etiri extrase din buletinul informativ \u201eVia\u0163a cultelor\u201c, nr. 935\u2013936, publica\u0163ia francez\u0103 \u201eService Orthodoxe de presse\u201c, nr. 355\u2013356, centrul de pres\u0103 \u201eBasilica\u201c, \u201eZiarul Lumina\u201c \u00a0\u015fi internet.)<\/p>\n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Simpozion interna\u0163ional Facultatea de Teologie Ortodox\u0103 \u201eJustinian Patriarhul\u201c din Bucure\u015fti a organizat \u00een zilele de 15\u201316 mai 2012, un simpozion dedicat Tainei Sf\u00e2ntului Maslu \u015fi \u00eengrijirii bolnavilor. Timp de dou\u0103 zile, ierarhi ortodoc\u015fi, profesori de teologie din \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti