<\/p>\n
Preot AL. ST\u0102NCIULESCU B\u00c2RDA<\/p>\n
ELEMENTE DE DREPT CIVIL<\/p>\n
\n
4.1. Dreptul familiei<\/strong>. \u00cen documentele analizate g\u0103sim c\u00e2teva elemente de Drept civil, <\/strong>dintre care, majoritatea, privesc Dreptul familiei. <\/strong>\u00a0Familia este analizat\u0103 \u015fi \u00een cadrul capitolului destinat Dreptului canonic. <\/strong>La acest capitol ne vom m\u0103rgini \u00eens\u0103 a men\u0163iona doar pe cele care au aspect strict de Drept civil.<\/strong><\/p>\n \n 4.1.1. Prevederi legale privind copiii:<\/strong><\/p>\n 1. La na\u015ftere, era obligatorie prezen\u0163a moa\u015felor, care aveau preg\u0103tirea medical\u0103 necesar\u0103 pentru a asista. \u00cen atestatele de botez, preotul trebuia s\u0103 scrie, al\u0103turi de numele na\u015fului, \u015fi pe al moa\u015fei. Aceasta trebuia s\u0103 fie moa\u015fa recunoscut\u0103 oficial pentru a asista \u00een zon\u0103 la na\u015fteri[2]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 2. \u00cen registrul de boteza\u0163i trebuiau \u00eenscri\u015fi \u015fi acei copii care se n\u0103\u015fteau \u015fi imediat mureau, c\u00e2t \u015fi cei mor\u0163i neboteza\u0163i[3]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 3. Copii n\u0103scu\u0163i din c\u0103s\u0103torii mixte primesc religia p\u0103rin\u0163ilor astfel: b\u0103ie\u0163ii pe a tat\u0103lui \u015fi fetele pe a mamei[4]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 4. Confesiunea copiilor nu se poate schimba nici prin decesul, nici prin desp\u0103r\u0163irea p\u0103rin\u0163ilor[5]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 5. \u00cen cazul \u00een care unul din p\u0103rin\u0163i trece la o alt\u0103 confesiune, copiii sub \u015fapte ani \u00eel urmeaz\u0103 necondi\u0163ionat[6]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 6. Copiii n\u0103scu\u0163i \u00een afara c\u0103s\u0103toriei, dup\u0103 o c\u0103s\u0103torie mixt\u0103 primesc legea conform regulii unei na\u015fteri legiuite[7]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 7. \u00cen cazul \u00een care un copil nelegiuit (n\u0103scut \u00een afara c\u0103s\u0103toriei) este recunoscut de tat\u0103l s\u0103u, se trece \u00een legea acestuia, \u00een caz contrar \u00een legea mamei, indiferent de sex[8]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 8. Copiii n\u0103scu\u0163i din familii mixte \u00eenainte de promulgarea legii din 1869 sunt crescu\u0163i \u00een legea \u00een care au fost boteza\u0163i[9]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 9. \u00cen cazul copiilor g\u0103si\u0163i, ace\u015ftia se trec \u00een legea celor ce-i adopt\u0103; \u00een cazul \u00een care sunt lua\u0163i de institutele pentru copii g\u0103si\u0163i ai vreunei confesiuni (orfelinate), sunt crescu\u0163i \u00een legea acelei confesiuni; \u00een cazul \u00een care nu sunt \u00eenfia\u0163i \u015fi nici lua\u0163i de vreun orfelinat, se cresc \u00een legea popula\u0163iei majoritare din acea localitate[10]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 10. Cu privire la copiii din afara c\u0103s\u0103toriei, se reglementa c\u0103, dac\u0103 unul din p\u0103rin\u0163i este catolic, copilul s\u0103 se boteze catolic, c\u0103ci, dac\u0103 p\u0103rin\u0163ii nu vor putea s\u0103-l creasc\u0103, statul \u00eel va cre\u015fte \u00een orfelinatele catolice[11]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 4.1.2. Proceduri care trebuiau respectate \u00eenainte de c\u0103s\u0103torie<\/p>\n 1. Era obligatorie \u015fi din punct de vedere al legisla\u0163iei civile \u201estrigarea\u201c<\/em> \u00een biseric\u0103 a celor ce urmau s\u0103 se cunune timp de trei duminici \u00eenainte de nunt\u0103. \u00cen cazul \u00een care mirele \u015fi mireasa erau din localit\u0103\u0163i, respectiv parohii diferite, preo\u0163ii trebuiau s\u0103 se \u00een\u015ftiin\u0163eze reciproc, pentru a face strig\u0103rile \u00een biserici. Aceast\u0103 \u00een\u015ftiin\u0163are se f\u0103cea \u00eens\u0103 \u00een mod oficial, prin protopop, folosindu-se formulare speciale pentru aceasta[12]<\/sup><\/sup><\/a>. Episcopul Iosif Ioanovici \u015eacabent amenin\u0163a cu caterisirea pe to\u0163i acei preo\u0163i, care ar fi oficiat cununii \u015fi pentru cei care \u201efurau\u201c <\/em>fetele, f\u0103r\u0103 a mai face cuvenitele strig\u0103ri \u00een biseric\u0103. Asemenea preo\u0163i nici nu cununau \u00een biseric\u0103, ci prin case, p\u0103duri, mun\u0163i, \u00een vreme de noapte etc.[13]<\/sup><\/sup><\/a><\/p>\n 2. \u00cen cazul c\u0103s\u0103toriilor mixte, ambii preo\u0163i trebuiau s\u0103 fac\u0103 cele trei vestiri \u00een bisericile lor. \u00cen cazul \u00een care unul refuz\u0103, trebuie s\u0103 fie doi martori, care s\u0103 dea atestat sau declara\u0163ie de aceasta \u015fi atunci sunt suficiente numai vestirile unui preot[14]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 3. \u00cen cazul \u00een care un preot nu voia s\u0103 dea atestat de c\u0103s\u0103torie, p\u0103rin\u0163ii mirelui sau miresei \u00een cauz\u0103 se vor prezenta la el cu doi martori \u015fi \u00eei vor mai cere din nou aprobare. Dac\u0103 refuz\u0103 \u015fi de data aceasta, martorii dau atestat \u015fi nunta se poate face[15]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 4. Dac\u0103 un preot cunoa\u015fte anumite impedimente la o c\u0103s\u0103torie, pe care nu le divulg\u0103, este pedepsit de consistoriu eparhial cu p\u00e2n\u0103 la 500 florini amend\u0103 \u015fi cu un an \u00eenchisoare[16]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 5. Tinerii \u00ee\u015fi aleg singuri preotul la care s\u0103 se cunune, \u00een cazul c\u0103s\u0103toriilor mixte[17]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 6. \u00cen 1807, episcopul Petru Vidac anun\u0163a dispozi\u0163ia st\u0103p\u00e2nirii politice, c\u0103 nici o c\u0103s\u0103torie s\u0103 nu se fac\u0103 celor ce n-au \u00eemplinit 24 de ani, afar\u0103 doar de situa\u0163ii \u00een care existau aprob\u0103ri speciale[18]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen 1821 se d\u0103deau instruc\u0163iuni cu privire la v\u00e2rsta admis\u0103 la c\u0103s\u0103torie: 15 ani fetele \u015fi 18 ani b\u0103ie\u0163ii[19]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 7. C\u0103s\u0103toriile ofi\u0163erilor din armat\u0103 trebuiau aprobate de superiorii lor, fetele neput\u00e2nd s\u0103 fie dec\u00e2t cu bun\u0103 stare material\u0103, preotul neav\u00e2nd voie s\u0103 cunune militari f\u0103r\u0103 aprobarea superiorilor armatei (1819)[20]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 8. Chiar \u015fi solda\u0163ii invalizi, improprii pentru a fi utiliza\u0163i \u00een armat\u0103, aveau nevoie de aprobarea comenduirii militare pentru oficierea cununiei[21]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 9. \u00cen 1829, obliga\u0163ia de a prezenta preotului la cununie aprobarea comenduirii militare se generaliza, indiferent dac\u0103 mirele era sau nu \u00een cadrul armatei, \u201ep\u0103n\u0103 c\u00e2nd \u00een scris nu va ar\u0103ta sloboz\u0103nia de cununie de la at\u0103rn\u0103toarea st\u0103p\u00e2nire milit\u0103reasc\u0103\u201c<\/em>[22]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen 1859 se revenea cu insisten\u0163\u0103 asupra acestor ordine, men\u0163ion\u00e2ndu-se c\u0103 \u00een ultima vreme sunt mul\u0163i venetici \u00een zona de grani\u0163\u0103, care s-au infiltrat \u00een mod clandestin \u015fi vor a se c\u0103s\u0103tori, f\u0103r\u0103 a avea aprobarea organelor civile \u015fi militare din zon\u0103[23]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 10. Preo\u0163ii erau \u00eendruma\u0163i s\u0103 reglementeze c\u0103s\u0103toriile, s\u0103 sf\u0103tuiasc\u0103 pe p\u0103rin\u0163i ca s\u0103 nu-\u015fi oblige fetele s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 \u00eempotriva voin\u0163ei lor, iar pe fete s\u0103 nu se m\u0103rite f\u0103r\u0103 blagoslovenia p\u0103rinteasc\u0103. Desigur c\u0103 nu numai fetele puteau fi \u00een situa\u0163ia de a se c\u0103s\u0103tori f\u0103r\u0103 voia p\u0103rin\u0163ilor, ci \u015fi b\u0103ie\u0163ii, iar preotul trebuia s\u0103 se conving\u0103 c\u0103 cei ce se cunun\u0103 fac acea cununie de bun\u0103 voie \u015fi nesili\u0163i de nimeni[24]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 11. Era interzis\u0103 bigamia <\/strong>\u015fi poligamia<\/strong> \u00een 1821, dar \u015fi \u00een deceniile urm\u0103toare, \u00een mod categoric. Tocmai de aceea, candida\u0163ii la c\u0103s\u0103torie, care veneau din alte \u0163\u0103ri sau alte localit\u0103\u0163i, trebuiau s\u0103 prezinte preotului ce urma s\u0103-i cunune dovad\u0103 de la preotul de care apar\u0163inuser\u0103, c\u0103 sunt boteza\u0163i \u00een credin\u0163a cre\u015ftin\u0103 ortodox\u0103 \u015fi c\u0103 nu mai sunt cununa\u0163i cu altcineva<\/strong>[25]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 12. Pentru a putea fi mai u\u015for urm\u0103rit\u0103 respectarea acestei dispozi\u0163ii privind strig\u0103rile \u00een biseric\u0103 timp de trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, se interziceau cununiile la casele primitorilor. \u00cen 1821 toate asemenea cununii erau socotite ilegale \u015fi, ca atare, erau anulate[26]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 4.1.3. Documentele de stare civil\u0103.<\/strong> O eviden\u0163iere am\u0103nun\u0163it\u0103 a tuturor serviciilor religioase, mai ales a celor care priveau starea civil\u0103 a enoria\u015filor (botezurile, cununiile \u015fi \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rile) trebuiau \u0163inute de c\u0103tre preo\u0163i, ei fiind cei care emiteau apoi certificate de stare civil\u0103. Aveau obliga\u0163ia s\u0103 emit\u0103 documente de stare civil\u0103 titularilor, dar \u015fi organelor de stat \u015fi militare din zon\u0103 s\u0103 le dea atestate cu privire la starea civil\u0103 a anumitor persoane[27]<\/sup><\/sup><\/a>. Anual trebuiau s\u0103 prezinte situa\u0163ii statistice privind na\u015fterile, c\u0103s\u0103toriile \u015fi decesele, pe care le \u00eenaintau organelor de stat[28]<\/sup><\/sup><\/a>. Atestatele de stare civil\u0103 eliberate de c\u0103tre preo\u0163i foloseau \u015fi la stabilirea drepturilor de pensie pentru v\u0103duvele \u015fi orfanii celor deceda\u0163i, ofi\u0163eri, gr\u0103niceri, func\u0163ionari publici etc.[29]<\/sup><\/sup><\/a> \u00cen 1858 li se d\u0103 preo\u0163ilor ordin ca, \u00een cazul \u00een care ar fi murit \u00een parohia lor vreun locuitor din Principatul Baden, aflat vremelnic sau stabilit definitiv \u00een aceste p\u0103r\u0163i, s\u0103 fie \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een cimitirul localit\u0103\u0163ii \u00een care se afl\u0103, iar preotul s\u0103 dea familiei extras de \u00eenmorm\u00e2ntare la fel ca celorlal\u0163i locuitori de origine rom\u00e2n\u0103. La fel \u015fi \u00een cazul \u00een care ar fi murit vreun saxon[30]<\/sup><\/sup><\/a>, sau vreun cet\u0103\u0163ean provenit din \u0163inutul Kurhesen[31]<\/sup><\/sup><\/a>. Dac\u0103 locuitorul de origine german\u0103 decedat nu avea familia cu el, extrasul de \u00eenmorm\u00e2ntare trebuia trimis de preot protopopului[32]<\/sup><\/sup><\/a>. Toate actele de stare civil\u0103 emise \u015fvabilor erau scutite de taxe fiscale[33]<\/sup><\/sup><\/a>. La fiecare sf\u00e2r\u015fit de an, trebuia s\u0103 transmit\u0103 o \u00een\u015ftiin\u0163are cu privire la aceste servicii \u015fi solg\u0103bir\u0103ului local, pentru ca \u015fi acesta s\u0103 ia cuno\u015ftin\u0163\u0103 \u015fi m\u0103surile ce-l priveau[34]<\/sup><\/sup><\/a>. Preo\u0163ii erau aten\u0163iona\u0163i \u015fi amenin\u0163a\u0163i cu mare severitate privind datoria lor de a \u0163ine cu grij\u0103 registrele de stare civil\u0103. Anual parohiile erau vizitate \u015fi inspectate nu numai de protopopi, ci \u015fi de delega\u0163i ai comandamentului militar din zonele de grani\u0163\u0103 \u015fi de cei ai varmegiilor (jandarmeriilor) \u00een celelalte zone, spre a se vedea starea acestor registre \u015fi modul cum sunt completate de c\u0103tre preo\u0163i[35]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen caz de invazie str\u0103in\u0103, \u00een special turceasc\u0103 \u00een zonele de grani\u0163\u0103 al Mehadiei, preo\u0163ii erau obliga\u0163i s\u0103 ia cu ei \u00een bejenie registrele de stare civil\u0103[36]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen 26 februarie 1841, li se cerea preo\u0163ilor ca atestatele de na\u015ftere, cununie \u015fi deces s\u0103 le redacteze at\u00e2t \u00een limba rom\u00e2n\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een cea german\u0103[37]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 4.1.4. Divor\u0163ul.<\/strong> \u00cen legisla\u0163ia austriac\u0103, era pronun\u0163at \u00een situa\u0163ii speciale, bine reglementate. Dintre acestea, \u00een documentele analizate \u00eent\u00e2lnim urm\u0103toarele:<\/p>\n 1. Dispari\u0163ia unuia dintre so\u0163i sau fuga de la domiciliu.<\/em> \u00cen circulara din 14 martie 1792, urmare ordinului cancelariei imperiale, episcopul Iosif \u015eacabent anun\u0163a preo\u0163ii c\u0103, potrivit legii, \u00een situa\u0163ia \u00een care unul dintre so\u0163i dispare sau fuge de acas\u0103, p\u0103r\u0103sindu-\u015fi so\u0163ul \u015fi domiciliul, cel\u0103lalt s\u0103 a\u015ftepte \u015fase luni \u00eentoarcerea. Dac\u0103 \u00eentoarcerea nu are loc, so\u0163ul p\u0103r\u0103sit s\u0103 se adreseze consistoriului eparhial \u015fi acela s\u0103 dea circular\u0103 c\u0103tre toate bisericile din eparhie, ca s\u0103 fie c\u0103utat \u015fi anun\u0163at so\u0163ul fugit \u015fi s\u0103 fie prezentat la judecat\u0103, fix\u00e2ndu-i-se locul \u015fi termenul de judecat\u0103. Dac\u0103 la termenul fixat so\u0163ul fugit nu se prezenta, atunci so\u0163ul p\u0103r\u0103sit era liber s\u0103 se rec\u0103s\u0103toreasc\u0103. Erau exclu\u015fi de la aceast\u0103 dispozi\u0163ie b\u0103rba\u0163ii \u015fi femeile disp\u0103ru\u0163i \u00een \u201er\u0103zmiri\u0163a cea de cur\u00e2nd trecut\u0103 turceasc\u0103, fiindc\u0103 poate au c\u0103zut \u00een robie\u201c.<\/em> \u00centr-un asemenea caz, so\u0163ul r\u0103mas era dator s\u0103-l a\u015ftepte pe cel disp\u0103rut p\u00e2n\u0103 la \u00eentoarcere, afar\u0103 doar de cazul c\u00e2nd doi martori ar fi depus jur\u0103m\u00e2nt c\u0103 so\u0163ul disp\u0103rut a murit[38]<\/sup><\/sup><\/a> .<\/p>\n 2. Divor\u0163ul \u00eencepea la judec\u0103toria p\u0103r\u0163ii p\u00e2r\u00e2te, iar c\u00e2nd se punea procesul pe rol, putea fi transferat la judec\u0103toria de care apar\u0163inea domiciliul p\u0103r\u0163ii reclamante[39]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 3. \u00cen cazul catolicilor, greco-catolicilor \u015fi celor dou\u0103 confesiuni evanghelice din Ardeal, erau competente a le judeca procesele de divor\u0163 scaunele judec\u0103tore\u015fti biserice\u015fti[40]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 4.2. Schimbarea numelui<\/strong> era interzis\u0103. \u00cen 1815 afl\u0103m c\u0103 mul\u0163i voiau s\u0103-\u015fi schimbe numele \u015fi poreclele pentru a se sustrage eviden\u0163elor fiscale \u015fi civile ale st\u0103p\u00e2nirii, dar aceasta nu \u00eeng\u0103duia[41]<\/sup><\/sup><\/a>. Cei care \u015fi le-ar fi schimbat p\u00e2n\u0103 atunci, erau obliga\u0163i s\u0103 revin\u0103 la vechile nume \u015fi porecle[42]<\/sup><\/sup><\/a> .<\/p>\n 4.3. Sistemul de pensii <\/strong>era foarte reglementat \u00een Imperiul Habsburgic. Beneficiau de pensii c\u00e2teva categorii de persoane \u00een zonele de grani\u0163\u0103, astfel:<\/p>\n \u25cf Ofi\u0163erii \u015fi func\u0163ionarii de stat beneficiau de pensii dup\u0103 retragerea din func\u0163ie, fie din cauza v\u00e2rstei, fie a bolii. Pensia nu era definitiv\u0103. Ne baz\u0103m pe urm\u0103torul fapt: \u00een 1834, curtea aulic\u0103 de la Viena d\u0103dea instruc\u0163iuni tuturor preo\u0163ilor din imperiu privind obliga\u0163ia lor de a da lunar adeverin\u0163\u0103 pensionarilor din parohiile lor, \u00een baza c\u0103reia ace\u015ftia s\u0103-\u015fi poat\u0103 ridica pensia. Preotul trebuia s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere dac\u0103:<\/p>\n 1. Persoana respectiv\u0103 este \u00een via\u0163\u0103.<\/p>\n 2. Dac\u0103 are sau nu alte posibilit\u0103\u0163i de existen\u0163\u0103 \u015fi c\u00e2\u015ftig[43]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n \u25cf Beneficiau de pensie \u015fi urma\u015fii acestora, c\u00e2t \u015fi urma\u015fii celor c\u0103zu\u0163i \u00een r\u0103zboaie sau ai pensionarilor deceda\u0163i. \u00centr-o circular\u0103 din 1818, afl\u0103m c\u0103 de pensia de urma\u015f puteau beneficia:<\/p>\n 1. So\u0163iile cu care fuseser\u0103 c\u0103s\u0103tori\u0163i legal: \u201eNumai aceale v\u0103duve penzie pot c\u0103p\u0103ta, <\/em><\/p>\n a) care <\/em><\/strong>\u201e\u00een vremea statului milit\u0103resc a b\u0103rba\u0163ilor lor cu nunta \u00eempreunate au fost\u201c<\/em>[44]<\/sup><\/sup><\/a>. <\/em>Lunar, preotul trebuia s\u0103 le dea adeverin\u0163\u0103, din care s\u0103 rezulte:<\/p>\n \u2013 dac\u0103 a tr\u0103it \u00eentotdeauna \u00een bun\u0103 \u00een\u0163elegere cu so\u0163ul s\u0103u;<\/p>\n \u2013 dac\u0103 nu s-a dep\u0103rtat sau nu s-a desp\u0103r\u0163it vreodat\u0103 de so\u0163;<\/p>\n \u2013 dac\u0103 s-au m\u0103ritat sau nu \u00eentre timp;<\/p>\n \u2013 dac\u0103 au ob\u0163inut vreo func\u0163ie public\u0103 din care s\u0103-\u015fi poat\u0103 c\u00e2\u015ftiga existen\u0163a[45]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n \n 2. Copii rezulta\u0163i din c\u0103s\u0103toriile legale: \u201epruncii a\u015fijderea, carea din astfel de nun\u0163i s-au n\u0103scut\u201c<\/em>[46]<\/sup><\/sup><\/a>. <\/em>\u015ei acestora preo\u0163ii aveau obliga\u0163ia s\u0103 le dea lunar adeverin\u0163\u0103, din care s\u0103 rezulte:<\/p>\n a) dac\u0103 au \u00eemplinit v\u00e2rsta de 18 ani la fete \u015fi 20 la b\u0103ie\u0163i;<\/p>\n b) dac\u0103 s-au c\u0103s\u0103torit;<\/p>\n c) dac\u0103 au intrat \u00eentr-o m\u0103n\u0103stire;<\/p>\n d) dac\u0103 au intrat \u00eentr-un azil;<\/p>\n e) dac\u0103 au ob\u0163inut vreo func\u0163ie din care s\u0103-\u015fi poat\u0103 c\u00e2\u015ftiga existen\u0163a[47]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 4.4. Concubinajele <\/strong>existau, dar erau socotite \u00een afara legii. Preo\u0163ii aveau datoria s\u0103 conving\u0103 pe cei \u00een cauz\u0103 s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 legal, dac\u0103 refuzau, s\u0103 \u00eencerce s\u0103-i despart\u0103, iar dac\u0103 nu reu\u015feau, erau obliga\u0163i s\u0103 anun\u0163e autorit\u0103\u0163ile politice \u015fi administrative, ca acestea s\u0103 recurg\u0103 la m\u0103suri coercitive[48]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Orice fals strecurat \u00een adeverin\u0163ele pe care le emitea lunar preotul, era pedepsit prin obligarea lui de a restitui statului sumele pl\u0103tite drept pensie \u00een mod ilegal, ca urmare a actelor emise de c\u0103tre preot[49]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen 1831 fusese descoperit preotul Petru Stan din Bini\u015f c\u0103 d\u0103duse dou\u0103 atestate false, fapt care atr\u0103sese dup\u0103 sine pedepsirea preotului respectiv cu o lun\u0103 \u00eenchisoare \u015fi suspendarea lui din func\u0163ie pe timp de o jum\u0103tate de an[50]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Atestatele de stare civil\u0103 eliberate de c\u0103tre preo\u0163i foloseau \u015fi la stabilirea drepturilor de pensie pentru v\u0103duvele \u015fi orfanii celor deceda\u0163i, ofi\u0163eri, gr\u0103niceri, func\u0163ionari publici etc.[51]<\/sup><\/sup><\/a><\/p>\n \u00cen caz de deces al vreunui osta\u015f invalid din parohie care primise pensie, \u00adpreotul era cel care trebuia s\u0103 ia \u00eenscrisurile de legitimare ale decedatului \u015fi \u00een special \u201eab\u015fidul\u201c <\/em>(livretul \u2013 n.n.), s\u0103 le anexeze certificatului de deces, pe care el \u00eel elibera \u015fi s\u0103 le \u00eenainteze pe toate oficialit\u0103\u0163ilor, \u00een vederea sist\u0103rii pensiei[52]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen 1831, preotul era obligat ca toate aceste acte ale unui pensionar militar s\u0103 le predea protopopului \u015fi acesta s\u0103 le \u00eenainteze organelor de stat[53]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Cei care slujiser\u0103 \u00een armat\u0103, la pensionare erau scuti\u0163i de contribu\u0163ii fa\u0163\u0103 de biserica parohiei lor[54]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Av\u00e2nd \u00een vedere importan\u0163a documentelor pe care le emiteau preo\u0163ii, se r\u00e2nduia, \u00een 1829, ca toate parohiile s\u0103 aib\u0103 \u015ftampile, cu care s\u0103 \u00eensemne toate actele ce le emiteau[55]<\/sup><\/sup><\/a>. \u015ei protoieriile erau obligate s\u0103-\u015fi fac\u0103 \u015ftampile proprii. \u00cen circulara din 3 noiembrie 1830, protopopul Nicolae Stoica de Ha\u0163eg \u00ee\u015fi chema to\u0163i preo\u0163ii cu registrele de protocoale la sediul protoieriei, ca s\u0103 verifice acele registre, s\u0103 le pecetluiasc\u0103 \u015fi s\u0103 le semneze[56]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 4.5. <\/em>Recomand\u0103ri de bun\u0103 purtare \u015fi de stare material\u0103<\/strong> trebuiau s\u0103 dea preo\u0163ii \u00een 1853 ori de c\u00e2te ori erau solicita\u0163i de enoria\u015fii lor, \u00een orice \u00eemprejurare a vie\u0163ii, fie c\u0103 era vorba de c\u0103s\u0103torie, angajare \u00een serviciu, slujb\u0103 la st\u0103p\u00e2n, milit\u0103rie, \u015fcoal\u0103, intrarea \u00een m\u0103n\u0103stire sau \u00een orfelinat[57]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n \n (continuare \u00een num\u0103rul viitor)<\/p>\n