{"id":282,"date":"2012-09-24T20:12:57","date_gmt":"2012-09-24T20:12:57","guid":{"rendered":"http:\/\/altarul-banatului.ro\/?page_id=282"},"modified":"2012-09-25T09:14:18","modified_gmt":"2012-09-25T09:14:18","slug":"viata-de-familie-si-valorile-ei-in-cartea-lui-tobit","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/?page_id=282","title":{"rendered":"Via\u0163a de familie \u015fi valorile ei \u00een Cartea lui Tobit"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

Via\u0163a de familie \u015fi valorile ei \u00een Cartea lui Tobit[1]<\/sup><\/strong><\/sup><\/a>
\n(1)<\/p>\n

Diacon drd. IOSIF STANCOVICI<\/p>\n

Familia \u00een societatea evreiasc\u0103 a jucat dintotdeauna un rol eminamente activ \u00eenlesnind totodat\u0103 continuitatea unei identit\u0103\u0163i na\u0163ionale aparte, dar \u015fi a unor valori religioase perene. Pentru o \u00een\u0163elegere mai profund\u0103 a convingerilor care stau la baza teologiei biblice despre familie nu putem trece u\u015for cu vederea nici Cartea lui Tobit<\/em>. De\u015fi nu se num\u0103r\u0103 printre scrierile considerate inspirate ale Vechiului Testament<\/em>, cartea cuprinde numeroase \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi importante, majoritatea dintre acestea privind \u00eens\u0103\u015fi sfera vie\u0163ii de familie. Cu excep\u0163ia C\u0103r\u0163ii Facerii<\/em>, nu exist\u0103 o alt\u0103 scriere biblic\u0103 asemenea C\u0103r\u0163ii lui Tobit<\/em> care s\u0103 con\u0163in\u0103 mai multe detalii sau referiri despre c\u0103s\u0103torie, c\u0103snicie \u015fi tot ceea ce \u0163ine de rela\u0163iile \u00een cadrul familiei.<\/p>\n

Cartea prezint\u0103 via\u0163a exemplar\u0103 a dou\u0103 familii israelite \u00eenrudite (Tobit \u015fi Ana, respectiv Raguel \u015fi Edna) din Diaspora evreiasc\u0103 secolului al VIII-lea \u00ee.d.Hr. Din unirea prin c\u0103s\u0103torie a copiilor proveni\u0163i din aceste dou\u0103 familii (Tobie \u015fi Sara) se va forma o nou\u0103 familie. Cartea pune un accent deosebit asupra educa\u0163iei copiilor \u015fi respectul fa\u0163\u0103 de p\u0103rin\u0163i. Pe parcursul prezentului studiu vom analiza texte cuprinse \u00een aceast\u0103 scriere veche conceput\u0103 \u00eentr-o epoc\u0103 istoric\u0103 premerg\u0103toare na\u015fterii cre\u015ftinismului (de mul\u0163i bibli\u015fti cunoscut\u0103 ca \u201eperioada inter-testamentar\u0103\u201c). Textele \u00een mod special vor face referire la c\u0103s\u0103toria dintre Tobie \u015fi Sara, care este totodat\u0103 \u015fi tema principal\u0103 a c\u0103r\u0163ii. \u00cenainte de a ne ocupa de aceast\u0103 tem\u0103 se impune necesitatea expunerii a c\u00e2teva date preliminare care au ca obiectiv receptarea \u015fi considerarea C\u0103r\u0163ii lui Tobit<\/em>, adic\u0103 o familiarizare mai bun\u0103 cu textul studiat.<\/p>\n

Date generale privind Cartea lui Tobit<\/p>\n

Textul c\u0103r\u0163ii, o capodoper\u0103 de art\u0103 narativ\u0103, reprezint\u0103 o istorioar\u0103 sau o \u201enuvel\u0103 pioas\u0103\u201c[2]<\/sup><\/sup><\/a>, care se situeaz\u0103 la grani\u0163a dintre scrierile didactice \u015fi istorice ale Vechiului Testament<\/em>. Prin caracterul s\u0103u de model pedagogic se \u00eenscrie \u00een linia literaturii exegetice de tip midra\u015fic[3]<\/sup><\/sup><\/a>. Sunt observabile \u015fi influen\u0163ele elenistice, motiv pentru care adesea Cartea lui Tobit<\/em> se studiaz\u0103 \u00eempreun\u0103 cu alte scrieri apar\u0163in\u00e2nd iudaismului elenistic (Daniel, Iudita, Estera, Iosif \u015fi Aseneta, Testamentul lui Avraam)<\/em>[4]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/em> Versiunile grece\u015fti ale c\u0103r\u0163ii sunt intitulate: \u0392\u1f77\u03b2\u03bb\u03bf\u03c2 \u03bb\u1f79\u03b3\u03c9\u03bd \u03a4\u03c9\u03b2\u03b9\u03c4 [BA] (\u201eCartea cuvintelor lui Tobit\u201c) sau \u03a4\u03c9\u03b2\u03b5\u03b9\u03b8 [S] (\u201eTobit\u201c). Titlul este pus \u00een leg\u0103tur\u0103 cu unul dintre personajele principale ale nara\u0163iunii: Tobit (\u03a4\u03c9\u03b2\u03b9\u03b8, dup\u0103 alte versiuni \u03a4\u03c9\u03b2\u03b9\u03c4 sau \u03a4\u03c9\u03b2\u03b5\u03b9\u03b8). \u00cen Vulgata<\/em> scrierea este cunoscut\u0103 sub titlul Liber Tobiae<\/em> (\u201eCartea lui Tobie\u201c), deoarece traduc\u0103torii latini, inclusiv Ieronim, \u00eei numesc pe ambii eroi, tat\u0103 \u015fi fiu, la fel: Tobias<\/em>. \u00cen unele manuscrise apare titlul Liber utriusque Tobiae<\/em> (\u201eCartea celor doi Tobie\u201c)[5]<\/sup><\/sup><\/a>. Cadrul istoric al c\u0103r\u0163ii pare destul de clar: personajul principal, Tobit, este deportat \u00een exil \u00eempreun\u0103 cu restul triburilor nordice de c\u0103tre asirieni \u015fi a\u015fezat la Ninive[6]<\/sup><\/sup><\/a>. Datele istorice oferite de c\u0103tre autor se bazeaz\u0103 pe II Regi 17\u201319. Tobit afirm\u0103 c\u0103 a fost luat \u00een captivitate \u00een zilele regelui asirian Salmanasar (Tobit 1, 2)[7]<\/sup><\/sup><\/a>. Aceast\u0103 prezentare a evenimentelor istorice con\u0163ine c\u00e2teva erori majore \u015fi minore, probleme ce \u0163in de ordin cronologic, \u015fi nu doar at\u00e2t[8]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Nu se cunoa\u015fte data exact\u0103 a scrierii. Desf\u0103\u015furarea ac\u0163iunii este plasat\u0103 \u00een Ninive (Asiria) \u015fi \u00een Ecbatana (Media)[9]<\/sup><\/sup><\/a>, a\u015fa cum am ar\u0103tat deja, la sf\u00e2r\u015fitul secolului al VIII-lea \u00ee.d.Hr. \u00cens\u0103 cu siguran\u0163\u0103 ea a ap\u0103rut mult mai t\u00e2rziu, \u00eentr-o perioad\u0103 posterioar\u0103 redact\u0103rii finale a Pentateuhului<\/em>, dar anterioar\u0103 revoltei macabee (terminus ad quem)<\/em>[10]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/em> \u00centre cercet\u0103tori nu exist\u0103 un consens unanim privind datarea scrierii, majoritatea p\u0103rerilor variind \u00eentre anii 250 \u015fi 175 \u00ee.d.Hr.[11]<\/sup><\/sup><\/a> Provenien\u0163a geografic\u0103 a c\u0103r\u0163ii este, de asemenea, disputat\u0103, fiind propuse numeroase localit\u0103\u0163i din spa\u0163iul Orientului Apropiat, printre care cele mai des invocare sunt Alexandria, Antiohia, Ierusalim \u015fi Samaria[12]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen absen\u0163a unor date certe, autorul c\u0103r\u0163ii r\u0103m\u00e2ne \u015fi el necunoscut. Cercet\u0103torii cred c\u0103 autorul ar putea fi un evreu pios \u015fi practicant al religiei mozaice, care cuno\u015ftea bine Scriptura \u015fi \u00ee\u015fi \u00eendemna cititorii s\u0103 respecte preceptele Torei[13]<\/sup><\/sup><\/a>. Stilul s\u0103u este elegant, m\u00e2nuind cu m\u0103iestrie arta povestirii. De aceea nu f\u0103r\u0103 temei opera sa este considerat\u0103 de unii speciali\u015fti drept un clasic al epocii de argint din istoria literaturii ebreo-aramaice[14]<\/sup><\/sup><\/a>. Dincolo de capacitatea sa de a delecta, Cartea lui Tobit<\/em> \u00eencearc\u0103 s\u0103 lumineze cititorii despre mai multe subiecte importante, dintre care unul este c\u0103s\u0103toria \u015fi via\u0163a de familie.<\/p>\n

Manuscrisele C\u0103r\u0163ii lui Tobit<\/em> se g\u0103sesc \u00een nou\u0103 limbi: greac\u0103, ebraic\u0103, aramaic\u0103, latin\u0103, siriac\u0103, sahidic\u0103 (dialect al limbii copte), etiopian\u0103, armean\u0103 \u015fi arab\u0103[15]<\/sup><\/sup><\/a>. Rela\u0163ia de interdependen\u0163\u0103 dintre aceste manuscrise r\u0103m\u00e2ne o problem\u0103 destul de complex\u0103 \u015fi dificil de rezolvat, pentru care \u00een continuare se a\u015fteapt\u0103 l\u0103muriri necesare din partea speciali\u015ftilor \u00een domeniu. Textul original a fost scris \u00een aramaic\u0103 \u015fi, posibil, \u00een ebraic\u0103, din care au supravie\u0163uit timpului doar c\u00e2teva fragmente descoperite \u00een Grota 4 de la Qirbet Qumran (patru \u00een aramaic\u0103 \u015fi unul \u00een ebraic\u0103)[16]<\/sup><\/sup><\/a>. Cartea nu a fost acceptat\u0103 de Sinagog\u0103 \u00een schema tripartit\u0103 (TaNaKh<\/em> = \u201eLegea\u2013Profe\u0163ii\u2013Aghiografele\u201c) a culegerii de scrieri recunoscute ca av\u00e2nd autoritate dumnezeiasc\u0103. Cu toate acestea, \u00een Biserica cre\u015ftin\u0103 primar\u0103 Cartea lui Tobit<\/em> s-a bucurat de o larg\u0103 popularitate.<\/p>\n

Cur\u00e2nd, dup\u0103 finalizarea traducerii Septuagintei <\/em>(secolul al II \u00ee.d.Hr.), Cartea lui Tobit<\/em> avea s\u0103 fie inclus\u0103 \u00een canonul alexandrin laolalt\u0103 cu o serie de c\u0103r\u0163i ap\u0103rute \u00een epoca elenistic\u0103, respinse mai t\u00e2rziu de rabinii care, potrivit unor teologi bibli\u015fti, ar fi alc\u0103tuit a\u015fa-numitul canon palestinian al Bibliei ebraice<\/em> (sf\u00e2r\u015fitul secolului I \u00ee.d.Hr.). Biserica primar\u0103 \u015fi-a \u00eensu\u015fit \u201etraducerea celor \u015faptezeci (\u015fi doi)\u201c. Orient\u00e2ndu-se dup\u0103 cataloagele (listele) Scripturii sfinte a evreilor, majoritatea P\u0103rin\u0163ilor \u015fi scriitorilor greci au negat statutul canonic al acestor scrieri tardive, \u00eens\u0103 le-au recomandat \u00eendeosebi catehumenilor consider\u00e2ndu-le edificatoare, adic\u0103 spre folos sufletesc, sau \u2013 potrivit expresiei sf\u00e2ntului Atanasie cel Mare (\u2020 373) \u2013 \u201e(bune) de citit\u201c (\u1f00\u03bd\u03b1\u03b3\u03b9\u03bd\u03c9\u03c3\u03ba\u03cc\u03bc\u03b5\u03bd\u03b1, Epistola festiv\u0103 39 din anul 367). Cu timpul p\u0103rerea sf\u00e2ntului p\u0103rinte va deveni un \u00eendreptar pentru Biserica R\u0103s\u0103ritean\u0103. Pe de alt\u0103 parte, o mare parte a P\u0103rin\u0163ilor \u015fi a teologilor alexandrini, precum \u015fi cei latini (mai ales dup\u0103 secolul al IV-lea), le citeaz\u0103 adesea nedeosebindu-le de c\u0103r\u0163ile inspirate. Ulterior, \u00eencep\u00e2nd cu secolul al XVI-lea, teologii romano-catolici numesc aceast\u0103 colec\u0163ie de scrieri \u201ec\u0103r\u0163i deutero-canonice\u201c (\u03b4\u03b5\u03c5\u03c4\u03b5\u03c1\u03bf\u03ba\u03b1\u03bd\u03bf\u03bd\u03b9\u03ba\u03ac \u03b2\u03b9\u03b2\u03bb\u03af\u03b1, \u201ec\u0103r\u0163i ale celui de-al doilea canon\u201c) pentru a le diferen\u0163ia de \u201ec\u0103r\u0163ile proto-canonice\u201c (\u03c0\u03c1\u03c9\u03c4\u03bf\u03ba\u03b1\u03bd\u03bf\u03bd\u03b9\u03ba\u03ac \u03b2\u03b9\u03b2\u03bb\u03af\u03b1, \u201ec\u0103r\u0163i ale primului canon\u201c = cele 39 de c\u0103r\u0163i ale Vechiului Testament)[17]<\/sup><\/sup><\/a>. Bisericile protestante, ap\u0103rute dup\u0103 Reform\u0103, treptat vor elimina din bibliile lor aceste c\u0103r\u0163i, consider\u00e2ndu-le necanonice, \u201ec\u0103r\u0163i apocrife\u201c (\u1f00\u03c0\u03cc\u03ba\u03c1\u03c5\u03c6\u03b1 \u03b2\u03b9\u03b2\u03bb\u03af\u03b1 = \u201ec\u0103r\u0163i ascunse, nesigure, secrete\u201c). \u00cen Biserica Ortodox\u0103 problema canonului \u00eenc\u0103 nu a fost l\u0103murit\u0103, a\u015ftept\u00e2ndu-se din partea unui posibil sinod pan-ortodox o hot\u0103r\u00e2re \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103[18]<\/sup><\/sup><\/a>. Dat fiind faptul c\u0103 iudeii nu au manifestat nici un interes \u00een p\u0103strarea acestor c\u0103r\u0163i ca scrieri sacre, originalele ebreo-aramaice s-au pierdut aproape \u00een totalitate. \u00cen timpurile noastre descoperirile de la Marea Moart\u0103 au permis doar recuperarea lor par\u0163ial\u0103 (fragmente din Cartea lui Tobit<\/em>, Ecclesiasticul<\/em>, Epistola lui Ieremia<\/em>).<\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd cu secolul al IV-lea d.Hr. cre\u015ftinismul a cunoscut Cartea lui Tobit<\/em> mai mult prin traducerile \u00een limbile greac\u0103 \u015fi latin\u0103. Nici una dintre aceste traduceri nu corespunde \u00een totalitate resturilor provenite din sulurile comunit\u0103\u0163ii eseniene, acestea reflect\u00e2nd originale (Vorlagen)<\/em> ebraice sau aramaice mai vechi, pre-qumraniene[19]<\/sup><\/sup><\/a>.\u00a0 Cele mai vechi texte complete, disponibile \u00een prezent, provin din dou\u0103 familii de manuscrise grece\u015fti, care urmeaz\u0103 trei tradi\u0163ii distincte[20]<\/sup><\/sup><\/a>. Prima tradi\u0163ie cunoa\u015fte o versiune scurt\u0103 (GI<\/sup>) reprezentat\u0103 de codicii vatican [B] (secolul al IV-lea d.Hr.), alexandrin [A] (secolul al V-lea d.Hr.) \u015fi majoritatea minusculelor. A doua tradi\u0163ie cunoa\u015fte o versiune lung\u0103 (GII<\/sup>) reprezentat\u0103 de codicele sinaitic [S] (secolul al IV-lea d.Hr.) \u015fi minuscula atonit\u0103 Vatopedi<\/em> 513 [MS 319] (secolul al XI-lea). Unii cercet\u0103tori vorbesc despre existen\u0163a unei a treia tradi\u0163ii: GIII<\/sup> (minusculele 106\u2013107), o versiune intermediar\u0103 \u00eentre GI<\/sup> \u015fi GII<\/sup>. \u00centr-o m\u0103sur\u0103 mai mare GIII<\/sup> se \u00eenrude\u015fte cu GII<\/sup>, dar nu are la baz\u0103 Codex Sinaiticus<\/em>. \u00cen trecut GI<\/sup>, versiunea mai scurt\u0103, a fost acreditat\u0103 ca fiind mai veche \u015fi mai apropiat\u0103 de presupusa form\u0103 original\u0103. La aceast\u0103 concluzie s-a ajuns prin aplicarea principiului lectio brevior lectio potior<\/em>, \u201elec\u021biunea cea mai scurt\u0103 este cea mai puternic\u0103\u201c, apar\u0163in\u00e2nd criticii textuale conform c\u0103ruia sunt preferate textele scurte \u00een dauna celor lungi. Studiul atent al fragmentelor descoperite \u00een regiunea Qumran a infirmat aceast\u0103 premis\u0103. S-a constatat, astfel, o mai mare dependen\u0163\u0103 a versiunii mai lungi, GII<\/sup>, fa\u0163\u0103 de textul original. Pe de alt\u0103 parte, GII<\/sup> con\u0163ine mult mai multe semitisme dec\u00e2t GI<\/sup>. Ast\u0103zi speciali\u015ftii \u00een domeniu cred c\u0103 versiunea GI<\/sup> a rezultat \u00een urma compil\u0103rii versiunii GII<\/sup>, mai lung\u0103 cu circa 1.700 de cuvinte. \u00cen unele sec\u0163iuni versiunile semnaleaz\u0103 cazuri de coinciden\u0163\u0103 textual\u0103. \u00cen alte sec\u0163iuni autorul lui GI<\/sup> probabil a consultat o alt\u0103 traducere a originalului aramaic sau ebraic. Se admite, \u00een general, c\u0103 autorul lui GI<\/sup> \u015fi-a construit textul pe baza versiunii GII<\/sup>, pe care a prelucrat-o, a completat-o \u015fi a corectat-o consult\u00e2nd un text semitic, \u00een prezent necunoscut, scris fie \u00een ebraic\u0103, fie \u00een aramaic\u0103.<\/p>\n

Vetus Latina<\/em> [VL] (secolul al II-lea d.Hr.), uneori cunoscut\u0103 sub numele Itala<\/em>, este o traducere foarte apropiat\u0103 de versiunea lung\u0103 a originalului grec. Datorit\u0103 acestei fidelit\u0103\u0163i fa\u0163\u0103 de original, Vetus Latina<\/em>, se poate folosi pentru a \u00een\u0163elege mai bine recensiunea codicelui sinaitic, prin compararea celor dou\u0103, dar \u015fi pentru a-i completa lacunele (Tobit 4, 6\u201319; 13, 6\u20139). Textul latin al lui Ieronim[21]<\/sup><\/sup><\/a>, Vulgata<\/em> [Vg] (secolul al IV-lea d.Hr.), p\u00e2n\u0103 nu demult traducerea standard a Bisericii Catolice, se \u00eenrude\u015fte cu familia manuscriselor cu versiune scurt\u0103 (GI<\/sup>), \u00eens\u0103 nu traduce originalul grec, ci un text aramaic necunoscut, \u00een orice caz foarte diferit de cel descoperit l\u00e2ng\u0103 Qumran. \u00cen ambele versiuni nu se face vreo distinc\u0163ie onomastic\u0103 \u00eentre tat\u0103 \u015fi fiu, ambii purt\u00e2nd acela\u015fi nume: Tobias<\/em>. Mai mult, Vetus Latina<\/em> nu distinge nici numele celor dou\u0103 mame, ambele purt\u00e2nd acela\u015fi nume: Edna<\/em>[22]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/em> Exist\u0103 \u015fi alte c\u00e2teva mari diferen\u0163e \u00eentre Vetus Latina<\/em> \u015fi Vulgata<\/em>. Versiunea lui Ieronim con\u0163ine \u015fi numeroase adaosuri cu caracter interpretativ la diferite pasaje ale c\u0103r\u0163ii, dar \u015fi omisiuni deliberate[23]<\/sup><\/sup><\/a>. C\u00e2teva asemenea interven\u0163ii hermeneutice \u015fi traductologice, care stau \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu tema pe care o trat\u0103m, vor fi examinate la locul potrivit pe parcursul acestui studiu.<\/p>\n

Traducerile \u00een celelalte limbi clasice nu beneficiaz\u0103 de o mare aten\u0163ie din partea cercet\u0103torilor C\u0103r\u0163ii lui Tobit<\/em>, deoarece acestea urmeaz\u0103 tradi\u0163iile deja amintite. Majoritatea manuscriselor copte, etiopiene \u015fi armene au ca predecesor GI<\/sup>. Poate o aten\u0163ie mai special\u0103 ar merita manuscrisele siriace (datarea lor variaz\u0103 \u00eentre secolele al VII-lea \u015fi al XVII-lea), care \u00een afar\u0103 de versiunea GI<\/sup>, cunosc \u015fi tradi\u0163ia GIII<\/sup>, mai pu\u0163in cercetat\u0103[24]<\/sup><\/sup><\/a>. Nici despre traducerile \u00een limba aramaic\u0103 nu s-a scris mult. La sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea A. Neubauer a publicat un text aramaic al C\u0103r\u0163ii lui Tobit<\/em> descoperit \u00een Biblioteca Bodleian\u0103 din Oxford. Versiunea este scris\u0103 \u00een aramaica t\u00e2rzie (a\u015fa-numita siro-palestinian\u0103) \u015fi traduce o versiune greac\u0103, probabil, Codex Vaticanus<\/em>. Se estimeaz\u0103 c\u0103 traducerea ar fi fost realizat\u0103 c\u00e2ndva \u00een secolul al VII-lea[25]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cens\u0103 ea nu reprezint\u0103 singura \u00eencercare de acest fel, \u00eentruc\u00e2t se cunosc \u015fi alte asemenea \u201eretroversiuni\u201c bazate pe versiunile grece\u015fti sau cele latine, iar studiul lor nu aduce dec\u00e2t o contribu\u0163ie foarte mic\u0103, sau niciuna, la cunoa\u015fterea textului pe care \u00eel studiem.<\/p>\n

\u00cen prezent \u00een limba rom\u00e2n\u0103 Cartea lui Tobit<\/em> cunoa\u015fte c\u00e2teva traduceri mai importante, printre care eviden\u0163iem: Biblia Ortodox\u0103 (sau Sf\u00e2nta Scriptur\u0103): edi\u0163ie sinodal\u0103 revizuit\u0103<\/strong> (traduce o versiune GI<\/sup>) [VBOR, 1988]; Biblia sau Sf\u00e2nta Scriptur\u0103: versiune diortosit\u0103 dup\u0103 Septuaginta, redactat\u0103 \u015fi adnotat\u0103 de Bartolomeu Valeriu Anania, arhiepiscopul Clujului<\/strong> (GII<\/sup>) [VBA, 2001], Septuaginta: volumul III,<\/strong> (sinops\u0103: GI<\/sup> + GII<\/sup>) [NEC-Polirom, 2005][26]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen traducerea pasajelor citate din Cartea lui Tobit<\/em> am urm\u0103rit recensiunea codicelui sinaitic preluat\u0103 din: Robert J. Littman, Tobit: The Book of Tobit in Codex Sinaiticus <\/strong>(Septuagint Commentary Series, 9), Leiden: Brill, 2008.<\/p>\n

I. Trei familii exemplare \u00een diaspora evreiasc\u0103<\/p>\n

La realizarea acestei c\u0103r\u0163i autorul anonim s-a folosit indubitabil de diverse materiale biblice \u015fi extra-biblice. Coment\u00e2nd pasajele c\u0103r\u0163ii, interpre\u0163ii au observat numeroase influen\u0163e din c\u0103r\u0163ile cuprinse \u00een Vechiul Testament<\/em>. Exemplific\u0103m c\u00e2teva: Deuteronom<\/em>[27]<\/sup><\/sup><\/a>,<\/em> Judec\u0103tori<\/em>[28]<\/sup><\/sup><\/a>,<\/em> Psalmi<\/em>[29]<\/sup><\/sup><\/a>,<\/em> Proverbe<\/em>[30]<\/sup><\/sup><\/a>, Iov<\/em>[31]<\/sup><\/sup><\/a> \u015fi scrierile profe\u0163ilor[32]<\/sup><\/sup><\/a> (e.g.<\/em> Amos<\/em>, Isaia<\/em>, Ieremia<\/em>, Iona<\/em>, Naum<\/em>, Daniel<\/em>). Materialele extra-biblice pe care \u015fi le-a \u00eensu\u015fit puteau fi de sorginte folcloric\u0103 sau legende preluate din spa\u0163iul Orientului Apropiat (asiriene, medo-persane \u015fi grece\u015fti), pe care cu abilitate le-a prelucrat[33]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cens\u0103, Tobit<\/em> se afl\u0103 \u00eentr-o dependen\u0163\u0103 mult mai mare fa\u0163\u0103 de Cartea Facerii<\/em>, \u00eendeosebi \u00een ceea ce prive\u015fte tehnica de construire a personajelor, precum \u015fi succesiunea secven\u0163elor narative. Se arat\u0103 astfel c\u0103 autorul anonim a inten\u0163ionat s\u0103 ofere cititorilor s\u0103i modele universal valabile prin valorificarea unor teme importante ale c\u0103r\u0163ii, precum milostenia, \u00eendatorirea de a \u00eengropa pe cei mor\u0163i, iubirea necondi\u0163ionat\u0103 fa\u0163\u0103 de semeni, grija pentru familie, afec\u0163iunea p\u0103rinteasc\u0103 fa\u0163\u0103 de copii, pietatea filial\u0103, monogamia[34]<\/sup><\/sup><\/a>. Toate acestea constituie \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi importante ale c\u0103r\u0163ii pe care cititorii sunt chema\u0163i s\u0103 le practice. \u00cen Cartea lui Tobit<\/em> se disting trei familii de evrei obi\u015fnui\u0163i din exil prin care autorul idealizeaz\u0103 pe patriarhi \u015fi pe matriarhe evoc\u00e2nd \u00een numeroase pasaje momente din via\u0163a acestora surprinse \u00een \u201ecartea originilor\u201c.<\/p>\n

I.1. Prima familie: TOBIT \u015fi ANA<\/p>\n

Primele capitole (Tobit 1\u20133) trateaz\u0103 despre originea \u015fi trecutul lui Tobit \u015fi al Anei, prima familie expus\u0103 \u00een carte. Model\u00e2nd caracterele ambilor so\u0163i autorul necunoscut s-a inspirat din diverse c\u0103r\u0163ii ale Vechiului Testament<\/em>, \u00een mod special din Cartea Facerii<\/em>. \u00cen fapt, aceste prime capitole se prezint\u0103 ca o autobiografie. Scriind la persoana I[35]<\/sup><\/sup><\/a>, autorul c\u0103r\u0163ii se identific\u0103 cu naratorul \u015fi cu personajul principal: Tobit, c\u0103ruia \u00eei atribuie descrierea propriei sale staturi morale declar\u00e2nd c\u0103 \u201e[a<\/em>] umblat<\/em> \u00een toate zilele vie\u0163ii [sale] pe c\u0103ile adev\u0103rului \u015fi ale drept\u0103\u0163ii<\/em> \u015fi [a] f\u0103cut multe fapte de milostenie fra\u0163ilor [s\u0103i] \u015fi celor din poporul [s\u0103u] care au venit cu [el] \u00een captivitate, \u00een \u0163ara asirienilor, la Ninive\u201c (Tobit 1, 3). Termenii grece\u015fti \u1f00\u03bb\u03b7\u03b8\u03b5\u1f77\u03b1 (\u201eadev\u0103r\u201c) \u015fi \u03b4\u03b9\u03ba\u03b1\u03b9\u03bf\u03c3\u1f7b\u03bd\u03b7 (\u201edreptate\u201c) traduc cuvintele ebraice\u00a0 \u05d0\u05b1\u05de\u05b6\u05ea\u00a0 \u015fi\u00a0 \u05e6\u05b0\u05d3\u05b8\u05e7\u05b8\u05d4\u00a0 care laolalt\u0103 presupun ideea de fidelitate absolut\u0103 fa\u0163\u0103 de Dumnezeu \u015fi disponibilitatea de a colabora cu El \u00een orice condi\u0163ie sau \u00eemprejurare a vie\u0163ii (cf.<\/em> Ieremia 4, 2). Prin aceste cuvinte autorul a vrut s\u0103 sublinieze c\u0103 Tobit a umblat<\/em> cu pietate \u015fi cu sinceritate pe c\u0103ile lui Dumnezeu, iar faptele bune fa\u0163\u0103 de semeni le-a practicat cu devotament. Unele personaje ale c\u0103r\u0163ii (Edna \u015fi Gabael) \u00eel numesc \u1f00\u03bd\u1f74\u03c1 \u03b4\u1f77\u03ba\u03b1\u03b9\u03bf\u03c2 (\u201eom drept\u201c, Tobit 7, 6; cf.<\/em> 9, 6).<\/p>\n

La realizarea acestui portret, autorul s-a inspirat din via\u0163a \u015fi faptele patriarhului Avraam. Tradi\u0163ia exegezei biblice vede \u00een Avraam un om drept: \u201eAvram a crezut \u00een Domnul \u015fi El i-a socotit aceasta ca dreptate<\/em>\u201c (Facerea 15, 6). \u00centr-un alt loc Dumnezeu spune: \u201e(\u2026) Eu l-am ales pe el ca s\u0103 le porunceasc\u0103 fiilor \u015fi urma\u015filor s\u0103i s\u0103 \u0163in\u0103 calea Domnului f\u0103c\u00e2nd judecat\u0103 \u015fi dreptate, pentru ca Domnul s\u0103 aduc\u0103 asupra lui Avraam toate c\u00e2te i-a f\u0103g\u0103duit\u201c (Facerea 18, 19). Tobit \u00eei recomand\u0103 c\u0103lduros fiului s\u0103u, iar mai t\u00e2rziu \u015fi nepo\u0163ilor s\u0103i, s\u0103 practice dreptatea \u015fi s\u0103 nu umble \u201e\u00een c\u0103ile nedrept\u0103\u0163ii\u201c (\u03bf\u1f31 \u1f41\u03b4\u03bf\u03af \u03c4\u1fc6\u03c2 \u1f00\u03b4\u03b9\u03ba\u1f77\u03b1\u03c2; Tobit 4, 5\u20136; cf.<\/em> 14, 8\u20139). Avraam \u201ea umblat\u201c (\u05d4\u05b8\u05dc\u05b7\u05da\u05b0) \u00een c\u0103ile Domnului (Facerea 17, 1; 24, 40; 48, 15).<\/p>\n

Numele indic\u0103 caracterul persoanei, iar \u00een cazul de fa\u0163\u0103 alegerea lui nu pare deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. Varianta greac\u0103 \u03a4\u03c9\u03b2\u03b5\u03b9\u03b8 vine de la ebraicul\u00a0 \u05d8\u05d5\u05d1\u05d9[36]<\/sup><\/sup><\/a>, o abreviere de la\u00a0 \u05d8\u05d5\u05b9\u05d1\u05b4\u05d9\u05bc\u05b8\u05d4\u05d5\u05bc\u00a0 \/ \u1e6c\u00f4b<\/span>iyy\u0101h\u00fb<\/em> (II Paralipomena 17, 8), sau \u03a4\u03c9\u03b2\u03b9\u1f75\u03bb[37]<\/sup><\/sup><\/a> (Tobit 1, 1), care \u00eenseamn\u0103 \u201ebun\u0103tatea lui Yahwe\/El\u201c sau \u201eYahwe\/El este bun\u201c[38]<\/sup><\/sup><\/a>. Numele pare a fi o aluzie profetic\u0103. Poporul lui Israel L-a p\u0103r\u0103sit pe Dumnezeu \u015fi a ajuns rob altor popoare. Totu\u015fi, Dumnezeu este bun deoarece \u201eva schimba r\u0103ul \u00een bine<\/em>\u201c \u015fi va \u00eemplini ceea ce mai demult a f\u0103g\u0103duit: s\u0103 izb\u0103veasc\u0103 via\u0163a unui popor numeros (cf.<\/em> Facerea 50, 20). Genealogia lui Tobit, include mai multe nume (Tobiel, Ananiel, Aduel, Gabael, [Rafael, Raguel][39]<\/sup><\/sup><\/a> \u015fi Asiel) formate prin \u00eembinarea a dou\u0103 cuvinte legate \u00eentre ele, al doilea cuv\u00e2nt fiind de fiecare dat\u0103 acela\u015fi:\u00a0 \u05d0\u05b5\u05dc\u00a0 (numele lui Dumnezeu). \u00cen acest mod autorul a dorit s\u0103 eviden\u0163ieze descenden\u0163a glorioas\u0103 a personajului principal, precum \u015fi faptul c\u0103 acesta s-a bucurat de o protec\u0163ie divin\u0103 deosebit\u0103 (Tobit 1, 1).<\/p>\n

Conduita moral\u0103 \u015fi exemplar\u0103 a lui Tobit se remarc\u0103 din fraged\u0103 tinere\u0163e, \u00eenainte de deportarea familiei sale \u00een exil[40]<\/sup><\/sup><\/a>, pe vremea c\u00e2nd \u00eenc\u0103 mai locuia la Tisbe, \u00een \u0163ara sa natal\u0103, p\u0103m\u00e2ntul lui Nefatali. Astfel, originea \u015fi trecutul lui Tobit sunt legate de \u0163inuturile \u00een care odinioar\u0103 locuia \u201etribul lui Neftali\u201c (\u1f21 \u03c6\u03c5\u03bb\u03ae \u039d\u03b5\u03c6\u03b8\u03b1\u03bb\u03b5\u03b9\u03bc, Tobit 1, 1\u20132). Amintind de acest vechi trib israelit, autorul face aluzie la diferi\u0163i eroi celebri \u015fi diferite momente din istoria na\u0163ional\u0103 despre care vorbesc c\u0103r\u0163ile Vechiului Testament<\/em>. Influen\u0163ele unor c\u0103r\u0163i, precum Cartea Judec\u0103torilor<\/em>, sunt c\u00e2t se poate de evidente. R\u0103mas orfan, f\u0103r\u0103 tat\u0103, Tobit este crescut \u201e\u00een Legea Domnului\u201c (\u1f10\u03bd \u03c4\u1ff7 \u03bd\u1f79\u03bc\u1ff3 \u039c\u03c9\u03c3\u1fc6) de c\u0103tre bunica sa, al c\u0103rei nume \u00eel cunoa\u015ftem: Debora (\u0394\u03b5\u03b2\u03b2\u03c9\u03c1\u03b1, Tobit 1, 8)[41]<\/sup><\/sup><\/a>. Acela\u015fi nume (\u05d3\u05bc\u05b0\u05d1\u05d5\u05b9\u05e8\u05b8\u05d4 = \u201ealbina\u201c) l-a purtat o profetes\u0103 renumit\u0103 care tr\u0103ise \u00een Galileea epocii judec\u0103torilor (Judec\u0103tori 4, 4 et passim<\/em>). Familiaritatea autorului cu c\u0103r\u0163ile biblice rezult\u0103 \u015fi din men\u0163iunea a\u015fez\u0103rii Kede\u0161\u2013Naftali (\u039a\u03c5\u03b4\u03b9\u03c9\u03c2 \u03c4\u1fc6\u03c2 \u039d\u03b5\u03c6\u03b8\u03b1\u03bb\u03b5\u03b9\u03bc, Tobit 1, 2), locul de provenien\u0163\u0103 al judec\u0103torului Barac (\u05e0\u05b7\u05e4\u05b0\u05ea\u05bc\u05b8\u05dc\u05b4\u05d9\u00a0 \u05e7\u05bc\u05b6\u05d3\u05b6\u05e9\u05c1, Judec\u0103tori 4, 6), ale c\u0103rui succese militare repurtate \u00eempotriva canaani\u0163ilor sunt c\u00e2ntate de c\u0103tre Debora (Judec\u0103tori 5)[42]<\/sup><\/sup><\/a>. Localitatea Tisbe (\u0398\u03af\u03c3\u03b2\u03b7) poate sta \u00een leg\u0103tur\u0103 \u015fi cu memoria profetului Ilie (\u05d0\u05b5\u05dc\u05b4\u05d9\u05bc\u05b8\u05d4\u05d5\u05bc), cunoscut \u015fi sub numele\u00a0 \u05d4\u05b7\u05ea\u05bc\u05b4\u05e9\u05c1\u05b0\u05d1\u05bc\u05b4\u05d9\u00a0 (\u201eTesviteanul\u201c, cf.<\/em> I Regi 17, 1; 21, 17, 28; II Regi 1, 2, 8; 9, 36). \u00cens\u0103, \u00een pofida similitudinii fonetice \u00eentre cele dou\u0103 denumiri, la care se adaug\u0103 \u015fi absen\u0163a unor date certe, o asemenea ipotez\u0103 este greu de confirmat[43]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Tobit afirm\u0103 c\u0103, \u00een timpul \u015federii sale \u00een Galileea, la Tisbe, obi\u015fnuia s\u0103 urce \u00een fiecare an la Ierusalim cu ocazia marilor s\u0103rb\u0103tori anuale, aduc\u00e2nd cele dint\u00e2i roade, oferind zeciuial\u0103 preo\u0163ilor \u015fi celorlal\u0163i slujitori de la Templu, iar apoi f\u0103c\u00e2nd faptele milosteniei fa\u0163\u0103 de orfani, v\u0103duve \u015fi prozeli\u0163i (Tobit 1, 4\u20138). Tema practicii faptelor milosteniei va fi reluat\u0103 de mai multe ori pe parcursul c\u0103r\u0163ii. Autorul vrea s\u0103 ofere cititorilor s\u0103i un exemplu de conduit\u0103 moral\u0103, filantropic\u0103 \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, patriotic\u0103. A fost ata\u015famentul pentru casa Domnului \u015fi cetatea lui David care l-a \u00eendemnat pe Tobit s\u0103 se \u00eendrepte c\u0103tre Sion, dezaprob\u00e2nd \u00een acest mod separatismul neftali\u0163ilor \u015fi al celorlalte triburi israelite de regatul lui Iuda \u015fi de centrul politic \u015fi cultic din Ierusalim[44]<\/sup><\/sup><\/a>. Fidelitatea cu care Tobit \u00eemplinea preceptele Legii din Deuteronom<\/em>, 16, 16, \u015fi 14, 22\u201329, este mai admirabil\u0103 de vreme ce rudele sale c\u0103zuser\u0103 demult \u00een apostazie, iar el r\u0103m\u0103sese singurul care mai mergea \u00een pelerinaj la Ierusalim. Prin aceast\u0103 atitudine Tobit se apropie \u015fi mai mult de modelul avraamic. Unele materiale midra\u015fice \u015fi hagadice, prin care rabinii \u00eencercau \u201es\u0103 acopere\u201c lacunele biblice, vorbesc despre Avraam cum din fraged\u0103 tinere\u0163e s-a manifestat ca un mare opozant al cultului idolatru devenind \u201esingurul\u201c adorator al Dumnezeului celui adev\u0103rat (Ya\u0161ar<\/em> 6; cf.<\/em> Jubilee<\/em> 12, 12\u201315)[45]<\/sup><\/sup><\/a>. Patriarhul Avraam \u015fi Tobit sunt deopotriv\u0103 unici \u00een felul lor de a fi. Ambii sunt portretiza\u0163i ca vie\u0163uitori \u00eentr-o lume care nu le poate tolera, nici \u00een\u0163elege, convingerile, fiind permanent inflexibili \u00een fa\u0163a tenta\u0163iilor \u201elumescului\u201c, inadapta\u0163i unei societ\u0103\u0163i care alunec\u0103 spre superficialitate \u015fi promoveaz\u0103 o judecat\u0103 lipsit\u0103 de profunzime.<\/p>\n

Autorul anonim acord\u0103 o aten\u0163ie deosebit\u0103 loialit\u0103\u0163ii afi\u015fate de Tobit fa\u0163\u0103 de conservarea unor practici cunoscute \u00een mediile Diasporei evreie\u015fti din epoca celui de-al doilea Templu[46]<\/sup><\/sup><\/a>. Aleg\u00e2ndu-\u015fi o so\u0163ie din r\u00e2ndul membrilor propriului s\u0103u trib, Tobit merge dincolo de toate cerin\u0163ele impuse de Legea mozaic\u0103. De\u015fi c\u0103s\u0103toriile consangvine par a fi \u00een acord cu spiritul legii vechi (cf.<\/em> cazul fiicelor lui Salfaad, Numeri 27, 1\u201311; 36, 1\u201313), \u00een Sf\u00e2nta Scriptur\u0103<\/em> nu exist\u0103 nici o porunc\u0103 explicit\u0103 care prevede asemenea c\u0103s\u0103torii, dimpotriv\u0103 chiar le interzice drastic (cf.<\/em> Levitic 18 \u015fi 20)[47]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cens\u0103 autorul C\u0103r\u0163ii lui Tobit<\/em> vede \u00een practica endogamiei o necesitate pe care o cultiv\u0103 \u015fi o propune ca o solu\u0163ie pentru comunitatea evreiasc\u0103 aflat\u0103 \u00een exil, permanent amenin\u0163at\u0103 de primejdia asimil\u0103rii[48]<\/sup><\/sup><\/a>. Prin intermediul c\u0103s\u0103toriilor contractate cu rude apropiate se urm\u0103rea respectarea principiului separ\u0103rii de ne-evrei imit\u00e2ndu-se astfel exemplul patriarhilor (Facerea 24, 4, 37\u201338; 28, 2\u20134).<\/p>\n

Mai t\u00e2rziu, printre cele mai importante instruc\u0163iuni pe care Tobit le va oferi fiului s\u0103u va fi \u015fi cea referitoare la practica endogamiei: \u201e\u00cenainte de toate, ia-\u0163i de so\u0163ie o femeie dintre urma\u015fii p\u0103rin\u0163ilor t\u0103i. Nu-\u0163i lua femeie str\u0103in\u0103, care nu este din tribul tat\u0103lui t\u0103u, fiindc\u0103 noi suntem fiii profe\u0163ilor. Adu-\u0163i aminte, fiule, de Noe, de Avraam, de Isaac, de Iacov, p\u0103rin\u0163ii no\u015ftri din vechime. To\u0163i \u015fi-au luat femei dintre fra\u0163ii lor [adic\u0103 rudele lor<\/em>] \u015fi to\u0163i au fost binecuv\u00e2nta\u0163i \u00een copiii lor. Urma\u015fii lor vor mo\u015fteni p\u0103m\u00e2ntul\u201c (GI<\/sup> Tobit 4, 12). Tobit \u00ee\u015fi \u00eendeamn\u0103 fiul de a nu lua \u00een c\u0103s\u0103torie o femeie str\u0103in\u0103. Legea lui Moise interzice evreilor s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 cu canaani\u0163ii (Ie\u015firea 34, 11\u201316) cu scopul de a se evita riscul \u201econtamin\u0103rii\u201c cu idolatrie a spiritualit\u0103\u0163ii religiei yahwistice (cf.<\/em> Deuteronom 7, 3\u20134; Ezdra 9, 1\u20132, 12; Neemia 13, 25)[49]<\/sup><\/sup><\/a>. Pentru siguran\u0163\u0103, Tobit restr\u00e2nge fiului posibilitatea alegerii miresei doar la membrii tribului lui Neftali, adic\u0103 \u1f10\u03ba \u03c4\u1ff6\u03bd \u1f00\u03b4\u03b5\u03bb\u03c6\u1ff6\u03bd \u03b1\u1f50\u03c4\u1ff6\u03bd (\u201edintre fra\u0163ii lor\u201c). Prin unirea \u00een c\u0103s\u0103torie cu o femeie str\u0103in\u0103, evreul compromite mo\u015ftenirea sa profetic\u0103, deoarece permite ca \u00een via\u0163a sa s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u015fi alte influen\u0163e de multe ori nefaste pentru coeziunea lui Israel. Tobit \u00eei reaminte\u015fte fiului c\u00e2teva exemple ilustrative preluate din povestirile biblice pe care acesta cu siguran\u0163\u0103 i le relatase \u00een copil\u0103rie. Pentru Tobit cele mai bune exemple sunt f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 cele ale patriarhilor: Avraam s-a c\u0103s\u0103torit cu Sara, sora sa vitreg\u0103 (Facerea 20, 12), Isaac a avut aceia\u015fi bunici ca \u015fi so\u0163ia sa Rebeca (Facerea 24, 4), Lia \u015fi Rahela erau veri\u015foarele lui Iacov (Facerea 28, 2). Dintr-o lucrare apocrif\u0103, contemporan\u0103 apari\u0163iei C\u0103r\u0163ii lui Tobit<\/em>, afl\u0103m c\u0103 Noe s-a c\u0103s\u0103torit cu fiica unchiului s\u0103u[50]<\/sup><\/sup><\/a>. Promisiunea \u201emo\u015ftenirii p\u0103m\u00e2ntului\u201c vine ca o recompens\u0103 acordat\u0103 celor fideli lui Dumnezeu \u015fi respect\u0103rii legilor Sale. Se observ\u0103 aici speran\u0163a personajului principal pentru urma\u015fi, care vor duce mai departe mo\u015ftenirea material\u0103 \u015fi spiritual\u0103 a p\u0103rin\u0163ilor.<\/p>\n

Tobit se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu Ana (\u1f0d\u03bd\u03bd\u03b1\u03c2), o rud\u0103 apropiat\u0103 (Tobit 1, 9, 20). Numele ei aminte\u015fte de Ana (\u05d7\u05b7\u05e0\u05bc\u05b8\u05d4 = \u201emil\u0103\u201c, sau \u201ehar\u201c), mama judec\u0103torului \u015fi profetului Samuel (I Regi 1, 20). De la Ana Tobit a avut un fiu, c\u0103ruia \u00eei pune un nume aproape identic cu propriul s\u0103u nume: Tobie<\/em> (\u03a4\u03c9\u03b2\u03af\u03b1\u03c2)[51]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen traducerea sa, Ieronim nu deosebe\u015fte cele dou\u0103 nume. Este un caz extraordinar, \u00eent\u00e2lnit foarte rar, deoarece \u00een Vechiul Testament<\/em> nu era obligatoriu ca fiii s\u0103 primeasc\u0103 numele p\u0103rin\u0163ilor[52]<\/sup><\/sup><\/a>. Rela\u0163ia dintre tat\u0103l Tobit \u015fi fiul Tobie are un caracter exemplar. \u00cen calitate de cap al familiei, lui Tobit \u00eei revine datoria de a-\u015fi forma \u015fi educa fiul preg\u0103tindu-l spre a \u00eenfrunta greut\u0103\u0163ile inerente ale vie\u0163ii. Autorul c\u0103r\u0163ii \u00eei atribuie \u00eensu\u015firile caracteristice unui \u00een\u0163elept, acesta \u00eentruchip\u00e2nd tipul ideal de p\u0103rinte credincios care transmite posterit\u0103\u0163ii tradi\u0163ia str\u0103veche a lui Israel[53]<\/sup><\/sup><\/a>. Cuvintele de dragoste pe buzele celor doi sunt rare \u015fi discrete, dar zelul de a transmite fiului \u00een\u0163elepciunea \u015fi educa\u0163ia religioas\u0103 mo\u015ftenit\u0103 de la p\u0103rin\u0163i r\u0103m\u00e2ne l\u0103udabil. Instruc\u0163iunile adresate fiului cap\u0103t\u0103 forma unui testament. Ele se refer\u0103 la \u00eendatoririle fa\u0163\u0103 de p\u0103rin\u0163i (Tobit 4, 3\u20134) \u015fi cele fa\u0163\u0103 de Dumnezeu (Tobit 4, 5\u20136). Minuscula MS 319, aflat\u0103 \u00eentr-o m\u0103n\u0103stire din Muntele Athos, continu\u0103 cu alte \u00eendatori care privesc faptele milosteniei (Tobit 4, 7\u201311), normele cu privire la c\u0103s\u0103torie \u015fi via\u0163a de familie (Tobit 4, 12), rela\u0163iile cu ceilal\u0163i semeni (Tobit 4, 13\u201317) \u015fi \u00eendemnul de a urma mereu sfaturile \u00een\u0163elepte \u015fi folositoare (Tobit 4, 18\u201319). Este seria cea mai ampl\u0103 de recomand\u0103ri morale ale c\u0103r\u0163ii \u015fi are drept model colec\u0163ia de prevederi legale cuprins\u0103 \u00een Pentateuh<\/em> precum \u015fi \u00een diverse alte colec\u0163ii de maxime cu caracter sapien\u0163ial (\u00eendeosebi Cartea Proverbelor<\/em>).<\/p>\n

Descrierea rela\u0163iei lui Tobit cu Ana, so\u0163ia sa, nu prezint\u0103 multe am\u0103nunte. Ana este \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat\u0103 ca o femeie dedicat\u0103 activit\u0103\u0163ilor casnice, dispus\u0103 oric\u00e2nd s\u0103 lucreze pentru a asigura nevoile familiei (Tobit 2, 11). A\u015fa cum am ar\u0103tat, primele dispozi\u0163ii enumerate de Tobit se refer\u0103 la \u00eent\u00e2ietatea piet\u0103\u0163ii filiale \u00een conformitate cu cel de-al cincilea precept de pe tablele Decalogului (Ie\u015firea 20, 12; Deuteronom 5, 16; cf.<\/em> Sirah 7, 27\u201328). \u201e[Fiule,] s\u0103 m\u0103 \u00eengropi cu cinste. Cinste\u015fte-o pe mama ta \u015fi nu o p\u0103r\u0103si \u00een toate zilele vie\u0163ii tale. F\u0103 ce este pl\u0103cut \u00een fa\u0163a ei \u015fi \u00eentru nimic s\u0103 nu-i \u00eentristezi duhul! Adu-\u0163i aminte, fiule, c\u0103 ea a \u00eenfruntat multe primejdii pentru tine, c\u00e2nd te-a purtat \u00een p\u00e2ntece. Iar c\u00e2nd va muri, s\u0103 o \u00eengropi l\u00e2ng\u0103 mine \u00een acela\u015fi morm\u00e2nt\u201c (Tobit 4, 3\u20134). Tobit, cunoscut pentru grija sa de a oferi o \u00eenmorm\u00e2ntare c\u00e2t mai corespunz\u0103toare pentru cei mor\u0163i \u00eentre compatrio\u0163ii s\u0103i (Tobit 1, 17\u201318; 2, 4\u20138; 12, 12\u201313), ca un evreu pios cere aceea\u015fi onoare pentru sine \u015fi so\u0163ia sa[54]<\/sup><\/sup><\/a>. Admirabil\u0103 este grij\u0103 delicat\u0103 \u015fi atent\u0103 a lui Tobit pentru v\u0103duva sa, pe care o \u00eencredin\u0163eaz\u0103 fiului atunci c\u00e2nd va atinge o v\u00e2rsta \u00eenaintat\u0103. De multe ori mama \u015fi-a riscat via\u0163a pentru a da na\u015ftere copilului, iar acesta la r\u00e2ndul s\u0103u va avea obliga\u0163ia de a se \u00eengriji de ea oferindu-i considera\u0163ia cuvenit\u0103 de \u00eendat\u0103 ce \u00ee\u015fi va pierde sprijinul \u00een so\u0163ul ei. Emo\u0163ionant\u0103 este, de asemenea, dorin\u0163a lui Tobit de a se odihni \u00een acela\u015fi morm\u00e2nt cu so\u0163ia sa, imit\u00e2nd exemplul patriarhilor care au ales pe\u015ftera Macpela ca un loc de veci: Avraam \u015fi Sara (Facerea 25, 10), Isaac \u015fi Rebeca, Iacov \u015fi Lia (Facerea 49, 31). La sf\u00e2r\u015fitul c\u0103r\u0163ii b\u0103tr\u00e2nul Tobit \u00eei va reaminti fiului s\u0103u de acelea\u015fi dispozi\u0163ii, \u00eendemn\u00e2ndu-l s\u0103-\u015fi educe copiii \u00een spiritul deja consacrat (Tobit 14, 8\u201311). Evreii din Diaspora au fost foarte interesa\u0163i de via\u0163a de familie \u015fi dragostea care ar trebui s\u0103 prevaleze \u00een r\u00e2ndul membrilor nucleului familial[55]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

\u00cen construirea personajului principal, autorul nu s-a inspirat doar din exemplul lui Avraam, ci a avut \u00een vedere \u015fi pe ceilal\u0163i patriarhi[56]<\/sup><\/sup><\/a>. Asemenea patriarhului Isaac, Tobit trece prin experien\u0163e similare: \u00ee\u015fi pierde vederea (Tobit 2, 10; Facerea 27, 1) \u015fi \u00ee\u015fi trimite fiul \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie lung\u0103 (Facerea 28, 2; Tobit 4, 20\u20135, 2)[57]<\/sup><\/sup><\/a>. Asemenea patriarhului Iacov, la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii sale, \u00eenzestrat cu darul profe\u0163iei, Tobit le dezv\u0103luie fiului \u015fi nepo\u0163ilor s\u0103i despre cele viitoare oferindu-le, totodat\u0103, \u015fi ultimele instruc\u0163iuni (Tobit 14, 3\u201311; Facerea 49, 1\u201333). Asemenea patriarhului Iosif, Dumnezeu a f\u0103cut ca Tobit \u201es\u0103 sporeasc\u0103\u201c sub un conduc\u0103tor ne-evreu (Salmanasar), fiind ridicat la rangul de func\u0163ionar de stat (Tobit 1, 13; Facerea 39, 2\u20134; 41, 38\u201344)[58]<\/sup><\/sup><\/a>. Cu to\u0163i patriarhii se asem\u0103n\u0103 \u015fi \u00een privin\u0163a longevit\u0103\u0163ii v\u00e2rstei: Avraam a murit la v\u00e2rsta de 175 ani (Facerea 25, 7), Isaac la v\u00e2rsta de 180 ani (Facerea 35, 28), Iacov la v\u00e2rsta de 147 ani (Facerea 47, 28), Iosif la v\u00e2rsta de 110 ani (Facerea 50, 26), iar Tobit moare la v\u00e2rsta de 112 ani (Tobit 14, 14)[59]<\/sup><\/sup><\/a>. Totu\u015fi, dintre to\u0163i patriarhii biblici, Tobit aminte\u015fte cel mai mult de Avraam.<\/p>\n

Portretiz\u00e2ndu-o pe Ana, so\u0163ia lui Tobit, autorul C\u0103r\u0163ii lui Tobit<\/em> o modeleaz\u0103 inspir\u00e2ndu-se din via\u0163a matriarhelor. Dintre matriarhele biblice ea se aseam\u0103n\u0103 cel mai mult cu Rebeca. Povestirile celor dou\u0103 personaje feminine se potrivesc \u00een cel pu\u0163in trei privin\u0163e. Primul element comun \u00eel reprezint\u0103 cecitatea so\u0163ului, pe care l-am amintit mai sus. \u00cens\u0103 modul \u00een care Isaac \u015fi Tobit devin orbi este diferit: patriarhul orbe\u015fte din pricina \u00eenaint\u0103rii \u00een v\u00e2rst\u0103 (Facerea 27, 1), pe c\u00e2nd tat\u0103l lui Tobie \u00ee\u015fi pierde vederea \u00een urma unui accident (Tobit 2, 10). Isaac nu-\u015fi va mai rec\u0103p\u0103ta niciodat\u0103 darul vederii, \u00een schimb Tobit va fi vindecat printr-o interven\u0163ie miraculoas\u0103, moment care coincide cu punctul culminant al nuvelei. Al doilea element comun \u00eel reprezint\u0103 \u201eepisodul \u00een\u015fel\u0103ciunii\u201c. Ambele so\u0163ii sunt acuzate de faptul c\u0103 \u015fi-au am\u0103git so\u0163ii. \u00centorc\u00e2ndu-se acas\u0103 dup\u0103 o zi de munc\u0103, Ana aduce cu sine un ied primit \u00een dar pe l\u00e2ng\u0103 plata c\u00e2\u015ftigat\u0103 \u00een urma comer\u0163ului cu \u0163es\u0103turi. F\u0103r\u0103 nici un temei Tobit o suspecteaz\u0103 de furt cer\u00e2ndu-i s\u0103-l \u00eenapoieze proprietarului (Tobit 2, 12\u201313). \u00cent\u00e2mplarea aminte\u015fte de \u00een\u015fel\u0103ciunea premeditat\u0103 a Rebec\u0103i (Facerea 27, 9\u201313). R\u0103spunsul ironic dat de c\u0103tre Ana se aseam\u0103n\u0103 cu reac\u0163ia so\u0163iei dreptului Iov (Tobit 2, 14; Iov 2, 9). De\u015fi Tobit practica cu zel faptele milosteniei, experien\u0163a l-a \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 generozitatea nu se \u00eent\u00e2lnea printre virtu\u0163ile, oricum rare, ale contemporanilor s\u0103i. Este interesant de observat faptul c\u0103 obiectul declan\u015f\u0103rii \u201edisputei\u201c \u00eentre so\u0163i \u00een ambele povestiri \u00eel reprezint\u0103 \u201eiedul\u201c (\u1f41 \u1f14\u03c1\u03b9\u03c6\u03bf\u03c2, Tobit 2, 13) sau \u201epieile iezilor\u201c (\u03c4\u1f70 \u03b4\u1f73\u03c1\u03bc\u03b1\u03c4\u03b1 \u03c4\u1ff6\u03bd \u1f10\u03c1\u1f77\u03c6\u03c9\u03bd, Facerea 27, 16).<\/p>\n

Al treilea element comun este cel mai important: tema desp\u0103r\u0163irii mamei de fiu. Ambele mame se confrunt\u0103 cu aceea\u015fi grea \u00eencercare: plecarea fiului \u00eentr-o \u0163ar\u0103 str\u0103in\u0103 (Facerea 27, 42\u201346; Tobit 5, 18\u201322). Ana pl\u00e2nge dup\u0103 Tobie plecat \u00een Media, tot a\u015fa cum a pl\u00e2ns<\/em> Rebeca dup\u0103 Iacov fugit \u00een Mesopotamia.[60]<\/sup><\/sup><\/a> Extrem de mi\u015fc\u0103tor este felul \u00een care autorul descrie suferin\u0163a mamei de dorul fiului plecat departe. Aproape f\u0103r\u0103 speran\u0163\u0103, Ana \u00een fiecare zi cerceta drumul pe care plecase fiul ei, iar noaptea pl\u00e2ngea \u015fi nu putea dormi (Tobit 10, 7; 11, 5). Totu\u015fi, a\u015ftept\u0103rile ei vor fi r\u0103spl\u0103tite pentru c\u0103 \u00eentr-o zi Tobie va reveni acas\u0103 (Tobit 11, 5\u20136). Rebeca nu-\u015fi va mai revedea fiul vreodat\u0103; va muri \u00eenainte ca Iacov s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la Mamvri, \u00een Chiriat-Arba, unde locuia Isaac (Facerea 35, 27). Autorul C\u0103r\u0163ii lui Tobit<\/em> se \u00eendur\u0103 de suferin\u0163a Anei, de aceea a optat s\u0103 nu copieze \u00een \u00eentregime modelul geneziac. Fericit\u0103 la revederea fiului ei, Ana roste\u015fte aproape acelea\u015fi cuvinte pe care mai demult le-a spus patriarhul Iacov re\u00eent\u00e2lnindu-l pe Iosif: \u201eDe acum pot s\u0103 mor, fiule, fiindc\u0103 te-am v\u0103zut!\u201c (Tobit 11, 9; Facerea 46, 30).<\/p>\n

Dintre toate personajele feminine ale c\u0103r\u0163ii, Ana se aseam\u0103n\u0103 cel mai mult cu bunica so\u0163ului ei. Ambele femei suplinesc roluri care \u00een mod uzual revin b\u0103rba\u0163ilor[61]<\/sup><\/sup><\/a>. Debora se \u00eengrije\u015fte de educa\u0163ia nepotului ei, r\u0103mas orfan dup\u0103 moartea prematur\u0103 a tat\u0103lui. Exemplul ei aminte\u015fte \u015fi de alte bunici \u015fi mame biblice, printre care le exemplific\u0103m pe Loida \u015fi Eunichi, mult pre\u0163uite \u00een una dintre epistolele pastorale ale sf\u00e2ntului apostol Pavel (II Timotei 1, 5). Ana prin munca prestat\u0103 \u00eentre\u0163ine \u00eentreaga cas\u0103. Ea este o femeie liber\u0103, cu o bun\u0103 stim\u0103 de sine, dar \u015fi devotat\u0103 familiei prin sacrificiul depus pentru bun\u0103starea membrilor ei. \u00cen dauna observa\u0163iilor exegezei feministe care vede \u00een Cartea lui Tobit<\/em>, precum \u015fi \u00een majoritatea c\u0103r\u0163ilor biblice, doar imagini ale statutului arhaic inferior al femeii, redus\u0103 exclusiv la via\u0163a din jurul c\u0103minului, se poate afirma nu f\u0103r\u0103 temei c\u0103 starea femeii \u00een Diaspora evreiasc\u0103 a perioadei elenistice nu era at\u00e2t de precar\u0103 pe c\u00e2t s-a sus\u0163inut \u00een mod exagerat \u015fi \u00een repetate r\u00e2nduri de diver\u015fi comentatori contemporani[62]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Faptul ca o femeie s\u0103-\u015fi sus\u0163in\u0103 material so\u0163ul r\u0103m\u00e2ne, desigur, un caz excep\u0163ional \u00een lumea biblic\u0103. \u201e\u00cen mentalitatea antic\u0103, dependen\u0163a economic\u0103 a unui b\u0103rbat de so\u0163ia sa era descalificat\u0103 din punct de vedere social\u201c[63]<\/sup><\/sup><\/a> (cf.<\/em> Sirah 25, 22). A\u015fa cum se poate remarca, Tobit suport\u0103 aproape acelea\u015fi umilin\u0163e prin care a trecut dreptul Iov. La \u00eenceput \u00eei ajut\u0103 pe evreii s\u0103raci \u015fi oprima\u0163i \u00eempreun\u0103 cu care \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte acelea\u015fi vicisitudini fiind deporta\u0163i \u00eentr-o \u0163ar\u0103 str\u0103in\u0103 (Tobit 1, 16\u201317). \u00cen pofida virtu\u0163ilor alese, Tobit r\u0103m\u00e2ne s\u0103rac, orb \u015fi dependent de serviciile so\u0163iei sale, din cauza c\u0103rora se confrunt\u0103 \u015fi cu oprobriul public (Tobit 3, 6). Filantropismul s\u0103u \u00eel conduce adesea spre conflicte inevitabile cu elita p\u0103g\u00e2n\u0103 (Tobit 1, 18\u201320), dar \u015fi cu cei apropia\u0163i care caut\u0103 pretexte pentru a-i pune via\u0163a \u00een primejdie (Tobit 2, 8). Cu toate acestea, Tobit nu face afirma\u0163ii senten\u0163ioase \u00eempotriva celor de un neam cu el atunci c\u00e2nd istorise\u015fte faptele negative ale celor exila\u0163i care uitaser\u0103 \u00eendatoririle prescrise de Legea mozaic\u0103 (Tobit 1, 10\u201312). Dimpotriv\u0103, se identific\u0103 \u015fi sufer\u0103 laolalt\u0103 cu ei (Tobit 3, 3\u20135; 13, 3). \u00cen rug\u0103ciunea sa, asemenea dreptului Iov, nu-\u015fi pledeaz\u0103 nevinov\u0103\u0163ia (Tobit 3, 2\u20136)[64]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Exist\u0103 foarte pu\u0163ini exege\u0163i care au v\u0103zut \u00een aceste versete prefigur\u0103ri ale personalit\u0103\u0163ii M\u00e2ntuitorului. Domnul Iisus Hristos a fost un israelit drept care a respectat Legea lui Dumnezeu \u201e\u00een cel mai profund mod imaginabil\u201c[65]<\/sup><\/sup><\/a>. A vie\u0163uit \u00een mijlocul unui popor c\u0103lc\u0103tor de Lege cu care, totu\u015fi, a preferat s\u0103 se identifice (Ioan 4, 9; 18, 35; cf.<\/em> Luca 19, 41\u201344). Ascultarea \u015fi \u00eemplinirea Legii L-au adus \u00een conflict cu autorit\u0103\u0163ile seculare, precum \u015fi cu mul\u0163i dintre proprii S\u0103i coreligionari. \u00cen fa\u0163a acuza\u0163ilor intentate de adversari nu s-a folosit de nici un prilej pentru a-\u015ei justifica nevinov\u0103\u0163ia (Matei 26, 62\u201363; Ioan 19, 9\u201310; cf.<\/em> Luca 23, 34). Pentru Biserica primar\u0103 drumul care a condus prin Patimi spre \u00cenviere se interpreteaz\u0103 ca un act soteriologic al r\u0103scump\u0103r\u0103rii omenirii (I Corinteni 15). Deznod\u0103m\u00e2ntul fericit al necazurilor lui Tobit devine o imagine parabolic\u0103 a planului divin prin care se are \u00een vedere actul restaurator \u00een cadrul istoriei lui Israel. De\u015fi poate este impropriu spus, Tobit devine un \u201eimitator al lui Hristos\u201c. Portretiz\u00e2ndu-l, autorul probabil s-a inspirat \u015fi din pasajele c\u0103r\u0163ii profetului Isaia despre\u00a0 \u05d9\u05b0\u05d4\u05d5\u05b8\u05d4\u00a0 \u05e2\u05b6\u05d1\u05b6\u05d3\u00a0 \/ \u1ffeeb<\/span>ed<\/span> YHWH<\/em> (\u201eSlujitorul lui Dumnezeu\u201c), care potrivit exegezei cre\u015ftine se consider\u0103 o anticipare a suferin\u0163ei, a mor\u0163ii \u015fi a \u00cenvierii M\u00e2ntuitorului Hristos. Eroul acestor pasaje este drept, supus \u015fi smerit, iar \u00een urma \u00eencerc\u0103rilor \u00eendurate va fi salvat \u015fi prosl\u0103vit (Isaia 52, 13\u201353, 12). \u00cen lumina unei asemenea lecturi\/interpret\u0103ri a textului, povestea familiei lui Tobit devine o parabol\u0103 colorat\u0103 a istoriei \u00eemp\u0103c\u0103rii lui Dumnezeu cu mireasa sa, poporul lui Israel.<\/p>\n

I.2. A doua familie: RAGUEL \u015fi EDNA<\/p>\n

Perechea so\u0163ilor Raguel \u015fi Edna, rude apropiate ale b\u0103tr\u00e2nului Tobit, reprezint\u0103 cea de doua familie care joac\u0103 un rol important \u00een Cartea lui Tobit<\/em>. Ilustr\u00e2nd raportul dintre Raguel \u015fi Edna, autorul s-a inspirat din modelul geneziac al so\u0163ilor Avraam \u015fi Sara, pe care par\u0163ial l-a folosit deja \u00een construirea personajelor Tobit \u015fi Ana. Dar \u015fi \u00een acest caz asem\u0103n\u0103rile nu se limiteaz\u0103 doar la un singur personaj.<\/p>\n

Scena \u00eent\u00e2lnirii dintre Raguel \u015fi rudele sale (Tobit 7) poate fi cu u\u015furin\u0163\u0103 paralelizat\u0103 cu scena filoxeniei de la Stejarul lui Mamvri. Elementele comune \u00eentre cele dou\u0103 pasaje sunt numeroase, mai ales detaliile care privesc tema ospitalit\u0103\u0163ii. \u00cen conformitate cu obiceiurile orientale existente \u00een epoc\u0103, inspir\u00e2ndu-se indubitabil \u015fi din Cartea Facerii<\/em>, capitolul 18, autorul C\u0103r\u0163ii lui Tobit<\/em> nu a putut omite prezentarea unor practici familiare sie\u015fi \u015fi contemporanilor s\u0103i, precum cea a salut\u0103rilor reciproce sau a \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103rilor \u00eenc\u0103rcate de emo\u0163ii \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, datina sp\u0103l\u0103rii picioarelor, urmat\u0103 imediat de scena unei mese festive \u00een cinstea oaspe\u0163ilor (Tobit 7, 8\u20139). Aceste detalii pot fi pre\u0163ioase pentru studiul arheologiei biblice[66]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Numele \u201eRaguel\u201c (\u03a1\u03b1\u03b3\u03bf\u03c5\u1f75\u03bb) este, de asemenea, foarte sugestiv. Gra\u0163ie descoperirilor de la Marea Moart\u0103 forma original\u0103 a numelui a putut fi recuperat\u0103:\u00a0 \u05e8\u05e2\u05d5\u05d0\u05dc\u00a0 \u015fi \u00eenseamn\u0103 \u201eprieten al lui Dumnezeu\u201c[67]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen epistola sa, sf\u00e2ntul Iacov, ruda Domnului, spune c\u0103 Avraam \u201ea fost numit prieten al lui Dumnezeu<\/em> [\u03c6\u1f77\u03bb\u03bf\u03c2 \u0398\u03b5\u03bf\u1fe6]\u201c (Iacob 2, 23). Raguel este, a\u015fadar, \u201eprieten al lui Dumnezeu\u201c pentru c\u0103 asemenea lui Avraam se afl\u0103 \u00eentr-o pozi\u0163ie deosebit de favorabil\u0103, fiind iubit \u015fi ales de Dumnezeu. De aceea Dumnezeu \u00eel viziteaz\u0103 prin trimisul S\u0103u. Este important de observat c\u0103 motivul angelic apare \u00een ambele nara\u0163iuni. Raguel g\u0103zduie\u015fte \u00een casa sa un \u00eenger, emisar divin, de\u015fi nu este con\u015ftient de acest fapt[68]<\/sup><\/sup><\/a>. Mai cur\u00e2nd, g\u0103zduirea bun\u0103 pe care o face oaspe\u0163ilor s\u0103i \u00eel apropie de modelul ilustrativ avraamic. De la bun \u00eenceput autorul necunoscut a \u0163inut s\u0103-l prezinte pe Raguel \u00een acelea\u015fi condi\u0163ii \u00een care apare \u015fi Avraam \u00eenaintea sosirii nea\u015fteptate a oaspe\u0163ilor. Raguel st\u0103 la poarta cur\u0163ii casei sale (Tobit 7, 1), asemenea lui Avraam care este g\u0103sit \u015fez\u00e2nd la intrarea cortului s\u0103u (Facerea 18, 1). Potrivit acestor preciz\u0103ri introductive, ambele personaje las\u0103 impresia unei a\u015ftept\u0103ri ne\u00eentrerupte dup\u0103 cineva. \u00cen ambele cazuri vizitatorii sunt onora\u0163i cu un salut plin de cordialitate \u015fi o primire ospitalier\u0103. Avraam \u015fi Raguel devin \u00eentr-un mod necondi\u0163ionat \u015fi gratuit \u201eeternele gazde\u201c. Virtutea filoxeniei este \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 comun\u0103 ambelor personaje.<\/p>\n

Edna are tr\u0103s\u0103turi comune cu so\u0163ia lui Avraam, cu care deopotriv\u0103 se \u00eengrije\u015fte de primirea oaspe\u0163ilor (Tobit 8, 19; Facerea 18, 6). Interesant este de notat faptul c\u0103 numele so\u0163iei lui Raguel se afl\u0103 \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu relatarea ospitalit\u0103\u0163ii lui Avraam. Numele propriu \u201eEdna\u201c (\u05e2\u05d3\u05e0\u05d4 = \u201epl\u0103cere carnal\u0103\u201c) nu este atestat \u00een literatura biblic\u0103. Doar o singur\u0103 dat\u0103 \u2013 \u00een calitate de nume comun \u2013 se \u00eent\u00e2lne\u015fte \u00een reac\u0163ia ironic\u0103 a Sarei la vestea c\u0103 ea \u00een cele din urm\u0103 va na\u015fte un fiu:
\n\u05d0\u05b7\u05d7\u05b2\u05e8\u05b5\u05d9 \u05d1\u05b0\u05dc\u05b9\u05ea\u05b4\u05d9 \u05d4\u05b8\u05d9\u05b0\u05ea\u05b8\u05d4-\u05dc\u05bc\u05b4\u05d9 \u05e2\u05b6\u05d3\u05b0\u05e0\u05b8\u05d4(\u201eDup\u0103 ce am \u00eemb\u0103tr\u00e2nit, mai pot eu avea pofte<\/em> ?\u201c, Facerea 18, 12). Edna se aseam\u0103n\u0103 \u015fi cu Rebeca. Ea pl\u00e2nge atunci c\u00e2nd fiica ei o p\u0103r\u0103se\u015fte urm\u00e2ndu-\u015fi so\u0163ul \u015fi se roag\u0103 pentru fericirea ei (Tobit 7, 16\u201317). \u00ce\u015fi \u00eencredin\u0163eaz\u0103 fiica lui Tobie \u015fi insist\u0103 asupra sentimentelor de dragoste \u015fi d\u0103ruire reciproc\u0103 care ar trebui s\u0103 domneasc\u0103 \u00een noua familie \u015fi \u00een rela\u0163ia mirilor cu p\u0103rin\u0163ii lor (Tobit 10, 12\u201313). Exist\u0103 \u015fi alte asem\u0103n\u0103ri interesante. Primul dialog purtat de Edna cu Tobie \u015fi Azaria\/Rafael aproape reproduce discu\u0163ia dintre Iacov \u015fi p\u0103storii lui Laban:<\/p>\n\n\n\n\n\n\n
\n

Facerea 29, 4\u20136<\/p>\n

\n<\/td>\n

\n

Tobit 7, 3\u20135<\/p>\n

\n<\/td>\n<\/tr>\n

\u201eIacov le-a zis:<\/p>\n

\u2013 Fra\u0163ilor, de unde sunte\u0163i voi?<\/p>\n

Ei au zis:<\/p>\n

\u2013 Suntem din Haran.<\/td>\n

\u201eEdna i-a \u00eentrebat \u015fi le-a zis:<\/p>\n

\u2013 De unde sunte\u0163i, fra\u0163ilor?<\/p>\n

I-au zis:<\/p>\n

\u2013 Noi suntem din fiii lui Neftali<\/p>\n

surghiuni\u0163i la Ninive.<\/td>\n<\/tr>\n

Le-a zis:<\/p>\n

\u2013 \u00cel cunoa\u015fte\u0163i pe Laban, fiul lui Nahor?<\/p>\n

Ei au zis:<\/p>\n

\u2013 \u00cel cunoa\u015ftem.<\/td>\n

Le-a zis:<\/p>\n

\u2013 \u00cel cunoa\u015fte\u0163i pe Tobit, fratele nostru?<\/p>\n

Ei i-au zis:<\/p>\n

\u2013 Noi \u00eel cunoa\u015ftem.<\/td>\n<\/tr>\n

Le-a zis:<\/p>\n

\u2013 E s\u0103n\u0103tos?<\/p>\n

Ei au zis:<\/p>\n

\u2013 E s\u0103n\u0103tos\u2026 \u015fi, iat\u0103, c\u0103 Rahela, fata lui,<\/p>\n

vine cu oile\u201c.<\/td>\n

Le-a zis:<\/p>\n

\u2013 E s\u0103n\u0103tos?<\/p>\n

Ei i-au zis:<\/p>\n

\u2013 E bine \u015fi tr\u0103ie\u015fte.<\/p>\n

Tobie a zis:<\/p>\n

\u2013 El e tat\u0103l meu\u201c.<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

Aceste pasaje eviden\u0163iaz\u0103 \u00een mod clar dependen\u0163a C\u0103r\u0163ii lui Tobit<\/em> fa\u0163\u0103 de modelul ei biblic: Cartea Facerii<\/em>. A\u015fa cum am v\u0103zut aici, \u00een unele cazuri chiar \u015fi cuvintele personajelor se afl\u0103 \u00een concordan\u0163\u0103 cu cele ale modelelor originale. Raguel \u015fi Edna, asemenea patriarhilor \u015fi matriarhelor sunt doi so\u0163i ospitalieri, credincio\u015fi lui Dumnezeu \u015fi interesa\u0163i de bun\u0103starea copiilor \u015fi a rudelor. Exilul \u015fi distan\u0163a nu au periclitat durabilitatea leg\u0103turilor de rudenie \u015fi de afec\u0163iune \u00eentre cele dou\u0103 familii evreie\u015fti.<\/p>\n

I.3. A treia familie: TOBIE \u015fi SARA<\/p>\n

Cea de a treia familie din carte este cea reprezentat\u0103 de tinerii miri Tobie \u015fi Sara. Evenimentul c\u0103s\u0103toriei lor constituie tema central\u0103 a c\u0103r\u0163ii. Cre\u00e2nd aceste personaje autorul s-a inspirat din modelele deja evocate.<\/p>\n

Tobie \u015fi Sara sunt ambii singuri la p\u0103rin\u0163i, fapt men\u0163ionat de mai multe ori \u015fi de fiecare dat\u0103 de c\u0103tre un alt personaj: Sara (Tobit 3, 10, 15), Rafael (Tobit 6, 12), Tobie (Tobit 6, 15) \u015fi Raguel (Tobit 8, 17). Portretiz\u00e2nd pe cei doi tineri \u2013 \u00een particular pe Tobie \u2013 autorul c\u0103r\u0163ii s-a inspirat din modelul geneziac ilustrat de patriarhul Isaac. P\u0103rin\u0163ii din ambele familii manifest\u0103 o dragoste profund p\u0103rinteasc\u0103 fa\u0163\u0103 de copiii lor. Tobie \u015fi Sara erau singurele lor speran\u0163e \u015fi singurele consol\u0103ri pentru zilele senectu\u0163ii. Ana declar\u0103 c\u0103 Tobie le este \u201etoiag b\u0103tr\u00e2ne\u0163elor\u201c (VBA Tobit 5, 18)[69]<\/sup><\/sup><\/a>, pl\u00e2nge dup\u0103 plecarea lui \u015fi, \u201ecercet\u00e2nd cu ochii drumul\u201c (\u03c0\u03b5\u03c1\u03b9\u03b2\u03bb\u03b5\u03c0\u03bf\u03bc\u1f73\u03bd\u03b7 \u03c4\u1f74\u03bd \u1f41\u03b4\u1f78\u03bd), a\u015fteapt\u0103 cu ner\u0103bdare clipa \u00een care acesta se va \u00eenapoia (Tobit 11, 5). Tobit este preocupat de g\u0103sirea unui \u00eenso\u0163itor de \u00eencredere care s\u0103-i ghideze fiul (Tobit 5, 11\u201314), \u00ee\u015fi face griji din pricina \u00eent\u00e2rzierii prelungite a c\u0103l\u0103torilor (Tobit 10, 1\u20133) \u015fi se bucur\u0103 atunci c\u00e2nd \u00eei revede (Tobit 11, 14) afi\u015f\u00e2nd prin aceasta dragostea sa p\u0103rinteasc\u0103 pentru fiul revenit dup\u0103 o lung\u0103 absen\u0163\u0103. Ambii p\u0103rin\u0163i, Ana \u015fi Tobit, \u00eel consider\u0103 pe Tobie \u201elumina ochilor [lor]\u201c (\u03c4\u1f78 \u03c6\u1ff6\u03c2 \u03c4\u1ff6\u03bd \u1f40\u03c6\u03b8\u03b1\u03bb\u03bc\u1ff6\u03bd \u03bc\u03bf\u03c5, Tobit 10, 5; 11, 14). Aceast\u0103 dragoste pentru \u201eunicul copil\u201c se reg\u0103se\u015fte \u00een scenariul geneziac, \u00een care Avraam \u00eel iube\u015fte pe Isaac, singurul s\u0103u fiu, (Facerea 22, 2). \u00cen afec\u0163iunea ei matern\u0103 pentru copilul ei umilit, Sara reac\u0163ioneaz\u0103 alung\u00e2nd din casa ei pe Agar \u015fi pe Ismael (Facerea 21, 9\u201310). Iacov \u00eei iube\u015fte pe Iosif \u015fi pe Beniamin, fiii pe care Rahela i-a n\u0103scut, de ale c\u0103ror suflete este legat sufletul s\u0103u (Facerea 37, 3; 44, 30\u201331).<\/p>\n

Comportamentul lui Tobie fa\u0163\u0103 de tat\u0103l s\u0103u se remarc\u0103 prin sentimente de profund respect, supunere \u015fi ascultare \u2013 comportament pe care \u015fi Isaac l-a manifestat fa\u0163\u0103 de Avraam (cf.<\/em> episodul Akedei, Facerea 22)[70]<\/sup><\/sup><\/a>. Tobie particip\u0103 cu ardoare la realizarea faptelor bune ini\u0163iate de tat\u0103l s\u0103u (Tobit 2, 1\u20133). F\u0103r\u0103 consim\u0163\u0103m\u00e2ntul p\u0103rin\u0163ilor s\u0103i nu c\u0103l\u0103tore\u015fte \u00een Media (Tobit 5, 17). C\u0103l\u0103toria lui Tobie, de\u015fi nu-i cunoa\u015fte adev\u0103ratul scop, are ca model c\u0103l\u0103toriile \u00een c\u0103utarea unei so\u0163ii printre rude descrise \u00een Cartea Facerii<\/em>, capitolele 24 \u015fi 29. Am ar\u0103tat deja c\u0103 Tobit \u015fi-a instruit fiul \u00een vederea alegerii unei so\u0163ii potrivite av\u00e2nd ca model exemplul patriarhilor (Tobit 4, 12). \u00cengerul Rafael \u00eei va aminti de aceste instruc\u0163iuni (Tobit 6, 16). Patriarhul Avraam se \u00eengrije\u015fte de instruirea servului cu privire la scopul c\u0103l\u0103toriei, asigur\u00e2ndu-se c\u0103 fiul s\u0103u va avea o so\u0163ie din \u0163ara sa de origine, mai precis nora sa va fi dintre rudele sale (Facerea 24, 4). Rebeca \u00eel nelini\u015fte\u015fte pe Isaac c\u0103 va muri dac\u0103 Iacov se va c\u0103s\u0103tori cu o hittit\u0103, asemenea lui Esau, fratelui s\u0103u mai mare (Facerea 27, 46; cf.<\/em> 26, 34\u201335). Astfel fratele mai mic este nevoit s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 \u00een Mesopotamia pentru a-\u015fi g\u0103si o so\u0163ie \u201e\u00eentre fiicele lui Laban\u201c (Facerea 28, 1\u20132).<\/p>\n

C\u0103l\u0103toriile au de fiecare dat\u0103 ca element comun compania unui \u00eenger<\/em>[71]<\/sup><\/sup><\/a>,<\/em> garant al protec\u0163iei divine \u015fi al \u00eemplinirii f\u0103g\u0103duin\u0163elor. Avraam \u00eel asigur\u0103 pe credinciosul servitor, pe care Talmudul Babilonian<\/em> l-a identificat cu Eliezer (Yoma<\/em> 28b, cf.<\/em> Facerea 15, 2), c\u0103 prin interven\u0163ia angelic\u0103 va reu\u015fi s\u0103 duc\u0103 la bun sf\u00e2r\u015fit \u00eemplinirea misiunii sale: \u201eDomnul Dumnezeul cerului \u015fi Dumnezeul p\u0103m\u00e2ntului [\u2026] \u00eel va trimite pe \u00eengerul<\/em> S\u0103u \u00eenaintea ta, \u015fi de acolo \u00eei vei lua tu femeie fiului meu\u201c (Facerea 24, 7; cf.<\/em> Tobit 5, 21\u201322)[72]<\/sup><\/sup><\/a>. La r\u00e2ndul s\u0103u servitorul va relata acelea\u015fi cuvinte lui Laban (Facerea 24, 40). \u00cen drum spre Haran, Iacov are un vis \u00een care vede pe \u00eengerii<\/em> lui Dumnezeu urc\u00e2nd \u015fi cobor\u00e2nd pe o scar\u0103 (Facerea 28, 12). Tobie este \u00eenso\u0163it pe \u00eentreaga durat\u0103 a c\u0103l\u0103toriei de c\u0103tre \u00eengerul<\/em> Rafael[73]<\/sup><\/sup><\/a>, care \u00ee\u015fi \u00eensu\u015fe\u015fte un nume derivat din numele devotatului servitor al patriarhului Avraam: Azaria<\/em> (\u1f08\u03b6\u03b1\u03c1\u1f77\u03b1, Tobit 5, 13)[74]<\/sup><\/sup><\/a>. Cuvintele lui Tobit adresate so\u0163iei sale amintesc de cele ale lui Avraam: \u201eNu-\u0163i face griji pentru ei, sora mea, c\u0103ci un \u00eenger bun<\/em> va merge cu el, va avea izb\u00e2nd\u0103 la drum \u015fi se va \u00eentoarce s\u0103n\u0103tos\u201c (Tobit 5, 21\u201322). Autorul C\u0103r\u0163ii lui Tobit<\/em> preia motivul literar al \u00eengerului \u00eenso\u0163itor, protector \u015fi prieten din relat\u0103rile geneziace eviden\u0163iindu-l \u015fi dezvolt\u00e2ndu-l. \u00cen comportamentul lui Rafael \u00eent\u00e2lnim majoritatea manifest\u0103rilor specifice fenomenului angelofaniei: \u00eengerul apare (Tobit 5, 4), \u00eenso\u0163e\u015fte (Tobit 5, 16, 21; 12, 12), se descoper\u0103 (Tobit 12, 15), st\u00e2rne\u015fte mirare (Tobit 12, 16), \u00eencurajeaz\u0103 (\u201enu v\u0103 teme\u0163i!\u201c, Tobit 12, 17), porunce\u015fte (Tobit 12, 20), se face nev\u0103zut (Tobit 12, 21), devine m\u0103rturie a lucr\u0103rii lui Dumnezeu \u00een via\u0163a oamenilor (Tobit 12, 22). Tov\u0103r\u0103\u015fia lui Rafael (angelus interpres)<\/em> aminte\u015fte de peregrin\u0103rile lui Israel prin de\u015fert (Ie\u015firea 23, 20; 32, 34; 33, 2)[75]<\/sup><\/sup><\/a>. Astfel, autorul a vrut s\u0103 arate c\u0103 Dumnezeu prin \u00eengerii S\u0103i poart\u0103 de grij\u0103 celor care c\u0103l\u0103toresc, \u00eenso\u0163indu-i \u015fi conduc\u00e2ndu-i spre destina\u0163ia propus\u0103.<\/p>\n

Spre finalul c\u0103r\u0163ii, capitolul 12, c\u00e2nd a sosit momentul r\u0103spl\u0103tirii \u00eenso\u0163itorului de drum, Tobie propune ca jum\u0103tate din bunurile care le-a dob\u00e2ndit \u00een timpul c\u0103l\u0103toriei s\u0103 fie oferite credincioasei rude. Tobit \u00eencuviin\u0163eaz\u0103 gestul generos. Potrivit afirma\u0163iilor lui Tobie, Azaria \u015fi-a \u00eendeplinit cu con\u015ftiinciozitate misiunea: \u201ePe mine m-a condus \u00een siguran\u0163\u0103 [acas\u0103], a vindecat-o pe so\u0163ia mea, a adus banii cu mine \u015fi pe tine te-a vindecat\u201c (Tobit 12, 3). Azaria, \u201echem\u00e2ndu-i deoparte pe am\u00e2ndoi\u201c (Tobit 12, 5; cf.<\/em> Matei 17, 1; Marcu 9, 2), pe Tobit \u015fi pe Tobie, le vorbe\u015fte despre importan\u0163a a patru fapte majore: (1) binecuv\u00e2ntarea lui Dumnezeu, recuno\u015ftin\u0163a fa\u0163\u0103 de El \u015fi m\u0103rturisirea binefacerilor Lui \u00een fa\u0163a lumii, (2) rug\u0103ciunea cu adev\u0103r (\u03c0\u03c1\u03bf\u03c3\u03b5\u03c5\u03c7\u1f74 \u03bc\u03b5\u03c4\u1f70 \u1f00\u03bb\u03b7\u03b8\u03b5\u1f77\u03b1\u03c2)[76]<\/sup><\/sup><\/a>, (3) milostenia (\u1f10\u03bb\u03b5\u03b7\u03bc\u03bf\u03c3\u1f7b\u03bd\u03b7) \u015fi (4) \u00eengroparea celor mor\u0163i (Tobit 12, 6\u201312)[77]<\/sup><\/sup><\/a>. Apoi \u00eengerul se dezv\u0103luie. Reac\u0163ia lui Tobit \u015fi a lui Tobie aminte\u015fte de mirarea care i-a cuprins pe cei trei discipoli la vederea Domnului Iisus cu prilejul Schimb\u0103rii la Fa\u0163\u0103 (Matei 17, 1\u20138; Marcu 9, 2\u20138; Luca 9, 28\u201336). Asemenea relat\u0103rilor evanghelice, cei prezen\u0163i cad jos, iar apoi li se spune s\u0103 nu se team\u0103: \u201eAtunci s-au tulburat am\u00e2ndoi \u015fi au c\u0103zut (\u1f14\u03c0\u03b5\u03c3\u03b1\u03bd) cu fa\u0163a la p\u0103m\u00e2nt \u015fi s-au \u00eenfrico\u015fat (\u1f10\u03c6\u03bf\u03b2\u1f75\u03b8\u03b7\u03c3\u03b1\u03bd). \u015ei [\u00eengerul Rafael] le-a zis lor: \u2013 Nu v\u0103 teme\u0163i (\u039c\u1f74 \u03c6\u03bf\u03b2\u03b5\u1fd6\u03c3\u03b8\u03b5). Pace vou\u0103. Binecuv\u00e2nta\u0163i-L pe Dumnezeu\u2026\u201c (Tobit 12, 16\u201317). Acelea\u015fi trei forme verbale, indicate \u00eentre paranteze (de la \u03c0\u1f77\u03c0\u03c4\u03c9, \u201ea c\u0103dea\u201c \u015fi \u03c6\u03bf\u03b2\u1f73\u03c9, \u201ea se \u00eenfrico\u015fa, a se teme\u201c), se reg\u0103sesc \u015fi \u00een relatarea matean\u0103 (Matei 17, 6\u20137)[78]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

C\u0103l\u0103toria lui Tobie \u015fi a lui Azaria spre Ecbatana are ca precedent biblic episodul \u201eleg\u0103rii lui Isaac\u201c (Facerea 22), pe care l-am evocat mai sus. Comun ambelor povestiri este motivul celor doi care \u201eau mers \u00eempreun\u0103\u201c (\u1f10\u03c0\u03bf\u03c1\u03b5\u1f7b\u03b8\u03b7\u03c3\u03b1\u03bd \u1f00\u03bc\u03c6\u1f79\u03c4\u03b5\u03c1\u03bf\u03b9, Facerea 22, 6, 8; Tobit 5, 22; 6, 1, 6; 11, 4). \u00cen ambele situa\u0163ii t\u00e2n\u0103rul se \u00eendreapt\u0103 aproape incon\u015ftient spre calvar: Isaac urmeaz\u0103 a fi jertfit pe un munte \u201edin \u0163ara Moria\u201c (Facerea 22, 2), \u00een timp ce Tobie devine o victim\u0103 aproape sigur\u0103 pentru pe\u015ftele r\u0103pitor din apele fluviului Tigru (Tobit 6, 2), iar apoi se va confrunta cu demonul devorator (Tobit 8, 2\u20133; cf.<\/em> 6, 14). \u00cens\u0103 de fiecare dat\u0103 interven\u0163ia \u00eengerului este salvatoare (Facerea 22, 11\u201312; Tobit 6, 3; 8, 3). Merit\u0103, de asemenea, notat faptul c\u0103 dialogul dintre Rafael \u015fi Tobie (Tobit 6, 11\u201319) imit\u0103 \u00een unele privin\u0163e conversa\u0163ia purtat\u0103 de c\u0103tre patriarhul Avraam cu fiul s\u0103u Isaac (Facerea 22, 7\u20138)[79]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Ca tr\u0103s\u0103tur\u0103 dominant\u0103 a personalit\u0103\u0163ii lui Tobie, se remarc\u0103 grija permanent\u0103 pentru starea p\u0103rin\u0163ilor; fiul nu se desparte niciodat\u0103 de g\u00e2ndul la p\u0103rin\u0163i. \u00centr-un prim moment, dup\u0103 ce afl\u0103 de nea\u015fteptata moarte pe r\u00e2nd a celor \u015fapte so\u0163i \u00een noaptea nun\u0163ii, Tobie refuz\u0103 propunerea de a o lua \u00een c\u0103s\u0103torie pe Sara: \u201eEu sunt singurul fiu al tat\u0103lui meu; dac\u0103 mor<\/em>, ar \u00eensemna ca via\u0163a tat\u0103lui meu \u015fi a mamei mele s\u0103 se pogoare \u00een morm\u00e2nt ca urmare a durerii pe care eu le-am pricinuit-o<\/em>; \u015fi nu au al\u0163i copii care s\u0103-i \u00eengroape.\u201c (VBA Tobit 6, 15). Rug\u00e2ndu-l pe \u00eengerul Rafael s\u0103 mearg\u0103 \u00een locul s\u0103u la Raghe\u015f pentru a recupera banii depu\u015fi la Gabael, Tobie \u00ee\u015fi exprim\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 teama de a nu-\u015fi dezam\u0103gi p\u0103rin\u0163ii: \u201eTu \u015ftii c\u0103 tat\u0103l meu num\u0103r\u0103 zilele: dac\u0103 eu voi \u00eent\u00e2rzia o singur\u0103 zi, mult \u00eel voi \u00eentrista. Tu vezi cum m-a legat Raguel cu jur\u0103m\u00e2nt, iar eu nu-i pot nesocoti jur\u0103m\u00e2ntul\u201c (VBA Tobit 9, 3). Confrunt\u00e2ndu-se cu insisten\u0163ele lui Raguel, care dorea s\u0103-\u015fi re\u0163in\u0103 fiica c\u00e2t mai mult timp \u00een casa sa, Tobie reafirm\u0103 pietatea filial\u0103 fa\u0163\u0103 de p\u0103rin\u0163i remarcat\u0103 la \u00eenceput: \u201eD\u0103-mi drumul s\u0103 plec, \u015ftiind eu bine c\u0103 tat\u0103l meu \u015fi mama mea nu mai cred c\u0103 o s\u0103 m\u0103 vad\u0103. A\u015fadar, tat\u0103, te rog s\u0103 m\u0103 la\u015fi s\u0103 plec spre a m\u0103 duce la tat\u0103l meu; \u0163i-am spus cum l-am l\u0103sat\u201c (VBA Tobit 10, 8). Tobie era singurul sprijin important al p\u0103rin\u0163ilor s\u0103i, pe care autorul \u2013 a\u015fa cum am ar\u0103tat deja \u2013 a \u0163inut s\u0103-l eviden\u0163ieze printr-o expresie metaforic\u0103 extrem de sugestiv\u0103: \u201elumina ochilor mei\u201c (Tobit 5, 18; 10, 5). El va reda vederea tat\u0103lui s\u0103u (Tobit 11, 11\u201313), \u015fi tot el va fi cel care \u00eei va \u00eenchide ochii pentru ultima dat\u0103; \u00eel va \u00eengropa cu cinstea cuvenit\u0103 (Tobit 14, 11), iar c\u00e2nd va veni sf\u00e2r\u015fitul mamei o va \u00eengropa \u015fi pe ea al\u0103turi de tat\u0103, respect\u00e2nd \u00eentocmai dorin\u0163a lor (Tobit 14, 12). Isaac \u015fi-a onorat cu aceea\u015fi cinste p\u0103rin\u0163ii. L-a \u00eengropat pe Avraam l\u00e2ng\u0103 Sara \u00een pe\u015ftera Macpela (Facerea 25, 9).<\/p>\n

Motivul c\u0103l\u0103toriei \u00eentr-o \u0163ar\u0103 \u00eendep\u0103rtat\u0103 are paralele \u015fi \u00een povestea lui Iosif (Josephsgeschichte)<\/em>[80]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/em> \u00cen ambele cazuri circumstan\u0163ele nefavorabile \u00eel oblig\u0103 pe capul familiei (Iacov \/\/ Tobit) s\u0103 \u00ee\u015fi trimit\u0103 \u201efiul iubit\u201c (Beniamin, Facerea 43, 13 \/\/ Tobie, Tobit 5, 1) \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie riscant\u0103 av\u00e2nd ca destina\u0163ie o \u0163ar\u0103 str\u0103in\u0103 (Egipt, Facerea 43, 15 \/\/ Media, Tobit 5, 4). Scopul c\u0103l\u0103toriei este similar: procurarea de bunuri materiale (cump\u0103rarea gr\u00e2nelor, Facerea 43, 2 \/\/ recuperarea talan\u0163ilor, Tobit 4, 20) ca o solu\u0163ie pentru ie\u015firea din situa\u0163ia dificil\u0103 (\u03bb\u03b9\u03bc\u1f79\u03c2, \u201efoamete\u201c, Facerea 43, 1 \/\/ \u03c0\u03c4\u03c9\u03c7\u03b5\u1f77\u03b1, \u201es\u0103r\u0103cie\u201c, cf.<\/em> Tobit 4, 21). \u00cen timpul c\u0103l\u0103toriei fiul are ca \u00eenso\u0163itor de drum o rud\u0103 foarte apropiat\u0103 (Iuda, Facerea 43, 8 \/\/ Azaria, Tobit 6, 1). Asemenea unui \u00eenger p\u0103zitor, ruda se ofer\u0103 \u00een mod voluntar \u015fi r\u0103spunz\u0103tor drept garan\u0163ie pentru siguran\u0163a celui care i-a fost \u00eencredin\u0163at spre purtare de grij\u0103 (Facerea 43, 9 \/\/ Tobit 5, 17). Pierderea copilului ar putea provoca o reac\u0163ie cu urm\u0103ri tragice pentru via\u0163a b\u0103tr\u00e2nului tat\u0103 (Facerea 44, 29\u201331 \/\/ Tobit 6, 15). Pentru naratorul omniscient protec\u0163ia copilului este at\u00e2t de important\u0103 \u00eenc\u00e2t \u00eens\u0103\u015fi scopul c\u0103l\u0103toriei este plasat \u00een plan secund. Ajun\u015fi la destina\u0163ia dorit\u0103 c\u0103l\u0103torii \u00eent\u00e2lnesc o alt\u0103 rud\u0103 apropiat\u0103 (Iosif \/\/ Raguel), care \u00eei cople\u015fe\u015fte cu o primire neobi\u015fnuit de c\u0103lduroas\u0103 (Facerea 43, 24, 31\u201334 \/\/ Tobit 7, 1, 8). \u00cen timpul discu\u0163iilor se pun \u00eentreb\u0103ri cu referire la starea de s\u0103n\u0103tate a persoanei cunoscute de ambele p\u0103r\u0163i (Iacov, Facerea 43, 27\u201328 \/\/ Tobit, Tobit 7, 4\u20135). Interven\u0163ia jertfitoare \u015fi salvatoare a \u00eenso\u0163itorului de drum (Facerea 44, 32\u201334 \/\/ cf.<\/em> Tobit 8, 3) joac\u0103 un rol esen\u0163ial \u00een planul evenimentelor f\u0103c\u00e2nd posibil un deznod\u0103m\u00e2nt fericit: reunirea familiei. Fiul se re\u00eentoarce acas\u0103 s\u0103n\u0103tos \u015fi bucuros aduc\u00e2nd cu sine ve\u015fti nea\u015fteptat de bune. Tobie, asemenea patriarhului Iosif, se c\u0103s\u0103tore\u015fte \u00eentr-o \u0163ar\u0103 str\u0103in\u0103, departe de nucleul familiei de provenien\u0163\u0103 (Facerea 41, 45 \/\/ Tobit 7, 12\u201314).<\/p>\n

Sara, so\u0163ia lui Tobie, are multe tr\u0103s\u0103turi comune cu majoritatea matriarhelor din Cartea Facerii<\/em>. Autorul c\u0103r\u0163ii spune c\u0103 este \u201efoarte frumoas\u0103\u201c (\u03ba\u03b1\u03bb\u1f78\u03bd \u03bb\u03b5\u1f77\u03b1\u03bd, Tobit 6, 12), acela\u015fi fapt se afirm\u0103 \u015fi despre Sara (Facerea 12, 11, 14), Rebeca (Facerea 24, 16), \u015fi Rahela (Facerea 29, 17). \u201eEvreii \u00een antichitate (f\u0103r\u0103 deosebire de loc \u015fi timp) au considerat frumuse\u0163ea ca fiind bun\u0103\u201c[81]<\/sup><\/sup><\/a>. Ea este l\u0103udat\u0103 pretutindeni \u00een c\u0103r\u0163ile Vechiului Testament<\/em> (\u00eendeosebi \u00een C\u00e2ntarea c\u00e2nt\u0103rilor<\/em>). Pentru scriitorii biblici frumuse\u0163ea nu \u0163ine numai de \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea exterioar\u0103, ci \u015fi de via\u0163a l\u0103untric\u0103. O persoan\u0103 frumoas\u0103 este \u00een acela\u015fi timp \u015fi o persoan\u0103 moral\u0103, exemplar\u0103 din punct de vedere al felului \u00een care tr\u0103ie\u015fte \u015fi se comport\u0103. Estera \u015fi Iudita se folosesc de frumuse\u0163ea lor pentru o cauz\u0103 nobil\u0103: salvarea propriului popor de nimicire (Estera 2, 7; 8, 1\u201314; Iudit 13, 1\u20138). Susana este descris\u0103 ca fiind \u201efoarte frumoas\u0103 \u015fi cu fric\u0103 de Dumnezeu\u201c (Ist. Susanei 1, 2). \u00cen schimb, despre Dalila nu se spune nic\u0103ieri c\u0103 ar fi fost frumoas\u0103 (cf.<\/em> Judec\u0103tori 16). \u00cen Vechiul Testament<\/em> frumuse\u0163ea \u015fi virtutea sunt adesea asociate (cf.<\/em> Sirah 26, 16). Totu\u015fi, autorii biblici par a fi con\u015ftien\u0163i de aspectul ambivalent al frumuse\u0163ii feminine \u015fi efectele ei d\u0103un\u0103toare asupra min\u0163ii omene\u015fti (cf.<\/em> II Regi 11, 1\u20134; Sirah 25, 21)[82]<\/sup><\/sup><\/a>. Evident, nu toate femeile frumoase au fost bune \u015fi virtuoase. Dar ceea ce autorii inspira\u0163i au \u00een\u0163eles prin frumuse\u0163e era deja definit: un om poate fi considerat frumos, dac\u0103 mai \u00eent\u00e2i tinde spre propria sa des\u0103v\u00e2r\u015fire moral\u0103.<\/p>\n

Sara se aseam\u0103n\u0103 matriarhelor nu numai \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aspectul fizic, ci \u015fi \u00een ceea ce prive\u015fte via\u0163a de familie. Asemenea lor, un timp \u00eendelungat Sara nu are copii, \u00een pofida celor \u015fapte c\u0103s\u0103torii. Situa\u0163ia ei pare a fi f\u0103r\u0103 speran\u0163\u0103 (Tobit 3, 9, 15; cf.<\/em> Facerea 11, 30; 18, 11; 25, 21; 29, 31; 30, 1). Dintre toate matriarhele, Sara se aseam\u0103n\u0103 cel mai mult cu str\u0103buna a c\u0103rui nume \u00eel poart\u0103. Numele\u00a0 \u05e9\u05c2\u05b8\u05e8\u05b8\u05d4\u00a0 se traduce literalmente prin \u201eprin\u0163esa\u201c, indic\u00e2ndu-se prin aceasta demnitatea persoanei ca st\u0103p\u00e2n\u0103 a casei, doamn\u0103 sau mam\u0103, dar \u015fi garan\u0163ia unei posterit\u0103\u0163i numeroase (cf.<\/em> Facerea 17, 15\u201316). Fiica lui Raguel prime\u015fte repro\u015furi din partea unei sclave domestice (Tobit 3, 7) asemenea so\u0163iei lui Avraam, care este dispre\u0163uit\u0103 de propria ei roab\u0103 (Facerea 16, 4). Ambele personaje caut\u0103 o solu\u0163ie nepotrivit\u0103 pentru a ie\u015fi din dificultate.<\/p>\n

Descurajat\u0103 din cauza vorbelor umilitoare, Sara hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103 se izoleze \u201e\u00een foi\u015forul tat\u0103lui ei\u201c[83]<\/sup><\/sup><\/a> \u015fi s\u0103 se sinucid\u0103 prin sp\u00e2nzurare (Tobit 3, 10a). Istoria biblic\u0103 nu semnaleaz\u0103 moartea prin sinucidere drept un caz obi\u015fnuit, \u00een Vechiul Testament<\/em> fiind atestate pu\u0163ine cazuri (I Regi 31, 4\u20135; II Regi 17, 23). Ceea ce o \u00eempiedic\u0103 pe Sara \u00een a recurge la gestul ne\u00een\u0163elept este mai degrab\u0103 g\u00e2ndul la p\u0103rin\u0163i. Afl\u00e2ndu-se \u00een acel loc retras al casei, Sara mediteaz\u0103 asupra consecin\u0163elor ce pot rezulta \u00een urma mor\u0163ii ei (Tobit 3, 10). Rudele \u015fi vecinii l-ar putea \u00eenvinui pe Raguel pentru sinuciderea fiicei sale deoarece \u00een calitate de p\u0103rinte nu a depus vreun efort \u00een a-\u015fi abate fiica de la \u00eengrozitorul p\u0103cat. Dragostea fa\u0163\u0103 de p\u0103rin\u0163i o men\u0163ine pe Sara \u00een via\u0163\u0103. Neav\u00e2nd fra\u0163i, r\u0103m\u00e2ne singura consolare pentru p\u0103rin\u0163ii ei. \u00cen rug\u0103ciunea pe care o adreseaz\u0103 lui Dumnezeu, admite c\u0103 niciodat\u0103 nu a dorit s\u0103 dezonoreze numele tat\u0103lui ei (Tobit 3, 15). \u00ce\u015fi p\u0103streaz\u0103 credin\u0163a c\u0103 Dumnezeu va interveni \u00een via\u0163a ei. Rug\u0103ciunea se \u00eencheie cu o peti\u0163ie prin care Sara \u00ee\u015fi manifest\u0103 \u00eencrederea c\u0103 Dumnezeu poate produce schimb\u0103ri, iar \u00een cele din urm\u0103 r\u0103ul va fi \u00eenvins[84]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Tot \u00eentr-o stare de dezn\u0103dejde, str\u0103buna Sara, so\u0163ia lui Avraam, reac\u0163ioneaz\u0103 oarecum similar apel\u00e2nd la o solu\u0163ie nefireasc\u0103 \u015fi contrar\u0103 modului \u00een care Dumnezeu vrea s\u0103-\u015fi \u00eemplineasc\u0103 promisiunile (Facerea 12, 2, 7; 15, 2\u20135, 18): \u00eei cere so\u0163ului s\u0103-i dea un copil prin propria ei servitoare (Facerea 16, 2), preten\u0163ie pe care o manifest\u0103 \u015fi Rahela \u00een fa\u0163a lui Iacov: \u201eD\u0103-mi copii, iar de nu, voi muri!<\/em>\u201c (30, 1; cf.<\/em> Tobit 3, 13). \u00cens\u0103 Dumnezeu de fiecare dat\u0103 intervine \u015fi se opune feluritelor \u201ealternative\u201c g\u0103site de aceste femei urm\u0103rind \u00eemplinirea planului S\u0103u providen\u0163ial. El le va izb\u0103vi at\u00e2t pe matriarhe, c\u00e2t \u015fi pe fiica lui Raguel, din starea dezonorant\u0103, le va u\u015fura suferin\u0163a prin care trec \u015fi \u00een final le va oferi darul na\u015fterii de copii. Sara, fiica lui Raguel, se aseam\u0103n\u0103 \u015fi cu matriarha Tamar. Ambele femei r\u0103m\u00e2n v\u0103duve de mai multe ori; ambele sunt nevoite s\u0103 a\u015ftepte dup\u0103 un nou so\u0163 supun\u00e2ndu-se obiceiului c\u0103s\u0103toriei de levirat (Facerea 38, 6\u201311; Tobit 3, 15); \u015fi ambele sunt suspectate de uciderea so\u0163ilor lor (Facerea 38, 11; Tobit 3, 7\u20139)[85]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

Unii interpre\u0163i observ\u0103 c\u0103 diferi\u0163i scriitorii biblici potrivesc unele personaje feminine din c\u0103r\u0163ile lor cu personaje masculine fa\u0163\u0103 de care nu se afl\u0103 \u00eentr-un raport al c\u0103sniciei (so\u0163\u2013so\u0163ie). Paralele literare de acest gen au fost identificate \u00eentre istoriile mai multor personaje biblice ale c\u0103r\u0163ilor canonice \u015fi deutero-canonice: \u00eentre Tobit \u015fi Sara (Cartea lui Tobit),<\/em> \u00eentre Susana \u015fi Daniel (Istoria Susanei),<\/em> \u00eentre Estera \u015fi Mardoheu (Cartea Esterei),<\/em> \u015fi par\u0163ial \u00eentre Iudita \u015fi Olofern (Cartea Iuditei)<\/em>[86]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/em> \u00cen Cartea lui Tobit<\/em>, suferin\u0163a Sarei poate fi comparat\u0103 doar cu cea a b\u0103tr\u00e2nului Tobit. Relat\u0103rile despre cei doi eroi prezint\u0103 numeroase elemente comune: temele lor se \u00eentrep\u0103trund, iar structura literar\u0103 este similar\u0103[87]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n\n\n\n\n\n\n\n
\n

TOBIT<\/p>\n<\/td>\n

\n

SARA<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n

\u2022 pietatea lui Tobit (2, 1\u20137)<\/td>\n\u2022 inocen\u0163a Sarei (3, 14)<\/td>\n<\/tr>\n
\u2022 orbirea cauzat\u0103 de vr\u0103bii (2, 9\u201310)<\/td>\n\u2022 moartea so\u0163ilor cauzat\u0103 de demon (3, 8a)<\/td>\n<\/tr>\n
\u2022 repro\u015ful so\u0163iei (2, 11\u201314)<\/td>\n\u2022 repro\u015ful domesticei (3, 7, 8b\u20139)<\/td>\n<\/tr>\n
\u2022 rug\u0103ciunea lui Tobit (3, 1\u20136)<\/td>\n\u2022 rug\u0103ciunea Sarei (3, 10\u201315)<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

Tobit \u015fi Sara duc o via\u0163\u0103 exemplar\u0103 fideli preceptelor Legii lui Moise, cultiv\u00e2nd virtu\u0163i \u015fi realiz\u00e2nd fapte bune fa\u0163\u0103 de semeni. Cu toate acestea, Dumnezeu permite ca ambii drep\u0163i s\u0103 fie supu\u015fi unor grele \u00eencerc\u0103ri. Asmodeu, demonul gelos, o nec\u0103je\u015fte pe Sara, care nu poate s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 \u00een cadrul c\u0103minului familial. \u00cencerc\u0103rile pe\u0163itorilor de a se c\u0103s\u0103tori cu Sara de fiecare dat\u0103 se sf\u00e2r\u015fesc tragic. Tobit r\u0103m\u00e2ne orb \u00een urma unei \u00eent\u00e2mpl\u0103ri neobi\u015fnuite. \u00cen Cartea Jubileelor<\/em>, 11, 19\u201324, \u015fi Apocalipsa lui Avraam<\/em>, 13, 3\u20138, diavolul folose\u015fte pas\u0103rile ca instrument prin care face r\u0103u oamenilor[88]<\/sup><\/sup><\/a>. At\u00e2t Tobit, c\u00e2t \u015fi Sara, trebuie s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 repro\u015furilor venite din partea unor casnici. Cazurile lor se aseam\u0103n\u0103 cu cel al dreptului Iov, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103-i egaleze dramatismul. Durerea pricinuit\u0103 de suferin\u0163\u0103 \u00eei determin\u0103 s\u0103 cer\u015feasc\u0103 moartea din partea Creatorului. \u00cen rug\u0103ciunile lor se simte, totu\u015fi, speran\u0163a c\u0103 El poate interveni \u00eentr-un final u\u015fur\u00e2ndu-le starea ap\u0103s\u0103toare. F\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi dea seama, r\u0103bdarea \u015fi credin\u0163a lor, puse la \u00eencercare, conduc, de fapt, spre un deznod\u0103m\u00e2nt surprinz\u0103tor de fericit. R\u0103ul comis de diavol \u00eempotriva celor drep\u0163i Dumnezeu \u00eel va schimba \u00een bine (cf.<\/em> Facerea 50, 20).<\/p>\n

Unii comentatori v\u0103d \u00een povestea c\u0103s\u0103toriei lui Tobie cu Sara o paradigm\u0103 a istoriei lui Israel. \u00cen cazul unei duble lecturi a textului, necazurile prin care trece Sara se interpreteaz\u0103 ca o aluzie la caracterul repetitiv al dezastrelor na\u0163ionale. Cartea lui Tobit<\/em> ilustreaz\u0103 starea grea a israeli\u0163ilor din exil: asimilarea \u015fi persecu\u0163iile pun \u00een primejdie existen\u0163a unui popor \u00eentreg. Totu\u015fi, demonul implacabil, simbol al du\u015fmanilor lui Israel, nu va reu\u015fi prin atacurile sale nimicitoare s\u0103 \u00eentrerup\u0103 via\u0163a acestui popor. Tobie se va c\u0103s\u0103tori cu Sara \u015fi, \u00een cele din urm\u0103, cei doi vor avea urma\u015fi; numele lor nu va \u201emuri\u201c. Tot a\u015fa, \u015fi poporul ales va supravie\u0163ui rezist\u00e2nd intemperiilor istorice. De aceea autorul \u00ee\u015fi \u00eembie cititorii s\u0103 nutreasc\u0103 speran\u0163e \u00eentr-un viitor mai bun. Salvarea lui Israel se datoreaz\u0103 interven\u0163iei miraculoase a lui Dumnezeu \u00een istorie. Autorul crede c\u0103 Dumnezeu nu a \u00eencetat s\u0103 iubeasc\u0103 poporul pe care l-a ales. <\/em>O r\u0103m\u0103\u015fit\u0103 va r\u0103m\u00e2ne \u00een via\u0163\u0103. Prin ea fiin\u0163a poporului se va prelungi.<\/p>\n

(va urma)<\/p>\n

\n

 <\/p>\n

\n
\n

[1]<\/sup><\/sup><\/a> Prezenta lucrare de seminar, sus\u0163inut\u0103 \u00een cadrul cursurilor de doctorat \u00een Teologie, disciplina Studiul Vechiului Testament, Facultatea de Teologie Ortodox\u0103 \u201eAndrei \u015eaguna\u201c, Sibiu, a fost \u00eentocmit\u0103 sub \u00eendrumarea pr. prof. univ. dr. Dumitru Abrudan, care a \u015fi dat avizul pentru publicarea ei.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[2]<\/sup><\/sup><\/a> Cf.<\/em> Tobit as a Parable for the Exiles of Northern Israel,<\/em> in Richard Bauckham, The Jewish World around the New Testament: Collected Essays I <\/strong>(Wissenschaftliche Untersuchungen zum Neuen Testament, 233), T\u00fcbingen: Mohr Siebeck, 2008, p. 433.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[3]<\/sup><\/sup><\/a> Mato Zovki\u0107, Obitelj Tobije i Sare u Knjizi o Tobiji<\/em> (Familia lui Tobie \u015fi a Sarei \u00een Cartea lui Tobie),<\/em> in Crkva u svijetu (Biserica \u00een lume), <\/strong>Catholic Faculty of Theology, University of Split, 1993, p. 254.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[4]<\/sup><\/sup><\/a> Cf.<\/em> Lawrence M. Wills, The Jewish Novel in the Ancient World,<\/strong> Ithaca (New York): Cornell University Press, 1995. Erich S. Gruen, Diaspora: Jews amidst Greeks and Romans,<\/strong> Cambridge (Massachusetts): Harvard University Press, 2004.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[5]<\/sup><\/sup><\/a> Joseph A. Fitzmyer, Tobit <\/strong>(Commentaries on Early Jewish Literature), Berlin\/New York: de Gruyter, 2003, p. 3.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[6]<\/sup><\/sup><\/a> Ninive (gr. \u039d\u03b9\u03bd\u03b5\u03c5\u03b7, ebr. \u05e0\u05b4\u05d9\u05e0\u05b0\u05d5\u05b5\u05d4) \u2013 capitala antic\u0103 a Imperiului Neo-Asirian (secolele VIII\u2013VII \u00ee.d.Hr.), situat\u0103 pe malul estic al fluviului Tigru, ast\u0103zi parte din zona metropolitan\u0103 a ora\u015fului iraqian Mosul \u2013 este men\u0163ionat\u0103 de mai multe ori \u00een Sf\u00e2nta Scriptur\u0103<\/em>, \u00eendeosebi \u00een c\u0103r\u0163ile profe\u0163ilor Naum \u015fi Iona, precum \u015fi \u00een Evangheliile dup\u0103 Matei, 12, 41, \u015fi Luca, 11, 30\u201332.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[7]<\/sup><\/sup><\/a> Salmanasar al V-lea, 726\u2013722 \u00ee.d.Hr., textual: \u0395\u03bd\u03b5\u03bc\u03b5\u03c3\u03c3\u03b1\u03c1\u03bf\u03c2 (\u00een asirian\u0103: \u0160ulmanu-a\u0161arid).<\/p>\n<\/div>\n

\n

[8]<\/sup><\/sup><\/a> Autorul necunoscut \u00eel face contemporan pe Tobit cu Salmanasar, regele Asiriei, c\u0103ruia \u00eei atribuie deportarea evreimii \u00een anul 734 \u00ee.d.Hr. \u00cen realitate, \u00eens\u0103, aceasta a fost opera lui Tiglath-Pileser III, \u00een anul 721 <\/em>\u00ee.d.Hr., \u00een timp ce documentele asiriene o atribuie succesorului s\u0103u: Sargon. O alt\u0103 men\u0163iune lipsit\u0103 de acurate\u0163e istoric\u0103 se \u00eent\u00e2lne\u015fte \u00een afirma\u0163ia lui Tobit potrivit c\u0103reia personajul sus\u0163ine c\u0103 ar fi asistat la revolta triburilor nordice \u00eempotriva Ierusalimului (Tobit 1, 4). Acest fapt nu poate fi verosimil din moment ce separarea celor dou\u0103 regate evreie\u015fti s-a petrecut \u00eenainte cu mai bine de 200 ani de la deportarea triburilor nordice \u00een Asiria, mai precis \u00een anul 922 \u00ee.d.Hr. Cartea lui Tobit<\/em> con\u0163ine \u015fi alte inconvenien\u0163e de ordin istoric \u015fi geografic; a se vedea \u00een acest sens: Sara Raup Johnson, Historical Fictions and Hellenistic Jewish Identity: Third Maccabees in Its Cultural Context<\/strong> (Hellenistic Culture and Society, 43), Berkeley: University of California Press, 2004, pp. 30\u201332. Benedikt Otzen, Tobit and Judith<\/strong> (Guides to the Apocrypha and Pseudepigrapha, 11), Sheffield Academic Press, 2002, pp. 17\u201318. Alan Millard, Judith, Tobit, Ahiqar and History,<\/em> in Peter J. Harland and C. T. Robert Hayward (eds.), New Heaven and New Earth: Prophecy and the Millennium: Essays in Honour of Anthony Gelston<\/strong> (The Vetus Testamentum Supplement Series, 77), Leiden\/Boston\/K\u00f6ln: Brill, 1999, pp. 195\u2013203.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[9]<\/sup><\/sup><\/a> Ecbatana (gr. \u1f18\u03ba\u03b2\u03ac\u03c4\u03b1\u03bd\u03b1, ebr. \u05d0\u05b7\u05d7\u05b0\u05de\u05b0\u05ea\u05b8\u05d0, pers. Ha\u014bgmatana<\/em>, \u201eloc de adunare\u201c) \u2013 capital\u0103 a mezilor, ast\u0103zi ora\u015ful modern Hamadan din Iran \u2013 este men\u0163ionat\u0103 \u00een cartea lui Ezdra, 6, 2, \u015fi de mai multe ori \u00een c\u0103r\u0163ile deutero-canonice.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[10]<\/sup><\/sup><\/a> Carey A. Moore, Tobit: A New Translation with Introduction and Commentary<\/strong> (The Anchor Yale Bible Commentaries, 40A), New York: Doubleday, 1996, p. 40. Joseph B. Lumpkin, The Encyclopedia of Lost and Rejected Scriptures: The Pseudepigrapha and Apocrypha,<\/strong> Fifth Estate, 2010, p. 572.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[11]<\/sup><\/sup><\/a> Camilla H\u00e9lena von Heijne, The Messenger of the Lord in Early Jewish Interpretations of Genesis<\/strong> (Beihefte zur Zeitschrift f\u00fcr die alttestamentliche Wissenschaft, 412), Berlin\/New York: de Gruyter, 2010, p. 122.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[12]<\/sup><\/sup><\/a> Otzen, op. cit.<\/em>, pp. 57\u201358.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[13]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, pp. 58\u201359. Camilla von Heijne, op. cit.<\/em>, p. 123.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[14]<\/sup><\/sup><\/a> Geoffrey David Miller, Marriage in the Book of Tobit<\/strong> (Deuterocanonical and Cognate Literature Studies, 10), New York\/Berlin: de Gruyter, 2011, p. 1.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[15]<\/sup><\/sup><\/a> Robert Hanhart, Tobit<\/em> (Septuaginta: Vetus Testamentum Graecum<\/strong> 8\/5). G\u00f6ttingen: Vandenhoeck & Ruprecht, 1983, pp. 8\u201320. Christian J. Wagner, Polyglotte Tobit-Synopse: Griechisch \u2013 Lateinisch \u2013 Syrisch \u2013 Hebr\u00e4isch \u2013 Aramaisch: Mit einem Index zu den Tobit-Fragmenten vom Toten Meer<\/strong> (Abhandlungen der Akademie der Wissenschaften in G\u00f6ttingen, Philologisch-Historische Klasse Dritte Folge, Band 258), G\u00f6ttingen: Vandenhoeck & Ruprecht, 2003.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[16]<\/sup><\/sup><\/a> Cele cinci fragmente sunt datate \u00eentre anii 100 \u00ee.d.Hr. \u015fi 50 d.Hr. Textul aramaic con\u0163ine p\u0103r\u0163i din 103 de versete (din cele 245 cuprinse \u00een Codex Sinaiticus<\/strong>), iar textul ebraic con\u0163ine p\u0103r\u0163i din 32 de versete. Siglele fragmentelor aramaice sunt 4Q196 (4QToba<\/sup>), 4Q197 (4QTobb<\/sup>), 4Q198 (4QTobc<\/sup>), 4Q199 (4QTobd<\/sup>), iar pentru fragmentul ebraic se \u00eentrebuin\u0163eaz\u0103 sigla 4Q200 (4QTobe<\/sup>). Joseph A. Fitzmyer, The Aramaic and Hebrew Fragments of Tobit from Qumran Cave 4,<\/em> Catholic Biblical Quarterly, <\/strong>57 (1995), pp. 655\u2013675.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[17]<\/sup><\/sup><\/a> Este important de re\u0163inut faptul c\u0103 sensul atribuit de c\u0103tre teologii ortodoc\u015fi termenului de \u201ec\u0103r\u0163i deutero-canonice\u201c nu coincide cu cel \u00eent\u00e2lnit \u00een uzul romano-catolic. \u00cen cre\u015ftinismul ortodox prin \u201ec\u0103r\u0163i deutero-canonice\u201c se \u00een\u0163eleg acele c\u0103r\u0163i care fac parte din corpul scrierilor Vechiului Testament<\/em>, dar sunt considerare neinspirate, av\u00e2nd astfel o autoritate secundar\u0103 \u00een raport cu cele socotite \u00een canonul primar, adic\u0103 a\u015fa-numitele \u201ec\u0103r\u0163i proto-canonice\u201c. Cu alte cuvinte, \u00een ortodoxism termenul deuterokanon<\/em> (\u201ecanon secundar\u201c) se aplic\u0103 cu referire la autoritatea acestor scrieri, \u00een timp ce \u00een romano-catolicism, prin acela\u015fi termen se are \u00een vedere principiul cronologic, nu \u015fi raportul de autoritate: originea divin\u0103 a c\u0103r\u0163ilor deutero-canonice a fost confirmat\u0103 mai t\u00e2rziu, la Conciliul Florentin (1442). Dintre denumirile anaghinoscomena (\u1f00\u03bd\u03b1\u03b3\u03b9\u03bd\u03c9\u03c3\u03ba\u03cc\u03bc\u03b5\u03bd\u03b1), necanonice (\u1f00\u03ba\u03b1\u03bd\u03cc\u03bd\u03b9\u03c3\u03c4\u03b1), necanonizate (\u03bf\u1f50 \u03ba\u03b1\u03bd\u03bf\u03bd\u03b9\u03b6\u03cc\u03bc\u03b5\u03bd\u03b1), controversate (\u1f00\u03bd\u03c4\u03b9\u03bb\u03b5\u03b3\u03cc\u03bc\u03b5\u03bd\u03b1), deutero-canonice (\u03b4\u03b5\u03c5\u03c4\u03b5\u03c1\u03bf\u03ba\u03b1\u03bd\u03bf\u03bd\u03b9\u03ba\u03ac), c\u0103r\u0163i biserice\u015fti (libri ecclesiastici)<\/em> etc., pentru teologii ortodoc\u015fi cea mai conform\u0103 cu caracterul c\u0103r\u0163ilor respective r\u0103m\u00e2ne prima, fiind folosit\u0103 \u015fi \u00een actele conferin\u0163elor pan-ortodoxe.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[18]<\/sup><\/sup><\/a> Jerej [Preot] dr Dragan Milin, Uvod u Sveto Pismo Starog Zaveta (op\u0161ti deo)<\/strong> [Introducere \u00een Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 a Vechiului Testament (prezentare general\u0103)],<\/strong> Beograd, 1991, pp. 76\u201377.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[19]<\/sup><\/sup><\/a> Otzen, op. cit.<\/em>, pp. 62\u201363.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[20]<\/sup><\/sup><\/a> Julio Trebolle Barrera, The Jewish Bible and the Christian Bible: An Introduction to the History of the Bible<\/strong> (translated from the Spanish by Wilfred G. E. Watson), Leiden & Grand Rapids (Michigan): Brill & Eerdmans, 1998, p. 403. Robert J. Littman, Tobit: The Book of Tobit in Codex Sinaiticus<\/strong> (Septuagint Commentary Series, 9), Leiden: Brill, 2008, pp. xx\u2013xxii.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[21]<\/sup><\/sup><\/a> Ieronim (\u2020 420), considerat de catolici \u201esf\u00e2nt\u201c, iar de ortodoc\u015fi \u201efericit\u201c, unul dintre cei mai exponen\u0163iali autori patristici de limb\u0103 latin\u0103.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[22]<\/sup><\/sup><\/a> Otzen, op. cit.<\/em>, pp. 64\u201365. Littman, op. cit.<\/em>, pp. xxiv\u2013xxv.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[23]<\/sup><\/sup><\/a> Potrivit m\u0103rturisirilor personale, Ieronim ar fi realizat traducerea C\u0103r\u0163ii lui Tobit <\/em>\u00eentr-o singur\u0103 zi (unius diei laborem arripui) <\/em>cu ajutorul unui interpret evreu folosind o versiune diferit\u0103 de cele pe care le cunoa\u015ftem ast\u0103zi. Ulterior, \u015fi-a revizuit traducerea confrunt\u00e2ndu-o cu un alt text. Latina folosit\u0103 \u00een majoritatea cazurilor este prea \u201ecorect\u0103\u201c pentru o traducere literar\u0103. Acesta este \u015fi motivul pentru care versiunea Vulgatei<\/em> se deosebe\u015fte at\u00e2t de mult de toate celelalte traduceri existente \u00een latin\u0103 sau alte limbi.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[24]<\/sup><\/sup><\/a> Littman, op. cit.<\/em>, p. xxv. A se vedea, de asemenea, Stuart Weeks, Some Neglected Texts of Tobit: The Third Greek Version,<\/em> in Mark Bredin (ed.), Studies in the Book of Tobit: A Multidisciplinary Approach<\/strong> (Library of Second Temple Studies, 55), London\/New York: T. & T. Clark, 2006, pp. 12\u201342.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[25]<\/sup><\/sup><\/a> Ibidem<\/em>, pp. xxiii\u2013xxiv.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[26]<\/sup><\/sup><\/a> Pentru traducerile mai vechi \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a se vedea studiile: Dumitru Abrudan, C\u0103r\u0163ile anaginoscomene (\u1f00\u03bd\u03b1\u03b3\u03b9\u03bd\u03c9\u03c3\u03ba\u03cc\u03bc\u03b5\u03bd\u03b1) ale Vechiului Testament dup\u0103 traducerile rom\u00e2ne\u015fti,<\/em> \u00een \u201eStudii Teologice\u201c, nr. 9\u201310, 1962 (an. XIV), pp. 541\u2013548; Mircea Basarab, C\u0103r\u0163ile anaginoscomena \u2013 bune de citit \u2013 \u00een Bibliile rom\u00e2ne\u015fti,<\/em> \u00een \u201eStudii Teologice\u201c, nr. 1\u20132, 1972 (an. XXIV), pp. 59\u201369. Pentru opiniile teologilor ortodoc\u015fi rom\u00e2ni referitore la statutul c\u0103r\u0163ilor deutero-canonice a se vedea studiile: Mircea Chialda, C\u0103r\u0163ile anaginoscomena ale Vechiului Testament \u00een Biserica Ortodox\u0103,<\/em> \u00een \u201eOrtodoxia\u201c, nr. 4, 1962 (an. XIV), pp. 489\u2013539; Mircea Basarab, Atitudinea teologilor rom\u00e2ni fa\u0163\u0103 de c\u0103r\u0163ile anaginoscomena \u2013 bune de citit \u2013 ale Vechiului Testament\u201c,<\/em> \u201eMitropolia Ardealului\u201c, nr. 7\u20139, 1979 (an. XIV), pp. 602\u2013618. Petre Semen \u015fi Ilie Melniciuc-Puic\u0103, Nebiim aharonim \u015fi Anaghinoscomena. Introducere \u015fi exegez\u0103,<\/strong> Ia\u015fi: Editura Universit\u0103\u0163ii \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201c, 1997.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[27]<\/sup><\/sup><\/a> Potrivit unor cercet\u0103ri, \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile C\u0103r\u0163ii lui Tobit <\/em>continu\u0103 linia teologic\u0103 deuteronomistic\u0103 (Deuteronom 28, 2, 15). Alexander A. Di Lella, The Deuteronomic Background of the Farewell Discourse in Tobit 14, 3\u201311,<\/em> in Catholic Biblical Quarterly,<\/strong> 41 (1979), pp. 380\u2013389. \u00cen prezent o pozi\u0163ie mai rezervat\u0103 o adopt\u0103: Stuart Weeks, A Deuteronomic Heritage in Tobit?, <\/em>in Hanne von Weissenberg et al.<\/em> (eds.), Changes in Scripture: Rewriting and Interpreting Authoritative Traditions in the Second Temple <\/strong>\u200ePeriod<\/strong> (Beihefte zur Zeitschrift f\u00fcr die alttestamentliche Wissenschaft, 419), Berlin\/New York: de Gruyter, 2011, pp. 389\u2013404.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[28]<\/sup><\/sup><\/a> Influen\u0163ele C\u0103r\u0163ii Judec\u0103torilor<\/em> sunt prezente \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mic\u0103, dar destul de semnificativ\u0103. Numele bunicii lui Tobit (Tobit 1, 8) ar putea sta \u00een leg\u0103tur\u0103 cu memoria profetesei Debora (Judec\u0103tori 4\u20135). Cartea lui Tobit<\/em> reflect\u0103 pe alocuri povestea lui Manoe \u015fi a familiei sale (Judec\u0103tori 13, 2\u201320). Alexander A. Di Lella, The Book of Tobit and the Book of Judges: An Intertextual Analysis,<\/em> \u00een Henoch, <\/strong>22 (2000), pp. 197\u2013206.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[29]<\/sup><\/sup><\/a> Stephen Desmond Ryan, The Psalms and the Book of Tobit,<\/em> in Jeremy Corley and Vincent Skemp (eds.), Intertextual Studies in Ben Sira and Tobit: Essays in Honor of Alexander A. Di Lella <\/strong>(Catholic Biblical Quarterly. Monograph series, 38), Washington, DC: The Catholic Biblical Association of America, 2005, pp. 28\u201342<\/p>\n<\/div>\n

\n

[30]<\/sup><\/sup><\/a> Maximele cu caracter sapien\u0163ial \u015fi recomand\u0103ri morale la care autorul C\u0103r\u0163ii lui Tobit <\/em>face referiri sau aluzii provin din Cartea Proverbelor<\/em> \u015fi Ecclesiasticul<\/em> (Qohelet<\/em>): Tobit 4, 13 (cf.<\/em> Pr 11, 2), Tobit 4, 10 (cf.<\/em> Proverbe 10, 2), Tobit 4, 7 (cf.<\/em> Sirah 4, 4\u20135), Tobit 4, 18 (cf.<\/em> Sirah 6, 34\u201336), Tobit 4, 11 (cf.<\/em> Sirah 29, 12; 40, 24), Tobit 12, 10 (cf.<\/em> Sir 18, 21). Francis M. Macatangay, The Wisdom Instructions in the Book of Tobit<\/strong> (Deuterocanonical and Cognate Literature Studies, 12), Berlin\/New York: de Gruyter, 2011, p. 33.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[31]<\/sup><\/sup><\/a> Devorah Dimant, Literary Typologies and Biblical Interpretation in the Hellenistic-Roman Period,<\/em> in Shemaryahu Talmon (ed.), Jewish Civilization in the Hellenistic-Roman Period <\/strong>(The Journal for the Study of the Pseudepigrapha Supplement Series, 10), Sheffield Academic Press, 1991, pp. 73\u201380. Anathea Portier-Young, \u201eEyes to the Blind\u201c: A Dialogue Between Tobit and Job,<\/em> in Corley & Skemp (eds.), op. cit.<\/em>, pp. 14\u201327. Toloni Giancarlo, La sofferenza del giusto: Giobbe e Tobia a confronto <\/strong>(Studi biblici, 159), Brescia: Paideia, 2009. Gary A. Anderson, Tobit as Righteous Sufferer,<\/em> in Eric F. Mason (ed.), A Teacher for All Generations: Essays in Honor of James C. VanderKam<\/strong> (The Journal for the Study of Judaism Supplement Series, 153\/II), Leiden: Brill, 2012, p. 493-507.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[32]<\/sup><\/sup><\/a> \u00cen Tobit 2, 6 autorul citeaz\u0103 un verset din cartea profetului Amos, 8, 10. Potrivit GII<\/sup> profe\u0163ia referitoare la soarta cet\u0103\u0163ii Ninive (Tobit 14, 3) este preluat\u0103 din cartea profetului Naum, pe c\u00e2nd GI<\/sup> o atribuie profetului Iona. Alte citate (sau aluzii) profetice se \u00eent\u00e2lnesc \u00een Tobit 13, 11 (Mihea 4, 2 \u015fi Zaharia 8, 22), Tobit 14, 4 (Mihea 5, 45 \u015fi Zaharia 2, 13) \u015fi Tobit 14, 6 (Isaia 2, 18 \u015fi Ieremia 16, 19). Fitzmyer, Tobit, <\/strong>p. 36. De observat faptul c\u0103 \u00eenso\u0163itorul lui Tobie \u00een drum spre Ecbatana poart\u0103 numele aramaic al unuia dintre cei patru tineri deporta\u0163i \u00een Babilon despre istoria c\u0103rora se vorbe\u015fte \u00een cartea profetului Daniel \u015fi \u00een C\u00e2ntarea celor trei tineri<\/em>. Despre referin\u0163ele la Cartea lui Iona<\/em>, a se vedea studiul: Mark Bredin, The Significance of Jonah in Vaticanus (B) Tobit 14, 4 and 8, <\/em>in Bredin (ed.), op. cit.<\/em>, pp. 43\u201358.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[33]<\/sup><\/sup><\/a> Diver\u015fi interpre\u0163i au decriptat \u00een Cartea lui Tobit<\/em> mai multe motive \u015fi scheme literare care circulau \u00een \u00eentregul Orient Apropiat. Un exemplu \u00eel constituie motivul c\u00e2inelui (\u1f41 \u03ba\u1f7b\u03c9\u03bd, Tobit 6, 2\u20133; 11, 4), animal de companie foarte apreciat de c\u0103tre zoroastri\u015fti, pentru care \u00eensumeaz\u0103 o serie de calit\u0103\u0163i morale (e.g.<\/em> puritate, dreptate etc.), dar oricum str\u0103ine asocierilor biblice referitoare la acest animal domestic (cf.<\/em> I Regi 17, 43; IV Regi 13, 8; Iov 30, 1; Psalmul 21, 16\u201321; Proverbe 26, 11; Isaia 56, 11; Matei 15, 26; Filipeni 3, 2; Apocalipsa 22, 15). Mary Boyce and Frantz Grenet, A History of Zoroastrianism,<\/strong> <\/em>Vol. 3: Zoroastrianism under Macedonian and Roman Rule<\/em> (Handbuch der Orientalistik Series), Leiden: Brill, 1991, p. 414. Printre alte surse extra-biblice care stau \u00een leg\u0103tur\u0103 cu unele pasaje ale C\u0103r\u0163ii lui Tobit<\/em> sunt adesea evocate povestiri cu caracter folcloric sau profan. Cele mai renumite astfel de legende au ca eroi pe \u00een\u0163eleptul Ahiqar, Mortul recunosc\u0103tor (Grateful Dead<\/em>), divinitatea egiptean\u0103 Khonsu etc., fapt care demonstreaz\u0103 c\u0103 scrierea nu este str\u0103in\u0103 nici de g\u00e2ndirea mitologic\u0103. Fitzmyer, op. cit.<\/em>, pp. 36\u201337.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[34]<\/sup><\/sup><\/a> Cf.<\/em> John Collins, The Judaism of the Book of Tobit,<\/em> in G\u00e9za G. Xeravits and J\u00f3zsef Zsengell\u00e9r (eds.), The Book of Tobit: Text, Tradition, Theology. Papers of the First International Conference on the Deuterocanonical Books, P\u00e1pa, Hungary, 20-21 May, 2004<\/strong> (The Journal for the Study of Judaism Supplement Series, 98), Leiden\/Boston: Brill, 2005, p. 30.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[35]<\/sup><\/sup><\/a> \u00cencep\u00e2nd cu Tobit 3, 7 nara\u0163iunea trece la persoana a III-a. Spre deosebire de variantele grece\u015fti, Vulgata<\/em> red\u0103 integral textul C\u0103r\u0163ii lui Tobit<\/em> la persoana a III-a.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[36]<\/sup><\/sup><\/a> \u00cen aceast\u0103 form\u0103 se g\u0103se\u015fte \u00een fragmentele descoperite \u00een pe\u015fterile de la Qumran. Littman, op. cit.<\/em>, p. 45.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[37]<\/sup><\/sup><\/a> Cf.<\/em> varianta ebraic\u0103 reconstituit\u0103: \u05d8\u05d5\u05d1\u05d9\u05d0\u05dc. Fitzmyer, op. cit.<\/em>, p. 93-94.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[38]<\/sup><\/sup><\/a> Yahu<\/em> (sau, uneori, Yah<\/em>) este o form\u0103 prescurtat\u0103 derivat\u0103 de la numele divin Yahwe<\/em>. \u1fbd\u0112l<\/em> este un nume folosit pentru a-L desemna pe Dumnezeu \u00een Regatul lui Israel (regatul de nord). Pentru alte am\u0103nunte despre numele lui Tobit a se vedea: Moore, op. cit.<\/em>, pp. 25\u201326. Littman, op. cit.<\/em>, p. 54.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[39]<\/sup><\/sup><\/a> \u00cen unele manuscrise numele Rafael \u015fi Raguel nu apar \u00een genealogia lui Tobit.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[40]<\/sup><\/sup><\/a> Potrivit unui fragment dintr-o surs\u0103 asirian\u0103, din Israel ar fi fost deporta\u0163i 13.520 de exila\u0163i. Eitan Tadmor, The inscriptions of Tiglath-pileser III, King of Assyria: critical edition, with introductions, translations, and commentary,<\/strong> Jerusalem: Israel Academy of Sciences and Humanities, 1994, 14:1\u20139.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[41]<\/sup><\/sup><\/a> Totu\u015fi, trebuie remarcat c\u0103 potrivit Tobit 1, 1 bunicul lui Tobit ar fi Ananiel, iar Debora mama bunicului s\u0103u.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[42]<\/sup><\/sup><\/a> Devorah Dimant, Tobit in Galilee,<\/em> in Gershon Galil et al.<\/em> (eds.), Homeland and Exile: Biblical and Ancient Near Eastern Studies in Honour of Bustenay Oded, <\/strong>(The Vetus Testamentum Supplement Series, 130) Leiden: Brill, 2009, p. 351.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[43]<\/sup><\/sup><\/a> Septuaginta: volumul IV, <\/strong>[NEC-Polirom, 2005], p. 413, n. 1,2.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[44]<\/sup><\/sup><\/a> Tribul lui Neftali a fost unul dintre cele doisprezece triburi ale lui Israel, numit astfel dup\u0103 unul din cei doi fii ai lui Iacov \u015fi ai Bilhei (Facerea 30, 7\u20138). Teritoriul tribului se situa \u00een extremitatea nordic\u0103 a Israelului \u00een apropiere de cetatea Dan. Dup\u0103 divizarea Regatului lui Solomon, regele Ieroboam I (922\u2013901 \u00ee.d.Hr.), contest\u00e2nd monopolul cultic ierusalimitean, a ridicat un templu \u00een Dan, unde se oficia cultul \u201evi\u0163elului de aur\u201c. Tiglath-Pileser III, \u00een 733\u2013732 \u00ee.d.Hr. a cucerit p\u0103m\u00e2ntul lui Neftali \u015fi i-a deportat popula\u0163ia \u00een Asiria (II Regi 15, 29).<\/p>\n<\/div>\n

\n

[45]<\/sup><\/sup><\/a> Avraam este recunoscut \u00een bogata tradi\u0163ie a hagadelor drept \u201esf\u0103r\u00e2m\u0103torul de idoli\u201c (the idol smasher<\/em>). Cf.<\/em> G\u00e9za Verm\u00e8s, Scripture and tradition in Judaism: Haggadic studies<\/strong> (Studia Post-Biblica, 4), 1973, pp. 67\u2013126 (\u00een special pp. 71, 89).<\/p>\n<\/div>\n

\n

[46]<\/sup><\/sup><\/a> George W. E. Nickelsburg, Stories of Biblical and Early Post-Biblical Times, <\/em>in Michael E. Stone (ed.), Jewish Writings of the Second Temple Period<\/strong> (Compendia Rerum Iudaicarum Ad Novum Testamentum), Philadelphia & Assen: Fortress & van Gorcum, 1984, p. 45.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[47]<\/sup><\/sup><\/a> C\u0103s\u0103toriile endogame sunt problematice. Societ\u0103\u0163ile endogame pretind membrilor lor s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 \u00een cadrul unui grup definit, dar nu to\u0163i membrii grupului sunt poten\u0163iali parteneri de c\u0103s\u0103torie. Cele mai multe culturi interzic incestul, adic\u0103 unirile \u00eentre persoane cu un grad de rudenie foarte apropiat. Acela\u015fi fapt era valabil \u00een Israel. Levitic 18, 1\u201318; 20, 11\u201321 specific\u0103 care rude sunt incompatibile pentru c\u0103s\u0103torie. Cele mai multe dintre aceste interdic\u0163ii \u0163in de consangvinitate. Un om nu se poate c\u0103s\u0103tori cu mama sa, mama vitreg\u0103, sora, sora vitreg\u0103, nepoata sa, m\u0103tu\u015fa, nora sau cumnata. (Levitic 18, 10). Otzen, op. cit.<\/em>, p. 58. Despre originea \u015fi practica endogamiei \u00een Israelul antic a se vedea studiul: Thomas Hieke, Endogamy in the Book of Tobit, Genesis, and Ezra-Nehemiah,<\/em> in Xeravits & Zsengell\u00e9r (eds.), op. cit.<\/em>, pp. 103\u2013120. Numeroasele cazuri de c\u0103snicii exogame care se \u00eent\u00e2lnesc \u00een diferite pasaje biblice (Facerea 38, 2; 41, 45; Ie\u015firea 2, 21; Numeri 12, 1; Rut 1, 1\u20134; 4, 13 etc.) dovedesc caracterul relativ al practicii endogamiei \u00een Israelul vechi-testamentar.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[48]<\/sup><\/sup><\/a> Amy-Jill Levine, Diaspora as Metaphor: Bodies and Boundaries in the Book of Tobit,<\/em> in J. Andrew Overman and Robert S. MacLennan (eds.), Diaspora Jews and Judaism: Essays in Honor of, and in Dialogue with, A. Thomas Kraabel<\/strong> (South Florida Studies in the History of Judaism, 41), Atlanta: Scholars Press, 1992, pp. 105\u2013117.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[49]<\/sup><\/sup><\/a> Israeli\u0163ii sunt descri\u015fi de mul\u0163i autori biblici ca un popor pu\u0163in numeros, locuitor \u00een mijlocul unei lumi p\u0103g\u00e2ne, mereu susceptibil de a nu reu\u015fi s\u0103 se sustrag\u0103 seduc\u0163iei idolatre, ceea ce face necesar\u0103 luarea unor m\u0103suri de precau\u0163ie stringente. Jeffrey H. Tigay, The JPS Torah Commentary: Deuteronomy, <\/strong>Philadelphia\/Jerusalem: The Jewish Publication Society, 1996, p. 189.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[50]<\/sup><\/sup><\/a> Men\u0163iunea patriarhului Noe (\u039d\u03c9\u03b5) apare \u00een Codex Vaticanus<\/em>. Singura men\u0163iune a so\u0163iei lui Noe se g\u0103se\u015fte \u00een Cartea Jubileelor<\/em> 4, 33: \u201eNoe \u015fi-a luat o so\u0163ie, iar numele ei era Emzara, fiica lui Rakeel, fiica fratelui tat\u0103lui s\u0103u\u201c. Moore, op. cit.<\/em>, 169.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[51]<\/sup><\/sup><\/a> Grecescul Tobias<\/em> aproape translitereaz\u0103 un derivat rezultat din forma original\u0103 a numelui:\u00a0 \u05d8\u05d5\u05b9\u05d1\u05b4\u05d9\u05bc\u05b8\u05d4 \/ \u1e6c\u00f4b<\/span>iyy\u0101h<\/sup><\/em> (Ezdra 2, 60; Neem 6, 17 et passim<\/em>).<\/p>\n<\/div>\n

\n

[52]<\/sup><\/sup><\/a> Roland de Vaux, Ancient Israel: Its Life and Institutions<\/strong> (The Biblical Resource Series, 3), translated from the French by John McHugh, Grand Rapids (Michigan): Eerdmans, 1997, p. 45.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[53]<\/sup><\/sup><\/a> Macatangay, op. cit.<\/em>, p. 94.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[54]<\/sup><\/sup><\/a> Onorarea mor\u0163ilor reprezint\u0103 una dintre temele predilecte ale C\u0103r\u0163ii lui Tobit<\/em>, practic\u0103 foarte respectat\u0103 de c\u0103tre membrii comunit\u0103\u0163ii qumraniene. Despre rela\u0163ia dintre tema \u00eengrop\u0103rii mor\u0163ilor din Cartea lui Tobit<\/em> \u015fi investiga\u0163iile arheologice din regiunea Qumran privind cimitirele comunit\u0103\u0163ii eseniene a se vedea studiul: N\u00f3ra D\u00e1vid, Burial in the Book of Tobit and in Qumran,<\/em> in Armin Lange et al.<\/em> (eds.), The Dead Sea Scrolls in Context: Integrating the Dead Sea Scrolls in the Study of Ancient Texts, Languages, and Cultures <\/strong>(The Vetus Testamentum Supplement Series, 140\/II), Leiden\/Boston: Brill, 2011, pp. 489\u2013500; de asemenea, \u015fi Beate Ego, Death and Burial in the Tobit Narration in the Context of the Old Testament Tradition,<\/em> in Tobias Nicklas et al.<\/em> (eds.), The Human Body in Death and Resurrection <\/strong>(Deuterocanonical and Cognate Literature Yearbook), Berlin\/New York: de Gruyter, 2009, pp. 87\u2013103.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[55]<\/sup><\/sup><\/a> Stefano Virgulin, La vita di famiglia nel libro di Tobia, <\/em>in Vittorio Liberti (a cura di), La famiglia nella Bibbia, <\/strong>Roma: Edizioni dehoniane, 1989, p. 167.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[56]<\/sup><\/sup><\/a> Irene Nowell, The Book of Tobit: An Ancestral Story,<\/em> in Corley & Skemp (eds.), op. cit.<\/em>, pp. 5\u20136.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[57]<\/sup><\/sup><\/a> Numai \u00een Vulgata<\/em> Tobit \u00ee\u015fi trimite \u00een mod explicit fiul \u00een c\u0103l\u0103torie spre Media: sed perge nunc<\/em> (\u201edar du-te acum!\u201c, Tobit 5, 4). Fitzmyer, op. cit.<\/em>, p. 179. Unii comentatori, precum Deselaers, v\u0103d \u00een capitolul 24 al C\u0103r\u0163ii Facerea<\/em> un model de inspira\u0163ie al C\u0103r\u0163ii lui Tobit<\/em>. Paul Deselaers, Das Buch Tobit: Studien zu seiner Entstehung, Komposition und Theologie,<\/strong> G\u00f6ttingen: Vandenhoeck & Ruprecht, 1982, pp. 342\u2013343. Moore, op. cit.<\/em>, pp. 8\u20139, 20, 188\u2013191, 217.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[58]<\/sup><\/sup><\/a> Pentru mai multe detalii privind influen\u0163ele relat\u0103rii geneziace despre patriarhul Iosif (Josephsgeschichte)<\/em> \u00een Cartea lui Tobit<\/em> a se vedea: Merten Rabenau, Studien zum Buch Tobit<\/strong> (Beihefte zur Zeitschrift f\u00fcr die alttestamentliche Wissenschaft, 220), Berlin\/New York: de Gruyter, 1994, pp. 109\u2013110.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[59]<\/sup><\/sup><\/a> Potrivit manuscriselor afiliate tradi\u0163iei GI<\/sup> Tobit moare la v\u00e2rsta de 158 ani (Tobit 14, 11), devenind astfel unul dintre cei mai longevivi oameni care au tr\u0103it dup\u0103 Diluviu \u015fi perioada patriarhilor.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[60]<\/sup><\/sup><\/a> Manuscrisul 4Q364 (frg. 3, col. 2) adaug\u0103 un material narativ \u00een Cartea Facerii<\/em>, 28, 1\u20135 (fuga lui Iacov din Canaan). Potrivit acestui text Isaac \u00ee\u015fi consoleaz\u0103 so\u0163ia care pl\u00e2nge dup\u0103 plecarea lui Iacov. Textul poate fi paralelizat cu Cartea Jubileelor<\/em>, 27, 13\u201318. Scena se aseam\u0103n\u0103 izbitor de mult cu cea din Cartea lui Tobit<\/em>, 5, 18\u201322, \u00een care Tobit \u00eencearc\u0103 s\u0103 aline durerea Anei pricinuit\u0103 de plecarea lui Tobie. Se semnaleaz\u0103 astfel o tradi\u0163ie exegetic\u0103 comun\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 scrieri, f\u0103r\u0103 a se cunoa\u015fte \u00eens\u0103 care dintre aceste texte este anterior. Sidnie White Crawford, The Pentateuch as Found in the Pre-Samaritan Texts and 4QReworked Pentateuch,<\/em> in Weissenberg et al.<\/em> (eds.), op. cit.<\/em>, p. 126. John C. Endres, Revisiting the Rebekah of the Book of Jubilees,<\/em> in Eric F. Mason (ed.), A Teacher for All Generations: Essays in Honor of James C. VanderKam<\/strong> (The Journal for the Study of Judaism Supplement Series, 153\/II), Leiden: Brill, 2012, pp. 765\u2013782.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[61]<\/sup><\/sup><\/a> Miller, op. cit.<\/em>, pp. 160, 204.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[62]<\/sup><\/sup><\/a> Judith R. Baskin, The Jewish Diaspora and the Role of Women,<\/em> in M. Avrum Ehrlich (ed.), Encyclopedia of the Jewish Diaspora: Origins, Experiences, and Culture (Volume 1: Themes and Phenomena of the Jewish Diaspora),<\/strong> Santa Barbara (California): ABC-Clio, 2009, p. 252.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[63]<\/sup><\/sup><\/a> Septuaginta: volumul IV,<\/strong> [NEC-Polirom, 2005], p. 421, n. 2,11.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[64]<\/sup><\/sup><\/a> \u201eRug\u0103ciunea lui Tobit nu este cea a unui revoltat \u00eempotriva drept\u0103\u0163ii divine: el \u00ee\u015fi \u00een\u0163elege nenorocirea fie ca o consecin\u0163\u0103 a p\u0103catelor \u00eentregului popor cu care se identific\u0103 \u00een mod con\u015ftient, fie ca o urmare a p\u0103catelor personale, f\u0103ptuite din ne\u015ftiin\u0163\u0103. \u00cens\u0103 prin credin\u0163a \u00een milostivirea lui Dumnezeu el dep\u0103\u015fe\u015fte conceperea restrictiv\u0103 \u015fi univoc\u0103 a Creatorului ca justi\u0163iar ne\u00eembl\u00e2nzit\u201c. Ibidem<\/em>, pp. 422\u2013423, n. 3,3.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[65]<\/sup><\/sup><\/a> Tobit As Imitator of Christ,<\/em> in Anderson, art. cit.<\/em>, pp. 503\u2013507.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[66]<\/sup><\/sup><\/a> Constantin Jinga, Fi\u015fe de ini\u0163iere \u00een lectura Vechiului Testament,<\/strong> Timi\u015foara: Marineasa, 2000, p. 225.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[67]<\/sup><\/sup><\/a> Pentru numele \u1fec\u03b1\u03b3\u03bf\u03c5\u1f75\u03bb manuscrisul 4Q196 are drept echivalent pe aramaicul\u00a0 \u05e8\u05e2\u05d5\u05d0\u05dc\u00a0 (Re\u2018\u00fb\u2019\u0113l<\/em>). Numele grec este o transliterare dup\u0103 originalul ebraic. Guturala ebraic\u0103 ayin<\/em> (\u05e2) \u00een greac\u0103, de regul\u0103, se translitera prin gamma<\/em> (\u03b3). Aceasta se datoreaz\u0103 \u00eentruc\u00e2tva \u015fi \u00eenrudirii sunetului ebraic ayin<\/em> cu arabicul gayin<\/em> (\u063a). Probabil, ini\u0163ial, gamma<\/em> se pronun\u0163a asem\u0103n\u0103tor lui \u03b3 nevocalizat din greaca modern\u0103. A se compara \u00een acest sens numele ebraic de localitate \u05e2\u05b7\u05d6\u05bc\u05b8\u05d4 cu corespondentul s\u0103u grec \u0393\u03ac\u03b6\u03b1. \u00cen I Enoh<\/em> 20, un \u00eenger poart\u0103 acest nume, fiind unul dintre cei \u015fapte \u00eengeri (cf.<\/em> \u03b5\u1f37\u03c2 \u03c4\u1ff6\u03bd \u1f11\u03c0\u03c4\u1f70 \u1f00\u03b3\u03b3\u1f73\u03bb\u03c9\u03bd, Tobit 12, 15) care stau \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu. Numele \u201eRaguel\u201c apare \u015fi \u00een genealogia lui Tobit (expus\u0103 \u00een Tobit 1, 1). Littman, op. cit.<\/em>, p. 76.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[68]<\/sup><\/sup><\/a> Asemenea lui Avraam, nici Raguel nu a uitat de iubirea de str\u0103ini.\u00a0\u201ePrimirea de oaspe\u0163i [\u03c4\u1fc6\u03c2 \u03c6\u03b9\u03bb\u03bf\u03be\u03b5\u03bd\u1f77\u03b1\u03c2, lit. \u201eiubirea de str\u0103ini\u201c] s\u0103 nu o uita\u0163i, c\u0103 prin aceasta unii, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie<\/em>, au g\u0103zduit \u00eengeri\u201c (Evrei 13, 2). A se vedea comparativ Judec\u0103tori<\/em>, capitolul 13 (primirea \u00eengerului de c\u0103tre Manoe \u015fi so\u0163ia sa), precum \u015fi Luca<\/em>, capitolul 24, unde ucenicii Domnului, Cleopa \u015fi Luca \u00cel g\u0103zduiesc f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie<\/em> pe \u00eens\u0103\u015fi \u00cenv\u0103\u0163\u0103torul lor cel \u00eenviat din mor\u0163i.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[69]<\/sup><\/sup><\/a> \u00cen original: \u1fe5\u1f71\u03b2\u03b4\u03bf\u03c2 \u03c4\u1fc6\u03c2 \u03c7\u03b5\u03b9\u03c1\u1f78\u03c2 \u1f21\u03bc\u1ff6\u03bd (lit. \u201etoiag al m\u00e2inilor noastre\u201c, adic\u0103 sprijin la vremea b\u0103tr\u00e2ne\u0163ii).<\/p>\n<\/div>\n

\n

[70]<\/sup><\/sup><\/a> \u201eRabi \u015eimon a dezv\u0103luit: Fiul cinste\u015fte pe tat\u0103l s\u0103u \u015fi robul pe st\u0103p\u00e2nul s\u0103u<\/em> (Maleahi 1, 6). Fiul cinste\u015fte pe tat\u0103l s\u0103u<\/em> \u2013 Isaac [l-a cinstit] pe Avraam. C\u00e2nd l-a cinstit pe el? (\u2026) \u015ei-a cinstit tat\u0103l, l\u0103s\u00e2ndu-se s\u0103 fie legat asemenea unui miel spre a \u00eemplini dorin\u0163a tat\u0103lui s\u0103u\u201c (Zohar<\/em> 103a). The Zohar 2: Pritzker Edition, Volume One<\/strong> (translation and commentary by Daniel Chanan Matt), Stanford University Press, 2003, p. 130. Tradi\u0163ia cre\u015ftin\u0103 a\u015feaz\u0103 evenimentul Akedei<\/em> \u00een paralel cu Jertfa M\u00e2ntuitorului Hristos. Am\u00e2ndoi, Isaac \u015fi Tobie, \u00eentr-un anume fel, prefigureaz\u0103 actul chenotic al Fiului lui Dumnezeu, Care accept\u0103 s\u0103 fie adus jertf\u0103 nevinovat\u0103, r\u0103stignit fiind pe cruce.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[71]<\/sup><\/sup><\/a> \u00cen textul grec \u1f04\u03b3\u03b3\u03b5\u03bb\u03bf\u03c2 ( = vestitor, \u00eenger) traduce ebraicul\u00a0 \u05de\u05b7\u05dc\u05b0\u05d0\u05b8\u05da\u05b0\u00a0 ( = trimis, mesager). Rafael este \u201e\u00eengerul lui Dumnezeu\u201c (\u1f04\u03b3\u03b3\u03b5\u03bb\u03bf\u03c2 \u03c4\u03bf\u1fe6 \u0398\u03b5\u03bf\u1fe6, Tobit 5, 4), care a fost trimis (\u1f00\u03c0\u03b5\u03c3\u03c4\u1f71\u03bb\u03b7 [ = aorist pasiv de la verbul \u1f00\u03c0\u03bf\u03c3\u03c4\u1f73\u03bb\u03bb\u03c9], Tobit 3, 17) ca r\u0103spuns la rug\u0103ciuni, s\u0103-i vindece pe Tobit \u015fi pe Sara, nora sa (Tobit 3, 17).<\/p>\n<\/div>\n

\n

[72]<\/sup><\/sup><\/a> Sabine van den Eynde, One Journey and One Journey Makes Three: The Impact of the Readers\u2019 Knowledge in the Book of Tobit,<\/em> in Zeitschrift f\u00fcr die alttestamentliche Wissenschaft,<\/strong> 117 (2005), pp. 273\u2013280.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[73]<\/sup><\/sup><\/a> Numele \u00eengerului Rafael (\u05e8\u05b0\u05e4\u05b8\u05d0\u05b5\u05dc) vine de la verbul\u00a0 \u05e8\u05b8\u05e4\u05b8\u05d0\u00a0 \u015fi \u00eenseamn\u0103 literalmente: \u201eDumnezeu a vindecat\u201c (sau \u201evindec\u0103tor divin\u201c). Numele l-a purtat un levit din timpul regelui David (I Paralipomena 26, 7) \u015fi un str\u0103mo\u015f al lui Tobit (Tobit 1, 1). Ulterior, iudaismul \u00eel va face arhanghel (Zohar<\/em> III, 118b). Potrivit versiunii etiopiene a C\u0103r\u0163ii lui Enoh<\/em>, 20, 1\u20138, Rafael apare \u00een r\u00e2ndul celor \u015fapte arhangheli al\u0103turi de al\u0163i \u015fase \u00eengeri (Uriel, Raguel, Mihael, Sariel, Gabriel \u015fi Remiel). Daniel Dor\u00e9, El Libro de Tobit o el Secreto del Rey <\/strong>(Cuaderno B\u00edblico, 101), Pedro Barrado Fern\u00e1ndez (tr.), Estella (Navarra): Verbo Divino, 2000, p. 29. \u00cen tradi\u0163iile ortodoxe Rafael formeaz\u0103 eptada sfin\u0163ilor arhangheli \u00eempreun\u0103 cu Mihael, Gabriel, Uriel, Barachiel, Selatiel \u015fi Iehudiel. Cartea lui Tobit<\/em> l-a f\u0103cut popular pe Rafael, devenind \u00eenger al Providen\u0163ei, patron al tainelor medicinii, ocrotitor al c\u0103l\u0103torilor \u015fi \u00eenlesnitor al c\u0103s\u0103toriilor fericite.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[74]<\/sup><\/sup><\/a> Numele lui Eliezer (\u05d0\u05b1\u05dc\u05b4\u05d9\u05e2\u05b6\u05d6\u05b6\u05e8) cunoa\u015fte diverse forme \u00een majoritatea limbilor de circula\u0163ie interna\u0163ional\u0103. Forma aramaic\u0103 a numelui este\u00a0 \u05e2\u05b2\u05d6\u05b7\u05e8\u05b0\u05d9\u05b8\u05d4\u00a0 (= \u201eDumnezeu ajut\u0103\u201c sau \u201eDumnezeu este Ajutorul\u201c), care corespunde cu \u00eens\u0103\u015fi func\u0163ia \u00eendeplinit\u0103 de \u00eenger \u00een carte ca mediator \u00eentre Dumnezeu \u015fi umanitate. Acela\u015fi nume l-a purtat unul dintre prietenii profetului Daniel \u00een exil (Daniel 1, 6) \u015fi alte c\u00e2teva personaje vechi-testamentare. Forma greac\u0103 a numelui este \u039b\u03ac\u03b6\u03b1\u03c1\u03bf\u03c2. \u00cen calendarul cre\u015ftin a intrat prin scrierile Noului Testament<\/em> fiind purtat de dou\u0103 personaje: (1) s\u0103racul Laz\u0103r amintit \u00een una din pildele M\u00e2ntuitorului (Luca 16, 19\u201331) \u015fi (2) prietenul apropiat al Domnului \u015fi fratele mironosi\u0163elor femei Marta \u015fi Maria (Ioan 11, 1). Petar Stevanovi\u0107, Onomastikon: Etimologija sa tuma\u010denjem imena pravoslavnih svetitelja [Onomasticonul: Etimologia cu interpretarea numelor sfin\u0163ilor ortodoc\u015fi], <\/strong>Biblioteka Nasle\u0111a, Beograd: Orfelin, 2003, p. 52, s. v.<\/em> \u201eLazar\u201c. Proto\u0111akon Radomir B. Raki\u0107, Biblijska Enciklopedija I, A\u2013L [Enciclopedia biblic\u0103 I, A\u2013L],<\/strong> Srbinje \u2013 Beograd, 2004, p. 275, s. v.<\/em> \u201eElijezer\u201c. Camilla von Heijne, op. cit.<\/em>, p. 127, n. 40.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[75]<\/sup><\/sup><\/a> Nickelsburg, art. cit.<\/em>, p. 44, n. 57.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[76]<\/sup><\/sup><\/a> GI<\/sup> \u015fi GIII<\/sup> citesc \u201erug\u0103ciunea cu post\u201c, \u03c0\u03c1\u03bf\u03c3\u03b5\u03c5\u03c7\u1f74 \u03bc\u03b5\u03c4\u1f70 \u03bd\u03b7\u03c3\u03c4\u03b5\u1f77\u03b1\u03c2, iar Vg oratio cum ieiunio<\/em>.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[77]<\/sup><\/sup><\/a> O mare parte din aceste teme vor fi reluate \u015fi dezvoltate de c\u0103tre unul dintre evangheli\u015fti (Matei 6).<\/p>\n<\/div>\n

\n

[78]<\/sup><\/sup><\/a> Larry P. Hogan, Healing in the Second Temple Period <\/strong>(Novum Testamentum et Orbis Antiquus, 21), Freiburg (Switzerland)\/G\u00f6ttingen: Universit\u00e4tsverlag\/Vandenhoeck & Ruprecht, 1992, p. 36.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[79]<\/sup><\/sup><\/a> Pentru o mai clar\u0103 expunere a referin\u0163elor intertextuale surprinse \u00eentre Facerea 22 \u015fi Tobit 6, a se vedea: Tzvi Novick, Biblicized Narrative: On Tobit and Genesis 22,<\/em> in \u201eJournal of Biblical Literature\u201c, 126.4 (Winter 2007), pp. 755\u2013764.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[80]<\/sup><\/sup><\/a> Rabenau, op. cit.<\/em>, pp. 109\u2013110.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[81]<\/sup><\/sup><\/a> Michael L. Satlow, Jewish Marriage in Antiquity,<\/strong> Princeton University Press, 2001, p. 116.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[82]<\/sup><\/sup><\/a> Claus Westermann, Beauty in the Hebrew Bible,<\/em> in Athalya Brenner and Carole Fontaine (eds.), Feminist Companion to Reading the Bible: Approaches, Methods and Strategies,<\/strong> Sheffield Academic Press, 1997, p. 589.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[83]<\/sup><\/sup><\/a> \u201eFoi\u015forul tat\u0103lui ei\u201c sau \u201ecamera de sus a tat\u0103lui ei\u201c (\u03c4\u1f79 \u1f51\u03c0\u03b5\u03c1\u1ff7\u03bf\u03bd \u03c4\u03bf\u1fe6 \u03c0\u03b1\u03c4\u03c1\u1f78\u03c2 \u03b1\u1f50\u03c4\u1fc6\u03c2) era o \u00eenc\u0103pere situat\u0103 pe acoperi\u015ful plat al unei case tipic orientale, care servea ca spa\u0163iu de odihn\u0103, discu\u0163ii confiden\u0163iale, medita\u0163ie \u015fi rug\u0103ciune (cf.<\/em> II Regi 19, 1; Daniel 6, 11; Iudit 8, 5). Zovki\u0107, art. cit.<\/em>, p. 256. \u00cen conformitate cu Daniel<\/em>, 6, 11, se poate presupune ca locuin\u0163ele evreilor din exil aveau fereastra \u00eendreptat\u0103 spre Ierusalim. Sara se roag\u0103 \u00een direc\u0163ia Templului din Ierusalim. Septuaginta: volumul IV,<\/strong> [NEC-Polirom, 2005], p. 425, n. 3,11.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[84]<\/sup><\/sup><\/a> Asemenea dreptului Iov, suferin\u0163a Sarei pricinuit\u0103 de spiritul vr\u0103jma\u015f nu vine ca urmare a p\u0103catului. Apropia\u0163ii ambelor personaje credeau c\u0103 p\u0103catul produce \u00eentotdeauna suferin\u0163\u0103.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[85]<\/sup><\/sup><\/a> Irene Nowell, op. cit.<\/em>, p. 7.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[86]<\/sup><\/sup><\/a> Adele Reinhartz, Chaste Betrayals: Women and Men in the Apocryphal Novels,<\/em> in Lynn LiDonnici and Andrea Lieber (eds.), Heavenly Tablets: Interpretation, Identity and Tradition in Ancient Judaism<\/strong> <\/em>(The Journal for the Study of Judaism Supplement Series, 119), Leiden\/Boston: Brill, 2007, pp. 227\u2013242.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[87]<\/sup><\/sup><\/a> Nickelsburg, art. cit.<\/em>, p. 42.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[88]<\/sup><\/sup><\/a> Conota\u0163ii negative atribuite pas\u0103rilor se \u00eent\u00e2lnesc \u00een mai multe locuri biblice (cf.<\/em> \u201epilda sem\u0103n\u0103torului\u201c, Matei 13, 4; Macabei 4, 15). \u00cen aceste cazuri zbur\u0103toarele sunt o reprezentare a maleficului, a lucr\u0103rilor diavolului.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Via\u0163a de familie \u015fi valorile ei \u00een Cartea lui Tobit[1] (1) Diacon drd. IOSIF STANCOVICI Familia \u00een societatea evreiasc\u0103 a jucat dintotdeauna un rol eminamente activ \u00eenlesnind totodat\u0103 continuitatea unei identit\u0103\u0163i na\u0163ionale aparte, dar \u015fi a unor valori religioase perene. … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-282","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/282","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=282"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/282\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":348,"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/282\/revisions\/348"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/altarul-banatului.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=282"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}