<\/p>\n
\u00a0Preot drd. ALEXANDRU NAN<\/p>\n
A\u015fa cum anticipa d-nul Ioan Bu\u015fag\u0103 \u00een articolul s\u0103u, Neomartir german \u00een calendarul ortodox, <\/em>din \u201eZiarul Lumina\u201c din 26 ianuarie 2012, pe data de 5 februarie 2012 la M\u00fcnchen a fost trecut \u00een r\u00e2ndul sfin\u0163ilor de c\u0103tre Episcopia Rus\u0103 de Berlin \u015fi Germania din afara frontierelor, Alexander Schmorell, activist antinazist, decapitat la data de 13 iulie 1943 \u00een \u00eenchisoarea Stadelheim din M\u00fcnchen.<\/p>\n Alexander Schmorell s-a n\u0103scut la data de 16 septembrie 1917, \u00een localitatea Orenburg din Rusia. Tat\u0103l s\u0103u, Hugo Schmorell, era neam\u0163 de origine, \u00een timp ce mama sa era rusoaic\u0103, Petrovna Vdenskaja, fiica unui preot ortodox. Pruncul a primit dup\u0103 na\u015ftere botezul ortodox. La un an de la na\u015ftere, pruncul Alexander \u015fi-a pierdut mama, care se \u00eemboln\u0103vise de tifos.<\/p>\n Doi ani mai t\u00e2rziu, Hugo Schmorell, \u00eempreun\u0103 cu cea de-a doua so\u0163ie, Elisabeta Hoffmann (1892\u20131982) \u015fi cu pruncul Alexander s-au mutat la M\u00fcnchen, unde Hugo Schmorell absolvise Facultatea de Medicin\u0103. Doica lui Alexander a fost luat\u0103 \u015fi ea la M\u00fcnchen, pentru a se ocupa de Alexander. Aceast\u0103 doic\u0103 (Njanja), care nu vorbea dec\u00e2t limba rus\u0103, se va ocupa at\u00e2t de \u00eengrijirea \u015fi educa\u0163ia lui Alexander, c\u00e2t \u015fi a fra\u0163ilor s\u0103i vitregi, Erich \u015fi Nata\u015fa. Alexander a iubit mereu Ortodoxia \u015fi Rusia, poate \u015fi ca manifestare a dorului dup\u0103 mama sa. Chiar dac\u0103 fra\u0163ii s\u0103i vitregi au fost boteza\u0163i \u00een Biserica Catolic\u0103, mama vitreg\u0103, cu care Alexander s-a \u00een\u0163eles bine, i-a permis s\u0103 frecventeze orele de Religie ortodox\u0103 \u00een cadrul comunit\u0103\u0163ii ruse din M\u00fcnchen. Limba rus\u0103 se vorbea astfel \u00een s\u00e2nul familiei, copiii \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd, bine\u00een\u0163eles, \u015fi limba german\u0103 (Art. Die Wei\u00dfe Rose. Gesichter einer Freundschaft <\/em>pe pagina: <\/em>http:\/\/www.kultour-innovativ.de\/ASCH.pdf<\/span><\/a>, pagin\u0103 accesat\u0103 la data de 3 februarie 2012).<\/p>\n Studiul medicinei \u015fi \u00eenclina\u0163iile spre art\u0103<\/p>\n T\u00e2n\u0103rul Alexander a studiat apoi \u00eempreun\u0103 cu prietenul s\u0103u, Cristopf Probst, la noul Liceu Real din M\u00fcnchen. Dup\u0103 sus\u0163inerea bacalaureatului, \u00een anul 1937 a fost trimis la Allg\u00e4u pentru a satisface serviciul militar la cavaleria armatei germane. \u00cen anul 1938, \u00een calitate de soldat, a participat la ocuparea Austriei \u015fi a Cehoslovaciei. Pentru a nu depune jur\u0103m\u00e2ntul de credin\u0163\u0103 F\u00fchrer-ului Hitler, Alexander Schmorell a cerut s\u0103 fie eliberat din armat\u0103. Se pare c\u0103 din team\u0103 de a nu avea de suferit, p\u0103rin\u0163ii au \u00eencercat s\u0103-l conving\u0103 s\u0103 revin\u0103 \u00een armat\u0103.<\/p>\n \u00cen anul 1939 Alexander Schmorell a \u00eenceput studiul medicinei la Hamburg, la insisten\u0163a tat\u0103lui s\u0103u, de\u015fi avea \u00eenclina\u0163ii \u015fi spre lumea artelor. \u00cen vara lui 1940, Alexander a fost nevoit s\u0103 ia parte la campania \u00eempotriva Fran\u0163ei. \u00cen luna septembrie a aceluia\u015fi an va relua studiul medicinei, de aceast\u0103 dat\u0103 la Universitatea din M\u00fcnchen. Aici a fost ales s\u0103 fac\u0103 parte din cea de a doua Companie a studen\u0163ilor medicini\u015fti, unde la sf\u00e2r\u015fitul anului 1941 \u00eei va cunoa\u015fte pe Hans Scholl \u015fi, din semestrul de var\u0103 al anului 1942, pe Willi Graf. Tot \u00een toamna anului 1941 o va cunoa\u015fte \u015fi pe Lieselotte (Lilo Ramdohr), la cursul privat de desen al lui Heins K\u00f6nig. \u00cen scurt timp va deveni ucenic al sculptorului Karl Baur, la \u015fcoala de art\u0103 \u201eForma\u201c (Die Form). De la Alexander Schmorell s-a p\u0103strat o sculptur\u0103 reu\u015fit\u0103, care-l reprezint\u0103 pe marele compozitor german Beethoven. Prin prietenia legat\u0103 cu Hans Scholl \u015fi Willi Graf, Alexander Schmorell va intra \u00een mi\u015fcarea studen\u0163easc\u0103 \u201eDie Weisse Rose\u201c.<\/p>\n Activitatea \u00een s\u00e2nul mi\u015fc\u0103rii \u201eDie Weisse Rose\u201c \u2013 \u201eTrandafirul alb\u201c<\/p>\n Mi\u015fcarea studen\u0163easc\u0103 \u201eDie Weisse Rose\u201c a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een anul 1942 ca mijloc de protest \u00eempotriva regimului nazist. Mi\u015fcarea, impregnat\u0103 de un puternic sentiment cre\u015ftin, \u015fi-a propus s\u0103 lupte \u00eempotriva nazi\u015ftilor, din cel pu\u0163in dou\u0103 motive: at\u00e2t din cauza deport\u0103rii evreilor, c\u00e2t \u015fi a \u00eendep\u0103rt\u0103rii opozan\u0163ilor regimului. Membrii cei mai cunoscu\u0163i ai mi\u015fc\u0103rii au fost fra\u0163ii Hans \u015fi Sophie Scholl \u015fi colegii lor, Christoph Probst, Willi Graf, Alexander Schmorell \u015fi profesorul Kurt Huber. Din grupul larg al mi\u015fc\u0103rii au mai f\u0103cut parte \u015fi al\u0163i studen\u0163i, medici, arhitec\u0163i, arti\u015fti \u015fi al\u0163i oameni de cultur\u0103.<\/p>\n Dac\u0103 fra\u0163ii Scholl fuseser\u0103 crescu\u0163i \u00eentr-un sistem de educa\u0163ie liberal, care pretindea libertate \u015fi dreptate, dar \u015fi \u00een evlavie cre\u015ftin\u0103, ceilal\u0163i membrii (Schmorell, Graf, Huber) au putut vedea cu ochii lor atrocit\u0103\u0163ile regimului nazist, at\u00e2t \u00een timpul satisfacerii serviciului militar, c\u00e2t \u015fi \u00een calitatea lor de sanitari \u00een ghetto-ul din Var\u015fovia. Dup\u0103 \u00eentoarcerea de pe frontul de est, membrii grup\u0103rii au tip\u0103rit \u015fi \u00eempr\u0103\u015ftiat 6 manifeste \u00eempotriva regimului, fiind con\u015ftien\u0163i c\u0103 descoperirea lor va \u00eensemna pentru ei moartea.<\/p>\n Con\u0163inutul manifestelor<\/p>\n Accentul cre\u015ftin al mi\u015fc\u0103rii se poate vedea \u015fi din con\u0163inutul manifestelor. Spre exemplu, \u00een cel de-al patrulea manifest erau f\u0103cute c\u00e2teva parafraz\u0103ri dup\u0103 texte din cartea Ecclesiastului:<\/p>\n \u201eM-am uitat cu luare aminte la toate lucr\u0103rile care se fac sub soare \u015fi, iat\u0103, am v\u0103zut lacrimile celor care au suferit nedrept\u0103\u0163i\u0163i \u015fi erau f\u0103r\u0103 de m\u00e2ng\u00e2iere; \u015fi cei care le f\u0103ceau r\u0103u erau at\u00e2t de puternici, \u00eenc\u00e2t ultimii nu puteau s\u0103 aib\u0103 niciun sprijin. Atunci am l\u0103udat mai mult pe mor\u0163ii din morminte, dec\u00e2t pe cei care erau \u00eenc\u0103 \u00een via\u0163\u0103\u2026\u201c (Ecclesiast 1, 14 \u015fi altele).<\/p>\n Tot \u00een cel de-al patrulea manifest, protestatarii scriau: \u201eExist\u0103, te \u00eentreb, pe tine care e\u015fti cre\u015ftin, exist\u0103 o piedic\u0103 \u00een aceast\u0103 str\u0103duin\u0163\u0103 de a men\u0163ine bunurile tale cele mai \u00eenalte, un joc cu intrigile, o am\u00e2nare a deciziei, \u00een speran\u0163a c\u0103 altul va ridica arma, ca s\u0103 te apere? Nu Dumnezeu \u00censu\u015fi \u0163i-a dat for\u0163a \u015fi curajul ca s\u0103 lup\u0163i? Noi trebuie s\u0103 atac\u0103m r\u0103ul acolo unde este mai puternic \u015fi cel mai puternic este \u00een for\u0163a lui Hitler\u2026\u201c.<\/p>\n La jum\u0103tatea lunii noiembrie 1942, Alexander Schmorell a plecat \u00eempreun\u0103 cu Hans Scholl la Chemnitz, la Falk Harnack, cu ajutorul prietenei Lilo Ramdohr, pentru a reu\u015fi s\u0103 contacteze grupurile antinaziste din Berlin \u00een vederea unei lupte comune. \u00cen decembrie 1942, Alexander Schmorell \u015fi Hans Scholl l-au contactat \u015fi pe Kurt Huber. Acesta era neam\u0163, n\u0103scut \u00een Elve\u0163ia (\u00een ora\u015ful Chur) \u015fi studiase muzica \u015fi psihologia, ajung\u00e2nd docent la Universitatea Ludwig Maximilian din M\u00fcnchen. Datorit\u0103 pozi\u0163iei antinaziste pe care o avea, \u00eencep\u00e2nd din 1933 (venirea la putere a lui Hitler), acestuia i-a fost refuzat\u0103 sistematic titularizarea pe postul de profesor plin.<\/p>\n Ultimul manifest al mi\u015fc\u0103rii (al \u015faselea) a fost redactat de c\u0103tre profesorul Kurt Huber, dar r\u0103sp\u00e2ndit de c\u0103tre Hans Scholl \u015fi Alexander Schmorell. Acest document care critica direct politica de r\u0103zboi a nazi\u015ftilor va deveni piatra lor de poticnire. \u00centruc\u00e2t n-au putut fi r\u0103sp\u00e2ndite toate exemplarele manifestului, s-a luat hot\u0103r\u00e2rea ca cele r\u0103mase s\u0103 fie distribuite chiar la Universitatea din M\u00fcnchen. Fra\u0163ii Scholl au fost descoperi\u0163i de c\u0103tre administratorul Universit\u0103\u0163ii \u015fi denun\u0163a\u0163i Gestapo-ului. \u00cen urma unui prim proces \u00eempotriva membrilor grup\u0103rii \u201eWeisse Rose\u201c, fra\u0163ii Scholl \u015fi Christopf Probst au fost condamna\u0163i \u015fi executa\u0163i la data de 22 februarie 1943.<\/p>\n Arestarea, condamnarea la moarte \u015fi execu\u0163ia lui Alexander Schmorell<\/p>\n Dup\u0103 arestarea acestora, Alexander Schmorell a \u00eencercat cu un pa\u015faport fals \u015fi cu ajutorul unor cunoscu\u0163i, s\u0103 treac\u0103 \u00een Elve\u0163ia prin castelul Elmau, \u00eens\u0103 drumul fiind prea dificil, a renun\u0163at, \u00eentorc\u00e2ndu-se la M\u00fcnchen.<\/p>\n La c\u00e2teva luni de la \u00eenmorm\u00e2ntarea fra\u0163ilor Scholl, Alexander a fost v\u0103zut \u00eentr-un bunc\u0103r din pia\u0163a Habsburger din M\u00fcnchen, recunoscut, denun\u0163at \u015fi arestat. El a fost condamnat la moarte de c\u0103tre Tribunalul poporului la data de 19 aprilie 1943, \u00een al doilea proces intentat mi\u015fc\u0103rii \u201eWeisse Rose\u201c. \u00cen v\u00e2rst\u0103 de numai 25 de ani, Alexander Schmorell a fost omor\u00e2t prin ghilotinare la data de 13 iulie 1943, \u00eempreun\u0103 cu profesorul Kurt Huber, \u00een \u00eenchisoarea Stadelheim din M\u00fcnchen. Alexander Schmorell a fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een cimitirul Perlacher Forst din M\u00fcnchen la pozi\u0163ia cu num\u0103rul 76-1-26.<\/p>\n \u00centre motivele deciziei condamn\u0103rii cu moartea, Tribunalul poporului i-a adus urm\u0103toarele acuze\u00a0:<\/p>\n \u201eA luat parte la realizarea \u015fi r\u0103sp\u00e2ndirea manifestelor, lucr\u00e2nd activ la confec\u0163ionarea acestora, procur\u00e2nd par\u0163ial materialul necesar, cunosc\u00e2nd \u015fi aprob\u00e2nd con\u0163inutul acestora; \u00een special, a contribuit la confec\u0163ionarea manifestelor \u201eMi\u015fcarea de rezisten\u0163\u0103\u201c \u015fi \u201eStuden\u0163i \u015fi studente\u201c. A participat la r\u0103sp\u00e2ndirea acestora \u00een afara ora\u015fului M\u00fcnchen, plec\u00e2nd \u00een Austria la Salzburg, Linz \u015fi Viena, iar \u00een Frankfurt pe Main le-a distribuit singur, pun\u00e2ndu-le \u00een c\u0103su\u0163ele po\u015ftale\u2026 \u00cenainte de a pleca \u00eempreun\u0103 cu Willi Graf pe front, au participat \u00eempreun\u0103 la o aniversare de r\u0103mas bun \u00een atelierul Eickemezer, dar \u015fi la alte \u00eent\u00e2lniri cu profesorul Huber \u015fi cu studente, \u00eent\u00e2lniri la care au fost discutate inten\u0163iile \u015fi planurile lor politice\u201c (Inge Scholl, Die weisse Rose,<\/strong> Frankfurt am Main 2<\/sup>1993, p. 115, edi\u0163ia online http:\/\/www.scribd.com\/doc\/8550237\/Inge-Scholl-Die-Weisse-Rose<\/span><\/a>, pagin\u0103 accesat\u0103 la data de 3 februarie 2012).<\/p>\n \u00cendemnul profetic al Sf\u00e2ntului Alexander Schmorell<\/p>\n Merit\u0103 s\u0103 fie amintit\u0103 aici \u015fi scrisoarea adresat\u0103 p\u0103rin\u0163ilor s\u0103i, scris\u0103 chiar \u00een ziua execu\u0163iei: \u201eAceast\u0103 lovitur\u0103 este, din p\u0103cate, mai grea pentru voi, dec\u00e2t pentru mine, deoarece eu merg cu convingerea \u015fi cu con\u015ftiin\u0163a \u00eemp\u0103cat\u0103 c\u0103 am slujit Adev\u0103rului. Acest lucru m\u0103 face lini\u015ftit acum, la c\u00e2teva ore \u00eenainte de momentul mor\u0163ii\u201c. Ultima lui dorin\u0163\u0103 adresat\u0103 p\u0103rin\u0163ilor, \u015fi am putea spune, nou\u0103 tuturor cre\u015ftinilor, suna a\u015fa: \u201e\u00cenainte de toate, s\u0103 nu-L uita\u0163i pe Dumnezeu!\u201c <\/strong><\/p>\n Trecerea \u00een r\u00e2ndul sfin\u0163ilor<\/p>\n Pe data de 4 februarie 2012, la ora 16, a\u015fa cum este obiceiul \u00een Biserica noastr\u0103 ortodox\u0103, a fost oficiat ultimul parastas pentru sufletul martirului Alexander Schmorell, \u00een cimitirul\u00a0 Perlacher Forst, unde a fost \u00eenmorm\u00e2ntat. \u00cen cadrul privegherii de s\u00e2mb\u0103t\u0103 seara a fost prezentat\u0103 \u015fi icoana neomartirului, iar duminic\u0103, 5 februarie 2012, Alexander Schmorell a fost trecut \u00een r\u00e2ndul sfin\u0163ilor, la slujba de proclamare particip\u00e2nd mai mul\u0163i ierarhi din Germania, Rusia \u015fi Ucraina, \u00een fruntea acestora afl\u00e2ndu-se Arhiepiscopul rus al Berlinului \u015fi \u00eentregii Germanii. La manifest\u0103rile care au fost organizate \u00een cele dou\u0103 zile din februarie, au participat \u015fi mul\u0163i clerici \u015fi credincio\u015fi ai Bisericilor catolic\u0103 \u015fi evanghelic\u0103 din zon\u0103 (Jakob Wetzel, art. Alexander von M<\/em>\u00fcnchen, <\/em>\u00een cotidianul \u201eS\u00fcddeutsche Zeitung\u201c, edi\u0163ia online din 6 februarie 2012,\u00a0 http:\/\/www.sueddeutsche.de\/muenchen\/weisse-rose-mitgruender-schmorell-heilig-gesprochen-alexander-von-muenchen-1.1276026<\/span><\/a>, pagin\u0103 accesat\u0103 la data de 6 februarie 2012). De\u015fi recunoscut momentan doar de c\u0103tre Biserica Ortodox\u0103 Rus\u0103 din afara grani\u0163elor, cei implica\u0163i \u00een canonizarea lui Alexander Schmorell sunt convin\u015fi c\u0103 \u015fi celelalte Biserici autocefale, \u015fi mai ales, Patriarhia Rus\u0103, care a fost \u00een\u015ftiin\u0163at\u0103 despre canonizare, \u00eel vor recunoa\u015fte \u00een viitorul apropiat pe noul martir.<\/p>\n Thomas Mann \u015fi pozi\u0163ia lui fa\u0163\u0103 de martiriul membrilor grup\u0103rii \u201eWeisse Rose\u201c<\/p>\n \u00cen cinstea noului sf\u00e2nt a fost \u0163inut\u0103 tot pe data de 5 februarie 2012 o conferin\u0163\u0103 cu tema: \u201eNu-L uita\u0163i pe Dumnezeu!\u201c Informa\u0163ii despre via\u0163a noului sf\u00e2nt ofer\u0103 cartea lui Igor Khramov cu titlul \u201eSufletul rus al Trandafirului alb\u201c, dar \u015fi multe alte studii \u015fi articole dedicate mi\u015fc\u0103rii studen\u0163e\u015fti.<\/p>\n Prin aceast\u0103 canonizare se aduce recuno\u015ftin\u0163\u0103 jertfei neomartirului Alexander Schmorell \u015fi celorlal\u0163i membri ai mi\u015fc\u0103rii, pentru care, chiar \u00een anul mor\u0163ii lor, marele scriitor Thomas Mann g\u0103sea urm\u0103toarele cuvinte de laud\u0103,\u00a0 consider\u00e2ndu-i martiri: \u201eAcum lumea este profund marcat\u0103 de cele \u00eent\u00e2mplate la Universitatea din M\u00fcnchen, despre care am aflat prin intermediul ziarelor elve\u0163iene \u015fi suedeze, mai \u00eent\u00e2i prin informa\u0163ii neclare, iar, mai apoi, prin am\u0103nunte tot mai precise. Noi \u015ftim (suntem informa\u0163i) despre Hans Scholl \u015fi despre sora sa, de la supravie\u0163uitorul de la Stalingrad; am auzit \u015fi de Adrian (Cristoph) Probst, de profesorul Huber \u015fi de ceilal\u0163i; am auzit \u015fi de reac\u0163ia studen\u0163ilor austrieci fa\u0163\u0103 de discursul obscen al unui reprezentant influent nazist \u00een fa\u0163a unui mare auditoriu, despre martiriul lor prin ghilotinare<\/em>; am auzit de manifestele pe care le-au distribuit \u015fi \u00een care se g\u0103sesc cuvinte care fac bine, \u00een compara\u0163ie cu p\u0103catele s\u0103v\u00e2r\u015fite \u00een Universit\u0103\u0163i, prin \u00eengr\u0103direa libert\u0103\u0163ii germane\u201c (Inge Scholl, Die weisse Rose,<\/strong> Frankfurt am Main 2<\/sup>1993, p. 198, edi\u0163ia online http:\/\/www.scribd.com\/doc\/8550237\/Inge-Scholl-Die-Weisse-Rose<\/span><\/a>, pagin\u0103 accesat\u0103 la data de 3 februarie 2012).<\/p>\n \n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00a0Preot drd. ALEXANDRU NAN A\u015fa cum anticipa d-nul Ioan Bu\u015fag\u0103 \u00een articolul s\u0103u, Neomartir german \u00een calendarul ortodox, din \u201eZiarul Lumina\u201c din 26 ianuarie 2012, pe data de 5 februarie 2012 la M\u00fcnchen a fost trecut \u00een r\u00e2ndul sfin\u0163ilor de … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti