<\/p>\n
Avva \u2013 \u201edoctor\u201c duhovnicesc \u00een ascetismul primar[1]<\/sup><\/strong><\/sup><\/a><\/p>\n Lect. dr. DANIEL LEMENI<\/p>\n 1. Preciz\u0103ri terminologice<\/p>\n \u00cenainte de a intra \u00een tematica propriu-zis\u0103, a\u015f dori s\u0103 fac c\u00e2teva preciz\u0103ri terminologice cu privire la titlul\u00a0 acestui studiu.<\/p>\n \u00cen primul r\u00e2nd, vreau s\u0103 subliniez faptul c\u0103 sintagma de ascetism primar se refer\u0103 la o perioad\u0103 extrem de vie \u015fi de dinamic\u0103 din punct de vedere spiritual, perioad\u0103 localizat\u0103 spa\u0163io-temporal \u00een Egiptul secolului IV. Mai exact, ascetismul primar se refer\u0103 la acei remarcabili asce\u0163i din pustia egiptean\u0103 pe care literatura de specialitate \u00eei desemneaz\u0103 ca fiind P\u0103rin\u0163ii pustiei sau B\u0103tr\u00e2nii de\u015fertului. Termenul consacrat pentru a denumi ascetul din aceast\u0103 perioad\u0103 este cel de avva (= p\u0103rinte).<\/p>\n \u00cen al doilea r\u00e2nd, ceea ce e important de re\u0163inut cu privire la ace\u015fti asce\u0163i e faptul c\u0103 ei erau \u00een marea lor majoritate laici, deoarece monahismul \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 nu era constituit din punct de vedere canonic (monahismul ca institu\u0163ie fix\u0103 a Bisericii apare de abia \u00een secolul V, atunci c\u00e2nd prin canoanele Sinodului IV de la Calcedon aceast\u0103 mi\u015fcare ascetic\u0103 este reglementat\u0103 din punct de vedere canonic). \u00cen acest context devine extrem de interesant faptul c\u0103, de\u015fi ace\u015fti asce\u0163i erau laici (majoritatea dintre ei \u0163\u0103rani din Delta Nilului), ei erau apela\u0163i cu denumirea de avva, ceea ce \u00eenseamn\u0103 \u201ep\u0103rinte\u201c.<\/p>\n Prin urmare, avva de\u015fertului nu se identific\u0103 nici cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul (didaskalos),<\/em> nici cu maestrul spiritual (specific \u015fcolilor filosofice din Antichitate) \u015fi nici m\u0103car cu preotul-duhovnic (de\u015fi el poate implica toate aceste calit\u0103\u0163i). Amintesc aici un pasaj din Istoria lausiac\u0103<\/strong> din care afl\u0103m c\u0103 din cei aproximativ\u00a0 5.000 de asce\u0163i tr\u0103itori \u00een Nitria doar 8 erau preo\u0163i: \u201eDup\u0103 ce am vie\u0163uit \u00een m\u0103n\u0103stirile dimprejurul Alexandriei, plec\u00e2nd de acolo, am venit \u00een muntele Nitriei. \u00cen acest munte locuiesc b\u0103rba\u0163i cam la 5.000, cu felurite moduri de vie\u0163uire. \u00cen acest munte al Nitriei se \u00eenal\u0163\u0103 o biseric\u0103 mare. \u00cen biseric\u0103 se intr\u0103 numai S\u00e2mb\u0103ta \u015fi Duminica, iar \u00een biseric\u0103 sunt 8 preo\u0163i\u201c[2]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n \u015ei, \u00een fine, a treia precizare pe care vreau s-o fac este aceea potrivit c\u0103reia, avva este numit p\u0103rinte tocmai pentru c\u0103 el \u00eel na\u015fte<\/em> pe ucenicul s\u0103u la o nou\u0103 via\u0163\u0103, deoarece avva confer\u0103 ucenicului s\u0103u o nou\u0103 identitate, total schimbat\u0103 \u00een raport cu cea veche. \u00centr-un cuv\u00e2nt, na\u015fterea duhovniceasc\u0103 pe care un avva o exercit\u0103 asupra ucenicilor s\u0103i const\u0103 \u00een trecerea de la starea omului trupesc\/p\u0103tima\u015f la starea omului duhovnicesc\/\u00eenduhovnicit (deci, nep\u0103tima\u015f).<\/p>\n Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, \u00eendrumarea spiritual\u0103 la ace\u015fti B\u0103tr\u00e2ni ai de\u015fertului reprezint\u0103 un fel de obstetric\u0103 spiritual\u0103<\/em>, deoarece ucenicul \u00een urma travaliului ascetic se \u201ena\u015fte\u201c din punct de vedere duhovnicesc, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 el devine un \u201enou-n\u0103scut\u201c.<\/p>\n Analogiile care se pot face \u00eentre na\u015fterea trupeasc\u0103 \u015fi na\u015fterea duhovniceasc\u0103 sunt extrem de semnificative. A\u015f aminti aici doar c\u00e2teva:<\/p>\n \u00cen primul r\u00e2nd, a\u015fa cum o mam\u0103 transmite copilului s\u0103u via\u0163a sa, la fel avva transmite ucenicului s\u0103u via\u0163a sa duhovniceasc\u0103. E important s\u0103 re\u0163inem acest fapt: nu po\u0163i s\u0103 transmi\u0163i harul dac\u0103 n-ai f\u0103cut tu \u00eensu\u0163i experien\u0163a harului, nu po\u0163i transmite via\u0163a duhovniceasc\u0103 dac\u0103 tu \u00eensu\u0163i nu e\u015fti un om duhovnicesc.<\/p>\n O alt\u0103 analogie se refer\u0103 la faptul c\u0103 \u015fi \u00een via\u0163a duhovniceasc\u0103, \u00eentruc\u00e2t avem de-a face cu o na\u015ftere, la fel ca \u015fi \u00een cazul celei fizice, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ea este dureroas\u0103 (dup\u0103 cum \u015ftim, \u00een spiritualitatea cre\u015ftin\u0103, lupta cu patimile are conota\u0163iile unui \u201er\u0103zboi nev\u0103zut\u201c potrivit c\u0103ruia cel angajat \u00een procesul desp\u0103timirii parcurge un autentic travaliu ascetic)<\/p>\n \u00cen fine, a\u015f mai aminti aici faptul c\u0103 procesul na\u015fterii duhovnice\u015fti e identic \u00een datele lui esen\u0163iale cu cel al na\u015fterii de ordin fizic: avva \u00eel \u201egesteaz\u0103\u201c, apoi \u00eel \u201ena\u015fte\u201c, iar \u00een cele din urm\u0103 \u00eel \u201ecre\u015fte\u201c din punct de vedere spiritual pe ucenicul s\u0103u.<\/p>\n 2. Rolul terapeutic al p\u0103rintelui duhovnicesc<\/p>\n Dup\u0103 aceste preciz\u0103ri preliminare a\u015f dori s\u0103 prezint \u00eentr-o manier\u0103 extrem de succint\u0103 rolul terapeutic al p\u0103rintelui spiritual \u00een tradi\u0163ia pustiei egiptene.<\/p>\n A\u015fa cum o s\u0103 vedem \u00een continuare, aceast\u0103 \u201ena\u015ftere\u201c duhovniceasc\u0103 echivaleaz\u0103 cu o autentic\u0103 vindecare a sufletului, iar, \u00een acest sens, avva poate fi luat \u00een accep\u0163iunea de doctor duhovnicesc. \u015ei, \u00eentr-adev\u0103r, \u00een via\u0163a duhovniceasc\u0103 p\u0103c\u0103tosul este asemenea unui om bolnav, iar, \u00een acest caz, avva este cel care aplic\u0103 \u201eremediul\u201c sau tratamentul pentru a\u2011i vindeca \u201eboala\u201c. Astfel, p\u0103rintele spiritual este un \u201edoctor\u201c care \u00ee\u015fi \u00eengrije\u015fte ucenicul bolnav, utiliz\u00e2nd \u201eplasturi, b\u0103uturi, bisturiuri, pic\u0103turi, briciuri, burete, lame de t\u0103iat vinele, fierul de ars rana, alifii, doftorii de somn, cu\u0163it \u015fi fe\u015fe\u201c[3]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n \u00cen mod similar, Sf\u00e2ntul Ioan Casian afirm\u0103 c\u0103 sufletul \u201ebolnav\u201c este acel suflet dominat de patimi, astfel \u00eenc\u00e2t atunci c\u00e2nd partea ra\u0163ional\u0103 din suflet este infectat\u0103 de p\u0103cat, ea va da na\u015ftere la patimi: slava de\u015fart\u0103, trufia, pizma \u015fi m\u00e2ndria. Dac\u0103 va fi r\u0103nit\u0103 voin\u0163a, sufletul va fi dominat de furie, triste\u0163e, nep\u0103sare, la\u015fitate \u015fi cruzime. Iar dac\u0103 va strica partea sim\u0163itoare, se vor z\u0103misli patimi: l\u0103comia, desfr\u00e2narea, iubirea de bani \u015fi zg\u00e2rcenia\u201c[4]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Dac\u0103 \u00een practica \u00eendrum\u0103rii spirituale analogia dintre patimi \u015fi boal\u0103 trimite la ideea potrivit c\u0103reia avva asum\u0103 ipostaza unui doctor duhovnicesc, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 prestigiul unui avva const\u0103 \u00een abilitatea sa de-a recunoa\u015fte boala \u015fi de-a administra, totodat\u0103, antidotul adecvat bolii respective. Profilaxia de orice fel (fizic\u0103 sau duhovniceasc\u0103) implic\u0103 necesitatea unui bun diagnostician, fiindc\u0103 nu exist\u0103 terapeutic\u0103 f\u0103r\u0103 o diagnoz\u0103 prealabil\u0103: a\u015fa cum pentru cur\u0103\u0163irea de r\u0103ni, avem nevoie de un foarte iscusit doctor, la fel cei p\u0103tima\u015fi au nevoie de \u00eengrijirea doctorilor suflete\u015fti[5]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Aceast\u0103 terapeutic\u0103 de ordin duhovnicesc se f\u0103cea la P\u0103rin\u0163ii pustiei prin propriul lor mod de via\u0163\u0103, deoarece a\u015fa cum afirm\u0103 la un moment dat avva Pimen \u201eun om care \u00eenva\u0163\u0103 pe al\u0163ii, dar nu practic\u0103 ceea ce \u00eenva\u0163\u0103 seam\u0103n\u0103 cu o f\u00e2nt\u00e2n\u0103: tuturor le d\u0103 s\u0103 bea \u015fi pe to\u0163i \u00eei spal\u0103, numai pe ea nu se poate cur\u0103\u0163i\u201c[6]<\/sup><\/sup><\/a>. Astfel, avva \u00eel \u00eendrum\u0103 pe ucenicul s\u0103u nu prin furnizarea unor reguli sau porunci, ci prin propriul s\u0103u exemplu. Un p\u0103rinte duhovnicesc autentic fiind un vehicul al harului<\/em>, el nu transmite un adev\u0103r la modul teoretic, ci, mai ales, \u00eel \u00eentrupeaz\u0103 \u00een propriul s\u0103u mod de via\u0163\u0103.<\/p>\n Amintesc aici c\u00e2teva apoftegme extrem de relevante: \u201eUn frate l-a \u00eentrebat pe avva Sisoe: Spune-mi un cuv\u00e2nt. El a zis: De ce m\u0103 sile\u015fti s\u0103 vorbesc degeaba? F\u0103 ce vezi\u201c[7]<\/sup><\/sup><\/a>. De asemenea, avva Sisoe l-a \u00eentrebat pe avva Or: \u201eSpune\u2011mi un cuv\u00e2nt. El i-a zis: Ai \u00eencredere \u00een mine? Cel\u0103lalt a r\u0103spuns: Da. Atunci i-a zis: Du-te \u015fi ce vezi c\u0103 fac eu, f\u0103 \u015fi tu\u201c[8]<\/sup><\/sup><\/a>. \u00cen fine, la avva Antonie afl\u0103m urm\u0103toarea apoftegm\u0103: \u201eTrei p\u0103rin\u0163i aveau obiceiul s\u0103 mearg\u0103 \u00een fiecare an la fericitul Antonie. Doi dintre ei \u00eel \u00eentrebau despre g\u00e2ndurile \u015fi m\u00e2ntuirea sufletului lor; al treilea, \u00eens\u0103, nu-l \u00eentreba absolut nimic. Dup\u0103 un timp avva Antonie i-a zis: \u00abVii aici de mult timp \u015fi, niciodat\u0103, nu m\u0103 \u00eentrebi nimic\u00bb. Cel\u0103lalt i-a r\u0103spuns: \u00abP\u0103rinte, un singur lucru \u00eemi ajunge, s\u0103 te v\u0103d\u00bb\u201c[9]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n \u201eUn frate l-a \u00eentrebat pe avva Pimen: C\u00e2\u0163iva fra\u0163i locuiesc la mine, vrei s\u0103 le poruncesc? B\u0103tr\u00e2nul i-a r\u0103spuns: Nu, f\u0103 tu \u00eent\u00e2i ce ai de f\u0103cut \u015fi, dac\u0103 ei vor s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, vor vedea \u015fi vor face \u015fi ei, la care fratele i-a zis: P\u0103rinte, dar ei vor s\u0103 le poruncesc. B\u0103tr\u00e2nul i-a zis din nou: Nu, fii pentru ei pild\u0103, nu legiuitor\u201c[10]<\/sup><\/sup><\/a>. Tot din Pateric<\/strong> <\/em>afl\u0103m c\u0103 atunci c\u00e2nd avva Isaac \u00eei spune avvei Teodor: \u201eavva, fratele a venit la sfin\u0163ia ta ca s\u0103 trag\u0103 folos. De ce nu-i spui ce s\u0103 fac\u0103?, b\u0103tr\u00e2nul i-a r\u0103spuns: Dar ce sunt eu chinoviarh ca s\u0103-i poruncesc? P\u00e2n\u0103 acum nu i-am zis nimic, dar dac\u0103 vrea, s\u0103 fac\u0103 \u015fi el ce vede c\u0103 fac eu\u201c[11]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n \u00cen\u0163elegem, prin urmare, c\u0103 la P\u0103rin\u0163ii pustiei nu conta specula\u0163ia abstract\u0103, ci patimile care afecteaz\u0103 sufletul: \u201eC\u00e2\u0163iva fra\u0163i au venit la avva Zenon \u015fi i-au zis: Ce \u00eenseamn\u0103 cuvintele din Iov: Cerul nu este curat \u00een fa\u0163a Lui?, iar b\u0103tr\u00e2nul le-a r\u0103spuns: V\u0103d c\u0103 fra\u0163ii \u015fi-au l\u0103sat deoparte p\u0103catele lor \u015fi se \u00eengrijesc de ale cerului\u201c[12]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Ca o prim\u0103 concluzie, putem spune c\u0103 adev\u0103rata \u00een\u0163elepciune nu vine din c\u0103r\u0163i, ci dintr-o inim\u0103 curat\u0103, motiv pentru care ace\u015fti B\u0103tr\u00e2ni ai de\u015fertului au pus \u00een prim plan componenta practic\u0103 a vie\u0163ii duhovnice\u015fti: \u201eUn frate a venit la avva Teodor \u015fi a \u00eenceput s\u0103-i vorbeasc\u0103 despre lucruri pe care \u00eenc\u0103 nu le practicase. B\u0103tr\u00e2nul \u00eei zice: Corabie \u00eenc\u0103 n-ai g\u0103sit, bagajele \u00eenc\u0103 nu le-ai \u00eenc\u0103rcat, c\u0103l\u0103toria \u00eenc\u0103 n-a \u00eenceput, dar tu ai \u015fi ajuns la destina\u0163ie. F\u0103 \u00eent\u00e2i lucrul \u015fi apoi vei ajunge la cele despre care vorbe\u015fti\u201c[13]<\/sup><\/sup><\/a>. La avva Pimen afl\u0103m c\u0103 un frate care l-a \u00eentrebat ce este un ipocrit, b\u0103tr\u00e2nul i-a r\u0103spuns \u00een felul urm\u0103tor: \u201eUn ipocrit este acela care-l \u00eenva\u0163\u0103 pe aproapele s\u0103u un lucru la care el \u00eenc\u0103 n-a ajuns\u201c[14]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n \u00cen fine, cineva l-a \u00eentrebat pe avva Arsenie: \u201eCum se face c\u0103 noi, din at\u00e2ta \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 \u015fi \u00een\u0163elepciune nu avem nimic, \u00een vreme ce ace\u015fti \u0163\u0103rani egipteni au dob\u00e2ndit sumedenie de virtu\u0163i? Avva Arsenie i-a r\u0103spuns: Noi, din \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura lumii nu avem nimic, \u00een vreme ce ace\u015fti \u0163\u0103rani egipteni \u015fi-au dob\u00e2ndit virtu\u0163ile din propriile lor osteneli\u201c[15]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n 3. Travaliul na\u015fterii duhovnice\u015fti<\/p>\n \u00cen spiritualitatea pustiei ideea transform\u0103rii l\u0103untrice, adic\u0103 trecerea de la starea omului trupesc\/p\u0103tima\u015f la cea a omului duhovnicesc\/nep\u0103tima\u015f echivaleaz\u0103 cu o \u201ena\u015ftere\u201c duhovniceasc\u0103.<\/p>\n Avva Longinus i-a zis avvei Akakios: \u201eFemeia \u015ftie c\u0103 a r\u0103mas grea c\u00e2nd i se opre\u015fte scurgerea de s\u00e2nge. Tot a\u015fa \u015fi sufletul, \u015ftie c\u0103 a r\u0103mas greu de la Duhul Sf\u00e2nt, c\u00e2nd patimile \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 i se mai scurg\u0103. C\u00e2t timp tr\u0103ie\u015fte cu ele, cum se poate l\u0103uda c\u0103 este nep\u0103timitor? D\u0103 s\u00e2nge \u015fi ia duh!\u201c[16]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n Cu alte cuvinte, na\u015fterea omului duhovnicesc nu e posibil\u0103 dec\u00e2t prin moartea celui trupesc, iar acest proces se constituie ca un travaliu ascetic a c\u0103rui finalitate suprem\u0103 const\u0103 \u00een dob\u00e2ndirea Sf\u00e2ntului Duh. Aceast\u0103 na\u015ftere duhovniceasc\u0103 implic\u0103, grosso-modo<\/em>, ideea de metanoia<\/em>, adic\u0103 schimbarea min\u0163ii<\/em>.<\/p>\n Pentru a \u00een\u0163elege mai bine aceast\u0103 na\u015ftere de ordin duhovnicesc facem trimitere la dialogul dintre Iisus \u015fi Nicodim. De\u015fi acest dialog nu a durat probabil dec\u00e2t c\u00e2teva minute, aici s-a spus totul cu privire la ideea \u201ena\u015fterii\u201c duhovnice\u015fti: \u201eCe este n\u0103scut din trup, trup este; \u015fi ce este n\u0103scut din Duh, duh este\u201c (cf. Ioan 3, 6).<\/p>\n Avem de-a face aici cu dou\u0103 tipuri de na\u015ftere:<\/p>\n 1. Na\u015fterea trupeasc\u0103 sau dup\u0103 trup, specific\u0103 tuturor oamenilor.<\/p>\n 2. \u201eNa\u015fterea\u201c duhovniceasc\u0103 sau dup\u0103 Duh, specific\u0103 celor care se angajeaz\u0103 \u00eentr-o via\u0163\u0103 duhovniceasc\u0103.<\/p>\n Ce \u00eenseamn\u0103 mai exact aceast\u0103 \u201ena\u015ftere\u201c dup\u0103 Duh?<\/p>\n \u00cen linii mari aceast\u0103 \u201ena\u015ftere\u201c duhovniceasc\u0103 \u00eenseamn\u0103 a dob\u00e2ndi mintea \u015fi inima lui Hristos, adic\u0103 a dob\u00e2ndi \u201estarea b\u0103rbatului des\u0103v\u00e2r\u015fit\u201c sau \u201em\u0103sura deplin\u0103t\u0103\u0163ii lui Hristos\u201c (Efeseni 4, 13).<\/p>\n S\u0103 ne g\u00e2ndim ce \u00eenseamn\u0103, de fapt, acest lucru?<\/p>\n De pild\u0103, a avea mintea unui copil \u00eenseamn\u0103 a vedea \u015fi \u00een\u0163elege lumea asemenea unui copil, iar a avea mintea unui om matur \u00eenseamn\u0103 a te raporta la lume potrivit acestei \u00een\u0163elegeri mature<\/p>\n Prin urmare, a avea mintea lui Hristos \u00eenseamn\u0103 a te raporta la lume asemenea lui Hristos. Acest lucru oric\u00e2t ar suna de preten\u0163ios, nu e imposibil, deoarece a\u015fa cum afirm\u0103 Sf\u00e2ntul Pavel: \u201eNu mai tr\u0103iesc eu, ci Hristos tr\u0103ie\u015fte \u00een mine\u201c (Galateni 2, 20). Astfel, omul \u201en\u0103scut de sus\u201c (omul duhovnicesc) are o alt\u0103 \u00een\u0163elegere a vie\u0163ii, el tr\u0103ie\u015fte o alt\u0103 via\u0163\u0103 pentru c\u0103 el are o altfel de minte, el are mintea lui Hristos.<\/p>\n Tot din Noul Testament afl\u0103m c\u0103 ceea ce este \u201en\u0103scut din Duh\u201c, lumea nu poate cunoa\u015fte (lumea cu tot ceea ce presupune ea, adic\u0103 g\u00e2ndurile \u015fi obiceiurile noastre, valorile noastre, concep\u0163iile dob\u00e2ndite \u00een societatea care ne formeaz\u0103 \u015fi \u00een care tr\u0103im, sistemele ei politice, filosofice \u015fi ideologice, \u00eentr-un cuv\u00e2nt, toat\u0103 \u00een\u0163elepciunea acestei lumi), astfel \u00eenc\u00e2t cel \u201en\u0103scut\u201c din Duh nu trebuie s\u0103 iubeasc\u0103 lumea \u015fi nici lucrurile din lume (cf. I Ioan 1, 15).<\/p>\n Altfel spus, cel \u201en\u0103scut\u201c din Duh trebuie s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 a\u015fa cum a tr\u0103it Hristos (cf. I Ioan 2, 5\u20136), ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 \u201ena\u015ftere de sus\u201c f\u0103r\u0103 o \u201emoarte\u201c fa\u0163\u0103 de lume: avem de-a face aici cu o disjunc\u0163ie exclusiv\u0103<\/em>: Hristos sau lumea, duhul lumii sau duhul lui Hristos, mintea lui Hristos (cugetul duhovnicesc) sau cugetul trupesc (cf. Romani 8, 3).<\/p>\n Pentru a avea o imagine mai clar\u0103 \u015fi concret\u0103 a acestei \u201ena\u015fteri\u201c duhovnice\u015fti o s\u0103 recurgem la celebra piramid\u0103 a trebuin\u0163elor umane, elaborat\u0103 de psihologul american A. Maslow. Dup\u0103 cum \u015ftim, Maslow a ierarhizat trebuin\u0163ele umane sub forma unei piramide:<\/p>\n 7. Trebuin\u0163e spirituale.<\/p>\n 6. Trebuin\u0163e estetice.<\/p>\n 5. Trebuin\u0163e cognitive.<\/p>\n 4. Trebuin\u0163e legate de stima de sine.<\/p>\n 3. Trebuin\u0163e de afectivitate\/iubire \u015fi apartenen\u0163\u0103 la un grup.<\/p>\n 2. Trebuin\u0163e de securitate \u015fi confort.<\/p>\n 1. Trebuin\u0163e fiziologice.<\/p>\n A\u015fa cum se poate vedea, Piramida lui Maslow presupune o ordine de prioritate, \u00een sensul c\u0103 omul va ac\u0163iona pentru satisfacerea trebuin\u0163elor fiziologice \u00eenaintea celor de securitate, a celor de securitate \u015fi confort \u00eenaintea celor de apartenen\u0163\u0103 etc. \u00centr-un cuv\u00e2nt, trebuin\u0163ele de ordin fizic trebuie satisf\u0103cute \u00eenaintea celor spirituale (perspectiva lumeasc\u0103 a omului trupesc)<\/span>.<\/p>\n Aceste priorit\u0103\u0163i motiva\u0163ionale pot fi modificate atunci c\u00e2nd cineva este angajat \u00eentr-o via\u0163\u0103 duhovniceasc\u0103: astfel zis, cineva pentru care lucrarea duhovniceasc\u0103 reprezint\u0103 motiva\u0163ia principal\u0103 a vie\u0163ii sale, satisfacerea trebuin\u0163elor fiziologice (reductibile \u00een foarte mare m\u0103sur\u0103 la pl\u0103cere \u015fi confort) nu mai conteaz\u0103 aproape deloc (perspectiva duhovniceasc\u0103 a omului duhovnicesc). Atunci c\u00e2nd cugetul duhovnicesc primeaz\u0103 este momentul \u00een care \u00eencepem s\u0103 d\u0103m \u201es\u00e2nge pentru a primi Duh\u201c, conform apoftegmei avvei Longinus.<\/p>\n \u00cen acest caz, omul duhovnicesc a inversat priorit\u0103\u0163ile, a \u201er\u0103sucit\u201c aceast\u0103 piramid\u0103 at\u00e2t de tare, \u00eenc\u00e2t ceea ce era pe primul loc (trebuin\u0163ele fiziologice) a trecut pe ultimul loc, iar ceea ce era pe ultimul plan (trebuin\u0163ele spirituale) a trecut pe primul loc. \u00cen momentul \u00een care vom reu\u015fi acest lucru vom \u015fti c\u0103 sufletul nostru a r\u0103mas greu de la Duhul Sf\u00e2nt, deoarece patimile \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 ne mai domine via\u0163a, conform aceleia\u015fi apoftgeme a avvei Longinus.<\/p>\n S\u0103 ne str\u0103duim \u015fi noi la r\u00e2ndul nostru s\u0103 \u00eencepem s\u0103 \u201er\u0103sucim\u201c aceast\u0103 piramid\u0103 a lui Maslow.<\/p>\n <\/p>\n [1]<\/sup><\/sup><\/a> Conferin\u0163\u0103 sus\u0163inut\u0103 la Universitatea de Vest.<\/p>\n<\/div>\n [2]<\/sup><\/sup><\/a> Paladie, Istoria lausiac\u0103, <\/strong>trad., introd. \u015fi note de pr. prof. dr. D. St\u0103niloae, Editura IBMBOR, Bucure\u015fti, 2007, pp. 26\u201327.<\/p>\n<\/div>\n [3]<\/sup><\/sup><\/a> Sf\u00e2ntul Ioan Sc\u0103rarul, C\u0103tre P\u0103stor<\/em>, II, 12, \u00een Filocalia,<\/strong> <\/em>vol. IX, trad., introd. \u015fi note de pr. prof. dr. D. St\u0103niloae, Editura IBMBOR, Bucure\u015fti, 1980, p. 435.<\/p>\n<\/div>\n [4]<\/sup><\/sup><\/a> Convorbirea XXIV<\/em>, \u00een Sf\u00e2ntul Ioan Casian, Convorbiri duhovnice\u015fti,<\/strong> trad. de prof. David Popescu, Editura IBMBOR, Bucure\u015fti, 2004, p. 595.<\/p>\n<\/div>\n [5]<\/sup><\/sup><\/a> Cf. Ioan Sc\u0103rarul, Scara<\/em> I, 14, 19, 33, 34; IV, 6, 13, 14, 68, 77, 79, 103, 127.<\/p>\n<\/div>\n [6]<\/sup><\/sup><\/a> Avva Pimen 25, \u00een Patericul sau Apoftegmele P\u0103rin\u0163ilor din Pustiu,<\/strong> trad., studii \u015fi prez. de C. B\u0103dili\u0163\u0103, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2007, p. 269.<\/p>\n<\/div>\n [7]<\/sup><\/sup><\/a> Avva Sisoe 45, \u00een Patericul sau Apoftegmele P\u0103rin\u0163ilor din Pustiu,<\/strong> ed. cit.,<\/em> p. 335.<\/p>\n<\/div>\n [8]<\/sup><\/sup><\/a> Avva Or 7, \u00een Ibidem<\/em>, p. 368.<\/p>\n<\/div>\n [9]<\/sup><\/sup><\/a> Avva Antonie 27, \u00een Ibidem<\/em>, p. 50.<\/p>\n<\/div>\n [10]<\/sup><\/sup><\/a> Avva Pimen 174, \u00een Ibidem<\/em>, p. 295.<\/p>\n<\/div>\n [11]<\/sup><\/sup><\/a> Avva Isaac, preotul de la Chilii 2, \u00een Ibidem<\/em>, p. 176.<\/p>\n<\/div>\n [12]<\/sup><\/sup><\/a> Avva Zenon 4, \u00een Ibidem<\/em>, p. 132.<\/p>\n<\/div>\n [13]<\/sup><\/sup><\/a> Avva Teodor din Ferme 9, \u00een Ibidem<\/em>, p. 144.<\/p>\n<\/div>\n [14]<\/sup><\/sup><\/a> Avva Pimen 117, \u00een Ibidem<\/em>, p. 286.<\/p>\n<\/div>\n [15]<\/sup><\/sup><\/a> Avva Arsenie 5, \u00een Ibidem<\/em>, p. 55.<\/p>\n<\/div>\n [16]<\/sup><\/sup><\/a> Avva Longinus 5, \u00een Ibidem<\/em>, p. 209.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Avva \u2013 \u201edoctor\u201c duhovnicesc \u00een ascetismul primar[1] Lect. dr. DANIEL LEMENI 1. Preciz\u0103ri terminologice \u00cenainte de a intra \u00een tematica propriu-zis\u0103, a\u015f dori s\u0103 fac c\u00e2teva preciz\u0103ri terminologice cu privire la titlul\u00a0 acestui studiu. \u00cen primul r\u00e2nd, vreau s\u0103 subliniez … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti
\n