SIMPOZION INTERNAȚIONAL, PROTOCOL DE COLABORARE, VIITORUL CREDINȚEI………

Simpozion internaţional

Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti a organizat în zilele de 15–16 mai 2012, un simpozion dedicat Tainei Sfântului Maslu şi îngrijirii bolnavilor. Timp de două zile, ierarhi ortodocşi, profesori de teologie din ţară şi străinătate au prezentat referate şi au participat la discuţii despre tema propusă. La acest simpozion internaţional au fost invitaţi profesori de la Academia Teologică din Moscova, Academia Teologică de la Sankt Petersburg, Academia Teologică de la Kiev, Facultatea de Teologie Ortodoxă din Belgrad, Patriarhia Ortodoxă a Antiohiei, Facultatea de Ştiinţe Biblice şi Arheologice din Ierusalim, Academia Teologică din Tbilisi, Universitatea de Stat din Georgia. Referindu-se la acest eveniment părintele profesor Ştefan Buchiu, decanul Facultăţii de Teologie din Bucureşti a declarat: „În fiecare an, facultatea noastră organizează manifestări ştiinţifice care ţin seama, pe de o parte, de cercetarea teologică actuală şi de preocupările teologiei ortodoxe în general, iar pe de altă parte, ţin seama şi de viaţa Bisericii. În cazul acesta, întrucât avem Anul omagial al Sfântului Maslu şi al îngrijirii bolnavilor, am considerat că este bine să realizăm o astfel de manifestare ştiinţifică. Majoritatea participanţilor au fost profesori de teologie dogmatică şi teologie liturgică şi sub aceste două dimensiuni  au fost tratate temele prezentate, dar pentru ca aria să fie mai cuprinzătoare, au fost surprinse şi acele aspecte canonice locale, în sensul că există anumite tradiţii locale ale săvârşirii Tainei Sfântului Maslu, şi în Biserica noastră, şi în Biserica Ortodoxă din Rusia sau Patriarhia Antiohiei. De exemplu, Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, a analizat, printre altele, şi particularitatea că Molitfelnicele din Ardeal din secolele trecute erau rugăciuni speciale pentru credincioşii bărbaţi şi pentru credincioase care veneau la Maslu“.

Protocol de colaborare

La data de 24 aprilie 2012, la Palatul Patriarhiei din Bucureşti a avut loc semnarea unui Protocol de colaborare între Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Patriarhia Română şi Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru utilizarea în interesul elevilor a şcolilor închise prin comasare. Protocolul a fost semnat de Preafericitul Părinte Daniel Ciobotea, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, de ministrul Cătălin Ovidiu Baba, al Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, şi de ministrul Gabriel Berca, al Administraţiei şi Internelor. La eveniment a fost prezent şi Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop vicar patriarhal. Pentru ca şcolile dezafectate să nu rămână în paragină, ele vor fi folosite de copiii satului prin grija preotului, a consiliilor locale şi a primarilor din localităţile respective. Copiii vor beneficia aici, după orele de şcoală, de un program educaţional şi recreativ. În felul acesta clădirile vor fi menţinute în stare de funcţionare pentru timpul în care se va reveni la relocarea copiilor care au plecat din sate spre alte şcoli şi pentru alte generaţii de copii. Pentru aplicarea protocolului, Ministerul de Interne se obligă să faciliteze dialogul Patriarhiei cu administraţiile publice locale. De asemenea, primăriile vor fi sprijinite în implementarea activităţilor educative desfăşurate de unităţile de cult. La rândul său, Ministerul Educaţiei va sprijini activităţile ce vor avea loc în spaţiile respective şi va încerca să motiveze cadrele didactice care vor desfăşura activităţi cu copiii în program de voluntariat. Urmează ca în perioada următoare să fie identificate şcolile care vor putea fi folosite pentru aplicarea acestui protocol. Este vorba de şcolile din satele cu un număr mic de copii de vârstă şcolară, care au fost înscrişi la şcolile din centrele de comună. Protocolul a fost încheiat pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitate de prelungire.

Întâlnire

Decanii Facultăţilor de Teologie din cadrul Patriarhiei Române şi conducătorii şcolilor de doctorat s-au întrunit, la data de 12 mai 2012, la mănăstirea gorjeană Tismana. Participanţii au avut întâlniri de lucru separate dimineaţa, iar după-amiază a avut loc şedinţa în plen. Au fost abordate mai multe probleme referitoare la buna organizare şi funcţionare a învăţământului teologic universitar, analiza unor propuneri ce vizează îmbunătăţirea planurilor de învăţământ şi corelarea acestora cu nevoile pastoral-misionare ale Bisericii.  Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar Patriarhal, delegat din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a declarat: „S-au discutat problemele învăţământului teologic din perspectiva noii legi a învăţământului, s-au gândit noi măsuri pentru creşterea calităţii pregătirii tinerilor teologi şi, de asemenea, s-a dezbătut problema situaţiei absolvenţilor Secţiei de Teologie asistenţă-socială, întrucât există câteva probleme de încadrare a lor pe piaţa muncii. Totodată, pe ordinea de zi, un rol important l-a avut şi calitatea vieţii duhovniceşti, creşterea rolului părinţilor duhovnici în Facultăţile de Teologie, precum şi respectarea mai cu stricteţe a programului liturgic şi a formării liturgice şi duhovniceşti a tinerilor studenţi teologi. Am analizat exigenţele pe care Biserica le pune în faţa noastră ca profesori de teologie şi, de asemenea, am analizat problema absorbţiei absolvenţilor de teologie pentru a corela nevoile Bisericii, care este angajatorul acestor absolvenţi, şi, pe de altă parte, modul în care noi putem pregăti candidaţi şi absolvenţi cât mai bine“. La consfătuirea de la Tismana sunt reprezentate cele 15 Facultăţi şi departamente de Teologie, precum şi 8 şcoli doctorale din cadrul acestora.

Şedinţa anuală a Consiliului Consultativ al Cultelor din România

În ziua de 26 aprilie 2012, la Palatul Patriarhiei, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc şedinţa anuală a Consiliului Consultativ al Cultelor din România, la care au participat cu drept de vot reprezentanţi ai următoarelor culte recunoscute: Biserica Ortodoxă Română, Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara, Biserica Romano-Catolică, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Arhiepiscopia Bisericii Armene, Biserica Ortodoxă Rusă de Rit Vechi din România, Biserica Reformată din România, Biserica Evanghelică C.A. din România, Biserica Evanghelică Lutherană din România, Biserica Unitariană din Transilvania, Biserica Creştină după Evanghelie din România – Uniunea Bisericilor Creştine după Evanghelie din România, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România – Cultul Mozaic, Cultul Musulman din România. În cadrul acestei şedinţe a fost aprobat prin consens Statutul Consiliului Consultativ al Cultelor din România care a fost semnat de către toţi membrii prezenţi.

1. Tema centrală a acestei şedinţe a Consiliului Consultativ al Cultelor din România a fost „Sănătatea – dar al lui Dumnezeu şi responsabilitate umană“. În acest sens, participanţii au subliniat faptul că sănătatea, ca dar al lui Dumnezeu, este totodată şi o responsabilitate a omului, care are datoria de a păstra şi cultiva acest dar. Responsabilitatea aceasta revine atât fiecărui individ în parte, pentru propria sănătate, cât şi comunităţii, care are datoria de a ajuta persoanele cu o sănătate precară printr-o susţinută activitate de prevenire şi de tratare a bolilor. De asemenea, a fost menţionată şi responsabilitatea Statului pentru cetăţenii săi, care plătesc contribuţii la asigurările de sănătate. În acest sens, înfiinţarea şi organizarea de către cultele recunoscute a unor unităţi medicale constituie o necesitate evidentă pentru fiecare cult în parte. Întrucât nu fiecare cult poate înfiinţa astfel de unităţi, cultele din România sunt interesate în promovarea unui sistem sanitar public mai performant şi eficient, ţinând seama mai ales de faptul că o mare parte a populaţiei României este săracă. Din această perspectivă, sistemul de sănătate trebuie ca, pe lângă performanţă şi eficienţă, să se ghideze permanent după principiile eticii sociale. În privinţa noului proiect de lege privind reforma sistemului sanitar românesc, reprezentanţii cultelor recunoscute au subliniat faptul că acesta trebuie să prevadă mecanisme de control astfel încât persoanele cele mai defavorizate să nu fie neglijate sau tratate doar după puterea lor financiară. În această privinţă, cultele – prin fiecare cult în parte şi toate împreună – pot promova în rândul populaţiei un curent de solidaritate comunitară şi socială, o cultură pentru sănătate, ceea ce implică educaţia medicală pentru prevenirea bolilor (medicină profilactică) şi pentru susţinerea bolnavilor cu posibilităţi financiare reduse sau inexistente. Se recomandă parteneriate între Culte şi unităţi medicale publice şi private.

2. Consiliul Consultativ al Cultelor din România sprijină iniţiativele legislative care apără viaţa persoanei ca dar al lui Dumnezeu şi dreptul la viaţă din momentul concepţiei, promovează valorile tradiţionale ale instituţiei familiei şi încurajează ocrotirea şi creşterea copiilor în mediul familial, inclusiv prin adopţii.

3. Consiliul Consultativ al Cultelor din România îşi manifestă preocuparea pentru protejarea şi folosirea responsabilă a întregii creaţii a lui Dumnezeu pentru a o transmite generaţiilor viitoare în puritatea şi frumuseţea ei. În acest context s-a exprimat îngrijorarea faţă de folosirea multor aditivi chimici şi organisme modificate genetic în producerea alimentelor şi se recomandă revenirea la hrana naturală.

4. De asemenea, Consiliul Consultativ al Cultelor din România şi-a manifestat sprijinul faţă de atitudinea Patriarhiei Române şi faţă de recursul Statului Român în cauza Sindicatul Păstorul cel Bun contra României exprimându-şi îngrijorarea faţă de modul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) nesocoteşte autonomia cultelor religioase şi specificul vocaţiei pastorale a clerului, acceptând sindicalizarea acestuia.

5. Referitor la proiectul de lege privind despăgubirile în cazul imobilelor naţionalizate de regimul comunist, Consiliul Consultativ al Cultelor din România cere respectarea prevederilor constituţionale conform cărora proprietatea privată este garantată. Prin urmare, se solicită Statului Român ca iniţiativele legislative în domeniul restituirii proprietăţilor să prevadă că, în situaţiile în care nu mai este posibilă retrocedarea în natură, despăgubirea acordată trebuie să fie egală cu valoarea reală integrală a imobilului, indiferent de eşalonarea în timp a sumelor respective.

6. Consiliul Consultativ al Cultelor din România îşi manifestă îngrijorarea faţă de continuarea practicii de a se construi imobile de mari dimensiuni în apropierea lăcaşurilor de cult care periclitează stabilitatea şi integritatea fizică a acestora, precum şi viaţa credincioşilor prezenţi în ele.

7. Consiliul Consultativ al Cultelor din România solicită autorităţilor Statului adoptarea de măsuri legislative pentru ca TVA-ul plătit de Cultele recunoscute să fie evidenţiat distinct în bugetul de Stat pe anul următor şi restituit Cultelor recunoscute pentru activităţi social-filantropice, cultural-educaţionale şi edilitar-administrative.

8. Consiliul Consultativ al Cultelor din România a hotărât înfiinţarea a patru comisii de lucru şi anume: 1. Comisia medicală şi socială, 2. Comisia educaţională, 3. Comisia patrimoniu cultelor şi patrimoniu naţional şi 4. Comisia economico-juridică. Rolul acestor comisii, formate din specialişti ai Cultelor în fiecare domeniu, este acela de a formula puncte de vedere comune la probleme actuale, inclusiv de a propune amendamente la proiecte de acte normative de interes pentru Culte.

Mesaj de condoleanţe

La data de  17 martie 2012 a trecut la cele veşnice Papa Shenouda al III-lea, Întâistătătorul  Bisericii Ortodoxe Copte din Egipt, la vârsta de 88 de ani. În   mesajul de condoleanţe transmis de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, adresat Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Bishoy, secretarul general al Sfântului Sinod al Patriarhiei Ortodoxe Copte se menţionează: „Înaltpreasfinţia Voastră, cu profundă tristeţe creştinească am aflat despre trecerea din această lume, în data de 17 martie 2012, după o boală îndelungată, a venerabilului Papă şi Patriarh Shenouda al IIIlea, Întâistătătorul Bisericii Copte, un prieten drag al Bisericii Ortodoxe Române. Mărturia lui spirituală şi efortul binecunoscut la nivel mondial în promovarea unor relaţii mai strânse între creştinii aparţinând diferitelor tradiţii vor rămâne în sufletele tuturor celor care l-au cunoscut ca un exemplu viu şi un imbold mereu actual al misiunii noastre în proclamarea permanentă a Iubirii lui Hristos pentru întreaga omenire. În aceste momente de tristeţe, în numele ierarhilor, clerului şi credincioşilor Bisericii Ortodoxe Române, ne exprimăm solidaritatea noastră cu Biserica Ortodoxă Coptă şi ne rugăm Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos să dăruiască sufletului răposatului Papă şi Patriarh Shenouda al IIIlea odihnă în pace, în lăcaşurile cereşti“.

Reuniune

În fiecare an, în Duminica Tomii, comunitatea creştinilor ortodocşi arabi din Bucureşti se reuneşte la Palatul Patriarhiei. Delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la eveniment a fost Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar Patriarhal.

„Este o tradiţie care trebuie continuată pentru că este foarte folositoare şi eu am citit pe feţele fraţilor ortodocşi arabi multă bucurie în acest gest de frăţietate şi în grija pe care Preafericitul Părinte Patriarh Daniel o arată faţă de creştinii arabi din România oferindu-le o biserică în care să poată participa la Sfânta Liturghie în limba maternă, să aibă un preot venit de la casa lor care să-i păstorească, să le înţeleagă sensibilităţile din regiunile din care provin“, a precizat Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar Patriarhal. Cu acest prilej, participă şi un delegat al Patriarhiei Antiohiei, care oficiază slujbe cu ocazia marilor sărbători.

„Această întâlnire sau recepţie pascală a devenit o tradiţie în comunitatea noastră ortodoxă arabă antiohiană din România, cu binecuvântările Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, şi aici noi considerăm că e un spaţiu de întâlnire şi de prezentare a felicitărilor noastre. De asemenea, discutăm problemele noastre cu conducătorii Bisericii Ortodoxe din ţara în care ne aflăm, adică România“, a spus Arhim. Qais Sadiq, preotul comunităţii ortodoxe arabe din Bucureşti. La eveniment au participat numeroşi membri ai comunităţii. Reuniunea de la Palatul Patriarhiei a devenit o tradiţie şi urmăreşte consolidarea relaţiilor dintre credincioşii ortodocşi arabi rezidenţi în ţara noastră.

Seminar

La data de 30 martie 2012, Comisia Biserica şi Societatea a Conferinţei Bisericilor Europene, Comisia Conferinţelor Episcopale din Uniunea Europeană (COMECE) şi Biroul Consilierilor de Politică Europeană al Comisiei Europene (BEPA) au organizat, la Bruxelles, un seminar asupra libertăţii religioase în şi în afara UE.  Sub titlul „Libertatea religioasă: un drept fundamental într-o lume în rapidă schimbare“, întâlnirea a reunit reprezentanţi ai comunităţilor religioase şi ai autorităţilor publice din diferite părţi ale lumii, precum şi o serie de oficiali europeni cu responsabilităţi în stabilirea politicii externe a Uniunii şi în asigurarea implementării legislaţiei referitoare la drepturile fundamentale ale omului. Prima sesiune a seminarului s-a axat pe locul libertăţii religioase în cadrul legal stabilit de Tratatul pentru Funcţionarea UE, în care au fost subliniate deopotrivă principiul subsidiarităţii în reglementarea relaţiei Stat-Biserică şi necesitatea asigurării de către Stat a libertăţii de a adera sau nu la o credinţă religioasă, precum şi de a o schimba.

Discuţiile au continuat apoi în două direcţii, acoperind situaţia actuală în afara şi apoi în cadrul Uniunii Europene, cu privire la respectarea ori încălcarea libertăţii religioase. Participanţii au luat cunoştinţă de faptul că, pe întreg mapamondul, creştinii sunt victime în 75% dintre cazurile de discriminare religioasă. Apreciind rezoluţiile deja emise de către instituţiile europene ca urmare a violenţelor repetate împotriva creştinilor din Orientul Mijlociu, reprezentanţii comunităţilor religioase au cerut oficialilor europeni o afirmare mai energică a libertăţii religioase între drepturile fundamentale ale omului. Acest lucru poate fi făcut prin intermediul mijloacelor diplomatice oficiale precum şi a căilor complementare ce stau la dispoziţia Serviciului European de Politică Externă, mai ales a celor vizând implicarea societăţii civice din zonele respective. O asemenea abordare ar fi cu atât mai mult de dorit cu cât, aşa cum a arătat arhiepiscopul romano-catolic de Karachi (Pakistan) Joseph Coutts, problemele cele mai mari nu există la nivel de legislaţie oficială, ci mai degrabă la nivel de percepţie populară, la nivel de comunitate. Aceeaşi idee a fost susţinută şi de Paul Bhatti, ministru pakistanez, al cărui frate, de asemenea ministru în vreme aceea, a fost ucis anul trecut de către fundamentaliştii musulmani. „Oficial, libertatea religioasă este garantată în Pakistan, ca şi în alte multe ţări din regiune, dar lucrurile stau mult diferit în realitate, minorităţile religioase fiind mereu ţinte ale violenţelor şi aflându-se sub presiune constant din partea majorităţii“, a declarat Bhatti. Alţi participanţi au atras atenţia asupra urmărilor grave pe care Primăvara Arabă le-ar putea avea asupra minorităţilor creştine din ţări precum Tunisia, Egipt ori Siria, date fiind convingerile religioase ale noilor lideri politici.

Contrazicând oarecum percepţia comună, potrivit căreia Europa e mult mai consecventă în protejarea drepturilor fundamentale ale omului, şi deci şi a libertăţii religioase, a treia sesiune a seminarului a fost cel puţin la fel de consistentă ca şi cea precedentă, chiar dacă natura problemelor este în mod evident diferită. Aici islamofobia şi antisemitismul, fenomene care se află în continuă creştere, erau până nu demult principalele obstacole în calea apărării libertăţii religioase. Dr. Gudrun Kugler, directorul Observatorului asupra Intoleranţei şi Discriminării împotriva Creştinilor, din Viena, a atras însă atenţia că lucrurile s-au schimbat considerabil în ultimii ani, un nou termen făcându-şi apariţia pe scena publică: creştinofobia. Astfel, de exemplu, în Franţa, din toate actele de vandalism asupra obiectivelor religioase în anul 2010, 84% au vizat ţinte creştine. Mai recent, 95% din actele de vandalism săvârşite anul trecut în Scoţia au ţintit biserici ori cimitire creştine. În plus, manifestări ostile creştinismului au apărut din ce în ce mai des în mass-media şi în domeniul artelor, consolidând sentimentul de ameninţare în rândul creştinilor. Există, de asemenea, multe situaţii în care libertatea religioasă a creştinilor este încălcată de anumite prevederi legale la nivel naţional. Astfel, reprezentanţii comunităţilor religioase au cerut ca instituţiile europene să urmărească mai îndeaproape cazurile de încălcare a libertăţii religioase atât pe teritoriul Uniunii cât şi în afara ei. Condiţii mai dure în această privinţă ar trebui impuse în cadrul negocierilor de aderare a noilor state care aspiră la statutul de membre ale UE, precum şi în cele pentru semnarea tratatelor internaţionale. De asemenea, Agenţia Europeană pentru Drepturi Fundamentale a primit solicitarea de a realiza un studiu care să ofere date precise referitoare la amploarea discriminării religioase în statele membre ale UE.

Viitorul credinţei

Potrivit unui studiu recent, cei mai credincioşi oameni din lume sunt filipinezii, aproximativ 94% din populaţia totală a Filipinelor declarând că au o credinţă puternică în Dumnezeu. La polul opus se află japonezii, cu cel mai mic procent de credincioşi: 4%. Datele provin din raportul „Belief About God Across Time and Countries“, care a rezumat rezultatele a trei sondaje transnaţionale, efectuate în perioada 1991–2008 de International Social Survey Program – un consorţiu al celor mai mari institute de cercetare socială din lume. Ţările cu cea mai puternică credinţă în Dumnezeu sunt cele catolice, indică raportul alcătuit de National Opinion Research Center (NORC) din cadrul Universităţii Chicago, care a analizat situaţia a 30 de ţări. Societăţilor catolice li se adaugă ţările în dezvoltare, Statele Unite, Israelul şi Ciprul ortodox. De partea cealaltă, sunt ţările fost sovietice şi cele din nord-vestul Europei, care au înregistrat cel mai mare număr de atei. În fosta Germanie de Est, de exemplu, procentul celor care se declară fără Dumnezeu atinge pragul de 52%. Polonia face excepţie de la această regulă. Aici influenţa catolicismului a anulat-o pe cea a socialismului, crescând religiozitatea locuitorilor, care se declară, în proporţie de 62%, credincioşi. Materialul analizează apoi câţiva factori importanţi legaţi de credinţă. Spre final se spune că în cele mai multe dintre ţările analizate, numărul celor care se declară credincioşi a înregistrat o uşoară scădere. Aceasta este destul de modestă în special când se ia în calcul evoluţia anuală. Rusia, Slovenia şi Israelul sunt excepţii de la această tendinţă, ele înregistrând creşteri ale numărului de credincioşi. Specialiştii spun că dacă ritmul actual de scădere se va menţine, este posibil ca prevalenţa ateilor să se extindă şi în afara Europei de nord-vest şi a fostelor state sovietice. În acelaşi timp însă, ei atrag atenţia că realizarea acestei previziuni ar putea fi subminată dacă ţările-excepţie îşi menţin şi ele ritmul de creştere. Cercetătorii concluzionează că nu se poate vorbi de un curent cert de secularizare a lumii. Aceasta mai ales în contextul în care există variaţii mari ateism-religie, chiar şi în zonele foarte apropiate geografic. În plus, analiştii nu exclud şi variaţii pozitive în viitor, ceea ce demonstrează că teoria secularizării ca o necesitate în societatea modernă trebuie tratată cu circumspecţie.

Îmbătrânirea populaţiei

Până în anul 2060, România va ajunge pe locul doi în topul ţărilor cu populaţia cea mai îmbătrânită, conform celor mai recente statistici de la Eurostat, agenţia de statistică a Uniunii Europene. Procentul populaţiei cu vârste de 65 de ani şi peste, va fi de 64,77%, în anul 2060, conform predicţiilor agenţiei. Pe primul loc se află Letonia, cu 68%, iar pe locul trei Polonia, urmată de Slovacia şi Bulgaria. Fiecare ţară a trebuit să sacrifice ceva odată cu adoptarea diverselor măsuri de austeritate, rata şomajului fiind una dintre ele. Conform Institutului Naţional de Statistică (INS) aceasta a fost în creştere în ultimul semestru din 2011, ajungând la 7,7%, faţă de trimestrul anterior, dar şi faţă de aceeaşi perioadă a anului 2010, iar rata de ocupare a forţei de muncă a fost de 57,9%. INS mai precizează că rata de ocupare a tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani a fost de 23,1%. În acest context, mulţi români se văd forţaţi să plece în străinătate pentru că şi-au pierdut locurile de muncă sau li s-au diminuat semnificativ veniturile. În 2010 numărul emigranţilor români era de 2.769 milioane, reprezentând 13,1% din totalul populaţiei. Potrivit datelor Băncii Mondiale, cei mai mulţi români au emigrat către Italia, Spania, Ungaria, Israel, SUA, Germania, Canada, Austria, Franţa şi Marea Britanie. Avantajele economice ale emigraţiei sunt incontestabile. Românii care lucrează în străinătate au trimis, în perioada 2005–2010, 38.819 miliarde de dolari în ţară. Suma trimisă în ţară în 2009 a reprezentat 4,4% din PIB. Banii trimişi au fost în multe cazuri unica sursă de venit pentru alte câteva milioane de români cărora le-au ameliorat standardul de viaţă, au creat locuri de muncă şi au stimulat consumul. Dacă nu ar fi intervenit această mişcare de amploare incredibilă, România s-ar fi confruntat cu o criză economică şi socială de proporţii mult mai mari decât cea actuală. Conform datelor ultimului recensământ, în ultimele două decenii, România a pierdut, numeric, patru milioane de locuitori, iar populaţia a îmbătrânit vizibil. Aproximativ 8 milioane de copii, doar conform statisticilor oficiale, au căzut victime avorturilor din 1990. Scăderea natalităţii, identificată ca factorul principal al crizei demografice, va continua să cauzeze adâncirea dezechilibrului economico-social dacă nu va fi stăvilită, în primul rând prin restricţionarea sau oprirea avorturilor. Dacă legislaţia privind avorturile nu va fi schimbată, în viitor, România va depinde în mare parte de imigraţie, pentru a putea exista în continuare. Numărul întreruperilor de sarcină care au avut loc între 1958 şi 2008 este mai mare decât populaţia actuală a României, mai exact 22.178.906 de avorturi. În 2008, populaţia României era de 21.504.442 de locuitori. Datele aparţin Centrului de Calcul, Statistică Sanitară şi Documentare din Ministerul Sănătăţii. Chiar dacă după 1990 avortul este în scădere continuă, anul 2010 înregistrând cel mai mic procentaj din ultimii 10 ani, România rămâne în topul ţărilor din UE, cu 32 de avorturi la 100 de sarcini.

(Ştiri extrase din buletinul informativ „Viaţa cultelor“, nr. 935–936, publicaţia franceză „Service Orthodoxe de presse“, nr. 355–356, centrul de presă „Basilica“, „Ziarul Lumina“  şi internet.)