<\/p>\n
Prof. PETRU C\u0102LIN<\/p>\n
\u00a0Din perspectiv\u0103 ortodox\u0103, o biseric\u0103, \u00een integralitatea sa, este considerat\u0103, \u00eendeob\u015fte, ca o sintez\u0103 a adev\u0103rurilor de credin\u0163\u0103 cre\u015ftin\u0103 exprimate prin intermediul artei biserice\u015fti (cu ipostazele de arhitectur\u0103, pictur\u0103, sculptur\u0103), ca art\u0103 spiritualizat\u0103. Nu este vorba de o sintetizare doctrinar\u0103 obi\u015fnuit\u0103, ci despre o \u00eensumare de simboluri \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi armonizate dup\u0103 reguli precise, hermeneutice, ale artei bizantine. Cu c\u00e2t aceste \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi \u015fi simboluri sunt redate mai expresiv, prin mijloacele specifice artei biserice\u015fti, cu at\u00e2t cresc atributele valorice ale l\u0103ca\u015fului de cult, amplific\u00e2ndu-se \u015fi \u00een sufletul credinciosului, temeinic \u015fi clar, masajul liturgic \u015fi biblic al adev\u0103rului dogmatic astfel exprimat. \u00cen acest sens, cea mai expresiv\u0103 modalitate de exprimare o constituie arta iconografic\u0103.<\/p>\n
\u00cen literatura de specialitate se afirm\u0103, pe bun\u0103 dreptate, c\u0103 pictura bisericeasc\u0103 este indisolubil legat\u0103 de l\u0103ca\u015ful de cult ortodox. Este greu de \u00eenchipuit o biseric\u0103 ortodox\u0103 f\u0103r\u0103 icoane, f\u0103r\u0103 pictur\u0103 mural\u0103, care acoper\u0103, de obicei, \u00eentreaga suprafa\u0163\u0103 interioar\u0103 a zidurilor bisericii, adic\u0103 \u201enu se poate concepe Ortodoxie f\u0103r\u0103 icoane\u201c[1]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Cuv\u00e2ntul icoan\u0103<\/em> \u00ee\u015fi are etimonul \u00een grecescul EIKON = asem\u0103nare (lat. imago, <\/em>sl. ikona).<\/em> Potrivit Sf\u00e2ntului Ioan Damaschin, icoana este asem\u0103narea, modelul sau chipul celui ce prime\u015fte cinstirea: nu cinstim materialul din care este ea confec\u0163ionat\u0103, ci \u00eenchinarea i se atribuie celui \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat \u00een imaginea respectiv\u0103.<\/p>\n Nevoia de a avea \u00een fa\u0163\u0103 o icoan\u0103 decurge din caracterul concret al sentimentului religios al credinciosului care, adesea, nu se mul\u0163ume\u015fte cu o simpl\u0103 contempla\u0163ie abstract\u0103, ci caut\u0103 s\u0103 se apropie de divinitate \u00een chip nemijlocit, vr\u00e2nd s\u0103-\u015fi umple \u201eochii sufletului\u201c cu misterul care-l \u00eenconjoar\u0103[2]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Ca obiect liturgic, icoana concretizeaz\u0103 eshatologia cre\u015ftin\u0103, fiind \u00een acela\u015fi timp \u015fi o cale pedagogic\u0103 \u00een orientarea credinciosului spre armonizarea propriei vie\u0163i cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura evanghelic\u0103 \u015fi cu cea a tradi\u0163iei Bisericii[3]<\/sup><\/sup><\/a>. Spre deosebire de Vechiul Testament \u2013 unde Dumnezeu era nev\u0103zut \u015fi numai auzit \u2013 \u00een Hristos, Dumnezeu S-a ar\u0103tat \u00een trup, a dob\u00e2ndit o figur\u0103 vizibil\u0103 \u015fi, ca atare, reprezentabil\u0103 iconografic[4]<\/sup><\/sup><\/a>. A\u015fadar, printre ra\u0163iunile profunde pe care se \u00eentemeiaz\u0103 icoana ca obiect de cult, \u00een prim plan se afl\u0103 dou\u0103 \u015fi anume: \u00eentruparea Fiului lui Dumnezeu \u015fi, respectiv, nevoia de concret a omului. <\/em>Prin \u00eentrupare, materia a devenit un mijloc prin care Se poate exprima Dumnezeu, iar omul simte nevoia recept\u0103rii mesajului divin cu toat\u0103 fiin\u0163a lui, prin toate c\u0103ile de acces ale lumii exterioare c\u0103tre ad\u00e2ncul Fiin\u0163ei divine. Prin icoan\u0103 ni se descoper\u0103, astfel, ceea ce se exprim\u0103 prin Cuv\u00e2nt. De aceea, icoana nu poate lipsi din misiunea sf\u00e2nt\u0103 a Bisericii[5]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Pentru Biserica Ortodox\u0103, imaginea (icoana), asemenea cuv\u00e2ntului scris (care este o icoan\u0103 a cuv\u00e2ntului rostit) este limbajul prin care ea se comunic\u0103 pe sine \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura sa. Prin aceste dou\u0103 mijloace care se \u00eenso\u0163esc unul pe altul \u015fi se completeaz\u0103 reciproc, dob\u00e2ndim cunoa\u015fterea acelora\u015fi adev\u0103ruri, a aceleia\u015fi realit\u0103\u0163i[6]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n A\u015fa cum ne indic\u0103 \u00eens\u0103\u015fi denumirea, pictura mural\u0103 se aplic\u0103, se desf\u0103\u015foar\u0103 pe suprafe\u0163ele (interioare \u015fi chiar exterioare) ale zidurilor bisericii ca elemente de baz\u0103 ale configur\u0103rilor arhitecturale. De aici rezult\u0103 c\u0103 stilul arhitectonic influen\u0163eaz\u0103 \u015fi chiar determin\u0103 desf\u0103\u015fur\u0103rile iconografice, viz\u00e2nd at\u00e2t amplasarea tematic\u0103 a icoanelor (potrivit erminiei), c\u00e2t \u015fi unii parametri estetici \u2013 ca dimensiuni \u015fi forme. De aceea, \u00eenainte de a aborda aspectele iconografice, privitoare la pictur\u0103, sunt necesare c\u00e2teva men\u0163iuni referitoare la principalele tr\u0103s\u0103turi arhitectonice ale unui astfel de sf\u00e2nt l\u0103ca\u015f.<\/p>\n Arhitectura acestei biserici (cu hramul \u201ePogor\u00e2rea Duhului Sf\u00e2nt\u201c, din Timi\u015foara, zona Dacia) este conceput\u0103 \u00een deplin\u0103 concordan\u0163\u0103 <\/em>cu <\/em>principiile \u015fi cerin\u0163ele stilului bizantin, concomitent plas\u00e2ndu-se creativ \u015fi adecvat \u00een contextul arhitectural tradi\u0163ional rom\u00e2nesc. Astfel, aceste tr\u0103s\u0103turi de structurare spa\u0163ial\u0103 interioar\u0103, \u00een sens transversal, apar cu eviden\u0163\u0103 \u00een toate cele trei p\u0103r\u0163i principale ale l\u0103ca\u015fului: altarul (cu anexele lui liturgice adiacente \u2013 proscomidierul \u015fi diaconiconul), naosul \u015fi pronaosul, cu \u00eencorporarea planului cruciform (crucea greac\u0103 \u00eenscris\u0103), a planului triabsidal, cu proiec\u0163ia pe vertical\u0103 a turlei (amplasat\u0103 pe naos \u015fi supra\u00een\u0103l\u0163at\u0103 prin tambur), precum \u015fi includerea cafasului pe verticala pronaosului. Consecin\u0163\u0103 fireasc\u0103 a acestei viziuni o constituie utilizarea acoper\u0103m\u00e2ntului rotund, sub diferitele lui forme: bol\u0163i semicilindrice, cupole hemisferice, calote \u015fi semicalote, cu un \u00eentreg sistem de arcaturi, timpane \u015fi pandantivi. De semnalat prezen\u0163a pridvorului ca spa\u0163iu \u00eennobilat iconografic, care, \u00eempreun\u0103 cu foi\u015forul includ clopotni\u0163a, ca \u015fi ocni\u0163ele e\u015falonate perimetral pe suprafe\u0163ele exterioare, \u00een registrul superior de sub strea\u015fin\u0103 \u2013 toate acestea \u00eenscriind aceast\u0103 biseric\u0103 pe linia arhitecturii tradi\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti. \u00cen sistemul simetriz\u0103rilor, specific acestei biserici, se \u00eenscrie \u015fi configurarea arhitectural\u0103 a celor dou\u0103 nivele liturgice (parter \u015fi demisol), prin coresponden\u0163a pe vertical\u0103 a formelor absidale.<\/p>\n \u00cenve\u015fm\u00e2ntarea cu pictur\u0103 nou\u0103 a acestei biserici parohiale a fost \u00eencredin\u0163at\u0103 pictorului Manolache (Manole) P\u0103tra\u015fcu, lucr\u0103rile din prima etap\u0103 desf\u0103\u015fur\u00e2ndu-se \u00eentre anii 1999 \u015fi 2003. Ulterior, s-au ad\u0103ugat \u015fi picturile de la nivelul \u00eent\u00e2i\/demisol, respectiv cele exterioare (acestea \u00een mozaic) executate de plasticianul Dumitru B\u0103la\u015fa. Tot \u00eentr-o etap\u0103 ulterioar\u0103 a fost realizat\u0103 o pies\u0103 special\u0103 \u2013 iconostasul vitraliu de la nivelul \u00eent\u00e2i (sfin\u0163it la 17 aprilie 2007, de \u00ce.P.S.S. Mitropolit Dr. Nicolae Corneanu), lucrare de acest tip unicat \u00een iconografia noastr\u0103[7]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n La o analiz\u0103 structural\u0103 a componentelor de \u00eenve\u015fm\u00e2ntare mural\u0103 de aici, \u00een\u0163elegem c\u0103 aceasta este alc\u0103tuit\u0103, \u00een m\u0103sur\u0103 cov\u00e2r\u015fitoare, de pictur\u0103 figurativ\u0103 \u015fi \u00een mai mic\u0103 m\u0103sur\u0103 din cea decorativ\u0103. Acest ansamblu imagistic complex ofer\u0103 posibilitatea abord\u0103rii multiple a valen\u0163elor ce le \u00eencorporeaz\u0103 pe coordonatele at\u00e2t de natur\u0103 estetic\u0103, stilistic\u0103 \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd, tematic\u0103.<\/p>\n Din totalul unit\u0103\u0163ilor plastice, aproape dou\u0103 cincimi reprezint\u0103 compozi\u0163ii de grup, scene de inspira\u0163ie biblic\u0103 (\u00een cea mai mare parte a\u015fternute pe suprafe\u0163e cu importan\u0163\u0103 semnificativ\u0103: \u00een interiorul altarelor, pe iconostase, \u00een naos, \u00een pronaos, dar \u015fi \u00een exterior (pridvor, registrul de firide), iar peste trei cincimi sunt portrete individuale de sfin\u0163i din sinaxar, dispuse \u00een toate componentele structurale din interiorul \u015fi din exteriorul bisericii, de la ambele nivele. Concomitent, dintru \u00eenceput, se cuvine f\u0103cut\u0103 precizarea esen\u0163ial\u0103 \u015fi anume c\u0103 toat\u0103 aceast\u0103 \u00eenve\u015fm\u00e2ntare mural\u0103 s\u2011a realizat \u00een condi\u0163iile respect\u0103rii caracterului autentic al picturii sacre \u015fi al programului iconografic \u00een litera erminiei[8]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Dac\u0103 desf\u0103\u015furarea iconografic\u0103 dintr-o biseric\u0103 este \u201eca o Evanghelie \u00een imagini\u201c (Sf\u00e2ntul Teodor Studitul), atunci \u00een\u0163elegem c\u00e2t de important\u0103 este dimensiunea tematic\u0103 a acesteia, capacitatea ei de a oferi vizual c\u00e2t mai multe \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi din universul sacru al Bibliei. Din punct de vedere tematic, dac\u0103 \u00een multe biserici din Transilvania s-a manifestat, istorice\u015fte, preferin\u0163a pentru scene din Vechiul Testament, iar \u00een programul iconografic al bisericilor din Maramure\u015f \u015fi Moldova, al\u0103turi de subiecte preluate din Legea Veche, s-au inclus \u015fi portrete ale marilor \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i ai lumii cre\u015ftine, mari dasc\u0103li ai Bisericii \u015fi teologi, \u00een semn de respect pentru cultur\u0103, pentru \u015ftiin\u0163a de carte[9]<\/sup><\/sup><\/a>, tematica dogmatic\u0103 a picturii de la aceast\u0103 biseric\u0103 urmeaz\u0103 modelul din Muntenia, fiind extras\u0103 prevalent din Noul Testament, iar coordonata principal\u0103 este cea hristologic\u0103, predomin\u00e2nd adic\u0103 imagini din via\u0163a p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 \u015fi faptele M\u00e2ntuitorului Iisus Hristos, \u00een diferite ipostaze \u015fi cu \u00eentreaga lor \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 conotativ\u0103 (\u015fi istoric\u0103, \u015fi simbolic\u0103). Toate celelalte aspecte tematice trec \u00een plan secund, fiind subsumate \u00eens\u0103, \u00een mod firesc, tematicii predilecte. \u00cen acest sens, icoana M\u00e2ntuitorului Iisus este \u00eenscris\u0103 aproape \u00een toate compozi\u0163iile narative de inspira\u0163ie biblic\u0103 (peste 60 la num\u0103r), ca \u015fi \u00een desf\u0103\u015fur\u0103rile portretistice, \u00een medalioane, al\u0103turi de Apostoli \u015fi Prooroci, prezen\u0163a Sa fiind \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een toate componentele structurale din pictura acestei biserici, de la pridvor, la altar.<\/p>\n \u00cen ordinea selec\u0163iei operate, pictorul d\u0103 prioritatea cuvenit\u0103 \u015fi chipului Maicii Domnului, \u00een contexte cu profunde conota\u0163ii dogmatice ale compozi\u0163iilor mai mult ori mai pu\u0163in ample. Imaginea ei este \u00eent\u00e2lnit\u0103 al\u0103turi de Fiul s\u0103u, Iisus, \u00een \u015fase reprezent\u0103ri: Aiparth\u00e9nos<\/em> \u2013 Pururea Fecioar\u0103; Oranta<\/em> \u2013 Rug\u0103toarea; Platyt\u00e9rra \u2013<\/em> Atotcuprinz\u0103toarea; Pan\u00e1ghia \u2013<\/em> Preasf\u00e2nta; Nikopoi\u00e9ea \u2013<\/em> Biruitoarea \u015fi respectiv Theot\u00f3kos<\/em> \u2013 N\u0103sc\u0103toarea de Dumnezeu, al\u0103turare ce amplific\u0103, de fiecare dat\u0103, \u00een\u0163elesurile teologice ale icoanei. Ne este \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat\u0103 prezen\u0163a ei \u00een cele mai luminoase, mai s\u0103rb\u0103tore\u015fti evenimente ale vie\u0163ii p\u0103m\u00e2nte\u015fti a lui Iisus, de la Na\u015fterea Lui, la discu\u0163iile Lui cu savan\u0163ii Legii, \u00een templu (la v\u00e2rsta de 12 ani), \u00een c\u0103l\u0103toriile Lui la Ierusalim, dar \u015fi \u00een momentele cele mai dramatice \u015fi mai dureroase: Fuga \u00een Egipt, R\u0103stignirea, Pogor\u00e2rea de pe cruce \u015fi punerea Domnului \u00een morm\u00e2nt, toate culmin\u00e2nd cu dumnezeiasca \u00eenviere, \u00een\u0103l\u0163area la cer \u015fi finaliz\u00e2nd cu Deisis[10]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n O deosebit\u0103 valoare teologic\u0103 o reprezint\u0103 integrarea tematicii apostolice, prin desf\u0103\u015furarea reluat\u0103 pe patru registre a pict\u0103rii celor doisprezece Apostoli: pe turla Pantocratului, pe iconostas (nivelul al doilea) flanc\u00e2nd icoana Sfintei Treimi, pe arcada de est a naosului \u015fi respectiv pe frontarul balconului, av\u00e2ndu-L \u00een centru pe Domnul Iisus. Al\u0103turi de aceste desf\u0103\u015fur\u0103ri pe registre \u015fi medalioane, tematica apostolic\u0103 este \u00eentregit\u0103 cu scenele: \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea Apostolilor \u2013 \u00een altar; Cina cea de tain\u0103 \u2013 pe iconostas (nivelul al II-lea); \u00een compozi\u0163ia Cel vechi de zile \u2013 pe tavanul bol\u0163ii semicilindrice din pridvor, ca \u015fi prin portretiz\u0103rile individuale ale unora dintre cei mai apropia\u0163i \u015fi mai valoro\u015fi colaboratori ai M\u00e2ntuitorului: Sf\u00e2ntul Prooroc, \u00cenaintemerg\u0103tor \u015fi Botez\u0103tor Ioan, Sfin\u0163ii Apostoli Petru, Iacov, Ioan \u015fi Pavel; apoi cei patru Evangheli\u015fti picta\u0163i (dup\u0103 <\/em>Erminie) pe pandativii de la baza turlei \u015fi pe iconostasul de la nivelul \u00eent\u00e2i\/demisol.<\/p>\n Integrate \u00een derularea structural\u0103 de mai sus, cele peste trei cincimi de unit\u0103\u0163i plastice (const\u00e2nd \u00een portrete individuale de sfin\u0163i) cuprind, pe de o parte (pe l\u00e2ng\u0103 medalioanele men\u0163ionate), o consistent\u0103 reprezentare exponen\u0163ial\u0103 a Drep\u0163ilor \u015fi Proorocilor din Vechiul Testament (care au contribuit la preg\u0103tirea sufleteasc\u0103 a omenirii pentru venirea lui Mesia Hristos), iar pe de alt\u0103 parte, a celor care s-au jertfit pentru izb\u00e2nda cre\u015ftinismului \u015fi pentru dob\u00e2ndirea m\u00e2ntuirii (martiri, mucenici, muceni\u0163e, pustnici, st\u00e2lpnici \u015f.a.), a celor care, cu ajutorul harului divin \u015fi prin calit\u0103\u0163ile lor suflete\u015fti, \u015fi-au \u00eensu\u015fit, au dezvoltat \u015fi au aplicat faptic, \u00een via\u0163a lor, toate principiile \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile Evangheliei: cuvio\u015fi, cuvioase, ierarhi, melozi, arhierei, voievozi-ctitori \u015fi chiar simpli credincio\u015fi.<\/p>\n La o privire mai atent\u0103, \u00een\u0163elegem c\u0103, la ambele nivele ale bisericii, a\u015fezarea pe registre \u00eentinse a portretelor, (fie \u00een m\u0103rime natural\u0103, fie \u00een medalioane) apare ca o desf\u0103\u015furare solemn\u0103, ritmat\u0103, \u00een alc\u0103tuiri compacte, suger\u00e2nd o asociere solidar\u0103 \u015fi puternic\u0103 a genera\u0163iilor de \u201elupt\u0103tori\u201c pentru m\u00e2ntuire, a nenum\u0103ra\u0163ilor m\u0103rturisitori \u015fi propov\u0103duitori ai credin\u0163ei cre\u015ftine, care, foarte adesea, au pl\u0103tit pre\u0163ul suprem al jertfei de sine.<\/p>\n \u00cen \u00eentreaga desf\u0103\u015furare a picturii murale, \u00een mod recurent sunt prezente semnificative simboluri cre\u015ftine: semnul Sfintei Cruci (frecvent \u00een compozi\u0163iile cu personaje), \u00een dispunerea baghetelor de la ferestre, pe suprafe\u0163ele cu decora\u0163iuni \u015f.a. Tot a\u015fa \u00eent\u00e2lnim \u015fi alte simboluri cre\u015ftine: vi\u0163a de vie, spicul de gr\u00e2u, sau clepsidra cu fluxul ei, cobor\u00e2tor, suger\u00e2nd scurgerea timpului \u00een eternitate.<\/p>\n Remarcabila anvergur\u0103 tematic\u0103 a acestei picturi este \u00eembog\u0103\u0163it\u0103 de numeroase texte, pline de substan\u0163\u0103 duhovniceasc\u0103 \u015fi \u00eenscrise pe suluri (rulouri) cu aspect de papirus \u2013 aflate \u00een m\u00e2inile sfin\u0163ilor picta\u0163i, ori \u00een compozi\u0163ia diverselor scene. Iat\u0103 unele dintre cele mai relevante: \u201eGura celui drept roste\u015fte \u00een\u0163elepciune\u201c (Solomon). \u201eIat\u0103 c\u0103 eu voi izb\u0103vi pe poporul meu din \u0163\u0103rile de la R\u0103s\u0103rit \u015fi din \u0163\u0103rile de la Apus\u201c (Zaharia). \u201eVeni\u0163i la Mine, binecuv\u00e2nta\u0163ii P\u0103rintelui Meu!\u201c <\/em>(Iisus). \u201eDe te-ai pus p\u0103stor peste turm\u0103, s\u0103 fii drept, smerit, cu dragoste \u015fi cu bl\u00e2nde\u0163e!\u201c (Sf\u00e2ntul Grigore Teologul). \u201eUnul este Dumnezeu Tat\u0103l Cuv\u00e2ntului Celui viu, fiin\u0163a \u00een\u0163elepciunii, ve\u015fniciei \u015fi a puterii\u201c (Sf\u00e2ntul Nicolae al Mirelor Lichiei). <\/em>\u201eNimeni dintre cei lega\u0163i cu pofte \u015fi cu desf\u0103t\u0103ri trupe\u015fti nu este vrednic s\u0103 vin\u0103, sau s\u0103 se apropie, sau s\u0103 slujeasc\u0103 \u0162ie\u201c (Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare). \u201e\u00cenaintea Ta punem toat\u0103 via\u0163a \u015fi n\u0103dejdea noastr\u0103, St\u0103p\u00e2ne, iubitorule de oameni\u201c (Sf\u00e2ntul Silvestru).<\/p>\n Atrage aten\u0163ia diversificarea tematic\u0103, prin varierea ipostazelor unor importante personaje biblice. A\u015fa se explic\u0103 prezen\u0163a repetat\u0103 (dar mereu \u00een alte contexte \u015fi deci cu semnifica\u0163ii diferite), a M\u00e2ntuitorului Iisus Hristos, a Maicii Domnului, a Sfin\u0163ilor Arhangheli Mihail \u015fi Gavriil, a Apostolilor, a unora dintre sfin\u0163i, a \u00eengerilor \u015f.a.<\/p>\n Adept \u015fi excelent cunosc\u0103tor al iconografiei bizantine \u015fi a celei rom\u00e2ne\u015fti, pictorul introduce aici unele teme care au intrat arareori \u00een repertoriul vechi bisericesc din Banat, fiind aduse doar \u00een r\u0103stimpuri, de zugravi valahi[11]<\/sup><\/sup><\/a>. Pictura din pridvor, bun\u0103oar\u0103, reaminte\u015fte frescele br\u00e2ncovene\u015fti, realizate \u00een spa\u0163iul similar al bisericilor de la Polovraci \u015fi Hurezi. Urm\u00e2nd tradi\u0163ia picturii bizantine, iconarul trateaz\u0103 tema \u00eenvierii Domnului conform doctrinei ortodoxe, \u00een compozi\u0163ia cu Pogor\u00e2rea Sa la iad, spre deosebire de versiunea occidental\u0103, cu Iisus \u00een\u0103l\u0163\u00e2ndu-Se deasupra morm\u00e2ntului, versiune prezent\u0103 \u00een iconografia b\u0103n\u0103\u0163ean\u0103 din a doua jum\u0103tate a secolului al XVIII\u2011lea.<\/p>\n \u00cen afar\u0103 de imagistica uman\u0103, pe suprafe\u0163ele pictate apar \u015fi alte f\u0103pturi cu conota\u0163ii aparte, cere\u015fti, precum \u00eengerii, reprezentate ca heruvimi (cu patru aripi) \u015fi respectiv serafimi (cu c\u00e2te \u015fase aripi), fiin\u0163e netrupe\u015fti, admirabil conturate. \u00cen contexte adecvate, \u00een icoane sunt \u015fi reprezent\u0103ri zoomorfe, animale cu aspect neobi\u015fnuit, pierz\u00e2nd \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea lor curent\u0103, ca aluzie la misterul paradisiac, c\u0103ci \u00een pictur\u0103, \u00een general, lumea noastr\u0103 obi\u015fnuit\u0103 \u015fi realit\u0103\u0163ile ei apar transfigurate. Ilustrativ\u0103 \u00een acest sens este compozi\u0163ia pictat\u0103 pe tavanul pridvorului.<\/p>\n Elemente peisagistice, de decor, prezente \u00een structura unor importante icoane de aici, \u00eenvioreaz\u0103, dau ritm, poten\u0163eaz\u0103 capacitatea narativ\u0103 a compozi\u0163iilor, ca \u00een scenele: \u00eenvierea lui Laz\u0103r, Rug\u0103ciunea lui Iisus din Ghetsimani, Intrarea \u00een Ierusalim, Na\u015fterea Domnului \u015f.a.<\/p>\n Sensul \u00een art\u0103 nu este dat doar de tematic\u0103, subiect, informa\u0163ie, ci trebuie c\u0103utat \u015fi descoperit \u015fi \u00een planul stilistic, \u00een sistemul de semnifica\u0163ii ce vizeaz\u0103 componentele mesajului, care are o coloratur\u0103 axiologic\u0103, de valoare \u00eencorporat\u0103 \u00een viziunea artistic\u0103, inclusiv \u00een arta bisericeasc\u0103[12]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen lumina acestui adev\u0103r specific artei, \u00een iconografie, pictorul nu se exprim\u0103 pe sine \u015fi nici nu-\u015fi exerseaz\u0103 un joc al propriei imagina\u0163ii, ci are obliga\u0163ia de a reda imaginea arhetipurilor tradi\u0163ionale. Fidelitatea fa\u0163\u0103 de tradi\u0163ia Bisericii este cheza\u015fa autenticit\u0103\u0163ii iconografice[13]<\/sup><\/sup><\/a>. Pe aceast\u0103 linie, un rol important \u00eel are conota\u0163ia \u2013 acea tr\u0103s\u0103tur\u0103 esen\u0163ial\u0103 a limbajului artistic, care, \u00een pictura bisericeasc\u0103, echivaleaz\u0103 cu modalitatea de exprimare integrat\u0103 \u00een simbolistica sacr\u0103.<\/p>\n \u00cen conturarea general\u0103 a imaginilor sacre de aici, este lesne de observat consecven\u0163a cu care pictorul urm\u0103re\u015fte s\u0103 redea esen\u0163ialul, prin caligrafieri sintetice, \u00een consonan\u0163\u0103 cu caracterul laconic \u015fi sobru al Sfintei Scripturi, detaliile ap\u0103r\u00e2nd doar atunci c\u00e2nd complinesc semnificativ conota\u0163iile demersului narativ. Elementele de peisaj, cele de arhitectur\u0103 (f\u0103r\u0103 recuzit\u0103 de prisos), alc\u0103tuiesc mai totdeauna fundaluri sobre, dar simbolice, pe care se decupeaz\u0103 grupurile compacte de personaje. \u00centregul ve\u015fm\u00e2nt pictural confirm\u0103 o clar\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 a construc\u0163iilor grafice, o viziune armonioas\u0103 \u00een alternarea, justificat\u0103 plastic, a formelor poligonale cu cele conturate prin linii ondulate, ori \u00eenscrierea acestora pe orizontal\u0103, respectiv pe vertical\u0103. Imensa suprafa\u0163\u0103 pictat\u0103 cu imagini figurative este completat\u0103 de o ornamentic\u0103 adecvat\u0103, f\u0103r\u0103 striden\u0163e, inspirat\u0103 (ca geometrie \u015fi culoare) de frizele de veche tradi\u0163ie bizantin\u0103. R\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een acela\u015fi perimetru al construc\u0163iilor grafice, este evident\u0103 arta pictorului de a conferi (plastic \u015fi simbolic) fiec\u0103rei scene o motivat\u0103 dispunere a personajelor, a celorlalte elemente simbolice pe suprafa\u0163a pictat\u0103, oferind contemplatorului sentimentul unei armonii divine (\u2026)<\/p>\n Virtu\u0163ilor plastice, prin care acest ansamblu figurativ impresioneaz\u0103, li se adaug\u0103, de bun\u0103-seam\u0103, monumentalitatea, anvergura, importan\u0163a, \u00eentr-o perfect\u0103 sincronizare cu spa\u0163ialitatea arhitectural\u0103. \u00cen acest sens, cu totul remarcabile sunt scenele hristologice: Deisis<\/em> \u2013 pe intradosul absidei laterale de sud; Pogor\u00e2rea la iad<\/em> \u2013 pe calota absidei laterale de nord, respectiv Adormirea Maicii Domnului \u2013<\/em> pe peretele vertical de vest al pronaosului.<\/p>\n Amplificarea senza\u0163iei de monumentalitate este realizat\u0103 \u015fi prin dispunerea ritmat\u0103, pe plan vertical a portretelor m\u0103sur\u0103-\u00eentreag\u0103 din interiorul turlei, de la baz\u0103 p\u00e2n\u0103 la Pantocrator. \u00cen privin\u0163a monumentalit\u0103\u0163ii, observ\u0103m c\u0103 s-a avut \u00een vedere un echilibru al propor\u0163iilor. Bun\u0103oar\u0103, iconostasul de la nivelul doi\/parter este monumental, dar nu cople\u015fitor (\u2026)<\/p>\n Desigur, atmosfera pe care o degaj\u0103 pictura mural\u0103 a acestui a\u015fez\u0103m\u00e2nt bisericesc nu este doar rezultatul selec\u0163iei \u015fi ordon\u0103rii tradi\u0163ionale a tematicii (\u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 expus\u0103 mai sus), ci \u015fi al m\u0103iestriei \u00een m\u00e2nuirea mijloacelor \u015fi tehnicilor plastice \u2013 domeniu profesional \u00een care pictorul Manole P\u0103tra\u015fcu a atins un grad superior al con\u015ftiin\u0163ei artistice[14]<\/sup><\/sup><\/a> \u2013 ansamblul mijloacelor de expresie concur\u00e2nd consecvent la sus\u0163inerea dimensiunii spirituale a \u00eentregului spa\u0163iu liturgic. \u00cen aceast\u0103 direc\u0163ie, este remarcabil\u0103, \u00eent\u00e2i de toate, precizia desenului cu bogate modula\u0163ii, rigoarea, siguran\u0163a tras\u0103rii liniilor drepte (\u00een conturarea arhitecturilor de fundal, a decorativismului ve\u015fmintelor, sau a semnului Crucii \u2013 omniprezent, a l\u0103ncilor, a geometrismelor rectangulare) \u015fi respectiv a liniilor ondulate, circulare, curbe, \u00een configurarea chipurilor de sfin\u0163i, a nimburilor, a draperiilor \u015fi a altor elemente decorative. De observat c\u0103 desenul are un caracter programatic, c\u0103ci tu\u015fa, insisten\u0163a unor tr\u0103s\u0103turi sau contururi se justific\u0103 prin sublinierea unui con\u0163inut de idei implicite, conferind vigoare \u015fi convingere (\u2026)<\/p>\n Un factor important \u00een seria mijloacelor expresive \u00eel constituie culoarea, cu puterea ei sugestiv\u0103, at\u00e2t \u00een planul tematic, c\u00e2t \u015fi al armoniz\u0103rii estetice. \u00cen realizarea decorului \u015fi al cromaticii, pictorul r\u0103m\u00e2ne legat cu consecven\u0163\u0103 de tradi\u0163ia iconografic\u0103 bizantin\u0103, dar \u015fi de cea a picturii vechi rom\u00e2ne\u015fti. Pornind de la culorile fundamentale (albastru, ro\u015fu, galben), pictorul e un adev\u0103rat maestru \u00een aplicarea legilor de combinare a culorilor, \u00een ob\u0163inerea atributelor cromatice de nuan\u0163\u0103, str\u0103lucire, satura\u0163ie (\u2026) De observat c\u0103 iconarul imprim\u0103, \u00een mod consecvent \u015fi adecvat, imaginilor sacre, simbolistica culorilor \u00een redarea sensurilor dogmatice (\u2026)<\/p>\n Este interesant de urm\u0103rit modul inspirat \u00een care pictorul integreaz\u0103, pe \u00eentreaga suprafa\u0163\u0103 pictat\u0103, un important element simbolic, cel al fagurelui de miere (produs de munca harnicei \u015fi altruistei albine), conferind acestui motiv tematic (pe l\u00e2ng\u0103 rolul s\u0103u moral-didactic) o evident\u0103 func\u0163ie estetic\u0103: aceea de a servi drept fundal general ca \u201etapet\u201c cu subtile \u015fi rafinate varieri cromatice, de la galben-citron \u015fi orange-auriu, p\u00e2n\u0103 la griuri pastelate[15]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Ceea ce ridic\u0103 nivelul valoric al \u00eenzestr\u0103rii iconografice a acestei biserici este pluralitatea tehnicilor plastice \u00een care aceasta a fost realizat\u0103: fresc\u0103, tempera, mozaic \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd, vitraliu.<\/p>\n [1]<\/sup><\/sup><\/a> Ene Brani\u015fte, Liturgica general\u0103, <\/strong>\u00a0ed. a II\u2011a, Editura IBMBOR, Bucure\u015fti, 1993, p. 410.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [2]<\/sup><\/sup><\/a> Idem, <\/em>p. 181.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [3]<\/sup><\/sup><\/a> Vasilios Karayannis, Le concept de l\u2019ic\u00f4ne dans l\u2019\u00e9glise orthodoxe,<\/strong> Editura Tertios, 1987, p. 26.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [4]<\/sup><\/sup><\/a> Sf\u00e2ntul Teodor Studitul, <\/em>Iisus Hristos prototip al icoanei Sale, <\/em><\/strong>trad. Ioan I. Ic\u0103, Alba Iulia, 1994. p. 21.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [5]<\/sup><\/sup><\/a> Michel Quenot, Icoana \u2013 fereastr\u0103 spre absolut,<\/strong> trad. V. R\u0103duc\u0103, Bucure\u015fti, 1993, p. 7; Jack N. Sparks, T\u00e2lcul icoanei,<\/strong> trad. Lumini\u0163a Niculescu, Editura Mitropoliei Banatului, Timi\u015foara, 1994, p. 14.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [6]<\/sup><\/sup><\/a> N. Ozolin, <\/em>Chipul lui Dumnezeu \u2013 chipul <\/em>omului,<\/strong> <\/em>trad. Gabriela Ciubuc, Bucure\u015fti, 1998, p. 3.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [7]<\/sup><\/sup><\/a> Petru C\u0103lin, O emblem\u0103 iconografic\u0103,<\/em> \u00een rev. \u201eReflex\u201c, VII, serie nou\u0103, nr. 7\u20139 (82\u201384), Re\u015fi\u0163a, 2007, p. 67; R\u0103zvan Bucuroiu, Iconostasul unicat \u00een Ortodoxia rom\u00e2neasc\u0103,<\/em> \u00een \u201eLumea credin\u0163ei\u201c, anul V, nr. 5 (46), Bucure\u015fti, mai 2007, p. 12.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [8]<\/sup><\/sup><\/a> Deliu Petroiu, Aprecieri,<\/em> (mss), p. l.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [9]<\/sup><\/sup><\/a> Virgil V\u0103t\u0103\u015fianu, Istoria <\/em>artei feudale din \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne,<\/em><\/strong> vol. I, Editura Academiei Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 1959, p. l86.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [10]<\/sup><\/sup><\/a> Sau \u201eTrimorfon\u201c \u2013 termen grecesc semnific\u00e2nd st\u0103ruitoarea rug\u0103ciune de mijlocire pentru iertarea p\u0103catelor lumii (cf. Erminia,<\/strong> p. 337).<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [11]<\/sup><\/sup><\/a> D. P\u00e2rvulescu, Impresii<\/em> (mss), p. 1.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [12]<\/sup><\/sup><\/a> Estetica,<\/strong> edi\u0163ia 1983, p. 49 \u015fi urm.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [13]<\/sup><\/sup><\/a> P. Evdochimov, Arta icoanei,<\/strong> p. 197.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [14]<\/sup><\/sup><\/a> Petroiu, loc. cit.<\/em><\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [15]<\/sup><\/sup><\/a> Pentru alte aspecte privind iconografia acestei biserici, vezi \u015fi Petru C\u0103lin, C\u00e2teva considera\u0163ii privind pictura unui l\u0103ca\u015f ortodox timi\u015forean,<\/em> \u00een rev. \u201eReflex\u201c, anul XIII, serie nou\u0103, nr. 4\u20136, aprilie\u2013iunie 2012, Re\u015fi\u0163a, pp. 120\u2013126. <\/em><\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Prof. PETRU C\u0102LIN \u00a0Din perspectiv\u0103 ortodox\u0103, o biseric\u0103, \u00een integralitatea sa, este considerat\u0103, \u00eendeob\u015fte, ca o sintez\u0103 a adev\u0103rurilor de credin\u0163\u0103 cre\u015ftin\u0103 exprimate prin intermediul artei biserice\u015fti (cu ipostazele de arhitectur\u0103, pictur\u0103, sculptur\u0103), ca art\u0103 spiritualizat\u0103. Nu este vorba de … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti
<\/p>\n
\n