<\/p>\n
\u00a0Arhim. dr. TEOFAN MADA<\/strong><\/p>\n Problematica Persoanei lui Hristos a fost o tem\u0103 dominant\u0103 de-a lungul \u00eentregii istorii a cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii at\u00e2t apusene c\u00e2t \u015fi r\u0103s\u0103ritene. Acest lucru este u\u015for de \u00een\u0163eles, dat fiind faptul c\u0103 Persoana lui Hristos este punctul central \u015fi scopul final al vie\u0163ii cre\u015ftine. Via\u0163a ecleziastic\u0103 este at\u00e2t de inextricabil \u0163esut\u0103 \u00een jurul lui Hristos \u00eenc\u00e2t viziunea noastr\u0103 despre Persoana Sa con\u0163ine \u00een ea \u00eens\u0103\u015fi viziunea noastr\u0103 despre Biseric\u0103. \u00cen \u00eentregul Nou Testament \u015fi \u00een \u00eentreaga tradi\u0163ie patristic\u0103 se subliniaz\u0103 inseparabilitatea Persoanei lui Hristos, Logosul \u00centrupat, de Biseric\u0103. Via\u0163a ecleziastic\u0103 este cu nimic mai prejos \u015fi nu poate fi nimic mai mult dec\u00e2t o comuniune unic\u0103 \u015fi d\u0103inuitoare cu Hristos.<\/p>\n Ce ofer\u0103 Biserica lumii ce era p\u00e2n\u0103 acum necunoscut? Spus mai simplu: Ce este nou \u015fi unic \u00een cre\u015ftin\u0103tate? R\u0103spunsul este Iisus Hristos, Cuv\u00e2ntul \u00centrupat al lui Dumnezeu. Unicitatea Evangheliei cre\u015ftine const\u0103 \u00een faptul c\u0103 introduce \u00een istorie nu o nou\u0103 teologie speculativ\u0103, dar nici o nou\u0103 teologie practic\u0103, ci o nou\u0103 realitate unic\u0103, Ipostaza sau faptul Iisus Hristos. Pentru cre\u015ftini Persoana lui Hristos este at\u00e2t un mare paradox, c\u00e2t \u015fi o mare minune. Hristos \u00eenvinge moartea \u015fi d\u0103 via\u0163\u0103 unei noi realit\u0103\u0163i. Apropiindu-ne de Hristos nu putem ignora evenimentul central al \u00cenvierii lui, cu care Se identific\u0103. Chintesen\u0163a de neschimbat a vie\u0163ii cre\u015ftine este credin\u0163a \u00een \u00eenvierea lui Hristos. Implicarea existen\u0163ial\u0103 a Fiului lui Dumnezeu \u00een istoria umanit\u0103\u0163ii implic\u0103 faptul c\u0103 aceast\u0103 Cale cre\u015ftin\u0103 nu este doar un simplu fapt de acceptare a unor axiome teoretice despre Dumnezeu, ci este \u00een primul r\u00e2nd un alt mod de existen\u0163\u0103. Trebuie s\u0103 spunem c\u0103 nu putem prezenta o descriere adecvat\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Persoana lui Hristos \u00een afara experien\u0163ei \u015fi realit\u0103\u0163ii ecleziastice. Nu putem evita faptul central al dimensiunii ecleziastice. Hristologia nu este consecin\u0163a unei propov\u0103duiri externe \u015fi speculative, \u00een sensul strict al cuv\u00e2ntului. Nici o alternativ\u0103 la un sistem de idei \u00een leg\u0103tur\u0103 cu liderul spiritual. Putem avea doar o considera\u0163ie vital\u0103 asupra lui Iisus Hristos, a vie\u0163ii Sale, a mesajului S\u0103u, a Faptelor Sale atunci c\u00e2nd ne baz\u0103m pe traditio veritatis ecclesiae<\/em>.<\/p>\n Se \u015ftie foarte bine c\u0103 \u00een timpul primelor secole cre\u015ftine avem o aducere \u00eempreun\u0103 a dou\u0103 lumi, noua Evanghelie \u015fi lumea antic\u0103 iudaic\u0103 \u015fi cultura greco-roman\u0103. Aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire a celor dou\u0103 mentalit\u0103\u0163i \u015fi tradi\u0163ii diferite nu a fost una u\u015foar\u0103. Adesea, cele dou\u0103 lumi au ajuns \u00eentr-un conflict puternic \u015fi \u00een opozi\u0163ie. Tradi\u0163ia ortodox\u0103 a f\u0103cut distinc\u0163ia \u00eentre \u00een\u0163elepciunea dumnezeiasc\u0103 \u015fi cea omeneasc\u0103 (Origen; Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare; Sf\u00e2ntul Diadoh al Foticeii; Sf\u00e2ntul Maxim M\u0103rturisitorul; Sf\u00e2ntul Simeon Noul Teolog). Dar totu\u015fi, este gre\u015fit din punct de vedere istoric s\u0103 supraestim\u0103m sau s\u0103 absolutiz\u0103m conflictul \u015fi s\u0103-l consider\u0103m ca fiind un abis imposibil de trecut. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, Biserica nu a negat mo\u015ftenirea cultural\u0103 a civiliza\u0163iei clasice. Ea a fost, \u00een principiu, deschis\u0103 spre \u00eembr\u0103\u0163i\u015farea culturii. Ar trebui s\u0103 spunem mai degrab\u0103 c\u0103 exist\u0103 o reac\u0163ie absolut\u0103 \u015fi negativ\u0103 \u00eempotriva lui Hristos din afara lumii Bisericii: antic\u0103 \u015fi modern\u0103 (Richard Niebuhr). Studiul g\u00e2ndirii cre\u015ftine timpurii ar contribui la dezbaterea temei rela\u0163iei dintre Evanghelie \u015fi civiliza\u0163ie din timpurile noastre. Studiind datele din via\u0163a Bisericii de la \u00eenceputuri am putea u\u015for s\u0103 ajungem la concluzia c\u0103 de\u015fi cultura a fost considerat\u0103, \u00een principiu, \u00een mod pozitiv, nu s-a \u00een\u0163eles niciodat\u0103 ca fiind un bun necondi\u0163ionat. Civiliza\u0163ia \u00eensemna \u00een esen\u0163\u0103 din prima epoc\u0103 cre\u015ftin\u0103, mo\u015ftenirea elen\u0103 cu toate tendin\u0163ele filosofice, structura social\u0103 \u015fi darul estetic (Sf\u00e2ntul Iustin Martirul, <\/em>Clement Alexandrinul). Problematica lui Hristos \u015fi a culturii apar de asemenea \u00een eforturile P\u0103rin\u0163ilor greci, mai ales a celor din secolul al IV-lea, de a prezenta credin\u0163a cre\u015ftin\u0103 \u00eentr-un limbaj \u015fi o formulare accesibile oamenilor lui Dumnezeu. Este adev\u0103rat c\u0103 P\u0103rin\u0163ii nu au ezitat s\u0103 foloseasc\u0103 terminologia \u015fi categoriile g\u00e2ndirii grece\u015fti pentru a vorbi despre Persoana lui Hristos \u015fi a mesajului S\u0103u (Sf\u00e2ntul Grigorie Teologul).<\/p>\n Dar este adev\u0103rat \u015fi faptul c\u0103 erau critici \u015fi resping\u0103tori ai civiliza\u0163iei p\u0103g\u00e2ne greco-romane. Erau deschi\u015fi la \u00eembr\u0103\u0163i\u015farea tuturor acelor lucruri care erau considerate pozitive pentru preparatio et interpretatio Evangelica<\/em>, dar \u00een acela\u015fi timp se opuneau culturii p\u0103g\u00e2ne. Acest proces, potrivit lui Florovsky, fiind \u00eencet \u015fi dramatic s-a \u00eencheiat \u00een fine cu na\u015fterea unei noi civiliza\u0163ii pe care o putem descrie ca bizantin\u0103 (\u201eCre\u015ftinism \u015fi Civiliza\u0163ie\u201c). Trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 nu a existat dec\u00e2t o singur\u0103 civiliza\u0163ie cre\u015ftin\u0103 secole de-a r\u00e2ndul, aceea\u015fi pentru R\u0103s\u0103rit \u015fi pentru Apus, iar aceast\u0103 civiliza\u0163ie a ap\u0103rut \u015fi s-a dezvoltat \u00een R\u0103s\u0103rit. O anume civiliza\u0163ie apusean\u0103 a ap\u0103rut mult mai t\u00e2rziu. Roma \u00eens\u0103\u015fi a fost destul de bizantin\u0103 chiar \u015fi \u00een secolul al VIII-lea. Epoca bizantin\u0103 \u00eencepe, dac\u0103 nu cu Constantin \u00eensu\u015fi, \u00een orice caz cu Teodosie, \u015fi ajunge la culmea sa sub Iustinian. \u00cen timpul s\u0103u a fost \u00een mod con\u015ftient \u015fi deliberat construit\u0103 o civiliza\u0163ie cre\u015ftin\u0103 ca sistem. Noua cultur\u0103 a fost o mare sintez\u0103 \u00een care toate tradi\u0163iile \u015fi mi\u015fc\u0103rile creative din trecut s-au contopit \u015fi integrat. Era un \u201enou elenism\u201c, dar un elenism clar cre\u015ftinizat, ca \u015fi cum ar fi fost \u201ebisericizat\u201c. Putem vorbi \u00eentr-adev\u0103r despre o cultur\u0103 cre\u015ftin\u0103 care provine din dezbaterea cre\u015ftino-elen\u0103 (W. Jaeger). Pe bun\u0103 dreptate s-a spus c\u0103 elementele civiliza\u0163iei elene au fost \u0163inute \u015fi chiar \u00eendr\u0103gite, dar au fost atrase \u00een procesul unei reinterpret\u0103ri cre\u015ftine. Era o acceptare a postulatelor culturii \u015fi transevalu\u0103rii lor (Sf\u00e2ntul Ioan Damaschin). P\u0103rin\u0163ii Bisericii timpurii, deplas\u00e2ndu-se \u00eentre polii adev\u0103rului evanghelic \u015fi civiliza\u0163ie, au fost absolut convin\u015fi c\u0103 Evanghelia cre\u015ftin\u0103 a fost central\u0103 \u015fi dominant\u0103 \u00een via\u0163a fiec\u0103ruia. Putem vorbi despre o convergen\u0163\u0103 a celor sfinte \u015fi celor culturale care \u00ee\u015fi trage originea \u00een crearea fiin\u0163elor umane \u015fi a re-cre\u0103rii \u00eentru Hristos. Avem nevoie de o teologie a culturii care s\u0103 ne ajute s\u0103 corect\u0103m g\u00e2ndirea despre ceea ce este cultura \u015fi \u00een ce m\u0103sur\u0103 aceast\u0103 cultur\u0103 poate func\u0163iona \u00een via\u0163a ecleziastic\u0103.<\/p>\n Civiliza\u0163ia este legat\u0103 de creativitatea dat\u0103 oamenilor de Dumnezeu \u00censu\u015fi. \u00cen cartea Genezei g\u0103sim c\u0103 Dumnezeu Domnul i-a dat posibilitatea lui Adam: (a) gr\u0103dina cea din Eden \u015fi (b) numirea animalelor (2, 15, 19). Paul Tillich rela\u0163ioneaz\u0103 prima cu tehnologia \u015fi cea de a doua cu limbajul. Luat\u0103 \u00een accep\u0163iunea sa filosofic\u0103, conceptul de civiliza\u0163ie este unul fundamental: este activitatea prin care omul umanizeaz\u0103 lumea, \u00eencep\u00e2nd cu propria sa natur\u0103. Omul devine om \u015fi umanizeaz\u0103 natura \u015fi istoria prin limbajul s\u0103u, prin munca sa, prin cele o mie de activit\u0103\u0163i sau moduri de a se \u00eemplini. Civiliza\u0163ia marcheaz\u0103 transcenden\u0163a omului fa\u0163\u0103 de animal: lumea nu \u00eei este dat\u0103 omului gata pl\u0103smuit\u0103, nici propria sa umanitate, care are nevoie de educa\u0163ie \u015fi formare. Transform\u00e2ndu-\u015fi lumea \u00eenconjur\u0103toare, omul se transform\u0103 pe el \u00eensu\u015fi. \u00cen sens extins, cuv\u00e2ntul civiliza\u0163ie desemneaz\u0103 toate posibilit\u0103\u0163ile creatoare prin care omul dezvolt\u0103 \u015fi \u00eempline\u015fte multiplele capacit\u0103\u0163i ale spiritului \u015fi trupului s\u0103u, se str\u0103duie\u015fte s\u0103 controleze universul prin cunoa\u015ftere \u015fi prin munc\u0103 elaborat\u0103, umanizeaz\u0103 \u015fi spiritualizeaz\u0103 via\u0163\u0103 social\u0103, at\u00e2t via\u0163a familial\u0103 c\u00e2t \u015fi ansamblul vie\u0163ii civile, gra\u0163ie progresului de deprinderi \u015fi de institu\u0163ii; \u00een fine, creeaz\u0103, comunic\u0103 \u015fi p\u0103streaz\u0103 \u00een operele sale de-a lungul timpului, marile experien\u0163e spirituale universale \u015fi aspira\u0163iile majore ale omului, cu scopul de a folosi progresului uman general. Civiliza\u0163ia nu se justific\u0103 necondi\u0163ionat; nu se justific\u0103 doar pe premize antropocentrice, doar la un nivel pur teoretic, in abstracto<\/em>, ci tocmai pentru c\u0103 oamenii au primit darul divin al creativit\u0103\u0163ii. Cu alte cuvinte, civiliza\u0163ia, \u00een forma sa pur\u0103 \u015fi nep\u00e2ng\u0103rit\u0103, este rela\u0163ionat\u0103 cu autenticitatea uman\u0103.<\/p>\n Doar prin kenoza Persoanei Cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu se poate realiza o recreare \u015fi restructurare a umanit\u0103\u0163ii. Este o idee fundamental\u0103 a antropologiei patristice aceea c\u0103 Logosul etern al lui Dumnezeu a s\u0103l\u0103\u015fluit printre noi liber pentru a realiza prin Persoana teandric\u0103 restaurarea fiin\u0163ei umane. Prin asumarea unei naturi umane concrete \u015fi individuale a vindecat umanitatea. Consubstan\u0163ialitatea cu Tat\u0103l prin dumnezeire, devenind consubstan\u0163ial cu noi prin umanitate, a recreat natura uman\u0103. Exist\u0103 o consecin\u0163\u0103 antropologic\u0103: adev\u0103rata dimensiune a persoanei umane este exprimat\u0103 \u00een \u015fi prin Hristos.<\/p>\n Pe aceast\u0103 baz\u0103 putem stabili anumite puncte \u00een ceea ce prive\u015fte problematica lui Hristos \u015fi a civiliza\u0163iei: preocuparea pozitiv\u0103 pentru cultur\u0103 nu este irelevant\u0103 pentru crearea fiin\u0163elor umane de Dumnezeu \u00censu\u015fi care imprim\u0103 asupra lor chipul S\u0103u divin. Nu este la fel de irelevant pentru re-crearea lor de c\u0103tre Hristos, Cuv\u00e2ntul \u00centrupat, care re-picteaz\u0103 \u015fi restaureaz\u0103 chipul divin \u00eentunecat de c\u0103tre p\u0103cat. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103 este evident c\u0103 persoanei umane i s-a dat, at\u00e2t prin crea\u0163ie c\u00e2t \u015fi prin recrea\u0163ia \u00eentru Hristos, imense poten\u0163ialit\u0103\u0163i pentru crearea unei istorii personale a sfin\u0163eniei, iar \u00een acela\u015fi timp, omul este chemat de Creator s\u0103 corespund\u0103 nevoilor vremii sale \u015fi s\u0103-\u015fi foloseasc\u0103 darul divin al creativit\u0103\u0163ii pentru a construi o civiliza\u0163ie care s\u0103 fie demn\u0103 de voca\u0163ia originar\u0103 \u015fi esen\u0163ial\u0103 a persoanei umane. Luarea \u00een considerare a experien\u0163ei istorice dar \u015fi situa\u0163ia actual\u0103 pot fi considerate ca fiind nefezabile, ca o iluzie sau un vis. Dar totu\u015fi voca\u0163ia fiin\u0163ei umane este s\u0103 progreseze, cu ajutorul lui Dumnezeu, \u015fi s\u0103 treac\u0103 de la starea actual\u0103 la o stare care se poate numi o via\u0163\u0103 uman\u0103 transformat\u0103.<\/p>\n Aici este nevoie de o nou\u0103 remarc\u0103: nu exist\u0103 doar cultur\u0103 \u015fi cultur\u0103, ci exist\u0103 \u00een civiliza\u0163ie \u00eens\u0103\u015fi dou\u0103 elemente inseparabile: memoria \u015fi judecata. Primul element este evident: ceea ce reune\u015fte oamenii \u00eentr-o cultur\u0103, ceea ce le d\u0103 o anumit\u0103 comunitate de a fiin\u0163a, de a face, de a comunica, este, \u00eent\u00e2i de toate, memoria lor comun\u0103. Este acea memorie comunicat\u0103 care unific\u0103 con\u0163inuturile unei civiliza\u0163ii; \u015fi, \u00een mod reciproc, se accede la o civiliza\u0163ie acced\u00e2nd la memoria sa. Aceasta este valabil \u015fi pentru cultura religioas\u0103. Dar cuno\u015ftin\u0163a nu este totul, pentru c\u0103 asumarea sau dob\u00e2ndirea unei civiliza\u0163ii nu se limiteaz\u0103 la simpla memorizare sau la \u00eenv\u0103\u0163area con\u0163inuturilor sale. Sunt ignorate alegerile, opiniile, deciziile, particularit\u0103\u0163ile, str\u0103daniile \u015fi chiar erorile istoriei, cu alte cuvinte, libertatea, via\u0163a ra\u0163ional\u0103 \u015fi capacitatea demiurgic\u0103 care le-a f\u0103urit treptat \u00een evolu\u0163ia istoric\u0103 civilizatoare. Civiliza\u0163ia nu este o simpl\u0103 memorie automat\u0103 sau mecanic\u0103, ci ea este ra\u0163iune creatoare \u015fi facultate de adaptare istoric\u0103, capacitate inovatoare. Adic\u0103, ea nu este doar memorie ci \u015fi judecat\u0103. Desigur, acest lucru este valabil \u015fi pentru cultura cre\u015ftin\u0103, ce se define\u015fte pe sine drept cultur\u0103 a \u00centrup\u0103rii: a transmite cuiva o civiliza\u0163ie nu este doar a-i transmite o memorie \u2013 este a-l face capabil de judecat\u0103 \u00een deplin\u0103 cuno\u015ftin\u0163\u0103 \u015fi libertate iubitoare. Cre\u015ftin nu este doar cel care cunoa\u015fte elementele tradi\u0163iei sale, ci cel care este apt s\u0103 judece toate lucrurile vie\u0163ii pornind de la credin\u0163\u0103.<\/p>\n Din atitudinile \u015fi polarit\u0103\u0163ile men\u0163ionate mai sus, \u00een ceea ce prive\u015fte problematica civiliza\u0163iei, se \u00een\u0163elege c\u0103 ea nu este bun\u0103 necondi\u0163ionat \u015fi nici rea per se<\/em>. Cultura poate fi bun\u0103, un adev\u0103rat dar divin, dar poate fi \u015fi rea, o adev\u0103rat\u0103 putere malefic\u0103 sau un jug. Poate fi o cale ce duce spre \u00een\u0163elegerea Evangheliei cre\u015ftine, dar poate fi \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 un obstacol serios pentru a ajunge la mesajul cre\u015ftin. Cultura chiar poate facilita via\u0163a uman\u0103 \u015fi sprijini persoanele umane, ajut\u00e2ndu-le la dezvoltarea lor spiritual\u0103, dar poate s\u0103-i \u00eenstr\u0103ineze de la via\u0163a uman\u0103 autentic\u0103, nepermi\u0163\u00e2ndu-le persoanelor umane s\u0103-\u015fi realizeze voca\u0163ia ce st\u0103 la baza progresului infinit al cunoa\u015fterii lor \u015fi uniunii cu Dumnezeu. Cultura poate sprijini persoanele umane \u00een dezvoltarea talentelor personale; poate fi un pas serios spre progresul fiin\u0163ei umane, dar \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 poate fi o povar\u0103 grea, ostil\u0103 \u015fi constr\u00e2ng\u0103toare pentru creativitatea uman\u0103.<\/p>\n \u00cen lumea noastr\u0103 foarte civilizat\u0103 elementele spirituale sunt adesea inexistente \u015fi persoana uman\u0103 este strivit\u0103 de fructele propriei sale crea\u0163ii. Pe bun\u0103 dreptate s-a spus c\u0103 \u00een vremea noastre fiin\u0163ele umane sufer\u0103 de tirania rutinei culturale \u015fi de robia civiliza\u0163iei. Adesea nu r\u0103m\u00e2ne loc pentru o via\u0163\u0103 uman\u0103 creativ\u0103 \u015fi autentic\u0103. Este ciudat dar adev\u0103rat, cultura duce de multe ori spre un mod necivilizat de via\u0163\u0103. Tr\u0103im \u00eentr-o perioad\u0103 a istoriei c\u00e2nd realiz\u0103rile umane sunt absolutizate \u015fi chiar zeificate. Este o perioad\u0103 de neo-idolatrie, c\u00e2nd fiin\u0163a uman\u0103 sub-cultural\u0103 este \u00een multe aspecte considerat\u0103 ca o sub-fiin\u0163\u0103 uman\u0103. Cred c\u0103 aceasta este o problem\u0103 nu doar pentru societ\u0103\u0163ile noastre laice dar \u015fi pentru bisericile secularizate.<\/p>\n Multe dintre problemele bisericilor noastre sunt legate de mentalitatea care plaseaz\u0103 cultura \u00een topul intereselor lor. Cre\u015ftinii uit\u0103 de multe ori c\u0103 cultura poate fi doar un mijloc spre \u00een\u0163elegerea cre\u015ftin\u0103, dar \u00een niciun caz nu poate fi un substitut al mesajului cre\u015ftin. Este datoria noastr\u0103 de cre\u015ftini s\u0103 \u00eenfrunt\u0103m chestiunea culturii \u015fi s\u0103 ne d\u0103m seama de limitele ei. \u0162ine de obliga\u0163ia noastr\u0103 s\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103 o supraestimare a realiz\u0103rilor culturale face persoana uman\u0103 prizonier\u0103 a dob\u00e2ndirilor sale. F\u0103c\u00e2nd din cultur\u0103 centrul activit\u0103\u0163ii umane \u015fi scopul \u015fi temeiul existen\u0163ei umane, de fapt, noi facem ca persoana uman\u0103 s\u0103 se \u00eenstr\u0103ineze de sine. \u00cen acest caz, fiin\u0163a uman\u0103 este t\u0103iat\u0103 de corpul principal al existen\u0163ei sale; este separat\u0103 de Dumnezeu, de aproapele s\u0103u, dar \u015fi de natur\u0103.<\/p>\n \u00cen calitate de cre\u015ftini, trebuie s\u0103 vedem realitatea culturii sub lumina Evangheliei cre\u015ftine. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 atitudinea noastr\u0103 fa\u0163\u0103 de cultur\u0103 ar trebui s\u0103 fie una ecleziocentric\u0103. \u00centr-adev\u0103r, \u00een cadrul comunit\u0103\u0163ii ecleziastice, cre\u015ftinii \u00ee\u015fi pot exercita chemarea de a c\u0103uta adev\u0103rata valoare \u015fi limitele civiliza\u0163iei. Ca trup care este p\u0103strat \u00een integritatea sa de prezen\u0163a continu\u0103 a lui Hristos, Biserica are datoria \u015fi responsabilitatea de a discerne ceea ce este fidel adev\u0103rului Scripturii \u015fi ceea ce nu este, ceea ce edific\u0103 trupul \u015fi ceea ce duce la dispute. Doar \u00een realitatea ecleziastic\u0103 putem s\u0103 ne maturiz\u0103m \u015fi s\u0103 avem o \u00een\u0163elegere dreapt\u0103 a ceea ce este relevant pentru mesajul cre\u015ftin \u015fi ceea ce este irelevant sau opus lui (Evrei 5, 14). Biserica, poate azi mai mult dec\u00e2t \u00een orice alt\u0103 perioad\u0103 istoric\u0103, ar trebui s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 fidel\u0103 dublei sale voca\u0163ii: \u00een primul r\u00e2nd, prin abilitatea sa spiritual\u0103 de a distinge \u015fi de a vedea diferen\u0163ele dintre bine \u015fi r\u0103u, iar \u00een al doilea r\u00e2nd de a traduce responsabil principiile cre\u015ftine fundamentale pentru a putea face fa\u0163\u0103 provoc\u0103rile contextului istoric \u00een continu\u0103 dezvoltare. Biserica a exercitat aceast\u0103 dubl\u0103 misiune de-a lungul \u00eentregii istorii \u015fi are azi ca \u015fi \u00eentotdeauna obliga\u0163ia de a fi fidel\u0103 voca\u0163iei sale. Este clar c\u0103 tr\u0103im \u00eentr-un pluralism cultural \u015fi c\u0103 avem nevoie de criterii harismatice, adic\u0103 ecleziastice pentru acesta (I Corinteni 12, 10).<\/p>\n Este adev\u0103rat c\u0103 \u00een vremea noastr\u0103, poate ca \u00een orice alt timp al istoriei, exist\u0103 \u00een multe cazuri o tensiune radical\u0103 \u015fi un contrast \u00eentre ethosul cre\u015ftin \u015fi anumite forme ale culturii. Civiliza\u0163ia mecanizat\u0103, cultura care serve\u015fte sistemele totalitare \u015fi interesele economice, civiliza\u0163ia care distruge at\u00e2t echilibrul c\u00e2t \u015fi integritatea mediului, \u00eempreun\u0103 cu anumite idei \u015fi ac\u0163iuni care, \u00een numele democra\u0163iei, al egalit\u0103\u0163ii \u015fi al drepturilor umane r\u0103stoarn\u0103 armonia rela\u0163iei umane, toate acestea au o influen\u0163\u0103 direct\u0103 \u015fi indirect\u0103 asupra vie\u0163ii bisericilor noastre. Este important, pentru binele bisericilor, ca s\u0103 \u0163inem minte c\u0103, de\u015fi se afl\u0103 \u00een lume, nu apar\u0163in lumii.<\/p>\n \u00centr-o perioad\u0103 a istoriei, \u00een care persoana uman\u0103 este mai mult sau mai pu\u0163in \u00een\u0163\u0103rcuit\u0103 \u00een limitele \u00eenguste ale preocup\u0103rilor exclusiv lume\u015fti, Biserica, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd fidel\u0103 mo\u015ftenirii ei, are chemarea de a predica Scriptura \u00een mod responsabil, adic\u0103 s\u0103 prezinte \u00een aceast\u0103 lume a noastr\u0103 \u015fi \u00een acest timp al nostru Persoana lui Hristos. Nu poate renun\u0163a la scopul fundamental \u015fi esen\u0163ial al existen\u0163ei sale pentru a satisface temporar preocup\u0103rile lume\u015fti. Atitudinea sa fa\u0163\u0103 de civiliza\u0163ie ar trebui s\u0103 fie \u00eentotdeauna dialectic\u0103; o dialectic\u0103 a abord\u0103rii \u015fi a distan\u0163ei, a solidarit\u0103\u0163ii \u015fi a judec\u0103\u0163ii, de rela\u0163ie apropiat\u0103 \u015fi adesea de o critic\u0103 sever\u0103.<\/p>\n Nu putem abandona temeiul ecleziastic. A\u015fa cum este imposibil s\u0103 ne apropiem de hristologia ortodox\u0103 \u00een afara vie\u0163ii \u015fi tradi\u0163iei ecleziastice, a\u015fa nu este posibil s\u0103 avem o judecat\u0103 dreapt\u0103 despre realiz\u0103rile umane \u015fi culturale \u00een afara experien\u0163ei \u015fi a doctrinei (praxis<\/em> \u015fi theoria<\/em>) Bisericii. Doar \u00een Biseric\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 Hristos nu este doar un legiuitor sau un lider religios sau o personalitate suprauman\u0103 \u015fi istoric\u0103, ci Logosul etern \u00eentrupat al lui Dumnezeu care a devenit om ca s\u0103 poat\u0103 transforma lumea \u015fi civiliza\u0163ia. Promisiunea \u015fi profesiunea Bisericii vizavi de cultur\u0103 \u015fi \u00een general fa\u0163\u0103 de \u00eentreaga dram\u0103 uman\u0103, este, cred, asumat\u0103 \u015fi rezumat\u0103 de povestea biblic\u0103 a transfigur\u0103rii. Efortul constant al diaconiei eleziastice este de a face transfigurarea accesibil\u0103 fiec\u0103rei situa\u0163ii umane actuale.<\/p>\n C\u00e2nd subliniem aici evenimentul transfigur\u0103rii subliniem de fapt Persoana \u00eens\u0103\u015fi a lui Iisus Hristos. Experien\u0163a ecleziastic\u0103 nu este nimic altceva dec\u00e2t o comuniune activ\u0103 \u00een \u015fi prin Hristos. \u00cen aceast\u0103 nou\u0103 \u015fi unic\u0103 realitate toate activit\u0103\u0163ile umane sunt transfigurate, ca acestea s\u0103 fie acte de iubire fa\u0163\u0103 de Dumnezeu \u015fi iubire fa\u0163\u0103 de chipul lui Dumnezeu, fiin\u0163a uman\u0103; sunt acte care-l sl\u0103vesc pe Tat\u0103l, Fiul \u015fi Sf\u00e2ntul Duh \u015fi prin urmare sl\u0103vesc, respect\u0103 \u015fi onoreaz\u0103 persoana uman\u0103.<\/p>\n \n \n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00a0Arhim. dr. TEOFAN MADA Problematica Persoanei lui Hristos a fost o tem\u0103 dominant\u0103 de-a lungul \u00eentregii istorii a cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii at\u00e2t apusene c\u00e2t \u015fi r\u0103s\u0103ritene. Acest lucru este u\u015for de \u00een\u0163eles, dat fiind faptul c\u0103 Persoana lui Hristos este punctul central … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti