<\/p>\n
Preot prof. dr. SORIN COSMA<\/strong><\/em> 5 Chiril al Ierusalimului, Cateheze mistagogice, V, 6, trad. pr. D. Fecioru, Bucure\u015fti, 2003, <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Preot prof. dr. SORIN COSMA Raport\u00e2ndu-se la via\u0163a divin\u0103 ca la propria via\u0163\u0103, credinciosul o face deopotriv\u0103 pe plan personal \u015fi comunitar. Dac\u0103 pe plan individual credinciosul intr\u0103 \u00een comuniune direct\u0103 cu Dumnezeu, dimensiunea comunitar\u0103 intensific\u0103 \u015fi \u00eempline\u015fte evlavia personal\u0103, … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti
\nRaport\u00e2ndu-se la via\u0163a divin\u0103 ca la propria via\u0163\u0103, credinciosul o face deopotriv\u0103 pe plan personal \u015fi comunitar. Dac\u0103 pe plan individual credinciosul intr\u0103 \u00een comuniune direct\u0103 cu Dumnezeu, dimensiunea comunitar\u0103 intensific\u0103 \u015fi \u00eempline\u015fte evlavia personal\u0103, realiz\u00e2nd p\u0103rt\u0103\u015fia fr\u0103\u0163easc\u0103 a celor care alc\u0103tuiesc Trupul lui Hristos, ca via\u0163\u0103 \u00een Duhul Sf\u00e2nt. A\u015fa, de pild\u0103, rug\u0103ciunea, ca mod concret de comunicare a inimii cu Dumnezeu, este mult mai \u00een\u0103l\u0163\u0103toare \u00een comuniunea de iubire a celor ce m\u0103rturisesc aceea\u015fi credin\u0163\u0103, fiindc\u0103 sufletele se aprind unul din altul, asemeni unor c\u0103rbuni afla\u0163i pe o vatr\u0103 de j\u0103ratec, \u00eenc\u00e2t flac\u0103ra comuniunii se \u00eenal\u0163\u0103 cu mai mult\u0103 c\u0103ldur\u0103 \u015fi putere spre cer\u2026
\n\u00cen acest cadru comunitar, M\u00e2ntuitorul \u00eensu\u015fi ne-a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 spunem \u201eTat\u0103l nostru\u201c, nu \u201eTat\u0103l meu\u201c, \u015fi s\u0103-I cerem \u201ep\u00e2inea noastr\u0103\u201c, nu \u201ep\u00e2inea mea\u201c.
\nIar aceast\u0103 exprimare a p\u00e2inii ca \u201epars pro toto\u201c (\u201eparte pentru \u00eentreg\u201c) define\u015fte p\u00e2inea ca hran\u0103 necesar\u0103 vie\u0163ii. \u00cen acela\u015fi timp, fiindc\u0103 este format\u0103 din mai multe boabe de gr\u00e2u, p\u00e2inea devine \u015fi un simbol al comunit\u0103\u0163ii. Merg\u00e2nd mai departe, vom spune c\u0103 p\u00e2inea este proprie comunit\u0103\u0163ii, deoarece une\u015fte comunitatea \u00een scopul achizi\u0163ion\u0103rii ei, \u015fi deopotriv\u0103 a vie\u0163uirii trupe\u015fti \u015fi suflete\u015fti a persoanelor care alc\u0103tuiesc respectiva comunitate omeneasc\u0103.
\n\u00cen acest context se cuvine s\u0103 ar\u0103t\u0103m c\u0103 omul credincios nu r\u0103m\u00e2ne indiferent fa\u0163\u0103 de darul lui Dumnezeu care i se ofer\u0103 spre via\u0163\u0103, ci \u00eel restituie cu mul\u0163umire \u015fi recuno\u015ftin\u0163\u0103 D\u0103ruitorului, odat\u0103 cu \u00eentreaga sa via\u0163\u0103, care \u015fi aceasta este tot darul Lui: Ale Tale dintru ale Tale, \u0162ie aducem de toate \u015fi pentru toate. De aici rezult\u0103 c\u0103 p\u00e2inea, ca dar restituit lui Dumnezeu cu mul\u0163umire \u015fi recuno\u015ftin\u0163\u0103, devine dar euharistic, adic\u0103 dar de gratitudine fa\u0163\u0103 de Dumnezeu prin care recunoa\u015ftem iubirea \u015fi bun\u0103tatea lui Dumnezeu care ne-a \u00eenvrednicit de el. \u00cen acela\u015fi timp, expresia \u201eaducem\u201c vine cu precizarea c\u0103 \u00eentreaga comunitate prime\u015fte darul \u015fi, \u00een comuniunea de iubire, \u00eel restituie aceleia\u015fi iubiri a lui Dumnezeu, care i l-a oferit. Prin aceasta, darul lui Dumnezeu nu r\u0103m\u00e2ne exclusiv pe plan biologic, ci trece pe plan spiritual. Prin el se realizeaz\u0103 comuniunea de iubire cu Dumnezeu \u015fi a membrilor comunit\u0103\u0163ii, a tuturor celor care beneficiaz\u0103 de darul lui Dumnezeu.
\n\u00cen felul acesta, pe plan spiritual, p\u00e2inea prime\u015fte o func\u0163ie sacr\u0103, devenind un sacrament. Aceasta, fiindc\u0103 sacrul define\u015fte obiectul scos din uzan\u0163a comun\u0103,
\nspre a fi p\u0103strat curat pentru Dumnezeu, spre a-l oferi lui Dumnezeu. P\u00e2inea
\nscoas\u0103 din uzan\u0163a comun\u0103 devine astfel darul sacru oferit lui Dumnezeu de comunitate,
\ncare ea \u00eens\u0103\u015fi devine sf\u00e2nt\u0103 prin \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea de darul oferit lui Dumnezeu
\n\u015fi sfin\u0163it de El. Astfel, darul crea\u0163iei devine materie liturgic\u0103.
\nSfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i au eviden\u0163iat faptul c\u0103 nu f\u0103r\u0103 temei, nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, M\u00e2ntuitorul
\na folosit tocmai p\u00e2inea \u015fi vinul spre a le ridica la cota cea mai \u00eenalt\u0103 de spiritualizare,
\npref\u0103c\u00e2ndu-le \u00een Trupul \u015fi S\u00e2ngele S\u0103u, spre \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea oamenilor cu
\nvia\u0163a divin\u0103. Acestea erau cele mai potrivite ca s\u0103 reprezinte Trupul lui Hristos,
\nadic\u0103 Biserica, comunitate a credincio\u015filor, care, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015findu-se din acela\u015fi Trup
\n\u015fi S\u00e2nge al Domnului, devine o comuniune unit\u0103 \u00een sfin\u0163enia lui Dumnezeu. \u00cen
\nfelul acesta m\u0103rturisim c\u0103 Biserica este una, sf\u00e2nt\u0103, soborniceasc\u0103.
\nSf\u00e2ntul Chiril al Alexandriei arat\u0103: \u201edac\u0103 to\u0163i ne \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fim dintr-o p\u00e2ine, to\u0163i
\nalc\u0103tuim un trup, deoarece Hristos nu se poate \u00eemp\u0103r\u0163i. De aceea e numit\u0103 Biserica
\n\u015fi Trup al lui Hristos, iar noi m\u0103dulare \u00een parte, dup\u0103 cugetarea lui Pavel (Efeseni
\n5, 30): c\u0103ci uni\u0163i fiind to\u0163i \u00een Hristos prin Sf\u00e2ntul Trup, \u00eentruc\u00e2t L-am luat pe Cel
\nunul \u015fi ne\u00eemp\u0103r\u0163it \u00een trupurile noastre, suntem m\u0103dulare proprii Lui. Astfel suntem
\nuni\u0163i \u00eentreolalt\u0103 \u00een Hristos, \u015fi nu numai \u00eentreolalt\u0103, ci \u015fi cu El, Cel ce se afl\u0103 \u00een noi
\nprin Trupul S\u0103u\u201c 1.
\nFericitul Augustin \u00eentreab\u0103: \u201e\u015fi pentru ce cu p\u00e2ine?\u201c S\u0103 nu spunem nimic de
\nla noi; s\u0103 ascult\u0103m pe Apostolul \u00eensu\u015fi, care \u2013 vorbind despre aceast\u0103 Tain\u0103 \u2013 zice:
\n\u201eNoi cei mul\u0163i suntem un singur trup, o singur\u0103 p\u00e2ine: unitate, evlavie, iubire. \u00abO
\nsingur\u0103 p\u00e2ine\u00bb; \u015fi ce este aceast\u0103 p\u00e2ine unic\u0103? Un singur trup (f\u0103cut) din multe.
\nG\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 c\u0103 p\u00e2inea nu se face cu un singur bob, ci cu multe. \u00cen timpul exorcismelor,
\nvoi era\u0163i oarecum ca b\u0103ga\u0163i \u00een moar\u0103. La Botez a\u0163i fost ca \u00eembiba\u0163i \u00een ap\u0103.
\nC\u00e2nd a\u0163i primit pe Duhul Sf\u00e2nt, a\u0163i fost ca (fr\u0103m\u00e2nt\u0103tura) cop\u0163i\u2026 Aminti\u0163i-v\u0103, (pe
\nde alt\u0103 parte) cum se face vinul. Multe boabe at\u00e2rn\u0103 de o ciorchin\u0103, dar mustul se
\nconfund\u0103 \u00een unitate. \u00cen acest fel Domnul ne-a \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat pe noi \u00een\u015fine \u00een El, a voit
\nca noi s\u0103-i apar\u0163inem \u015fi a consfin\u0163it pe altarul S\u0103u taina p\u0103cii noastre \u015fi a unit\u0103\u0163ii
\nnoastre\u201c 2.
\nAcelea\u015fi cuvinte pline de \u00een\u0163eles duhovnicesc ni le \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte \u015fi Sf\u00e2ntul Ioan
\nGur\u0103 de Aur, chem\u00e2ndu-ne la unitate: \u201eDup\u0103 cum p\u00e2inea, fiind compus\u0103 din multe
\nboabe de gr\u00e2u, este unit\u0103 \u00eentr-un singur \u00eentreg, f\u0103r\u0103 s\u0103 se vad\u0103 undeva boabele de
\ngr\u00e2u \u2013 de\u015fi altminterea sunt \u00een fiin\u0163\u0103 \u2013 astfel \u015fi noi ne unim unii cu al\u0163ii \u015fi cu
\nHristos. Iar dac\u0103 to\u0163i ne \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fim din aceea\u015fi p\u00e2ine, de ce nu ar\u0103t\u0103m aceea\u015fi
\ndragoste \u015fi nu ne facem una \u015fi \u00een aceasta? Fiindc\u0103 astfel era \u00een vechime printre
\nstr\u0103mo\u015fii no\u015ftri, dup\u0103 cum \u015fi zice: \u00abIar inima \u015fi sufletul celor ce au crezut era
\nunul\u00bb (Faptele Apostolilor 4, 32)\u201c 3.
\n1 Comentar la Evanghelia dup\u0103 Ioan, PG 74, 560\u2013561.
\n2 Sermo 272, PL 37, 247\u2013248.
\n3 Omilia 24 la I Corinteni, trad. Arhim. Teodosie Atanasiu, Comentariile sau explicarea epistolei
\nc\u0103tre Corinteni a celui \u00eentru Sfin\u0163i P\u0103rintelui nostru Ioan Chrisostom, Bucure\u015fti, 1906,
\np. 323.
\nP\u00e2inea, vinul, untdelemnul \u015fi apa\u00een via\u0163a comunitar\u0103 a Bisericii 9
\nIat\u0103 c\u00e2t de sugestiv este eviden\u0163iat\u0103 unitatea comuniunii eclesiale raportat\u0103
\nla elementele euharistice \u00een rug\u0103ciunea din Didahia Apostolilor, dat\u00e2nd din primul
\nsecol cre\u015ftin: \u201e\u2026Mai \u00eent\u00e2i cu privire la potir: \u00ab\u00ce\u0163i mul\u0163umim \u0162ie, P\u0103rintelui nostru,
\npentru sf\u00e2nta vie a lui David, sluga Ta, pe care ne-ai f\u0103cut\u2011o nou\u0103 cunoscut\u0103
\nprin Iisus, Fiul T\u0103u. \u0162ie slava \u00een veci\u00bb. Cu privire la fr\u00e2ngerea p\u00e2inii: \u00ab\u00ce\u0163i mul\u0163umim
\n\u0162ie, P\u0103rintele nostru, pentru via\u0163a \u015fi cuno\u015ftin\u0163a pe care ne-ai f\u0103cut-o cunoscut\u0103
\nnou\u0103 prin Iisus, Fiul T\u0103u. \u0162ie slava \u00een veci. Dup\u0103 cum aceast\u0103 p\u00e2ine fr\u00e2nt\u0103
\nera \u00eempr\u0103\u015ftiat\u0103 pe mun\u0163i \u015fi fiind adunat\u0103 a ajuns una, tot a\u015fa s\u0103 se adune Biserica
\nTa de la marginile lumii \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia Ta. C\u0103 a Ta este slava \u015fi puterea, prin Iisus
\nHristos \u00een veci\u00bb\u201c 4.
\nPornind de aici, vedem c\u0103 p\u00e2inea ca unitate a boabelor de gr\u00e2u \u015fi vinul ca
\nunitate a boabelor de struguri devin o realitate vie a unit\u0103\u0163ii celor ce se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc
\ndin p\u00e2inea cea cereasc\u0103 \u015fi din paharul vie\u0163ii. P\u00e2inea ca Trup al lui Hristos
\n\u015fi vinul ca S\u00e2nge al Lui \u00eencorporeaz\u0103 \u00een aceea\u015fi unitate de iubire \u015fi de sim\u0163ire pe
\nto\u0163i cei ce se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc, ca membre ale Bisericii, de via\u0163a lui Hristos, pe care o
\nde\u0163in darurile euharistice. Altfel spus, asemenea unor boabe \u00eempr\u0103\u015ftiate, cre\u015ftinii
\nse adun\u0103 \u00een unitatea Trupului lui Hristos care este Biserica, prin \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea din
\ndarurile euharistice consacrate, formate \u015fi ele din boabe aduse \u00eentr-o unitate fiin\u0163ial\u0103.
\nPornind de aici, p\u00e2inea \u015fi vinul consacrate lui Dumnezeu \u015fi d\u0103ruite oamenilor
\ndevin realitate vie, \u00een sensul c\u0103 unitatea p\u00e2inii \u015fi vinului sfin\u0163esc via\u0163a celor ce se
\n\u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc cu ele, cur\u0103\u0163indu-i de p\u0103cate \u015fi \u00eens\u0103n\u0103to\u015findu-le firea prin harul lui
\nDumnezeu, f\u0103c\u00e2ndu-i purt\u0103tori de virtu\u0163i, ca puteri prin care li se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte
\nvia\u0163a Duhului Sf\u00e2nt, ca via\u0163\u0103 \u00een Hristos, ce mereu \u00eei cheam\u0103 la des\u0103v\u00e2r\u015firea vie\u0163ii
\nlor duhovnice\u015fti: \u201eFi\u0163i des\u0103v\u00e2r\u015fi\u0163i, precum \u015fi Tat\u0103l vostru cel din ceruri este des\u0103v\u00e2r\u015fit\u201c
\n(Matei 5, 48).
\nUn alt dar euharistic, pe care \u00eel aducem lui Dumnezeu ca recuno\u015ftin\u0163\u0103, spre a-l
\nsfin\u0163i pentru folosul nostru sufletesc \u015fi trupesc, este untdelemnul. Sco\u0163\u00e2ndu-l din
\nuzan\u0163a comun\u0103 \u015fi oferindu-l lui Dumnezeu \u201eprin cuv\u00e2nt \u015fi rug\u0103ciune\u201c (I Timotei
\n4, 5), El \u00eel sfin\u0163e\u015fte, f\u0103c\u00e2ndu-l purt\u0103tor de har, adic\u0103 de putere dumnezeiasc\u0103.
\nUntdelemnul devine ca un medicament t\u0103m\u0103duitor al maladiilor spirituale \u015fi al
\ncelor trupe\u015fti. El cur\u0103\u0163\u0103 sufletul de \u00eentin\u0103ciunea p\u0103catelor \u015fi vindec\u0103 boala trupului.
\nPe de alt\u0103 parte, prin s\u0103v\u00e2r\u015firea Maslului de ob\u015fte, untdelemnul prime\u015fte un
\ncaracter comunitar, \u00een sensul c\u0103 \u00eentreaga comunitate se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte de puterea
\nvindec\u0103toare a untdelemnului prin cur\u0103\u0163ia de p\u0103cate \u015fi prin vindecarea de bolile
\ntrupului. Pentru aceasta se recomand\u0103 ca cel ce prime\u015fte Taina Maslului s\u0103 se
\nspovedeasc\u0103 \u015fi s\u0103 se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 cu Trupul \u015fi S\u00e2ngele Domnului. Prin aceasta,
\nTaina Maslului prime\u015fte puteri sporite nu numai de cur\u0103\u0163ie \u015fi vindecare, ci \u015fi de
\ncomuniune a celor care, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015findu-se de aceast\u0103 Tain\u0103, o fac \u00een calitate de
\nmembre ale Trupului lui Hristos.
\n4 Didahia, IX, 2\u20133, PSB 1, p. 291.
\nPe de alt\u0103 parte, Maslul de ob\u015fte este cu at\u00e2t mai motivat cu c\u00e2t p\u0103catul la care
\nse raporteaz\u0103 nu este numai personal, ci \u015fi comunitar. A\u015fa, de pild\u0103, comunitatea
\n\u00eentreag\u0103 se face responsabil\u0103 \u015fi vinovat\u0103 de domina\u0163ia p\u0103catului \u015fi a patimii, sub
\nmultiple forme, \u00een lume, precum abuzurile de tot felul, sau l\u0103comia acapar\u0103rii
\nbunurilor materiale \u00een detrimentul semenilor\u2026
\nTot sub aspect comunitar, ne putem g\u00e2ndi \u015fi la faptul c\u0103, pentru eficientizarea
\nuntdelemnului t\u0103m\u0103duitor, \u00eentreaga comunitate trebuie s\u0103 se implice \u015fi s\u0103 se angajeze
\n\u00een opera caritativ\u0103 de \u00eengrijire \u015fi ajutorare a bolnavilor care beneficiaz\u0103 de
\nTaina Maslului.
\nV\u0103z\u00e2nd rolul pe care \u00eel au elementele din natur\u0103, devenite materie liturgic\u0103,
\n\u00een via\u0163a comunitar\u0103 a Bisericii, precum p\u00e2inea \u015fi vinul consacrate, sau untdelemnul
\npurt\u0103tor de har, ne putem referi, \u00een continuare, \u015fi la efectul comunitar pe care
\n\u00eel are apa sfin\u0163it\u0103 de la Botez. Ea transmite puterea Duhului de iertare a p\u0103catului
\nstr\u0103mo\u015fesc \u015fi, dup\u0103 caz, a p\u0103catelor personale. Dar \u00een acela\u015fi timp, ea face din cel
\nce prime\u015fte Botezul fiu al lui Dumnezeu \u015fi membru al Bisericii, introduc\u00e2ndu-l
\npe cel botezat \u00een comuniunea Trupului lui Hristos. Pentru acest motiv, cel ce a
\nprimit Botezul se \u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte cu P\u00e2inea \u015fi Vinul sfin\u0163it, pentru a se integra \u00een
\nvia\u0163a comunit\u0103\u0163ii biserice\u015fti. De fapt, este prea bine cunoscut c\u0103 cei care au primit
\nnoua credin\u0163\u0103 s-au botezat \u015fi, astfel, \u00een urma primului Botez, s-a constituit prima
\ncomunitate cre\u015ftin\u0103, adic\u0103 Biserica lui Hristos. Datorit\u0103 acestui fapt, nimeni nu
\nse poate \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi cu Trupul \u015fi S\u00e2ngele Domnului \u00eenainte de a fi fost botezat,
\n\u00eencre\u015ftinat, adic\u0103 \u00eenainte de a se \u201e\u00eembr\u0103ca \u00een Hristos\u201c ca membru al Trupului S\u0103u,
\ncare este Biserica, comuniunea credincio\u015filor.
\nFaptul c\u0103 elementele naturii devin elemente euharistice ale comuniunii eclesiale,
\ndetermin\u0103 Biserica s\u0103 se simt\u0103 \u00eenfr\u0103\u0163it\u0103 cu \u00eentreaga crea\u0163ie. Rug\u0103ciunea ei
\nse refer\u0103 la \u201e\u00eembel\u015fugarea roadelor p\u0103m\u00e2ntului, la vremuri pa\u015fnice, la ferirea
\nnaturii de du\u015fmanii ei v\u0103t\u0103m\u0103tori, precum \u015fi la oferirea condi\u0163iilor de rodire: ploi
\nla vreme potrivit\u0103, ferire de secet\u0103, de cutremure, de v\u00e2nt distrug\u0103tor\u2026\u201c Apoi,
\nBiserica a r\u00e2nduit rug\u0103ciuni de sfin\u0163ire a apelor f\u00e2nt\u00e2nilor \u015fi izvoarelor sau a
\nroadelor c\u00e2mpului, iar \u201e\u00een jertf\u0103 \u2013 spune un Sf\u00e2nt P\u0103rinte \u2013 facem amintire de cer,
\nde p\u0103m\u00e2nt, de mare, de soare, de lun\u0103, precum \u015fi de \u00eentreaga crea\u0163ie\u201c 5. Astfel,
\n\u201eprin sfin\u0163irea elementelor naturii, universul se transform\u0103 \u00eentr-un templu al prezen\u0163ei
\n\u015fi ac\u0163iunii lui Dumnezeu. Totul e pus \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Dumnezeu, se refer\u0103
\nla El, cre\u015ftinul fiind astfel con\u015ftient c\u0103 el tr\u0103ie\u015fte, se mi\u015fc\u0103 \u015fi ac\u0163ioneaz\u0103 nu \u00eentro
\nlume ostil\u0103, ci \u00eentr-o lume a lui Dumnezeu, p\u0103truns\u0103 de puterea \u015fi iubirea Lui\u201c. 6
\nDe aici vedem c\u0103 darurile crea\u0163iei lui Dumnezeu nu sunt simple obiecte sau
\nlucruri independente de natura omului. Ele sunt opera lui Dumnezeu, prin care
\nlucreaz\u0103 \u201eDuhul de via\u0163\u0103 f\u0103c\u0103torul\u201c. Ele sunt \u00eensufle\u0163ite prin har, spre a reprezenta
\no fiin\u0163\u0103 care coopereaz\u0103 cu fiin\u0163a pentru care au fost create, \u015fi care este omul,
\ncoroana crea\u0163iei. Nu numai pentru a-i \u00eentre\u0163ine via\u0163a, ci \u015fi pentru a-i sfin\u0163i via\u0163a;
\n\u015fi mai mult, pentru a consolida via\u0163a comunitar\u0103 a Bisericii, conferindu-i sfin\u0163enia.<\/p>\n
\np. 361.
\n6 Olivier Cl\u00e9ment, Questions sur l\u2019homme, Paris, 1972, pp. 159\u2013163.<\/p>\n