<\/p>\n
1. Introducere<\/p>\n
Ce sunt \u00eengerii? Care sunt m\u0103rturiile Sfintei Scripturi \u015fi ale Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ei? De ce natura lor circumscris\u0103 este baz\u0103 a reprezent\u0103rii iconografice? Cum pot fi ei reprezenta\u0163i? Cum sunt ei venera\u0163i de credincio\u015fi? Iat\u0103 c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri c\u0103rora \u00eencerc\u0103m s\u0103 le d\u0103m r\u0103spuns, \u00een acest studiu, dedicat angeologiei cre\u015ftine.<\/p>\n
Cuv\u00e2ntul \u00eenger, vine din grecescul anghelos \u015fi \u00eenseamn\u0103 trimis, mesager al lui Dumnezeu, cel care creeaz\u0103 o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre cer \u015fi p\u0103m\u00e2nt, \u00eentre om \u015fi Dumnezeu. Ei au rolul de a converti abisul dintre Dumnezeu \u015fi om \u00eentr-un spa\u0163iu al comunic\u0103rii. \u00cen Vulgata, Fericitul Ieronim face diferen\u0163a \u00eentre nuntius<\/em> \u015fi angelus<\/em>. Primul cuv\u00e2nt se refer\u0103 la un trimis, la un sol p\u0103m\u00e2ntesc, iar cel\u0103lalt la un mesager ceresc. De asemenea, Theodotion\u00a0 nume\u015fte \u00eengerii prin cuv\u00e2ntul strategos<\/em>, iar Septuaginta prin archon<\/em>.<\/p>\n \u00cen Vechiul \u015fi Noul Testament nu g\u0103sim o sistematizare a \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii despre \u00eengeri.<\/p>\n \u00cen Vechiul Testament se vorbe\u015fte despre unele fiin\u0163e divine numite \u201efiii lui Dumnezeu\u201c (beney Elohim)<\/em> care au fost echivalate ulterior cu \u00eengerii.<\/p>\n \u00cen Israelul politeist preexilic, \u00eengerii erau percepu\u0163i ca ni\u015fte zeit\u0103\u0163i, ulterior, \u00een perioada exilic\u0103 \u015fi postexilic\u0103 (sec. VI \u00ee.d.Hr.) \u00eengerii erau percepu\u0163i ca fiind ni\u015fte fiin\u0163e non-divine, subordonate lui Iahve, singurul Dumnezeu.<\/p>\n Din textul de la Deuteronom 32, 8\u20139 reiese faptul c\u0103 \u00eengerii ar avea \u00een grij\u0103, sub protec\u0163ie un neam: \u201eC\u00e2nd Cel Prea\u00eenalt a \u00eemp\u0103r\u0163it mo\u015ftenire popoarelor, c\u00e2nd a \u00eemp\u0103r\u0163it pe fiii lui Adam, atunci a statornicit hotarele neamurilor dup\u0103 num\u0103rul \u00eengerilor lui Dumnezeu\u2026\u201c<\/p>\n Profetul Miheia vorbe\u015fte despre \u00eengeri ca f\u0103c\u00e2nd parte din \u201eo\u015ftirea cereasc\u0103\u201c (III Regi 22, 19). Ulterior, \u00een secolele VIII\u2013VII \u00ee.d.Hr., datorit\u0103 influen\u0163ei asiriene, \u201eo\u015ftirea \u00eengereasc\u0103\u201c este identificat\u0103 cu astrele. \u00cen acest sens, \u00een Iov 38, 6 identific\u0103 pe fiii lui Dumnezeu cu stelele.<\/p>\n \u00cengerii apar fie sub form\u0103 non-uman\u0103 (par\u0103 de foc \u2013 Ie\u015fire 3, 2, st\u00e2lp de nor \u2013 Ie\u015fire 14, 19\u201320), fie sub form\u0103 uman\u0103 (la Sodoma \u2013 Facerea 19, \u00een fa\u0163a vr\u0103jitorului Valaam \u2013 Numeri 22) sau suprauman\u0103 (\u00eenger luminos \u2013 Judec\u0103tori 6, \u00eenger cu \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea ca de aram\u0103 str\u0103lucitoare \u2013 Iezechiel 40, 3, \u00eenger cu str\u0103lucire intens\u0103 \u2013 Daniel 10, 5\u20136).<\/p>\n Vechiul Testament nu vorbe\u015fte despre sexul \u00eengerilor. Iosif Flavius vorbe\u015fte despre episodul cu \u00eengerul care apare sub forma unui t\u00e2n\u0103r chipe\u015f \u00een fa\u0163a so\u0163iei lui Manoe. Acest fapt treze\u015fte gelozia b\u0103rbatului care crede c\u0103 so\u0163ia s-a \u00eendr\u0103gostit de acel t\u00e2n\u0103r[1]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Sintagma \u201e\u00eengerul lui Dumnezeu\u201c apare de mai multe ori \u00een paginile Vechiului Testament. Aceste angelofanii se confund\u0103 cu teofaniile. Astfel, \u00een Facerea 16 Agar vorbe\u015fte despre \u00eengerul lui Dumnezeu (v. 7\u201311), iar \u00een v. 13 vorbe\u015fte despre Iahve, aceast\u0103 confuzie apare \u015fi \u00een episodul jertfei lui Isaac \u2013 Facerea 22.<\/p>\n Unii teologi v\u0103d aceast\u0103 confuzie \u00eentre Iahve \u015fi \u00eenger ca un eufemism, ca un mod prin care Iahve \u00eencearc\u0103 s\u0103 comunice cu oamenii, dar datorit\u0103 transcenden\u0163ei Sale, face acest lucru prin intermediul \u00eengerilor[2]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Sf\u00e2ntul Iustin Martirul \u015fi Filozoful vede \u00een \u00cengerul Domnului o pre\u00eenchipuire a M\u00e2ntuitorului Iisus Hristos[3]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 vorbe\u015fte \u015fi despre c\u0103derea \u00eengerilor. \u015earpele care a am\u0103git-o pe Eva este identificat cu diavolul. \u00cen Facerea 6, 2 se vorbe\u015fte despre \u201efiii lui Dumnezeu\u201c, nephilim<\/em> (c\u0103zu\u0163i) sau gigantes<\/em> (uria\u015fii) care iau \u00een c\u0103s\u0103torie \u201efiicele oamenilor\u201c, iar descenden\u0163ii lor sunt eroii din vechime. C\u0103r\u0163ile apocrife, I Enoh \u015fi Jubilee, sus\u0163in c\u0103 gigan\u0163ii au fost transforma\u0163i \u00een duhuri rele, iar femeile corupte de \u00eengeri au fost transformate \u00een sirene. Unii Sfin\u0163i P\u0103rin\u0163i \u00eei identific\u0103 pe \u201efiii lui Dumnezeu\u201c cu demonii, iar al\u0163ii prefer\u0103 alegoria, identific\u00e2nd pe \u201efiii lui Dumnezeu\u201c cu descenden\u0163ii lui Set care s-au c\u0103s\u0103torit cu femei din semin\u0163ia lui Cain[4]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Heruvimii, care \u00een ebraic\u0103 \u00eenseamn\u0103 \u201ea se ruga\u201c, \u201ea binecuv\u00e2nta\u201c, nu sunt descri\u015fi de Biblia iudaic\u0103, iar Iosif Flavius spune: \u201eDar cum ar\u0103tau ace\u015fti heruvimi, nimeni nu poate s\u0103 spun\u0103 sau s\u0103-\u015fi \u00eenchipuie\u201c[5]<\/sup><\/sup><\/a>. Descoperirile arheologice atest\u0103 faptul c\u0103 \u00een spa\u0163iul siro-palestinian heruvimii erau reprezenta\u0163i sub form\u0103 de sfinc\u015fi \u00eenaripa\u0163i[6]<\/sup><\/sup><\/a>. Doi heruvimi cu aripile unite sunt reprezenta\u0163i, din sec. VI \u00ee.d.Hr., pe chivotul legii. (Ie\u015firea 25, 18\u201322). De asemenea, heruvimii erau grava\u0163i \u015fi pe pere\u0163ii templului din Ierusalim (Regi 6, 29\u201335). Cele patru fiin\u0163e cu fa\u0163a de leu, taur, om \u015fi vultur, care au fost descrise de profetul Iezechiel la r\u00e2ul Chebar (Iezechiel cap. 1), au fost identificate ca fiind heruvimii. Acest lucru a fundamentat teologia merkabei.<\/p>\n Serafimii, care \u00een ebraic\u0103 \u00eenseamn\u0103 \u201ea arde\u201c sunt descri\u015fi de profetul Isaia ca av\u00e2nd \u015fase aripi \u201ecu dou\u0103 \u00ee\u015fi acopereau fa\u0163a, cu dou\u0103 picioarele, iar cu dou\u0103 zburau\u201c (Isaia 6, 2). Textul Septuagintei traduce termenul ebraic saraf<\/em> prin termenul ophis<\/em> (\u015farpe), cu excep\u0163ia textului din Isaia 6, 2.<\/p>\n O grupare religioas\u0103 ce reprezenta aristocra\u0163ia sacerdotal\u0103, cea a saducheilor, nu credea \u00een \u00eengeri, pentru c\u0103 nu credea nici \u00een \u00eenviere, adic\u0103 \u00een starea asem\u0103n\u0103toare \u00eengerilor a sufletelor dup\u0103 moarte. Fariseii, care reprezentau o alt\u0103 partid\u0103 religioas\u0103 din timpul M\u00e2ntuitorului, credeau \u00een existen\u0163a \u00eengerilor. Din contr\u0103, esenienii \u0163ineau secret numele \u00eengerilor, acest lucru reie\u015find din faptul c\u0103 \u00een manuscrisele descoperite la Qumran numele acestora apar rar.<\/p>\n \u00cenainte de Dionisie Areopagitul existau \u00een literatura patristic\u0103 mai multe referiri la ierarhiile \u00eengere\u015fti. Constitu\u0163iile apostolice vorbesc despre ierarhii \u00eengere\u015fti identice cu cele prezente \u00een corpusul areopagitic. Chiril al Ierusalimului, \u00een catehezele sale, face referire la ierarhiile \u00eengere\u015fti: \u201eDup\u0103 aceasta facem pomenire de cer, de p\u0103m\u00e2nt \u015fi de mare; de soare \u015fi de lun\u0103; de stele \u015fi de toat\u0103 zidirea cuget\u0103toare \u015fi necuget\u0103toare, v\u0103zut\u0103 \u015fi nev\u0103zut\u0103: de \u00eengeri, de arhangheli, de puteri, de domnii, de \u00eencep\u0103torii, de st\u0103p\u00e2niri, de tronuri, de heruvimii cei cu multe fe\u0163e\u2026 \u015fi de serafimii, pe care, \u00een Duhul Sf\u00e2nt i-a v\u0103zut Isaia, st\u00e2nd \u00een jurul tronului lui Dumnezeu\u201c[7]<\/sup><\/sup><\/a>. Grigore din Nazians enumer\u0103 \u00een urm\u0103toarea ordine cinul \u00eengeresc: \u00eengeri, arhangheli, tronuri, domnii, \u00eencep\u0103torii, puteri, splendori, \u00een\u0103l\u0163\u0103ri, virtu\u0163i intelectuale. Nu se \u015ftie dac\u0103 sf\u00e2ntul p\u0103rinte s-a referit la natura \u00eengerilor sau la num\u0103rul \u015fi ordinea lor. Sf\u00e2ntul Ioan Hrisostom face aceea\u015fi enumerare ca \u015fi Chiril al Ierusalimului, cu excep\u0163ia faptului c\u0103 tronurile sunt a\u015fezate \u00eentre puteri \u015fi domnii.<\/p>\n \u00cengerii sunt nu numai mesageri pentru oameni, ci sunt \u015fi mediatori ai umanit\u0103\u0163ii lui Hristos[8]<\/sup><\/sup><\/a>. Ei au fost ini\u0163ia\u0163i \u00een taina \u00eentrup\u0103rii pe care au vestit-o oamenilor, de\u015fi \u00eentruparea a reprezentat \u015fi pentru ei o noutate care i-a uimit. Dup\u0103 \u00eentruparea Domnului, \u201e\u00cengerul\u201c Noului Testament, func\u0163ia lor mediatoare nu s-a \u00eencheiat. Ba mai mult, prin \u00eentrupare \u015fi \u00eengerii au fost recapitula\u0163i \u00eempreun\u0103 cu oamenii \u00een Hristos, distan\u0163a dintre ierarhiile \u00eengere\u015fti s-a diminuat, raporturile\u00a0 dintre ei fiind de conlucrare.<\/p>\n P\u0103rintele St\u0103niloae pune accentul nu pe superioritatea \u00eengerilor fa\u0163\u0103 oameni, ci pe ideea de slujire a acestora fa\u0163\u0103 de oameni, \u00een sensul c\u0103 ei nu se pot des\u0103v\u00e2r\u015fi dec\u00e2t slujind oamenilor, prin func\u0163ia lor anagogic\u0103 \u015fi hermeneutic\u0103, \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd oamenii \u015fi t\u00e2lcuindu-le tainele lui Dumnezeu. De aceea, se pune problema superiorit\u0103\u0163ii oamenilor fa\u0163\u0103 de \u00eengeri prin faptul c\u0103 oamenii au fost crea\u0163i \u201emai mult dup\u0103 chipul lui Dumnezeu dec\u00e2t \u00eengerii\u201c[9]<\/sup><\/sup><\/a>. Sf\u00e2ntul Grigore Palama sus\u0163ine faptul c\u0103 \u201esingur omul dintre toate fiin\u0163ele cere\u015fti \u015fi p\u0103m\u00e2nte\u015fti a fost creat dup\u0103 chipul Celui ce L-a pl\u0103m\u0103dit ca s\u0103 priveasc\u0103 spre El, s\u0103-L iubeasc\u0103 pe El, \u015fi s\u0103 fie ini\u0163iat \u015fi \u00eenchin\u0103tor numai Lui, iar prin credin\u0163\u0103, \u00eenclinarea \u015fi dispozi\u0163ia fa\u0163\u0103 de El s\u0103-\u015fi p\u0103streze frumuse\u0163ea\u201c[10]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Prin cele dou\u0103 acte m\u00e2ntuitoare, \u00centruparea \u015fi \u00cenvierea, natura uman\u0103 a fost ridicat\u0103 de M\u00e2ntuitorul deasupra celei angelice, \u00eentruc\u00e2t aceste acte sunt inaccesibile \u00eengerilor. Fiin\u0163a divin\u0103 este incognoscibil\u0103 \u015fi \u00eengerilor ca \u015fi oamenilor, iar cunoa\u015fterea Lui este un pogor\u0103m\u00e2nt. \u00cen acest sens, Sf\u00e2ntul Ioan Hrisostom spune: \u201eDar ca s\u0103 afli c\u0103 nu numai oamenii, ci \u015fi puterile cele de sus nu se pot apropia de fiin\u0163a lui Dumnezeu\u2026 Spune-mi pentru ce-\u015fi acoper\u0103 fe\u0163ele \u015fi pun \u00eenainte aripile? Pentru care alt\u0103 pricin\u0103 dac\u0103 nu pentru aceea c\u0103 nu pot suferi fulgerul, care iese din tronul lui Dumnezeu, \u015fi sclipirile acelea? De\u015fi Serafimii nu vedeau lumina aceea curat\u0103, nici \u00eens\u0103\u015fi fiin\u0163a aceea prea curat\u0103 a lui Dumnezeu, ci cele ce vedeau era un pogor\u0103m\u00e2nt. Dar ce este pogor\u0103m\u00e2ntul? C\u00e2nd Dumnezeu nu se arat\u0103 a\u015fa cum este El, ci se arat\u0103 at\u00e2t c\u00e2t este \u00een stare s\u0103-l vad\u0103 cel ce poate, c\u00e2nd \u00ee\u015fi potrive\u015fte ar\u0103tarea Fe\u0163ei Lui pe m\u0103sura sl\u0103biciunii celor ce-L v\u0103d\u201c[11]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Fa\u0163\u0103 de Chiril al Alexandriei care sus\u0163ine c\u0103 \u00eengerii \u201enu cunosc g\u00e2ndurile nemanifestate ale oamenilor\u201c[12]<\/sup><\/sup><\/a>, p\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae crede c\u0103 exist\u0103 o comuniune str\u00e2ns\u0103 \u00eentre \u00eengeri \u015fi oameni \u201e\u00eenc\u00e2t (ace\u015ftia) pot vedea prin ochii oamenilor ca \u015fi c\u00e2nd ar fi ai lor \u015fi pot sim\u0163i cu oamenii bucuriile \u015fi durerile provocate \u00een ei de lumea sensibil\u0103\u201c[13]<\/sup><\/sup><\/a>. Exist\u0103 o comuniune interiorizat\u0103 \u00eentre oameni \u015fi \u00eengeri, prin care omul \u00ee\u015fi interiorizeaz\u0103 aceast\u0103 ierarhie dionisian\u0103, \u201eprin om v\u0103z\u00e2ndu-se \u00eengerul \u015fi prin \u00eengerul din om Dumnezeu\u201c[14]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 2. Natura \u00eengerilor<\/p>\n Natura \u00eengerilor a fost considerat\u0103 de la \u00eenceput mai presus de \u00een\u0163elegerea omeneasc\u0103. At\u00e2t Sf\u00e2nta Scriptur\u0103, c\u00e2t \u015fi Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i au \u00eencercat s\u0103 descrie aceast\u0103 natur\u0103.<\/p>\n Psalmistul David \u00een psalmul 103, 5 \u00eei nume\u015fte pe \u00eengeri \u201eduhuri\u201c \u015fi \u201epar\u0103 de foc\u201c, subliniind caracterul imaterial al acestor fiin\u0163e celeste.<\/p>\n Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i nu au ajuns niciodat\u0103 la un acord cu privire la gradul de materialitate al \u00eengerilor, pentru ei fiind important\u0103 distinc\u0163ia \u00eentre natura divin\u0103, cea angelic\u0103 \u015fi cea uman\u0103. Natura divin\u0103 nu are cum s\u0103 fie identic\u0103 cu cea angelic\u0103 deoarece Creatorul nu poate fi egal cu creaturile sale, el fiind necuprins \u015fi necircumscris spa\u0163iului \u015fi timpului.<\/p>\n Teodot, \u00een veacul al II-lea, \u00eei nume\u015fte pe \u00eengeri \u201efoc al min\u0163ii, duh \u00een\u0163eleg\u0103tor\u201c[15]<\/sup><\/sup><\/a> \u015fi credea c\u0103 ace\u015ftia au o anumit\u0103 corporalitate, altfel dec\u00e2t cea omeneasc\u0103. Al\u0163i teologi afirmau c\u0103 \u00eengerii au \u00een compozi\u0163ia naturii lor, asemenea sufletului, propor\u0163ii egale de aer \u015fi foc. Macarie cel Mare afirma c\u0103 \u00eengerii au trupuri inefabile, accept\u00e2nd o anumit\u0103 corporalitate, pe c\u00e2nd Grigorie al Nyssei exclude orice leg\u0103tur\u0103 cu materia a naturii \u00eengerilor[16]<\/sup><\/sup><\/a>, iar Grigorie din Nazians afirm\u0103 c\u0103 \u00eengerii au o spiritualitate pur\u0103[17]<\/sup><\/sup><\/a>. Al\u0103turi de p\u0103rin\u0163ii capadocieni,\u00a0 Dionisie Areopagitul \u015fi Sf\u00e2ntul Ioan Damaschin sus\u0163ineau spiritualitatea absolut\u0103 a \u00eengerilor.<\/p>\n Datorit\u0103 acestei spiritualit\u0103\u0163i absolute, sistemul dionisian de \u00eemp\u0103r\u0163ire a \u00eengerilor \u00een trei triade consider\u0103 c\u0103 numai arhanghelii \u015fi \u00eengerii intr\u0103 \u00een contact direct cu umanitatea. De aceea, Dionisie Pseudo-Areopagitul afirm\u0103 c\u0103 serafimul care se arat\u0103 \u00een fa\u0163a profetului Isaia este de fapt un \u00eenger.<\/p>\n Cu toate aceste necunoscute legate de natura \u00eengerilor, cultul lor s-a dezvoltat la nivelul evlaviei populare. Evlavia popular\u0103 era influen\u0163at\u0103 de credin\u0163ele animiste, p\u0103g\u00e2ne \u015fi iudaice. De aceea, Biserica primar\u0103 a mo\u015ftenit un cult al \u00eengerilor destul de problematic. Sf\u00e2ntul Apostol Pavel se adreseaz\u0103 printr-o epistol\u0103 celor din Colossae, avertiz\u00e2ndu-i pe ace\u015ftia s\u0103 nu cad\u0103 \u201e\u00eentr-o f\u0103\u0163arnic\u0103 \u00eenchinare la \u00eengeri\u201c (Coloseni 2, 18), iar Sinodul de la Laodiceea, din 380, hot\u0103r\u0103\u015fte c\u0103 \u201ecre\u015ftinii nu trebuie s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Biserica lui Dumnezeu ca s\u0103 mearg\u0103 s\u0103 invoce \u00eengerii \u015fi s\u0103 \u0163in\u0103 adun\u0103ri pe ascuns, c\u0103ci este lucru oprit. Dac\u0103, a\u015fadar, se va g\u0103si cineva care s\u0103 se dea pe ascuns la aceast\u0103 idolatrie, acela s\u0103 fie anathema, c\u0103ci L-a p\u0103r\u0103sit pe Domnul nostru Iisus Hristos \u015fi a mers dup\u0103 idoli\u201c. Aceast\u0103 team\u0103 de a c\u0103dea \u00een idolatrie a avut efecte \u015fi asupra reprezent\u0103rii \u00eengerilor, iar aceast\u0103 problem\u0103 a primit un r\u0103spuns concret \u00een veacul al IX-lea.<\/p>\n 3. Reprezentarea \u00eengerilor \u00een icoane<\/p>\n Reprezentarea \u00eengerilor a ridicat \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput probleme legate de neputin\u0163a arti\u015ftilor cre\u015ftini de a\u00a0 \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa \u00een imagini o fiin\u0163\u0103 a c\u0103rei \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare era imposibil de cunoscut \u015fi care nu dusese o via\u0163\u0103 p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, fa\u0163\u0103 de \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea M\u00e2ntuitorului \u015fi a sfin\u0163ilor S\u0103i care era cunoscut\u0103 \u00eenc\u0103 din timpul vie\u0163ii lor p\u0103m\u00e2nte\u015fti. Rela\u0163ia dintre icoana \u00eengerului \u015fi prototipul s\u0103u este problematic\u0103 exist\u00e2nd o tensiune \u00eentre reprezentarea material\u0103 \u015fi natura imaterial\u0103 a \u00eengerilor.<\/p>\n Aceea\u015fi problem\u0103 a fost legat\u0103 \u015fi de reprezentarea lui Dumnezeu \u00een icoane, a c\u0103rui transcenden\u0163\u0103 este absolut\u0103 fa\u0163\u0103 de \u00eengeri. \u015ei \u00eengerii sunt transcenden\u0163i, dar nu \u00een mod absolut, ca Dumnezeu.<\/p>\n Teama de a nu c\u0103dea \u00een idolatrie reprezint\u0103 principala cauz\u0103 a respingerii reprezent\u0103rii \u00eengerilor, deoarece p\u0103g\u00e2nii \u00eei identificau pe \u00eengerii cre\u015ftini cu proprii zei. De aceea, canonul 35 al Sinodului de la Laodiceea a corectat aceste probleme legate de venerarea excesiv\u0103 a \u00eengerilor.<\/p>\n Cu toate acestea, arti\u015ftii cre\u015ftini au \u00eencercat s\u0103 reprezinte \u00een icoane \u201enetrupe\u015ftile puteri\u201c, baz\u00e2ndu-se pe anghelofaniile descrise de Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 \u015fi pe teologia dionisian\u0103.<\/p>\n Reprezent\u0103rile \u00eengerilor sunt simbolice \u015fi aluzive, \u00eentruc\u00e2t reprezentarea acestora \u0163ine de o realitate spiritual\u0103 care nu poate fi cunoscut\u0103 \u00een totalitate. Pe l\u00e2ng\u0103 acest fapt, ei au o natur\u0103 imaterial\u0103 \u015fi nu au l\u0103sat \u00een urma lor nici imagini imprimate \u00een mod miraculos \u015fi nici moa\u015fte. Fa\u0163\u0103 de ace\u015ftia reprezentarea M\u00e2ntuitorului are la baz\u0103 \u00centruparea Sa. De asemenea \u015fi reprezent\u0103rile sfin\u0163ilor au ca fundament existen\u0163a lor istoric\u0103.<\/p>\n \u00cengerii apar zugr\u0103vi\u0163i \u00een sens literar \u015fi \u00een sens simbolic.<\/p>\n \u00cen sens simbolic, \u00eengerii apar reprezenta\u0163i sub forma antropomorfic\u0103, ca tineri \u00eenaripa\u0163i. Arhanghelii au spre deosebire de ceilal\u0163i \u00eengeri \u015fi numele inscrip\u0163ionat pe icoane. Heruvimii \u015fi serafimii sunt identifica\u0163i datorit\u0103 numeroaselor aripi \u015fi ochi.<\/p>\n Cea mai veche reprezentare a unui \u00eenger sub form\u0103 uman\u0103 apare \u00een secolul al III-lea, \u00een catacomba Priscillei.<\/p>\n \u00cen sens literar, \u00eengerii apar \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa\u0163i sub forma st\u00e2lpului de nor \u015fi de foc a\u015fa cum sunt ei descri\u015fi \u00een cartea Ie\u015firii. \u00cen Topografia cre\u015ftin\u0103, scris\u0103 \u00een veacul al VI\u2011lea de Cosmas Indicopleustes, se red\u0103 literar norul \u015fi o coloan\u0103 de foc.<\/p>\n Aripile \u00eengerilor reprezentau rapiditatea \u00eendeplinirii misiunii \u00eencredin\u0163ate de Dumnezeu, imaterialitatea \u015fi transcenden\u0163a lor. \u00cen acest sens, Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur spune: \u201eCe ne arat\u0103 puterile prin aceste aripi? \u00cen\u0103l\u0163imea \u015fi sub\u0163irimea, \u015fi u\u015furin\u0163a \u015fi iu\u0163eala naturii lor. De aceea, Arhanghelul Gavriil coboar\u0103 \u00een zbor: nu pentru c\u0103 aripile ar fi m\u0103dulare ale puterilor f\u0103r\u0103 de trup, ci pentru c\u0103 ele coboar\u0103 de la cele de sus \u015fi se \u00eentorc apoi acolo de unde au fost trimise\u201c[18]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n M\u00e2ntuitorul Iisus Hristos este reprezentat uneori ca \u00eenger, cu aripi \u015fi f\u0103r\u0103 barb\u0103, cu nimb crucifer \u015fi cu mandorl\u0103. Arti\u015ftii \u015fi-au fundamentat lucrarea lor pe cele spuse de profetul Isaia: \u201eC\u0103ci Prunc S-a n\u0103scut nou\u0103, un Fiu S-a dat nou\u0103\u2026 \u015fi se cheam\u0103 numele Lui: \u00cenger de mare sfat\u2026\u201c (Isaia 9, 6). \u015ei Sf\u00e2ntul Ioan Botez\u0103torul este reprezentat sub form\u0103 de \u00eenger. De asemenea \u015fi Maica Domnului este reprezentat\u0103 sub form\u0103 de \u00eenger \u00eenaripat sub influen\u0163a icoanei lui Hristos \u00eenaripat.<\/p>\n Imit\u00e2nd ceremoniile de la curtea imperial\u0103, Hristos este reprezentat \u00eenconjurat de cetele \u00eengere\u015fti. Astfel, \u00een ni\u015fa absidei capelei VI a man\u0103stirii Sf\u00e2ntul Apollo de la Baou\u00eet (Muzeul Copt din Cairo) Hristos care troneaz\u0103 este \u00eenconjurat de doi \u00eengeri \u015fi de tetramorful din viziunea lui Iezechiel. Hristos este reprezentat \u00eenconjurat de \u00eengeri \u015fi la Sant\u2019Apollinare Nouvo din Ravenna.<\/p>\n Se pare c\u0103 reprezentarea \u00eengerilor cu aripi a fost preluat\u0103 din arta funerar\u0103 p\u0103g\u00e2n\u0103, care reprezenta pe zei\u0163a Nike \u00eenaripat\u0103. Dar exist\u0103 diferen\u0163e de gen \u015fi vestimenta\u0163ie dac\u0103 compar\u0103m reprezent\u0103rile\u00a0 \u00eengerilor cre\u015ftini \u015fi figurile victoriei \u00eenaripate. \u00cengerii cre\u015ftini sunt reprezenta\u0163i mereu ca b\u0103rba\u0163i \u015fi purt\u00e2nd tunic\u0103 \u015fi pallium, iar Nike este mereu de genul feminin cu vestimenta\u0163ie adecvat\u0103, \u00een spe\u0163\u0103 chiton. Spre exemplu, panoul de filde\u015f care apar\u0163ine dipticului Barberini, ce dateaz\u0103 din secolul al VI-lea \u015fi se afl\u0103 la Muzeul Luvru din Paris, prezint\u0103 pe zei\u0163a victoriei, \u00eenve\u015fm\u00e2ntat\u0103 \u00een chiton, care st\u0103 \u00een dreapta \u00eemp\u0103ratului, iar \u00een partea superioar\u0103 a panoului sunt reprezentate dou\u0103 figuri b\u0103rb\u0103te\u015fti cu aripi, \u00eenve\u015fm\u00e2ntate \u00een tunic\u0103 \u015fi pallium, care poart\u0103 un medalion cu chipul lui Hristos.<\/p>\n \u015ei alte personific\u0103ri p\u0103g\u00e2ne au influen\u0163at iconografia cre\u015ftin\u0103 a \u00eengerilor ca de pild\u0103 v\u00e2ntul, personajele psihopompe sau sufletele. Manuscrisul Cotton al c\u0103r\u0163ii Facerii, ce dateaz\u0103 din veacul al VII-lea, cuprinde figuri personificate ale zilelor crea\u0163iei ce poart\u0103 ghirlande de flori \u00een p\u0103r \u015fi chiton. Cercet\u0103torii au ajuns la concluzia c\u0103 figurile feminine \u00eenaripate sunt de fapt sufletele celor r\u0103posa\u0163i, al\u0163ii spun c\u0103 aceste figuri feminine ar personifica timpul sau fiecare zi a crea\u0163iei.<\/p>\n Unii cercet\u0103tori au ajuns la concluzia c\u0103 reprezentarea \u00eengerilor \u00eenaripa\u0163i se leag\u0103 de un context cre\u015ftin, f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu cel p\u0103g\u00e2n. \u00cen acest sens, un panou de filde\u015f, aflat la Milano \u015fi dat\u00e2nd din veacul al V-lea, reprezint\u0103 \u00een registrul superior un taur \u015fi un \u00eenger, simbol al evangheli\u015ftilor, iar jos un \u00eenger f\u0103r\u0103 aripi care str\u0103juie\u015fte morm\u00e2ntul lui Hristos. S-a ajuns la concluzia c\u0103 reprezentarea \u00eengerilor \u00eenaripa\u0163i ar avea ca fundament simbolul evanghelic al omului \u00eenaripat.<\/p>\n Cercet\u0103torii care \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc aceast\u0103 opinie mai aduc ca argument al teoriei lor mozaicul absidei Bisericii Sf\u00e2ntului Pudenziana din Roma, care dateaz\u0103 din secolul al V-lea, \u00een care simbolurile evangheli\u015ftilor apar deasupra M\u00e2ntuitorului Hristos \u015fi ale apostolilor.<\/p>\n Iconografia cre\u015ftin\u0103 este clar influen\u0163at\u0103 de cea p\u0103g\u00e2n\u0103, dar zografii cre\u015ftini nu au copiat \u00eentocmai modelele p\u0103g\u00e2ne, ci au dat operelor lor o not\u0103 original\u0103.<\/p>\n P\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XIV-lea \u00eengerii apar fie cu aripi, fie f\u0103r\u0103 aripi. Spre exemplu, \u00een fresca din catacomba de pe Via Latina apar reprezenta\u0163i literar cei trei \u00eengeri f\u0103r\u0103 aripi \u015fi f\u0103r\u0103 precizarea identit\u0103\u0163ii lor, care se arat\u0103 lui Avraam la stejarul din Mamvri. De asemenea, \u00eentr-un mozaic apar\u0163in\u00e2nd Bisericii Santa Maria Maggiore din Roma (sec. V) vedem reprezenta\u0163i trei \u00eengeri f\u0103r\u0103 aripi, dar \u00eengerul din mijloc apare \u00eentr-o aureol\u0103 transparent\u0103 de lumin\u0103, simboliz\u00e2ndu-L pe M\u00e2ntuitorul Iisus Hristos. \u00cen manuscrisul Cotton, scena Filoxeniei este reprezentat\u0103 simbolic pentru a arat\u0103 c\u0103 cei trei \u00eengeri \u00eenaripa\u0163i reprezint\u0103 Persoanele Sfintei Treimi.<\/p>\n La San Vitale din Ravenna \u00eentr-un mozaic din veacul al VI-lea, scena Filoxeniei face parte dintr-un program iconografic al tipologiei euharistice, \u00een sensul c\u0103 cei trei tineri reprezenta\u0163i f\u0103r\u0103 aripi sunt reprezenta\u0163i al\u0103turi de scena jertfei lui Isac. Deasupra acestei scene sunt zugr\u0103vi\u0163i doi \u00eengeri \u00eenaripa\u0163i care recunosc demnitatea \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103 a lui Hristos, care st\u0103p\u00e2ne\u015fte \u00eentreg universul.<\/p>\n De asemenea, \u00eengerii sunt reprezenta\u0163i f\u0103r\u0103 aripi \u015fi pe sarcofagul de la Muzeul Pio Cristiano sau pe sarcofagul de la acela\u015fi muzeu, provenit de la Santa Maria in Trastevere. Aici, Avraam este reprezentat cu m\u00e2na ridicat\u0103 pentru a-\u015fi \u00eenjunghia fiul, dar aceasta este oprit\u0103 de un \u00eenger. M\u00e2na de pe um\u0103rul Evei a \u00eengerului ne\u00eenaripat este reprezentat\u0103 \u015fi pe sarcofagul de la Muzeul de Antichit\u0103\u0163i din Arles.<\/p>\n F. Tristan consider\u0103 c\u0103 \u201eimagierii din primele secole au refuzat dotarea cu aripi a \u00eengerilor de team\u0103 s\u0103 nu fie confunda\u0163i cu geniile sau cu victoriile, ceea ce ar fi \u00eensemnat tr\u0103darea sensului\u201c[19]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n \u00cengerii au aceea\u015fi natur\u0103 dar denumiri diferite. Cu toate acestea, din punct de vedere al reprezent\u0103rii vizuale, ei nu se diferen\u0163iaz\u0103 unii de al\u0163ii. Spre exemplu, \u00een manuscrisul de la Viena (sec. VI) heruvimul, care p\u0103ze\u015fte poarta raiului cu o sabie de foc, este reprezentat sub forma unui b\u0103rbat \u00eenaripat, fa\u0163\u0103 de descrierea pe care o face profetul Iezechiel heruvimilor, care sunt \u00een viziunea lui fiin\u0163e tetramorfe cu \u015fase aripi. Fa\u0163\u0103 de viziunea profetului Isaia, serafimii apar \u015fi ei reprezenta\u0163i sub forma unor b\u0103rba\u0163i \u00eenaripa\u0163i pe poarta de intrare din Alahan (sec. VI) \u2013 Seleucia, Asia Mic\u0103 \u015fi \u00een Topografia lui Cosmas Indicopleustes.<\/p>\n La Hosios David din Tesalonic se afl\u0103 cel mai vechi mozaic (sec. V\u2013VI) ce reprezint\u0103 pe heruvimii \u015fi serafimii tetramorfi a\u015fa cum apar ei \u00een viziunea lui Iezechiel (1, 4\u201328, 10, 12), Isaia (6, 1\u20133) \u015fi Apocalipsa (4, 8). Hristos imberb apare reprezentat \u00een glorie, \u00een mandorl\u0103, purtat de cele patru fiin\u0163e din viziunea lui Iezechiel, care au fiecare aripi \u015fi mul\u0163i ochi.<\/p>\n Textele liturgice au influen\u0163at reprezentarea heruvimilor \u015fi serafimilor. Sf\u00e2ntul Ioan Hrisostom vorbe\u015fte despre heruvimii \u015fi serafimii cu \u015fase aripi \u015fi cu ochi mul\u0163i. Pornind de la aceast\u0103 descriere arti\u015ftii au reprezentat aceste fiin\u0163e celeste \u00een mod identic.<\/p>\n \u00cengerii sunt reprezenta\u0163i fie \u00eentr-un stil abstract, fie \u00eentr-unul naturalist, \u00een func\u0163ie de slujirea lor, care poate fi cereasc\u0103 sau p\u0103m\u00e2nteasc\u0103. Spre exemplu, \u00een manuscrisul lui Cosmas Indicopleustes, p\u0103strat la Vatican, Hristos este zugr\u0103vit \u00eenconjurat de doi serafimi hieratici, nemi\u015fca\u0163i \u015fi f\u0103r\u0103 relief, iar un alt serafim, \u00eenaripat \u015fi cu chip de om, duce un c\u0103rbune la gura lui Isaia. La m\u0103n\u0103stirea Sf\u00e2nta Ecaterina din Muntele Sinai se afl\u0103 o icoan\u0103, cu puternice influen\u0163e elenistice[20]<\/sup><\/sup><\/a>, ce reprezint\u0103 pe Maica Domnului cu Pruncul pe tron, iar \u00een spatele tronului se afl\u0103 Sf\u00e2ntul Gheorghe \u015fi Sf\u00e2ntul Teodor, apoi urmeaz\u0103 reprezenta\u0163i \u00een spatele lor, doi \u00eengeri care au ochii a\u0163inti\u0163i c\u0103tre cer, de unde se pogoar\u0103 Sf\u00e2ntul Duh. Aceast\u0103 icoan\u0103 face deosebirea \u00eentre firea oamenilor \u015fi cea a \u00eengerilor, prin modul \u00een care personajele sunt reprezentate.<\/p>\n Alte exemple, se refer\u0103 la dou\u0103 mozaicuri de la Sf\u00e2nta Sofia, din Istanbul, secolul al IX\u2011lea, unul \u00eel reprezint\u0103 pe Arhanghelul Gavriil, iar cel\u0103lalt pe Maica Domnului pe tron cu Pruncul. Primul mozaic \u00eel \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 pe arhanghel pe un fond auriu pentru a ar\u0103ta natura sa asomatic\u0103, iar cel de-al doilea, spre deosebire de primul, este redat \u00eentr-un stil naturalist, \u00een care materialitatea tronului este scoas\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103. \u00cen alt\u0103 icoan\u0103, aflat\u0103 la M\u00e2n\u0103stirea Sf\u00e2nta Ecaterina de la Sinai (sec. XII) este reprezentat\u0103 minunea arhanghelului de la Chonae. Aici se accentueaz\u0103 mai mult corporalitatea arhanghelului, \u00een compara\u0163ie cu monahul, reprezentat al\u0103turi, care prin practicarea ascezei \u00ee\u015fi anuleaz\u0103 dimensiunea fizic\u0103.<\/p>\n Datorit\u0103 influen\u0163ei p\u0103g\u00e2ne asupra artei cre\u015ftine, \u00eengerii erau zugr\u0103vi\u0163i, \u00een prima jum\u0103tate a secolului al VI-lea, ca prin\u0163i sau regi. De aceea, Sever al Antiohiei a predicat \u00eempotriva zugr\u0103virii \u00eengerilor \u00een acest fel pentru c\u0103, prin aceste imagini, se considera c\u0103 se neag\u0103 caracterul spiritual al acestor fiin\u0163e.<\/p>\n La Muzeul Bizantin din Atena se g\u0103se\u015fte o icoan\u0103 a Arhanghelului Mihail, din secolul al XIV-lea, crea\u0163ie a epocii Paleologilor. Icoana este o \u00eembinare interesant\u0103 \u00eentre stilul naturalist, datorat senzualit\u0103\u0163ii imaginii, dat\u0103 de tr\u0103s\u0103turile \u015fi expresia fe\u0163ei \u015fi stilul abstract, hieratic de zugr\u0103vire a arhanghelului. Acest din urm\u0103 stil este redat prin ochii mari ai arhanghelului, a\u0163inti\u0163i c\u0103tre privitor. Prin aceast\u0103 icoan\u0103 se pune \u00een eviden\u0163\u0103 calitatea nonfigurativ\u0103 a artei bizantine.<\/p>\n Panglica pe care \u00eengerii o poart\u0103 pe cap\u00a0 arat\u0103 puritatea intelectului lor, ei fiind lega\u0163i direct de Dumnezeu, sursa existen\u0163ei celor v\u0103zute \u015fi nev\u0103zute. De asemenea, panglica mai simbolizeaz\u0103 cununa cere\u015ftilor virtu\u0163i, simbolul nestric\u0103ciunii sau, \u00een concep\u0163ia lui Simeon al Tesalonicului, ea este semn al unirii intelectuale a \u00eengerilor cu Dumnezeu. Aureola este semnul sfin\u0163eniei, harului de care \u00eengerii se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc, globul pe care ei \u00eel poart\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 este semnul sfin\u0163irii lor de Duhul Sf\u00e2nt, iar litera X de pe el, ca \u015fi toiagul sau bagheta pe care\u2011o poart\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103, simbolizeaz\u0103 noua misiunea pe care o au \u00eengerii, odat\u0103 cu \u00centruparea M\u00e2ntuitorului, dar \u015fi autoritatea lor \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103. Aripile\u00a0 sunt simbolul apartenen\u0163ei lor celeste.<\/p>\n Arhanghelul Mihail este reprezentat av\u00e2nd \u00een m\u00e2na dreapt\u0103 un glob care are deasupra lui o cruce. Cu m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 \u0163ine o lance. Aceast\u0103 reprezentare care se afl\u0103 pe dipticul de la Constantinopol, din veacul al VI\u2011lea, ce se afl\u0103 azi la British Museum, este influen\u0163at\u0103 de ceremoniile de la curtea imperial\u0103, Arhanghelul Mihail fiind cunoscut ca cel care conduce o\u015ftile cere\u015fti, ca arhistrateg.<\/p>\n Dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea curentului iconoclast, \u00een icoanele \u00eenchinate Soborului Arhanghelilor Mihail \u015fi Gavriil, \u00een locul globului cu cruce, arhanghelii apar reprezenta\u0163i av\u00e2nd \u00een m\u00e2n\u0103 medalionul lui Hristos Emanuel, sau Logosul \u00eentrupat, un fel de imago clipeata <\/em>(imagine redat\u0103 sub form\u0103 de medalion).<\/em><\/p>\n Roba alb\u0103 este simbolul inocen\u0163ei \u00eengerilor, iar mantia ro\u015fie simbolizeaz\u0103 constitu\u0163ia de foc a naturii lor. Aceste culori folosite \u00een reprezentarea ve\u015fmintelor \u00eengerilor pot fi puse \u015fi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Judecata de Apoi. La Sant\u2019 Apollinare Nuovo Hristos este reprezentat ca av\u00e2nd de-a dreapta un \u00eenger \u00een ve\u015fminte ro\u015fii, ce-i\u00a0 simbolizeaz\u0103 pe cei care vor sta \u00een slava Domnului, iar \u00een st\u00e2nga un \u00eenger \u00een ve\u015fminte albastre, ce-i\u00a0 simbolizeaz\u0103 pe cei care vor fi priva\u0163i de aceast\u0103 slav\u0103.<\/p>\n 4. Cinstirea \u00eengerilor \u015fi a icoanelor acestora<\/p>\n Iconocla\u015ftii respingeau cinstirea \u00eengerilor \u015fi a icoanelor acestora de team\u0103 de a nu c\u0103dea \u00een idolatrie \u015fi angelolatrie. Iconodulii respingeau aceste acuze, sus\u0163in\u00e2nd faptul c\u0103 cinstind icoana unui \u00eenger, nu cinstim materia din care este construit\u0103 icoana, nici culorile picturii, ci prototipul prin care cinstirea trece la cel reprezentat \u00een icoan\u0103.<\/p>\n Iconofilii considerau c\u0103 porunca dat\u0103 de Dumnezeu evreilor de a construi Chivotul Legii str\u0103juit de cei doi heruvimi, f\u0103uri\u0163i din aurul cel mai curat (Ie\u015firea 25, 22), reprezint\u0103 justificarea fa\u0163\u0103 de acuza de idolatrie pe care le-o aduceau iconomahii care, av\u00e2nd o abordarea literar\u0103 a artei figurative, spuneau c\u0103 aceast\u0103 porunc\u0103 nu mai are nicio relevan\u0163\u0103 pentru Noul Testament \u015fi pentru arta icoanei, c\u0103ci reprezentarea heruvimilor contrazice natura lor spiritual\u0103.<\/p>\n \u00cenchinarea adus\u0103 icoanei \u00eengerilor nu \u00eencalc\u0103 porunca a doua, c\u0103ci aceast\u0103 porunc\u0103 cap\u0103t\u0103 noi valen\u0163e \u00een contextul Noului Testament[21]<\/sup><\/sup><\/a>, odat\u0103 cu \u00eentruparea Domnului Iisus Hristos.<\/p>\n Pentru o corect\u0103 cinstirea a icoanelor trebuie s\u0103 se fac\u0103 diferen\u0163a \u00eentre icoanele bune sau adev\u0103rate \u015fi icoanele false sau idoli, prin credin\u0163\u0103 \u015fi evlavie. Patriarhul Nichifor spune c\u0103 \u201eun idol este un lucru \u00eenchipuit \u015fi reprezentarea unei fiin\u0163e inexistente, a\u015fa cum \u00ee\u015fi fac elinii din lips\u0103 de bun-sim\u0163 sau de credin\u0163\u0103, ca de pild\u0103 tritonii sau centaurii sau alte fantasme care nu exist\u0103. \u00cen acest sens icoanele trebuie deosebite de idoli; cei care nu accept\u0103 aceast\u0103 distinc\u0163ie trebuie pe drept cuv\u00e2nt numi\u0163i idolatri. \u00cen ceea ce prive\u015fte icoanele, exist\u0103 icoane bune \u015fi icoane care nu sunt bune \u015fi este important s\u0103 le deosebim. Cele bune trebuie cinstite, cele care nu sunt bune trebuie respinse, dup\u0103 cum trebuie s\u0103 ne ferim de idolatrie\u201c[22]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n \u00cen dialogul dintre \u015etefan cel T\u00e2n\u0103r \u015fi \u00eemp\u0103ratul iconoclast Constantin al V\u2011lea, scris de \u015etefan Diaconul \u00een anul 806, se face deosebirea \u00eentre tip \u015fi prototip, deosebire important\u0103 \u00een privin\u0163a cinstirii acordate icoanei de c\u0103tre credincio\u015fi. Iat\u0103 ce spune \u00een acest sens \u00eemp\u0103ratul Constantin al V-lea: \u201eCum este posibil s\u0103 dai o reprezentare perceptibil\u0103 cu ajutorul sim\u0163urilor unor lucruri despre care se \u015ftie c\u0103 nu pot fi exprimate \u015fi sunt greu de v\u0103zut, \u015fi de natur\u0103 spiritual\u0103, \u015fi s\u0103 te \u00eenchini lor prin intermediul materiei, c\u00e2nd cu ajutorul acesteia nu po\u0163i \u00eenainta nimic \u00een \u00een\u0163elegerea acestor f\u0103pturi, neput\u00e2nd spune dac\u0103 sunt inefabile, dup\u0103 cum spune Grigorie Teologul\u201c[23]<\/sup><\/sup><\/a>. \u015etefan cel T\u00e2n\u0103r \u00eel acuz\u0103 pe \u00eemp\u0103rat c\u0103 face confuzia \u00eentre icoan\u0103 \u015fi idol, \u00eentre tip \u015fi prototip \u00een cinstirea icoanelor: \u201e\u00centr\u2011adev\u0103r, cine ar zice, fiind \u00een toate min\u0163ile, c\u0103 cinstirea celor aflate \u00een Biseric\u0103\u2026 \u00eenseamn\u0103 \u00eenchinarea la cele materiale? De aceea li se d\u0103 numele celor sfinte. Nu sunte\u0163i \u00een stare s\u0103 face\u0163i deosebirea \u00eentre sf\u00e2nt \u015fi profan, nici nu v\u0103 teme\u0163i, \u00een nebunia voastr\u0103, s\u0103 afirma\u0163i c\u0103 icoana lui Hristos este un idol, ca \u015fi cum ar fi o pictur\u0103 a lui Apollo, sau c\u0103 icoana Sfintei Fecioare este deopotriv\u0103 cu icoana lui Artemis \u015fi c\u0103lca\u0163i aceste icoane \u00een picioare sau le arde\u0163i\u201c[24]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen continuarea dialogului care dezbate aceea\u015fi tem\u0103, a deosebirii dintre tip \u015fi prototip, \u00eemp\u0103ratul iconomah sus\u0163ine c\u0103 cine calc\u0103 \u00een picioare icoana lui Hristos nu-L calc\u0103 \u00een picioare pe \u00eensu\u015fi Hristos. \u015etefan \u00eei r\u0103spunde c\u0103 dac\u0103 o moned\u0103 cu efigia \u00eemp\u0103ratului este c\u0103lcat\u0103 \u00een picioare, prin acest gest se aduce o ofens\u0103 acestei demnit\u0103\u0163i, cu at\u00e2t mai mult \u00een cazul icoanelor lui Hristos.<\/p>\n Iconocla\u015ftii confundau idolatria cu angelolatria, datorit\u0103 faptului c\u0103 tipul este consubstan\u0163ial dup\u0103 natur\u0103 cu prototipul.<\/p>\n Pentru iconocla\u015fti adev\u0103ratele icoane sunt Euharistia \u015fi cre\u015ftinii virtuo\u015fi, adev\u0103rate icoane vii, a\u015fa cum hot\u0103r\u0103\u015fte Sinodul iconoclast de la Hieria (754). Aceast\u0103 hot\u0103r\u00e2re constituie argumentul principal \u00eempotriva utiliz\u0103rii icoanelor \u00een cult[25]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Cinstirea \u00eengerilor nu poate fi desp\u0103r\u0163it\u0103 de cinstirea icoanele lor, iar legenda minunilor Sf\u00e2ntului Artemie, din veacul al VII-lea, confirm\u0103 acest lucru. \u00cen aceast\u0103 legend\u0103, ni se spune c\u0103 o t\u00e2n\u0103r\u0103 virtuoas\u0103 vede \u00een timpul nop\u0163ii doi \u00eengeri pe care-i recunoa\u015fte, a doua zi, \u00een icoanele aflate \u00een Biseric\u0103[26]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Apari\u0163ia miraculoas\u0103 a Arhanghelului Mihail la Chonae, povestit\u0103 de c\u0103tre Pantaleone, \u00een veacul al IX-lea[27]<\/sup><\/sup><\/a>, ofer\u0103 un model de abordare a cinstirii \u00eengerilor, de \u00eenchinare corect\u0103 la icoanele lor. Legenda spune c\u0103 ni\u015fte p\u0103g\u00e2ni au dorit s\u0103 d\u0103r\u00e2me, prin devierea cursului apei unui r\u00e2u, biserica \u00eenchinat\u0103 Arhanghelului Mihail. \u00cens\u0103 un c\u0103lug\u0103r, pe nume Arhip, se roag\u0103 arhanghelului, care intervine \u00een mod miraculos \u015fi salveaz\u0103 aceast\u0103 biseric\u0103.<\/p>\n Icoanele \u00eengerilor sunt cinstite pentru c\u0103 ele reprezint\u0103 ni\u015fte fiin\u0163e care slujesc lui Dumnezeu \u015fi oamenilor, ei fiind cum, spune H. Corbin, \u201et\u0103m\u00e2ietori ai lini\u015ftii lui Dumnezeu\u201c[28]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 5. Concluzii<\/p>\n Reprezentarea \u00eengerilor \u00een iconografia cre\u015ftin\u0103 a \u00eent\u00e2mpinat unele dificult\u0103\u0163i datorate tensiunii dintre firea imaterial\u0103 a \u00eengerilor \u015fi redarea plastic\u0103 a acestora. Iconarii cre\u015ftini au dep\u0103\u015fit aceast\u0103 tensiune baz\u00e2ndu-se pe angelofaniile prezentate de Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 \u015fi pe descrierea firii \u00eengerilor f\u0103cut\u0103 de Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i.<\/p>\n Teologia icoanelor \u00eengerilor a fost clarificat\u0103 de c\u0103tre teologii iconoduli, Sfin\u0163ii Ioan Damaschin, Nichifor M\u0103rturisitorul \u015fi Fotie prin scrierile lor, prin care arat\u0103 faptul c\u0103 \u00eengerii pot fi reprezenta\u0163i \u00een icoane fiindc\u0103, fa\u0163\u0103 de Dumnezeu care are o fire necircumscris\u0103 de timp \u015fi spa\u0163iu, \u00eengerii au o fire circumscris\u0103. Pe de alt\u0103 parte, Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i prezint\u0103 \u015fi alt argument pentru reprezentarea \u00eengerilor, acela care se refer\u0103 la faptul c\u0103 \u00eengerii iau \u00een Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103ri antropomorfe. O art\u0103 liturgic\u0103 ia fiin\u0163\u0103 prin porunca lui Dumnezeu c\u0103tre Moise de reprezentare iconic\u0103 a \u00eengerilor pe Chivotul Legii. Alt argument pentru reprezentarea \u00eengerilor se refer\u0103 la apari\u0163iilor lor, angelofanii, redate simbolic de arta cre\u015ftin\u0103 datorit\u0103 corporalit\u0103\u0163ii relative a acestora. Tertulian \u015fi Origen au afirmat principiul, reluat \u015fi de teologii iconoduli potrivit c\u0103ruia nu exist\u0103 nimic f\u0103r\u0103 de trup, \u00een afar\u0103 de Dumnezeu. Macarie Egipteanul face diferen\u0163a \u00eentre \u201etrupul fin\u201c al \u00eengerilor \u015fi \u201etrupul dens\u201c al oamenilor[29]<\/sup><\/sup><\/a>. Ioan Casian sus\u0163ine \u015fi el faptul c\u0103 \u00eengerii nu trebuie considera\u0163i \u201ecu totul netrupe\u015fti\u201c, c\u0103ci au un corp cu mult mai fin dec\u00e2t sunt corpurile noastre, potrivit \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii Sf\u00e2ntului Apostol Pavel, care spune: \u201eSunt trupuri cere\u015fti \u015fi trupuri p\u0103m\u00e2nte\u015fti\u201c (I Corinteni 15, 40)\u201c[30]<\/sup><\/sup><\/a>. La fel \u015fi p\u0103rintele angeologiei cre\u015ftine, Pseudo-Dionisie Areopagitul vorbe\u015fte despre corporalitatea subtil\u0103 a \u00eengerilor.<\/p>\n Plec\u00e2nd de la aceste clarific\u0103ri ale Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i iconarii au reprezentat \u00eengerii \u00eentr-un mod aluziv, prin aripi, care sugera caracterul simbolic al acestor reprezent\u0103ri[31]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Summary<\/p>\n The representation of angels in Christian iconography encountered some difficulties due to tension between the immaterial nature of angels and their art description. Christian icon painters exceed the voltage based on appearances in Scripture and on angel\u2019s nature describe made by the Holy Fathers.<\/p>\n Theology of angles icons was clarified by the icons adepts theologians, Saint John Damascene, Nicephorus the Confessor and Photius by their writings, which shows that angles can be represented as icons because they tend to be circumscribed, inn distinguish God who has a circumscribed time and space. On the other hand, the Holy Fathers presents another argument for the representation of angels, one that refers to the fact that angels take Scripture anthropomorphic appearance. Starting to this clarifications of the Fathers, icon painters represented angels in an allusive way, the wings suggesting the symbolic nature of these representations.<\/p>\n [1]<\/sup><\/sup><\/a> Flavius Josephus, Antichit\u0103\u0163i iudaice,<\/strong> vol. 1, trad. Ion Acsan. Editura Hasefer, Bucure\u015fti, 1999, p. 279.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [2]<\/sup><\/sup><\/a> Walther Eichrodt, Theology of the Old Testament,<\/strong> trad. J. A. Barker, The Westminster Press, Philadelphia, 1967, vol. 2, pp. 27\u201328 \u015fi Stephen L. White, Angel of the Lord: Messenger or Euphemism?<\/em>, \u00een \u201eTyndale Bulletin\u201c, 50 (1999), nr. 2, pp. 299\u2013305.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [3]<\/sup><\/sup><\/a> G\u00fcnther Juncker, Christ as Angel: The Reclamation of a primitive title, <\/em>\u00een \u201eTrinity Journal\u201c, 15 (1994), nr. 2, pp. 221\u2013250.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [4]<\/sup><\/sup><\/a> Robert C. Newman, The Ancient Exegesis of Genesis 6, 2, 4, <\/em>\u00een \u201eGrace Theological Journal\u201c, 5 (1984), nr. 1, pp. 13\u201336.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [5]<\/sup><\/sup><\/a> Flavius Josephus, op. cit.,<\/em> p. 440.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [6]<\/sup><\/sup><\/a> W. F. Albright, What were the cherubim?<\/em>, \u00een \u201eThe Biblical Archaeologist\u201c, 1 (1938), nr. 1, pp. 1\u20133.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [7]<\/sup><\/sup><\/a> Chiril al Ierusalimului, Cateheze mistagogice,<\/strong> V, 6, trad. de pr. Dumitru Fecioru, Editura IBMBOR, 2003, p. 361.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [8]<\/sup><\/sup><\/a> Jean Dani\u00e9lou, Les anges et leur mission d\u2019apr\u00e8s les P\u00e8res de l\u2019Eglise,<\/strong> Descl\u00e9e, Paris, ed. a II-a, 1990, p. 48.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [9]<\/sup><\/sup><\/a> Pr. prof. dr. Dumitru St\u0103niloae, Teologia Dogmatic\u0103 Ortodox\u0103,<\/strong> vol. I, Editura IBMBOR, Bucure\u015fti, 1996, ed. a II-a, p. 293.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [10]<\/sup><\/sup><\/a> Grigorie Palama, Scrieri II: Fecioara Maria \u015fi Petru Atonitul, prototipuri ale vie\u0163ii isihaste \u015fi alte scrieri duhovnice\u015fti,<\/strong> studiu introductiv \u015fi traducere de Ioan I. Ic\u0103 jr., Deisis, Sibiu, 2005, pp. 253\u2013254.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [11]<\/sup><\/sup><\/a> Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur, Cuv\u00e2nt\u0103ri \u00eempotriva anomeilor,<\/strong> III, 3, trad. de pr. Dumitru Fecioru, Editura IBMBOR, 2007, pp. 45\u201346.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [12]<\/sup><\/sup><\/a> Sf\u00e2ntul Chiril al Alexandriei, Comentariul la Ioan<\/em>, II, 1, \u00een Patrologia cursus completus,<\/strong> Series graeca, ed. J.P. Migne, Paris 1857\u20131866, vol. 73, col. 224.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [13]<\/sup><\/sup><\/a> Pr. prof. dr. Dumitru St\u0103niloae, op. cit<\/em>.,<\/em> p. 296.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [14]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, p. 305.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n [15]<\/sup><\/sup><\/a> Excerpta ex scriptis Theodoto, <\/strong>\u00een Stromata Buch VII und VIII. Excerpta ex Theodoto. Eclogae propheticae. Quis dives saluetur. <\/strong>Fragmente, GCS (Die griechischen christlichen Schriftsteller der ersten drei Jahrhunderte) vol. 17, 2d ed. O. St\u00e4hlin, L. Fr\u00fcchtel \u015fi U. Treu (Berlin, 1970), 110.<\/p>\n <\/p>\n<\/div>\n
<\/p>\n
\n